Sunteți pe pagina 1din 7

Popoare i spaii istorice

I. Romanitatea romnilor n viziunea istoricilor


Romanitatea romanilor este o problema (idee) fundamentala pentru istoria noastra si se
refera la originea latina a poporului romn si a limbii romane si la permanenta continuitate
si unitate atat a daco-romanilor cat si romnilor pe teritoriul fostei Dacii . A vorbi despre
romanitatea romnilor inseamna deci a face referire la toate aceste idei , inseamna cunoasterea
procesului in urma caruia s-a format poporul roman si limba romana, proces care se
incadreaza in etnogeneza popoarelor romanice europene ( italieni, francezi, spanioli,
portughezi ) care au in comun stratul latin.
Toate entitatile etno-lingvistice neolatine s-au constituit pana in secolul al X-lea si au
in componenta lor trei elemente fundamentale:
-substrat (elementul autohton ),
-stratul latin(comun tuturor popoarelor romanice),
-adstrat (elementul migrator ).
Romnii sunt un popor romanic a crui etnogenez (proces de formare) a cunoscut trei
etape: civilizaia geto-dac supus cuceririi romane, sinteza daco-roman realizat n urma
procesului de romanizare i adaosul slav din secolele VI-VII.
Geto-dacii , locuitori ai spatiului nord-dunarean , au fost mentionati pentru prima data in
secolul VI i. Hr.de catre parintele istoriei ,Herodot ,care-i va caracteriza ca fiind cei mai
viteji si mai drepti dintre traci . Triburile geto-dacice au fost unificate intr-un singur stat de
catre Burebista (82-44 H), care a reusit sa creeze o mare stapanire ajutat de marele preot
Deceneu ,stat care insa nu a rezistat decat pe durata domniei intemeietorului su. Refacerea
unitatii statului dac de catre Decebal (87-106 d.Hr.) a permis cresterea puterii militare si
economice a nord-dunarenilor care deveneau o amenintare pentru lumea romana.
Astfel ,n urma rzboaielor cu romanii (101-102) (105-106), condui de Traian, Dacia va fi
cucerit i transformat n provincie roman in anul 106,intensificandu-se astfel procesul de
romanizare lingvistica si culturala .
Un rol important l-a avut romanizarea - procesul istoric complex prin care civilizaia
roman ptrunde n toate compartimentele vieii unei provincii nct duce la nlocuirea limbii
populaiei supuse cu limba latin. Integrarea dacilor in lumea romana( adica romanizarea) a
fost un proces a cuprins spatiul daco-moesic si care s-a realizat in mai multe etape:
Romanizarea preliminara: Prima etapa are loc intre secolele II i.Hr.- II d.Hr.,perioada
in care contactele dintre daci si romani sunt bazate pe schimburi comerciale,fapt care
determina preluarea monedei de argint romane-denarul , dar si a alfabetului latin ( folosit de
de catre o minoritate firava a societatii dacice-preoti ,functionari). Dobrogea a fost integrata
Imperiului Roman in anul 46 d.Hr.fiind anexata provinciei Moesia.
Romanizarea oficiala: A doua etapa se desfasoara intre anii 106-271 in perioada
stapanirii romane in Dacia , cand are loc romanizarea propriu-zisa,iar limba latina devine
oficiala. Aceasta patrundere masiva a civilizatiei romane in Dacia este rezultatul actiunii
imparatului Traian care a permis aducerea colonistilor
(agricultori,mestesugari ),functionarilor ,militarilor si veteranilor in Dacia, factori ai
romanizarii, astfel ca limba latina a patruns foarte repede nu numai in zonele urbane ,ci si la
sate,in viata comunitatilor de agricultori si pastori care ocupau cea mai mare parte a
teritoriului.
Romanizarea finala/tarzie: Ultima etapa s-a desfasurat din 271- cand a avut loc
retragerea aureliana din Dacia pana la venirea slavilor in secolul al VII-lea , etapa in care

dacii liberi au fost romanizati,astfel ca romanizarea a devenit completa si uniforma pe intreg


