Sunteți pe pagina 1din 87

P. U. G. + R.L.U.

ORA BILE OLNETI , JUDE VLCEA

VOLUMUL II
REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

CUPRINS :
Titlul I - GENERALITI
Capitolul 1 - Baza legal
Capitolul 2 - Rolul Regulamentului local
Capitolul 3 - Mod de aplicare
Capitolul 4 - Derogri
Capitolul 5 - Diviziunea terenului n zone funcionale si uniti teritoriale
Capitolul 6 - Structura Regulamentului local
Titlul II - REGLEMENTRI COMUNE
Capitolul 1 - Protejarea patrimoniului cultural naional: monumente istorice si situri
arheologice
Capitolul 2 - Zone de siguran si de protecie
Capitolul 3 - Zone cu risc geotehnic
Capitolul 4 - Ci de comunicaie
Capitolul 5 - Parcarea autovehiculelor
Capitolul 6 Parcelarea

Titlul III - REGLEMENTRI SPECIFICE


Capitolul 1 BT - ZONA BALNEAR I TURISTIC DE INTERES MAXIM
GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I UTILIZARE FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 2 - L - ZONA DE LOCUIRE i funciuni complementare


GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 3 - M - CONSTRUCII AFLATE N ZONA DE PROTECIE A


OBIECTIVELOR CU VALOARE DE PATRIMONIU
GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 4 - C - ZONA LCAURILOR DE CULT


GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 5 - TAS - ZON DE SERVICII / TURISM


(PENSIUNI), CASE DE VACAN

- AGREMENT

GENERALITI - CARACTERUL ZONEI


SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFIGURARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 6 - LP - zona cu funciune mixt ce cuprinde LOCUINE, PENSIUNI,


CASE DE VACAN
GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 7 - D - ZONA DRUMURILOR


GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 8 - V - ZONA SPAIILOR VERZI


GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 9 - I - zona ce conine INSTITUII, ECHIPAMENTE PUBLICE,


SERVICII DE INTERES GENERAL
GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 10 - S - ZONA CU DESTINAIE SPECIAL


GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 11 - P - zon destinat ACTIVITILOR DE PRODUCIE,


UNITI NEPOLUANTE, DEPOZITARE CONTROLAT, SERVICII
DIVERSIFICATE
GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Capitolul 12 - G - ZONA DE GOSPODRIE COMUNAL


GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLDIRILOR
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI

Titlul I GENERALITI
Localitatea se afl n zona subcarpatic a Munilor Cpnii, n nord estul
judeului, pe valea prului Olneti, la mbinarea dealurilor subcarpatice cu zona
montan, la 18 km de orasul Rm. Valcea. Are in componenta sa localitatile Livadia
atestata documentar pentru prima data in anul 1821, Olanesti atestat documentar
pentru prima data in anul 1527iul. 19; Cheia atestat documentar pentru prima data in
anul 1500 ian. 11; Gurguiata atestata documentar pentru prima data in anul 1768
apr.21. Comanca atestata documentar pentru prima data in anul 1596 iul 6; Pietrisu
atestat documentar pentru prima data in anul 1615 iul. 15; Mosoroasa atestat
documentar pentru prima data in anul 1612 si Tisa.
Vecinti:
Teritoriul orasului Baile Olanesti este nconjurat de urmtoarele uniti geografice:
- la nord-est oraul Brezoi;
- la est comuna Muereasca i oraul Climneti;
- la sud-est comuna Vldeti;
- la sud comuna Pueti Mglai;
- la sud-vest comunele Stoeneti i Brbteti;
- la vest comuna Costeti;
- la nord comuna Malaia;
Capitolul 1. DOMENIU DE APLICARE Baza legal .
1.1 Regulamentul local de urbanism este elaborat pe baza Regulamentului
general de urbanism (RGU) aprobat prin H.G.R. nr.525/1996 (republicat).
1.2 Regulamentul local de urbanism se sprijin pe o baz legal format
din:
- legi si alte acte normative care cuprind reguli privind modul de ocupare a
terenurilor si de realizare a construciilor;
- norme si standarde tehnice care fundamenteaz amplasarea si
conformarea construciilor n acord cu exigenele de realizare a stabilitii, securitii
si siguranei n exploatare ale acestora;
- reguli proprii domeniului urbanismului si amenajrii teritoriului privind
ocuparea cu construcii a terenului n acord cu principiile de dezvoltare durabil
(configuraia parcelelor, natura proprietii, amplasarea si conformarea construciilor,
etc).
1.3. Prezentul regulament se aplic pe teritoriul cuprins n limitele
intravilanului actual al Oraului Bile Olneti , precum i n extinderile acestuia,
propuse conform Planului Urbanistic General al Oraului Bile Olneti a fi
efectuate aproximativ pn anul 2026, n interiorul teritoriului administrativ al
Oraului Bile Olneti.
1.4. Pentru terenul situat ntre actualul intravilan i intravilanul propus,
orice lucrri sunt condiionate de elaborarea i aprobarea conform legii a unor Planuri
Urbanistice Zonale. Acestea vor ine seama de prevederile prezentului regulament
prin care se asigur atingerea obiectivelor strategice i urbanistice ale dezvoltrii de
ansamblu ale Oraului Baile Olanesti , n conformitate cu Planul Urbanistic General.
4

Stabilirea ordinii elaborrii PUZ - urilor pentru zonele de extindere a intravilanului,


pe baza crora se efectueaz includerea n intravilan i schimbarea sistemului de
impozitare a terenurilor, va decurge din necesitile de etap ale politicilor
Consiliului Local al Oraului Baile Olanesti privind dezvoltarea oraului.
Principalele legi:
- Legea nr. 50 / 1991 , privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii,
republicat n 1997 , modificat i completat n 2001;
Legea nr.7/ 1996 privind cadastrul i publicitatea imobiliar cu modificrile si
completrile ulterioare;
Legea privind circulaia juridic a terenurilor nr. 54 / 1998 ;
Legea 82/1998 pentru aprobarea OG nr. 43 /1997, privind regimul juridic al
drumurilor republicata cu modificrile si completrile ulterioare;
Legea privind protecia patrimoniului naional nr. 41/1995 ;
Legea nr.151 /1998 privind dezvoltarea regional a Romniei ;
Legea apelor nr. 107/1996 cu modificrile si completrile ulterioare;
Legea privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia nr. 213/1998;
Legea nr.18/ 1991 privind fondul funciar, republicat n 1998 cu modificrile si
completrile ulterioare;
Legea privind amenajarea teritoriului i urbanismul nr. 350 / 2001 cu
modificrile si completrile ulterioare;
Legea nr.215/ 2001 privind administraia public local cu modificrile si
completrile ulterioare;
Legea nr.33/ 1994 privind exproprierea pentru cauz de utilitate public
- Legea nr.10/ 1995 privind calitatea n construcii cu modificrile si completrile
ulterioare (legea nr. 587/2002);
- Legea nr.137/ 1995 privind protecia mediului republicata, modificat prin Legea
nr.159/1999;
Legea nr. 422 / 2001 privind protejarea monumentelor istorice ;
Legea nr. 468/2003 protejarea monumentelor istorice ;
Legea nr. 114/ 1996 - legea locuinei republicata cu modificrile si completrile
ulterioare;
Legea nr. 481/2004 privind protecia civila;
Legea nr.378/2000 privind protejarea siturilor arheologice ;
Legea nr. 138/2004 privind mbuntirile funciare ;
Ordinul 2807 / 2003 Norme metodologice de clasare a monumentelor istorice
inclusiv lista ;
O.G.R. nr. 47 / 1994 privind aprarea mpotriva dezastrelor, aprobata cu
modificri si completri prin legea nr.124/1995 cu modificrile ulterioare;
HGR nr.525/ 1996 privind aprobarea Regulamentului general de urbanism;
Ordinul comun 1184 / RT / 09. 2000 i M.L.P.A.T. nr. 201 / N / 09 /2000
Codul civil ;
Codul silvic ;
Legea 219/1998 privind regimul concesiunilor

Capitolul 2. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL - CORELRI CU


ALTE DOCUMENTAII
2.1. Prezentul Regulament Local de Urbanism preia prevederile Planurilor
Urbanistice Zonale aprobate conform Legii 350/2001 , republicat , anterior intrrii
sale n valabilitate i care nu au fost abrogate prin Hotrri ale Consiliului Local al
Oraului Baile Olanesti .
2.2. Totodat, prezentul regulament preia acele prevederi din regulamentele
anterioare, ale cror efecte sunt imprimate n configuraia cadrului construit actual al
oraului i care i pstreaz i n prezent valabilitatea prin comparaie cu
regulamentele actuale din diferite alte orae .
Capitolul 3. MOD DE APLICARE.
3.1. Regulamentul Local de Urbanism preia prevederile Regulamentului
General de Urbanism i le detaliaz.
n cadrul Regulamentului local de urbanism se preiau toate prevederile cuprinse
n documentaiile de amenajarea teritoriului aprobate conform legii, respectiv Planul
de amenajare a teritoriului naional (PATN), Planul de amenajare a teritoriului
judeean Valcea (PATJ), etc.
3.2. Prezentul regulament este un regulament cadru avnd un caracter
director. Prevederile sale permit autorizarea direct cu excepia derogrilor i
situaiilor speciale n care se impune elaborarea unor Planuri Urbanistice de Detaliu
sau Planuri Urbanistice Zonale, cazuri specificate n continuare la punctul 4, precum
i n coninutul regulamentului.
3.3. n cazul operaiunilor urbanistice importante ca arie, volum de
construcii i complexitate a lucrrilor de infrastructur tehnic, prezentul regulament
va fi detaliat, adaptat sau modificat prin regulamentele aferente unor Planuri
Urbanistice Zonale, realizate i aprobate conform legii.
3.4. Pentru toate zonele de extindere situate ntre intravilanul existent i
intravilanul propus este obligatorie elaborarea unor Planuri Urbanistice Zonale
aprobate conform legii , condiie a includerii acestora n intravilan i a schimbrii
ncadrrii modului de impozitare a terenurilor.
Capitolul 4.
DEROGRI
DE
LA
PREVEDERILE
REGULAMENTULUI.
Conform O.U. nr. 7 din februarie 2011 pentru modificarea i completarea
Legii 350/2001 se propune reducerea drastic a practicilor urbanismului derogatoriu ,
ntrind rolul regulamentului local de urbanism aferent PUG.
4.1. Prin derogare se nelege modificarea condiiilor de construire:
funciuni admise, regim de construire, nlime maxim admis, distane minime fa
de limitele parcelei, POT, CUT.
4.2. Derogri de la prevederile prezentului regulament sunt admise numai
n urmtoarele situaii:
- condiii dificile de fundare;
- dimensiuni sau forme ale parcelei care nu se nscriu n prevederile
regulamentului;
6