teritoriul nord-dunarean unde limba latina era predominant.
-in secolul VII-venirea slavilor si asimilarea lor de catre autohtoni a desavarsit procesul de
etnogeneza romaneasca , proces pe care majoritatea istoricilor il considera incheiat in secolul
al VIII-lea ,avand ca zona de formare spatiul carpato-danubiano-pontic.
Limba romn s-a format in acelasi timp cu poporul roman si este o limb neo-latin. La
formarea acesteia, au contribuit trei elemente:
substratul geto-dacic (160-170 de cuvinte-2%)
substratul latin (60% din vocabularul limbii romne)
adstratul slav ( 18% din vocabularul limbii romne)
restul cuvintelor provin din alte limbi.
-Crestinismul a fost un factor esential in procesul de romanizare, noua religie patrunzand in
Dacia inca din perioada persecutiilor, dovada fiind obiectele paleocrestine ,databile din
secolele II-III d.Hr. Odata ce crestinismul a devenit religie oficiala prin Edictul de la Milan
din 313 , pe teritoriul Daciei numerosi misionari, proveniti din Imperiul Roman, au
contribuit la raspandirea crestinismului in limba latina. Dovezi arheologice: donariul de la
Biertan cu inscriptie latina: Ego, Zenovie votum posui ( Eu, Zenovie am facut acest dar) ,
opaitul crestin de la Tomis, ruine al unor basilici- toate dateaza din secolele IV-VI. Acest fapt,
demonstreaza continuitatea daco-romana la nord de Dunare dupa 271,o populatie latinofona
care a mentinut permanente legaturi cu Imperiul Roman.

2. Romanitatea romnilor n izvoarele istorice medievale


Mai multe evenimente influenteaza abordarea romanitatii romanilor in sursre medievale
timpurii:
1.incheierea procesului de etnogeneza romaneasca;
2.patrunderea migratorilor in spatiul nord-dunarean;
3.in conditiile cuceririi maghiare a spatiului intracarpatic.
Romnii, erau numii n izvoarele strine vlahi sau valahi, blachi, olahi, volohi-termeni ce
deriva din cuvantul walach, folosit de neamurile germanice pentru a-i desemna pe cei
de origine latina (negermanic).
n perioada medieval cronicile bizantine, maghiare sau ale altor popoare au menionat
faptul c romnii sunt un popor de origine roman, care s-a aflat n spaiul carpato-dunreanopontic.
Primele meniuni care i amintesc pe romni drept urmai ai colonitilor romani aparin unor
surse bizantine.
n secolul VII, mpratul bizantin Mauricius a precizat o astfel de informaie n tratatul su
militar Strategikon.
Cronica Oguzname(sec.IX)-face referire la tara valahilor
In secolul X ,mpratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul n lucrarea sa Despre
administrarea imperiului, preciza c acetia se mai numesc i romani pentru c au venit din
Roma si face distinctia intre romani si romei( locuitori ai Imperiului Bizantin).
Cronicarul bizantin Ioan Kynnamos scria, n secolul XII, c locuitorii de la nord de Dunre
sunt venii demult din Italia.
Cronici maghiare:
- In secolul XII - Faptele ungurilor (Gesta Hungarorum) -notarul Anonimus, afirma c,
la sosirea lor, ungurii au gsit n Panonia slavi, bulgari i blachi, adic pstorii romanilor.

- Faptele hunilor si ungurilor (Gesta Hunnorum et Hungarorum), redactata


Simon de Keza afirma c romnii erau n Panonia la venirea hunilor, si ca vlahii, care
erau pstorii i agricultori.
Intre secolele XIV-XVI abordarea romanitatii este determinata de mai multe motive:
1.in contextul formarii statelor medievale romanesti Tara Romaneasca (denumire sugestiva)
Moldova, civilizatia romaneasca s-a afirmat in plan economic, politic si cultural;
2. implicarea voievozilor romani in lupta antiotomana , fapt ce determina cresterea
interesului pentru originea romanilor;
3.raspandirea Umanismului si Renasterii permit reinvierea valorilor din lumea grecoromana;romanii purtau sigiliul Romei
4. Reforma religioasa indreptata impotriva Bisericii Catolice determina Papalitatea sa
incerce atragerea romanilor in spatiul catolicicismului.
latinitatea noastra intra in circuitul european ,datorita crturarilor umaniti occidentali :
Umanisti straini (sec.XV)
-Poggio Bracciolini-a evidentiat asemanarile intre limba italiana si limba romana, traditii
asemanatoare, cat si faptul romanii descindeau dintr-o colonie a lui Traian.
-Flavio Biondo sustinea ca romanii care se aflau la Roma invocau cu mandrie originea lor
romana.
- Enea Silvio Piccolomini , devenit papa sub numele de Pius al II-lea, afirma foarte clar
latinitatea poporului romn- ,, vorbesc un grai roman aducnd argumente istorice i
etnografice in lucrarea Cosmografia.
Asadar, argumentele lor erau: originea latina a limbii, descendenta romana si traditii
similare romanilor.
Urmari: datorita crturarilor umaniti occidentali, latinitatea noastra intra in circuitul
stiintific european, originea noastra latina este cunoscuta si acceptata ca o realitate istorica.
Istoriografia romneasc de la inceputurile modernitatii este reprezentata de:
Secolul XVI este perioada unor mari transformari care au afectat Europa si
Tarile Riomane:
1. Renasterea tarzie, Reforma si marile descoperiri geografice.
2.situatia Tarilor Romane care se aflau sub dominatie otomana
3.Fapta lui Mihai Viteazul care a realizt Unirea Tarilor Romane la 1600
4.Aparitia tiparului si a scrierilor in limba romana care dovedeste constiinta romanitatii la
romani.
- Nicolaus Olahus, umanist transilvnean, care n lucrarea sa Hungaria (1536), susine
unitatea de neam, limb, obiceiuri i religie a tuturor romanilor;
- Johannes Honterus (1542) inscrie in harta sa numele de Dacia pentru tot teritoriul locuit
de romani.
Domnia lui Mihai Vieazul a provocat politizarea ideii romanitatii romanilor. Astfel, umanistul
maghiar Stefan (Istvan) Szamoskozi, care initial afirmase ca romanii sunt urmasii romanilor,
isi schimba parerea:ei sunt urmasii doar ai dacilor romanizati in timpul stapanirii romane in
Dacia( adica neaga aducerea colonistilor, romanitatea).
Secolul XVII: Inflorirea culturii medievale romanesti, deschiderea spre Occident si
influenta Renasterii, i-a determinat pe cronicarii romani sa argumenteze romanitatea
romanilor in scrierile lor.

Cronicarii moldoveni:
- Grigore Ureche, n Letopiseul rii Moldovei, vorbeste despre originea noastr latin
De la Rm ne tragem, despre asemanari ale cuvintelor din limba romana cu limba latina,dar
subliniaza unitatea de neam a romanilor :valahii, moldovenii si transilvanenii vorbesc
aceeasi limba.
- Miron Costin, n De neamul moldovenilor, continua opera lui Ureche si intareste
argumentele latinitatii si unitatii de neam.
Secolul XVIII: precursorii Iluminismului
-Stolnicul Constantin Cantacuzino, n Istoria rii Romneti,
-Dimitrie Cantemir, n Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor si in Descriptio
Moldavie, au subliniat, unitatea i continuitatea romnilor.
Argumentele cronicarilor romani au fost:
1. originea latina a limbii romane;
2. continuitatea de via a dacilor sub stpnirea roman;
3.unitatea de neam a romanilor
4.permanenta locuire a romanilor in spatiul nord-dunarean.
Urmari: este demonstrata stiintific atat originea noastra latina, permanenta locuire, cat si
unitatea de neam.
Politizarea romanitii romnilor in epoca moderna ( secolele XVIII-XIX)
Pn n secolul al XVIII-lea, continuitatea romnilor n inuturile carpato-dunrene era
considerat un fapt normal i logic. nsui mpratul Austriei, Iosif al II-lea (1780-1790), i
considera pe romni cei mai vechi i mai numeroi locuitori ai Transilvaniei.
Motive ale abordarii romanitatii romanilor:
1. Situatia romanilor din Transilvania, aflati sub dominatie habsburgica, unde erau considerati
tolerati- acceptati si lipsiti de drepuri politice, in vreme ce maghiarii, sasii si secuii erau
naiunile privilegiate.
2. O parte a romanilor ortodocsi au acceptat unirea cu Biserica Romei si astfel s-a constituit
Biserica greco- catolica, fapt ce ar fi permis acordarea de drepturi politice pentru cei uniti,
fapt nerespectat de autoritati.
3. Sub influenta miscarii iluministe ncepe lupta pentru drepturi politice si nationale pentru
romani, miscare numita de emancipare nationala, care a imbracat forma petitiilor in care erau
folosite argumente ale roamnitatii romanilor. Asfel, a luat nastere varianta romaneasca a
Ilimunismului, Scoala Ardeleana (Samuil Micu, Gh.Asachi Gh. incai, Petru Maior, I.
Budai-Deleanu) care a urmarit sa obtina drepturi politice pentru romani.
- 1744 , episcopul greco-catolic Ioan Inochentie Micu-Klein a elaborat petitia Supplex
Libellus prin care se cerea reprezentarea naiunii romne n viaa public.
-1791- Supplex Libellus Valachorum memoriu redactat de o parte a reprezentantilor
Scolii Ardelene, trimis Curii de la Viena, n care se subliniaz c:
- romnii sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urmai ai colonitilor lui Traian;
- stergerea denumirilor rusinoase de tolerati;
-acordarea de drepturi politice egale cu ale celorlate natiuni a patra natiune