- obiective cu destinaii semnificative pentru ora sau care sunt


propuse pe amplasamente reprezentative n configuraia urban local sau general a
Oraului .
n cazul n care, prin cererea pentru emiterea Certificatului de urbanism, se
solicit o modificare de la prevederile aprobate pentru zona respectiv sau dac
condiiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investiii o impun,
autoritatea public local are dreptul ca, dup caz, prin Certificatul de urbanism:
- s resping cererea n mod justificat;
- s solicite elaborarea unui Plan urbanistic zonal (PUZ) numai n baza unui aviz
prealabil de oportunitate.
- s solicite elaborarea unui Plan urbanistic de detaliu (PUD).
4.3. Modalitile de autorizare n cazul derogrilor sunt urmtoarele:
- Modificarea POT, a distanelor fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei sunt
posibile pe baza unor Documentaii de Urbanism , nsoite de ilustrare de arhitectur,
cu avizul Comisiei Tehnice de Urbanism precum i, n cazul zonelor protejate, al
Ministerului Culturii;
- Prin Plan Urbanistic Zonal se stabilesc reglementri noi cu privire la : Regim de
construire , funciunea zonei , nlimea maxim admis , Coeficientul de utilizare al
terenului - CUT; Procentul de ocupare al terenului - POT, retragerea cldirilor fa
de aliniament , iar prin Planul Urbanistic de Detaliu se stabilesc reglementri noi
numai cu privire la distanele fa de limitele laterale i posterioare ale parcelei .
- Modificarea Coeficientului de Utilizare a terenului CUT propus de noua reglementare
nu-l va putea depi pe cel aprobat iniial cu mai mult de 20 % o singur dat .
4.4. Nu se pot acorda derogri de la reglementrile stabilite prin prezentul
Regulament pentru zonele protejate/de protecie delimitate si nu pot fi aprobate
modificri ale indicatorilor urbanistici (funciuni admise, regim de construire,
nlime maxim admis, distane minime fa de limitele parcelei, POT si CUT) prin
PUZ sau PUD. (art.46 alin. (5) si (6) din Legea nr.350/2001 (republicat)
4.5. n cazul n care, din raiuni de dezvoltare urbanistic temeinic
fundamentate, este necesar depsirea coeficientului de utilizare a terenului, se va
proceda la elaborarea unui Plan urbanistic zonal (PUZ) pentru o suprafa stabilit
prin avizul de oportunitate.
4.6. Finanarea noii documentaii de urbanism poate fi fcut din fonduri
publice, n condiiile legii, sau de ctre persoanele fizice ori juridice interesate.
5. DIVIZIUNEA TERENULUI N ZONE, SUBZONE
I
UNITI
TERITORIALE DE REFERIN.
5.1. Definirea unei anumite uniti teritoriale de referin este determinat
de trei parametri:
(1) funciunile dominante admise cu sau fr condiionri;
(2) regimul de construire (continuu, discontinuu), ocuparea terenului, gradul
de utilizare al terenului
(3) nlimea maxim admis.
5.2. Pentru toate unitile teritoriale de referin se mai adaug dou criterii
de difereniere a prevederilor regulamentului:
7

(1) situarea n interiorul sau n exteriorul zonei protejate din considerente


istorice i arhitectural - urbanistice;
(2) situarea ntr-o condiie particular de cadru natural ;
5.3. Regulamentul este alctuit pentru urmtoarele zone i uniti teritoriale
de referin: Teritoriul analizat este divizat n 21 de uniti teritoriale de referin
(UTR) conform planselor atasate: Anexa la RLU, toate la sc.1/5000.
5.4. Simbolurile ce exprim regimul de nlime precizat n cuprinsul
Regulamentului (de exemplu P+2) nu cuprind si nivelul eventualelor mansarde, cu
condiia ca acestea s fie executate exclusiv n spaiul podului, conform
Normativului de siguran la foc (Indicativ P 118-99) si Normativului pentru
proiectarea mansardelor la cldirile de locuit (NP 064-02).
5.5. Suprafaa mansardei se ia n calcul la stabilirea indicilor urbanistici POT
si CUT.
5.6. Regulamentul cuprinde prevederi cu privire la urmtoarele zone, subzone si
uniti teritoriale de referin:
- ZONA BALNEAR I TURISTIC DE INTERES MAXIM cu
urmtoarele subzone :
- Subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejate ;
sBTp
- este format din: aria urban a nucleului istoric care a evoluat pe
scheletul economic balnear antebelic (acum destructurat) i aria urban a
arhitecturii hoteliere destinat turismului de mas (perioada anilor `70-`80).
Zona BTp care alctuiete centrul de facto al staiunii include i locuine.
Spitalul universitar de urgen Elias - secia de recuperare medical Olneti ,
dei este teritorial o exclav, se consider ca fcnd parte din aceast subzon.
- Subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate ; sBt
- (zon servicii - agrement - turism - case de vacan) se prezint actualmente
sub forma unor areale disparate ale zonei sBTp, momentan n intravilanul existent.
Aceasta este asemntoare funcional zonei sBTp i ofer servicii similare, dar de
complexitate redus (locuire, cazare, alimentaie public, parial tratament,
ntreinere, spa, agenie turism). Prezentul regulament descrie i reglementeaz, n
cele ce urmeaz, ambele subzone (sBTp i sBt) n acelai timp - zona sBt va fi
menionat de fiecare dat cnd apar diferene fa de sBTp.
- Subzona izvoarelor balneare; sBI - este promenada situat n prelungirea
zonei centrale pe direcia N-V. Este o zon de mic densitate a cldirilor. Acestea
sunt construcii cu funcia specific de captre a izvoarelor minerale, cu o singur
excepie: barul Turn i anexele aferente.
- ZONA DE LOCUIRE i funciuni complementare cu urmtoarele
subzone:
- Subzona de locuire individual pe lot, cu specific urban i semi-urban,
ocazional mic comer;
- Subzona de locuire individual pe lot, cu specific rural;
- Subzona de locuire colectiv n cldiri de nlime redus (P+2-P+5)
8

- CONSTRUCII AFLATE N ZONA DE PROTECIE A


OBIECTIVELOR CU VALOARE DE PATRIMONIU
- ZONA LCAURILOR DE CULT
- ZON DE SERVICII / TURISM - AGREMENT (PENSIUNI), CASE
DE VACAN
- ZONA CU FUNCTIUNE MIXTA CE CUPRINDE LOCUINE,
PENSIUNI, CASE DE VACAN
- ZONA DRUMURILOR
- ZONA SPAIILOR VERZI cu urmtoarele subzone :
- Subzona Spaiilor verzi publice situate n zona balnear protejat
- Subzona Spaiilor verzi publice situate n afara zonei balneare protejate toaletri i amenajri minimaliste de-a lungul traseelor circulate/ scuaruri
- Subzona Spaiilor verzi pentru sport si agrement ;
- Subzona Spaiilor verzi naturale (pduri) ;
- ZONA CE CONTINE INSTITUII, SERVICII
GENERAL, ECHIPAMENTE PUBLICE