- argumente: au fost primii , cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, sustinand originea pur
latina a romanilor ( preluat de la Scoala Ardeleana) .Pentru a demonstra ariginea pur latina,
istoricii Scolii Ardelene au demonstrat ca dacii ar fi fost exterminati in razboaiele cu romanii,
concluzii sustinute si in secolul urmator de August Treboniu Laurian. Acesta, prin Dicionarul
limbii romne, (1871-1875), a ncercat s prezinte o limb purificat de elementele nelatine.

Umarile luptei pentru dreptri politice ( SEC. XVIII) :


In contextul luptei romanilor pentru drepturi politice a fost lansata teoria
imigrationista, reluata si argumentata si in secolul urmator.
Teoria imigraionist -a fost lansat de C. Engel dar mai ales de Franz Sulzer, sustinuta
in Istoria Daciei Transalpine, potrivit creia romnii nu se trag din colonitii romani din
Dacia, aceasta fiind prsit n ntregime odat cu retragerea aurelian. Prin urmare, romnii
s-au nscut ca popor la sud de Dunre, undeva ntre bulgari i albanezi, de la care au preluat
influene n limb, precum i credina ortodox. De aici, ei au emigrat ctre mijlocul secolului
al XIII-lea din sudul Dunrii n Transilvania, unde i vor gsi stabilii pe unguri i pe sai.
Prin teoria sa, Sulzer sfida prerea unanim din cultura i tiina istoric european care i
considera pe romni urmai ai romanilor lui Traian.
Teoria autohtoniei sau a continuitatii - a fost reliefat de reprezentanii colii Ardelene,
care au sustinut vechimea romanilor in Transilvania, aducand ca argument originea pur
latina a poporului romn, neglijnd contributia dacilor si a slavilor. Prin aceasta idee
exagerata ei doreau sa evidentieze vechimea, intaietatea romanilor in Transilvania, astfel
incat sa fie justificata cererea de drepturi politice.
Aceste teorii exagerate demonstreaza scopurile politice urmarite de ambele parti, fiecare
incercand sa demonstreze intaietatea pe teritoriul Transilvaniei.
SEC.XIX:
Motive:
1.Realizarea unirii Moldovei cu Tara Romaneasca prin dubla alegere a lui Al.I.Cuza
si mai tarziu obtinerea independentei Romaniei a dus la consolidarea identitatii nationale, la
impunerea statului roman modern, numit ROMANIA.
2. Disputa in jurul romanitatii se intensifica deaorece se formeaza Imperiul austro-ungar
(1867), iar autonomia si drepturile romanilor din Transilvaniei este anulata de catre maghiari,
care sustin intaietatea lor in Transilvania.
Teoria imigraionista numita si teoria roeslerian este argumentata de ctre un istoricul
austriac, Robert Roesler n lucrarea Studii romneti (1871), in care sustine ca romanii au
s-au format la sud de Dunare si au imigrat la nord de Dunare in secolul al XIII-lea.
Argumentele lui Roesler sunt folosite pentru a nega continuitatea dacilor si daco-romanilor
si ca romanizarea nu se putea realiza in 165 de ani de stapanire romana:
-exterminarea dacilor n urma rzboaielor cu romanii, cauz care a contribuit i la dispariia
vechilor toponimii dacice;
-romanizarea nu se putea efectua n cei 165 de ani de stpnire roman, face comparatia cu
Britannia unde romanii au dominat 500 de ani, dar nu s-a reusit impunerea limbii latine, ;
- Dacia a rmas pustie la retragerea aureliana, nu exista izvoare care sa-i ateste pe romani la
nord de Dunare dupa 271;
-in limba romana si limba albaneza exista asemanari, existe numeroase cuvinte slave, fapt ce
demonstreaza formarea romanilor la sud de Dunare.