DE INTERES

- ZONA CU DESTINAIE SPECIAL


- ZONA DESTINATA ACTIVITILOR DE PRODUCIE, UNITI
NEPOLUANTE,
DEPOZITARE
CONTROLAT,
SERVICII
DIVERSIFICATE
- ZONA DE GOSPODRIE COMUNAL

Capitolul 6. STRUCTURA REGULAMENTULUI LOCAL


6.1. Regulamentul local de urbanism fiind un document opozabil n justiie,
structura acestuia urmeaz uzanele n acest domeniu, inndu-se seama de faptul c:
- prevederile trebuie s fie simplu si clar exprimate, fr posibilitatea de
interpretare diferit;
- nu se admit trimiteri de la prevederile care privesc o unitate teritorial de
referin la alta, chiar dac apar unele repetri;
- n cazul unor situaii insuficient de clare, documentul scris prevaleaz asupra
celui grafic.
6.2. Prevederile Regulamentului sunt adaptate situaiei de tranziie n care si
fac simit prezena noi tipuri de grupri de funciuni, fapt pentru care s-a adoptat un
grad de flexibilitate care s permita dezvoltarea acestora.
9

- n cazul unor particulariti evidente, unele dintre prevederile acestui


Regulament prevaleaz fa de prevederile Regulamentului general de urbanism
(RGU) (ex: prevederile privind zonele protejate).
6.3. Fiecare dintre zonele, subzonele si unitile de referin fac obiectul unor
prevederi organizate potrivit urmtorului coninut:
- UTILIZRI ADMISE
- UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI
- UTILIZRI INTERZISE
- CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME,
DIMENSIUNI)
- AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT
- AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE SI
POSTERIOARE ALE PARCELELOR
- AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE
ACEEASI PARCEL
- CIRCULAII SI ACCESE
- STAIONAREA AUTOVEHICULELOR
- NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR
- ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR
- CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR
- SPAII LIBERE SI SPAII PLANTATE
- MPREJMUIRI
- PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
- COEFICIENT DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

II REGLEMENTRI COMUNE
CAPITOLUL 1 PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL
NAIONAL: MONUMENTE ISTORICE
Prin Planul urbanistic general se stabilesc :
Situri arheologice
n lista MCC nu sunt nominalizate situri arheologice pe teritoriul administrativ
al orasului Baile Olanesti
Monumente
n lista MCC apar doua poziii nominalizate pe teritoriul administrativ al
orasului Baile Olanesti
-Livadia (staiunea):
Biserica lui Horea (din Albac) / indicativ VL-II-m-A-09647
-Cheia:
Biserica Sf Ilie a fostului schit Pahomie/ indicativ VL-II-m-B-09716
10

Biserica Sf. Voievozi/ indicativ VL-II-m-B-09717


Schitul Iezer/ indicativ VL-II-a-A-09718
Biserica "Intrarea n Biseric"/ indicativ VL-II-a-A-09718.01
Casa Streiei/ indicativ VL-II-a-A-09718.02
Clopotni/ schitul Iezer/ indicativ VL-II-a-A-09718.03
-Gurguiata:
Schitul Bradu/ indicativ VL-II-a-B-09781
Biserica Sf. Ioan Boteztorul/ indicativ VL-II-m-B-09781.01
Turnul clopotni/ indicativ VL-II-m-B-09781.02
-Olneti Sat:
Casa Bdescu / indicativ VL-II-m-B-09846
Biserica Sf. Nicolae / indicativ VL-II-m-B-09848
Casa Olnescu / indicativ VL-II-m-B-09849
Casa Trc / indicativ VL-II-m-B-09847
Biserica Sf. Voievozi / indicativ VL-II-m-B-09850
Biserica Sf. Ioan Boteztorul / indicativ VL-II-m-B-09851
-Pietriu:
Biserica Toi Sfinii a fostului schit Comanca / indicativ VL-II-m-B-09875
PROPUNERI DE CLASARE
Livadia - Sanatoriul Balnear 1Mai - Spitalul Universitar Elias Bucureti, secia
extern Bile Olneti
Cheia - Casa Ceauu, gospodrie tradiional bine pstrat avnd o vechime de
aprox. 200 ani
Olneti Sat - Monumentul eroilor
Conform "Strategiei de dezvoltare a oraului Bile Olneti", pe teritoriul
aezrii se afl mai multe rezervaii naturale:
Rezervaia de tis (Taxus baccata) din Cheile prului Cheia, aparinnd
masivului Buila-Vnturaria. n 1976 prof. dr. Traian Rdoi a identificat 628
exemplare de tis. Suprafaa de 1,5 ha a rezervaiei este stabilit prin Decizia nr.
05/1966 a fostului Consiliu Popular al Regiunii Arge.
Rezervaia naturala Stogul, situata n masivul Buila Vnturaria, se constituie
ca o rezervaie complexa i are o suprafaa de 100 ha. Aici se ntlnesc peste 35 de
peteri i avene. Flora este compus din exemplare de tis, floarea de colt, ghinura
galben, bulbucii de munte, lna caprelor, ienuprul pitic etc. Fauna este reprezentata
de: ursul brun, capra neagra, porcul mistre, caprioara, cocoul de munte, ierunca,
rsul etc.
Rezervaia RadiaMnzu este o rezervaie natural complex situat n Munii
Cpnii, pe o suprafaa de 10 ha. Peisajul este foarte pitoresc fiind format din: pile,
turnuri, babe, cascade. Flora este alctuit din plante rare: floarea de col, bulbucii de
munte etc.