Scopul acestor teorii era limpede: anularea argumentelor istorice ale romnilor n lupta
politic din Transilvania i justificarea poziiei privilegiate deinute de ctre maghiari, sai i
secui.
Teoria continuitatii a fost argumentata de istoricii romni Bogdan Petriceicu
Hadeu -Historia antic a Romnilor si PIERIT-A-U DACII?, Dimitrie Onciul i A. D.
Xenopol care consider c romnii sunt urmaii daco-romanilor i c s-au format ca popor n
Dacia Traian .
Ideile acestora : continuitatea dacilor si daco-romanilor romnilor la nord de Dunare ,
romanizarea dacilor au fost argumentate stiintific de A.D.Xenopol in lucrarea Teoria lui
Roesler (1884):
- toponimele(nume de localitati-Napoca) i hidronimele dacice ( nume de ape Alutus,
Maris, Crisis ) s-au pastrat si in perioada stapanirii romane si dupa 271 ;
- descoperiri arheologice: uneltele agricole i obiectele de cult cretine ce datau din sec. IVVIII descoperite la nord de Dunare( Bratei, jud. Sibiu, Ipotesti-Candesti, Biertan, Tomis),
atesta existenta unei populatii sedentare si latinofone;
- izvoare istorice: mrturiile lui Anonymus i ale altor cronicari medievali;
- izvoare lingvistice: vocabularul si structura gramatical a limbii romne sunt de origine
latin. Cuvintele comune limbiilor romana si albaneza provin din stratul comun indoeuropean.
Epoca contemporana
1. Prima jumatate a secolului XX:
1.Unirea Transilvaniei cu Romnia, infaptuita in 1918, recunoscuta de Ungaria prin tratatul
de pace de la Trianon, a determinat reactivarea teoriei imigrationiste de catre o parte a
istoricilor maghiari . Acestia urmareau sa demonstreze drepturile teritoriale ale Ungariei
asupra Transilvaniei.
Istoricii romni din perioada interbelic: Nicolae Iorga, Vasile Prvan , Gheorghe
Brtianu, C. C. Giurescu , au sustinut continuitatea romanilor cu dovezi stiintifice, fara
exagerari, evidentiind atat sinteza daco-romana cat si asimilarea slavilor.
Gheorghe Brtianu a realizat cea mai ampla lucrare pe aceast tem: O enigm i un
miracol istoric:nasterea poporului romn- sintetizand argumentele istorice, geografice,
arheologice, etnografice i lingvistice care sustin romanitatea romanilor si combat teoria
imigraionist.
2.A doua jumatate a sec.XX:
n istoriografia comunist, romanitatea romanilor a fost din nou politizata, in timpul
regimului stalinist al lui GH.Gheorghiu- Dej. Astfel, Mihail Roller, istoric comunist evreu, a
accentuat elementul slav in evolutia etnica a romanilor -(SLAVISM)
In epoca lui Nicolae Ceauescu, s-a ajuns la o adevarata obsesie dacica punandu-se accent
pe rolul civilizator al dacilor ( prtocronism), iar romanii erau considerai asupritori.
3. Teoria imigraionist astzi
Romanitatea romnilor este acceptat oficial la nivel internaional, graie lucrrilor de nalt
valoare tiinific elaborate de istoricii romni dar i strini care au adus argumente n acest
sens. Romanitatea romnilor trebuie studiat nu ca o ipotez, ci ca o realitate istoric , romanii
fiind singurii reprezentanti ai romanitatii orientale, Acest fapt il facea pe istoricul
Gh.Bratianu sa afirme ca nasterea poprului nostru este o enigma si un miracol, deoarece
romanii sunt o masa de latinitate inconjurata de popoare slave.

Concluzii: Studierea romanitatii romanilor de catre istorici este fundamentala, deoarece a


determinat dezvoltarea constiintei nationale. Ideea romanitatii romanilor a avut un traseu
sinuos prin istorie, fiind sustinuta atat de istorici romani si combatuta, din motive politice, de
sustinatorii imigrationismului. Intr-un final, prin argumente stiintifice si logice, s-a dovedit
ca poporul roman apartine zonei latinitatii si a trait permanent in spatiul nord-dunarean.
Importanta studierii romanitatii romanilor:
1. permite cunoasterea faptelor si argumentelor care demonstreaza originea si apartenta la
spatiul latinitatii, dar si contributia dacilor si slavilor la formarea poporului roman
2. ajuta la evitarea unor dispute politice prin care se contesta continuitatea la nord de Dunare,
fiind aduse de catre istoricii secolului XX noi dovezi ale permanentei locuiri
3. putem intelege cum lucraririle stiintifice, schimbul de idei au ajutat la dezvoltarea
constiintei nationale a romanilor, fapt ce a impulsinat Unirea din 1918.