11

Rezervaia Lacul Frumos din Mosoroasa se prezint sub forma unei mlatini a
crei principal atracie o reprezint prezena plantei carnivore Drossera rotundifolia
(roua cerului)..
CAPITOLUL 2 ZONE DE SIGURAN SI DE PROTECIE
Autorizarea lucrrilor de construire n interiorul zonelor de protecie pe baza
normelor sanitare se face numai pe baza si n conformitate cu avizul autoritii de
sntate public.
Se va solicita avizul sanitar pentru proiectarea, amplasarea si executarea
construciilor de locuine sau de obiective de utilitate public sau privat, pentru
transformarea, extinderea sau schimbarea destinaiei construciilor sau instalaiilor,
ct si pentru PUZ-urile necesare conform reglementrilor aprobate.
Se instituie perimetre de protecie hidro-geologic si zone de protecie sanitar
(cu regim sever si de restricie) la sursele si instalaiile de alimentare cu ap potabil
n sistem centralizat existente si propuse (foraje, rezervoare, aduciuni, instalaii de
tratare, reele de distribuie).
Zona de protecie sanitar pentru fntnile publice care capteaz apa din stratul
freatic va avea dimensiunile minime de 50,0 metri n amonte si 20,0 metri n aval, pe
direcia de curgere a apei subterane.
Fosele septice vidanjabile si impermeabilizate se vor amplasa la distanele
minime de 3,0 metri fa de conductele reelei de ap potabil, 10,0 metri fa de
locuinele vecine, respectiv 20,0- 50,0 metri fa de sursele locale de ap potabil
(fntni, pompe de mn, izvoare captate, etc).
Se vor asigura zone de protecie sanitar fa de ntreprinderile sau unitile
care pot polua factorii de mediu sau pot produce disconfort si unele riscuri sanitare
(cimitire, staii de epurare, etc). (Ordinul Ministerului Sntii nr.536 din 23 iunie
1997 pentru aprobarea Normelor de igien si a recomandrilor privind mediul de
via al populaiei, publicat n Monitorul Oficial nr.140/3 iulie 1997)
Amplasarea zonelor destinate industriilor se va face pe baza studiilor de impact
de mediu, topografice, hidrometeorologice si dispersie a poluanilor, astfel nct
acestea s nu depseasc concentraiile maxime admise prevzute n normative n
teritoriile protejate (zonele de locuit, parcurile, rezervaiile naturale, zonele de interes
balneoclimateric, de odihn si recreere, instituiile social-culturale si medicale,
precum si unitile economice ale cror procese tehnologice necesit factori de mediu
lipsit de impuriti).
Se interzice autorizarea construirii n zonele de protecie ale surselor si
instalaiilor de ap potabil, ale conductelor de transport produse petroliere, gaze,
linii de nalt si medie tensiune, etc.
Zona de protecie a conductelor de transport gaze este de 20,0 m de o
parte si de alta a conductei.
n aceast zon se interzice efectuarea oricror lucrri de construcii si montaj,
chiar cu caracter provizoriu.
Zona de siguran fa de conductele de transport gaze este de 100,0 m de
o parte si de alta a conductei.
12

n aceast zon autorizarea construciilor se poate face doar n baza unui aviz
favorabil dat de deintorul conductei.
Emiterea autorizaiilor de construire n zonele de siguran ale surselor si
instalaiilor de ap potabil, ale conductelor de transport gaze, ale liniilor electrice de
nalt si medie tensiune, etc, este condiionat de obinerea avizului favorabil emis de
deintorul echipamentului tehnicoedilitar.
Pentru sistemul de canalizare-epurare, documentaia naintat spre avizare
sanitar va fi nsoit de studiul de impact asupra sntii populaiei si mediului
nconjurtor. (art.28 din OMS nr.536/1997)
Zona de protecie i de siguran fa de liniile electrice aeriene
Limea zonei de protecie si de siguran a liniilor electrice aeriene este de
24,0 metri pentru LEA 20kv , 37 m pentru LEA 110 kv , 55 m pentru LEA 220 kv i
75 m pentru LEA 400 kv . (Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecie si
de siguran aferente capacitilor energetice (Ordinul ANRE nr.4/2007, modificat si
completat cu Ordinul ANRE nr.49/2007)
Zonele de protecie ale posturilor de transformare sunt urmtoarele:
- pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecie este delimitat
de conturul fundaiei stlpilor si de proiecia la sol a platformei suspendate;
- pentru posturi de transformare cu cabine de secionare ngrdite, zona de
protecie este delimitat de ngrdire;
- pentru posturi de transformare amplasate la sol, ngrdite, zona de siguran
este extins n spaiu delimitat la distana de 20,0 m de la limita zonei de protecie.

PREVEDERI PENTRU SECTIUNEA REGLEMENTARI URBANISTICE


PENTRU TERENURI SITUATE IN ZONELE DE PROTECTIE , TERENURI
EXPUSE LA RISCURI TEHNOLOGICE (T RT)
DEFINIII
Risc tehnologic complex de factori generatori de accidente majore datorate
activitatilor umane
Distante minime de protectie sunt distantele dintre zonele constructii si o serie
de unitati industriale, zootehnice, unitati de salubrizare, etc,
Servitutea de utilitate publica reprezinta restrictii privind modul de utilizare al
terenurilor si de realizare a constructiilor, impuse de realizarea si functionarea unor
obiective de utilitate publica
Categorii de riscuri tehnologice
1. riscuri datorate activitatilor industriale si agrozootehnice, ce pot avea ca
efect poluarea apei, aerului si solului
2. riscuri datorate retelelor si instalatiilor tehnico edilitare si cailor de
comunicatii r(utiere si feroviare)

13

CATEGORII DE RISCURI GENERATE DE CAPACITATI ENERGETICE


Riscuri naturale
Posibila periclitare a unei capaciti energetice ca urmare a producerii unor
fenomene naturale: dislocri de stnci, torente, avalane de zpad sau datorit unor
particulariti ale terenului pe care aceasta este construit: nisipuri mictoare, zon
mltinoas, zon cu ape subterane, etc.
Riscuri pentru sigurana persoanelor i a bunurilor din apropierea capacitii
energetice.
Posibila periclitare a persoanelor i a bunurilor din apropierea unei capaciti
energetice, ca urmare a producerii unor accidente funcionale, de
tipul:explozii/incendii ale componentelor acesteia, emisii nocive de gaze, lichide,
vapori, pulberi, aerosoli, radiaii, electricitate static, ruperea unor ci de curent care
poate conduce la electrocutare, rspndirea de reziduuri nocive (cenu, ape poluante,
gaze de ardere), ruperea i/sau proiectarea la distan a unor pri de construcii sau
instalaii, zgomot peste limitele admise, accidente sau avarii la construcii
hidrotehnice
Riscuri tehnologice
Posibila periclitare a unei capaciti energetice determinat de procese
industriale sau agricole care prezint pericol de incendiu, explozie, radiaii sau
poluare peste limitele admise
DESTINAIA TERENURILOR
Terenuri cu destinatia stabilita prin prezentul Regulament de Urbanisn aflate sub
incidenta servitutii generate de zone de protectie instituite prin prezentul Regulament
si materializare in plansa Reglementari Urbanistice , legea energiei electrice in
vigoare detaliaza drepturile de uz si servitute asociate capacitatilor energetice
UTILIZARI PERMISE
Orice fel de constructii si amenajari care au ca scop prevenirea riscurilor
tehnologice si limitarea efectelor acestora
UTILIZARI PERMISE CU CONDIIONARI
Toate tipurile de constructii, cu conditia respectarii servitutilor de utilitate
publica, existente sau propuse, pentru retele tehnico-edilitare, cai de comunicatii
(retele electrice de distributia energieie electrice, retele de transport a energiei
electrice, retele de alimentare cu gaz, apa, reteaua de canalizare etc).
UTILIZARI INTERZISE
Toate tipurile de constructii amplasate in zonele de protectie stabilite prin norme
sanitare si de protectie a mediului, ale unitatilor industriale, agricole sau de alta
natura, in zonele de servituti legal instituite pentru lucrari publice generatoare de
riscuri tehnologice.
Toate tipurile de constructii, plantatii si exploatari agricole si forestiere
amplasate in zonele de protectie si de siguranta ale capacitatilor si retelelor
energetice/electrice
ZONE DE PROTECIE A REELELOR TEHNICO EDILITARE
14

Reelele alimentare cu energie electric


Orice investitie in constructii sau alte obiective, lucrari de orice fel in zona de
protectie si siguranta a LEA 20 kV si 110 kV se va face cu acordul si avizul SC CEZ
Distributie SA- Craiova.
Dupa obtinerea avizului de la distribuitorul de energie electrica, SC CEZ
Distributie SA- Craiova, lucrarile de protectie pentru liniile de 110 kV si 20 kV
(inlocuire stalpi, intariri de izolatie, executare prize de pamant, devieri de
linii,trecerea liniilor electrice aeriene in cabluri subterane, etc.) se vor face pe
cheltuiala investitorului care va face lucrari in zonele apropiate liniilor electrice.
Dimensiunile zonelor de protectie si de siguranta ale capacitatilor energetice
(retele, posturi statii de transformare etc) sunt detaliate in Norma tehnica privind
delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice
aprobata prin Ordinul ANRE 49 /2007 (vezi extrasul de la cap 2.9.4) si in legea
energiei electrice 123/2012" Prezentam cateva dimensiuni uzuale ale zonelor de
protectie si de siguranta pentru cateva tipuri de capacitati energetice:
24 m pentru LEA cu tensiuni ntre 1 i 110 kV
37 m pentru LEA cu tensiune de 110 kv
55 m pentru LEA cu tensiune de 220 kv
75 m pentru LEA cu tensiune de 400 kv
raza de 20 m in cazul posturilor de transformare aeriene
3 m in jurul amprentei la sol a posturilor de transformare mt/jt in orice tip de
cabina: zid, metal, beton
0,8 m in cazul cablurilor de energie electrica de 0,4 kV si 20 kV
In cazul apropierii construtiilor fata de LEA 400kV, trebuiesc respectate
anumite distante (NTE 003/04/00 art 181);i anume: distanta intre conductorul extrem
al LEA, la deviatia maxima si cea mai apropiata parte a cladirii, fara sa constituie
traversare, sa fie de 7m, in cazul cladirilor locuite si de 6m, in cazul cladirilor
nelocuite
n cazul instalrii n pmnt a cablurilor de medie sau/ i joas tensiune:

a) zona de protecie a traseului de cabluri coincide cu zona de siguran, este


simetric fa de axul traseului i are limea de 0,8 m; n plan vertical zonele de
protecie i de siguran ale traseului de cabluri se delimiteaz prin distana
(adncimea) de pozare n valoare de cel puin 0,8 m
In zonele de protectie ale retelelor electrice sunt interzise executarea de sapaturi
sau lucrari de orice fel fara consimtamantul prealabil al titularului acestora
In zonele de siguranta si de protectie este interzis:
sa se efectueze constructii de orice fel fara avizul de amplasament al operatorului de
transport si de sistem

sa se efectueze sapaturi de orice fel sau sa se infiinteze plantatii fara acordul


operatorului de transport si de sistem

sa se sepoziteze materiale pe culoarele de trecere si in zonele de protectie si de


siguranta a instalatiilor fara acordul operatorului de transport si de sistem
15

sa se arunce obiecte de orice fel pe retelele electrice de transport si/sau distributie sau
sa se intervina in orice alt mod asupra acestora

sa se deterioreze constructiile, ingradirile sau inscriptiile de identificare si de


avertizare aferente instalatiilor electrice
Sa limiteze sau sa ingradeasca, prin executia de imprejmuire, prin constructii ori
prin orice alt mod, accesul la instalatii al operatorului de transport si de sistem
In Certificatele de Urbanism se va solicita obtinerea avizului de amplasament de
la CEZ Distributie pentru toate obiectivele de investitii de pe teritoriul orasului Bile
Olneti inclusiv pentru imprejmuirea terenurilor si pentru infiintarea de plantatii
(legea energiei electrice art 49)
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice
existente sau executarea oricror lucrri n apropierea obiectivelor energetice
existente (staii i posturi de transformare linii i cabluri electrice s.a.) se va consulta
proiectantul de specialitate
Pentru orice fel de lucrari de sapaturi sau de constructii situate in interiorul
zonelor de protectie a retelelor electrice este obigatoriu avizul de amplasament al
operatorilor de retea (CEZ Distributie Craiova sau Transelectrica Pitesti)
Autoritatile locale ce au eliberat Certificate de Urbanism, fara respectarea legii
si mai mult, pentru orice dauna cauzata distribuitorului de de energie electrica ce se
afla in gestiunea SC CEZ Distributie SA si Transelectrica S.A.pentru producerea unor
eventuale accidente umane, vor raspunde in fata organelor de ancheta, iar daunele vor
fi suportate de catre acestea.
CAPITOLUL 3 ZONE CU RISC GEOTEHNIC
n zonele cu risc geotehnic se impun interdicii temporare de construire pn
la soluionarea problemelor geotehnice.
n zonele de umpluturi sau cu riscuri se poate ridica interdicia temporar de
construire si se va emite autorizaie de construire numai n baza unui studiu geotehnic
aprofundat ce se va solicita prin Certificatul de urbanism, studiu prin care s se
stabileasc dac sunt soluii de fundare care s elimine riscurile n timpul execuiei si
pe ntreaga perioad de exploatare a construciei.
Zone critice-Inundaii
-Se identific pe rul Olanesti urmatoarele puncte sensibile:
-in sudul satului Pietrsu
- in nordul localitatii Livadia
- in sudul localitatii Livadia
- in partea centrala si sud-estica a localitatii Olanesti Sat
-Se identific pe rul Cheia urmatoarele puncte sensibile:
- in partea centrala si sudica a localitatii Cheia
16

- In satul Comanca pe latura estica exista un punct inundabil generat de o vale


care la precipitatii devine torent.
Ca lucrri se propun: decolmatarea talvegului corelat cu o supraveghere a
cursului la poduri n perioadele cu precipitaii intense i dezghe pentru evitarea
blocrii cursului cu plutitori, la poduri,. regularizarea praielor, ndiguirea i
decolmatarea rurilor Olanesti si Cheia
n cadrul activitilor economico-sociale se va acorda atentie apelor uzate ce
sunt deversate necontrolat direct n factorii de mediu, contribuind n mod negativ la
starea de confort i de sntate a populatiei si animalelor. n special, se remarc
poluarea pnzei freatice de medie i mic adncime, care este accesat i exploatat
prin fntnile din gospodriile particulare.
CAPITOLUL 4 CI DE COMUNICAIE
Strzile de pe teritoriul orasului Baile Olanesti vor respecta prevederile legale
n vigoare.
Strzile existente sau propuse sunt clasificate astfel:
Strzi de categoria a III-a (colectoare) 2 benzi x 3...3,50 m, 6-7 m lime
carosabil, care preiau fluxurile de trafic din zonele funcionale si le dirijeaz spre
strzile de legtur ;
Strzi de categoria a IV-a (de folosin local) 1 band x 3...3,50 m, 3-3,50
m lime carosabil, care asigur accesul la locuine si servicii curente sau ocazionale
din zonele cu trafic foarte redus.
(Ordin nr.49 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
proiectarea si realizarea strazilor n localitile urbane, STAS 10144/2-91)
Distanele minime ntre fronturile construciilor situate pe prile laterale ale
strzilor existente sau propuse a fi executate sunt urmtoarele:
- 22 m pentru DN 64
- 14-16 m, n funcie de limea trotuarelor, pentru strzile cu 2 benzi de
circulaie cu pomi si stlpi si cu reele subterane numeroase, respectiv 9-13 m pentru
strzile de aceeasi categorie dar fr pomi.
(Anexa nr.4 la Normele tehnice din 27 ianuarie 1998 privind proiectarea si
realizarea strzilor n localitile urbane, aprobate prin Ordinul nr.49/1998)
Distanele dintre fronturile construciilor se pot reduce n cazul n care sunt
prevzute trotuare cu limi mai mici dect cele stabilite n mod curent.
Distanele dintre fronturile construciilor se pot majora atunci cnd se prevd
zone verzi mediane, refugii pentru pietoni, amenajri pentru intersecii si pentru
asigurarea vizibilitii, precum si n cazul terenului accidentat, n vederea reducerii
volumelor de terasamente, al zidurilor de sprijin si al soclurilor cldirilor.
Trotuarele strzilor vor fi, de regul, separate de partea carosabil printr-o fsie
liber rezervat pentru amplasarea pomilor, a instalaiilor subterane, a stlpilor de
iluminat si de telecomunicaii.
17

Fsia liber la strzile de categoria a III-a poate fi prevzut numai n cazul


cnd distana dintre fronturile construciilor de pe prile laterale ale strzilor permite
prevederea fsiilor libere; n caz contrar trotuarele vor fi adiacente prii carosabile.
Strzile propuse n noile cartiere vor fi minim de categoria a III-a.
Se excepteaz strzile cu lungimi mai mici de 150,0 m care se pot amenaja ca
fundturi dac nu exist posibilitatea prelungirii lor.
Fundturile vor avea o lungime de cel mult 150,0 m si vor fi prevzute la
captul nfundat cu spaiu pentru ntoarcerea autovehiculelor, configurat si
dimensionat conform normelor tehnice.
Executarea lucrrilor edilitare ce afecteaz suprafaa strzilor (carosabil si
trotuar) se vor aproba doar cu condiia ca la terminarea acestora s se refac sistemul
rutier (stratificaie, grosime, tip de mbrcminte) identic cu cel existent la nceperea
lucrrilor.
ZONE DE PROTECTIE A CAILOR DE COMUNICATII RUTIERE
Pentru drumuri nationale 22,00 m din axul drumului de o parte si de alta a
acestuia
Pentru drumuri judetene 20,00 m din axul drumului de o parte si de alta a
acestuia
Pentru drumuri Comunale 18,00 m din axul drumului de o parte si de alta a
acestuia
CAPITOLUL 5 PARCAREA AUTOVEHICULELOR
Numrul minim de locuri de parcare necesar realizrii cldirilor si amenajrilor
pe teritoriul orasului se dimensioneaz n funcie de destinaia si suprafaa util
specific funciunilor ce se regsesc n cldire.
Asigurarea numrului minim de locuri de parcare, rezultat din calcul, este
obligatorie pentru obinerea autorizaiei de construire.
Construciile de locuine vor dispune obligatoriu de parcaje dispersate la
domiciliu, de garaje individuale sau de parcaje/garaje n interiorul construciilor.
n cazul locuinelor individuale, semi-colective sau colective,
parcarea/gararea autoturismelor se admite numai n interiorul parcelei (n afara
circulaiilor publice) asigurndu-se numrul de locuri de parcare n funcie de
suprafaa construit-desfsurat a locuinei (ACD) si de tipul de locuire.
Numrul minim de locuri de parcare ce trebuie asigurat se stabileste dup cum
urmeaz:
Subzonele locuinelor unifamiliale cu acces si lot propriu
- se va asigura minim 1 (un) loc de parcare la o locuin a crei suprafa
construit desfsurat este de maxim 100,0 mp;
- se vor asigura minim 2 (dou) locuri de parcare la o locuin a crei suprafaa
construitdesfsurat este mai mare de 100,0 mp.

18

Subzonele locuinelor semicolective/colective cu acces si lot folosit n


comun - se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament cu
suprafaa construit-desfsurat de maxim 100,0 mp;
- se vor asigura minim 2 (dou) locuri de parcare pentru fiecare apartament cu
suprafaa construit-desfsurat mai mare de 100,0 mp.
Subzonele locuinelor colective (tip blocuri)
- se va asigura minim 1 (un) loc de parcare pentru fiecare apartament.
Pentru toate categoriile de construcii cu funciuni de nvmnt, financiarbancare, birouri, se va asigura minim un loc de parcare pentru fiecare 60,0 mp ai
suprafeei utile aferente destinaiei respective.
Prevederea precedent se cumuleaz cu urmtoarele condiionri specifice:
- construciile pentru alimentaie public (restaurant, cafenea, bar, etc) - se va
asigura cel puin un loc de parcare pentru fiecare 8(opt) locuri la mas;
- construciile pentru turism - se va asigura cel puin un loc de parcare la
2(dou) locuri de cazare;
- construciile si amenajrile de agrement - se va asigura cte un loc de parcare
pentru 20 de persoane.
Pentru toate categoriile de construcii cu funciuni de servicii publice
(spltorii auto, vulcanizri, staii de distribuie carburani, etc) se va asigura minim
un loc de parcare pentru fiecare 30,0 mp ai suprafeei construit-desfsurate (ACD).
Pentru toate categoriile de construcii cu funciuni industriale (producie si
depozitare), service-auto/showroom, etc, se va asigura minim un loc de parcare
pentru fiecare 100,0 mp ai suprafeei construit-desfsurate (ACD).
Pentru toate aceste categorii, accesele rutiere se vor realiza numai de pe artere
de circulaie de categoria a III-a.
n interiorul parcelei se vor asigura n mod obligatoriu spaii pentru circulaia
pietonal n condiii de siguran si confort, spaii pentru circulaia rutier, precum si
platforme pentru parcarea autovehiculelor.
n toate cazurile prevzute la articolele 85, 86 si 87 se va asigura suplimentarea
cu minim 20% a totalului locurilor de parcare/garare reiesite din calcul, pentru
salariai/vizitatori/ aprovizionare.
Se excepteaz de la aplicarea prevederilor anterioare privind asigurarea
numrului minim de locuri de parcare/garare:
- construciile existente situate n zona central, pentru care se solicit
autorizarea lucrrilor necesare pentru conversie funcional;
- construciile colective unde se admite ntrirea mixitii funcionale prin
conversia funcional a apartamentelor de la parter.
Derogri privind numrului minim de locuri de parcare prevzut n aceste
reglementri, pentru construciile noi propuse a se realiza, se vor putea face n urma
stabilirii de ctre autoritile publice locale, prin Hotrre de consiliu, a unor taxe
bnesti n vederea constituirii unui fond pentru construirea de parcaje publice,
subterane sau supraterane pe teritoriul orasului.
Modul de constituire a fondului pentru construirea de parcaje n construcii
amenajate, procedura de plat si cuantumul taxei se vor reglementa prin HCL.
Se interzice amplasarea de garaje individuale pe terenurile aparinnd
domeniului public al orasului.
19

CAPITOLUL 6- PARCELAREA
Prin parcelare se nelege operaiunea de divizare a unei suprafee de teren n
minimum 4 (patru) loturi alturate, destinate construirii, n scopul de a fi sau nu
nstrinate prin cedri, concesionri sau vnzri ale loturilor rezultate (art.30 din
RGU).
Faptul de a proiecta sau construi mai mult de patru cldiri pe o parcel
constituind un singur trup, este considerat - din punct de vedere al autorizrii
construciilor - ca o parcelare.
Elaborarea Planurilor urbanistice zonale (PUZ) este obligatorie n cazul
parcelrilor. (art.47 alin.(3) din Legea 350/6 iulie 2001 privind amenajarea
teritoriului si urbanismul (actualizat 2009)
Pentru operaiuni notariale privind circulaia imobiliar, atunci cnd
operaiunile respective au ca obiect mpreli ori comasri de parcele, precum si
constituirea unei servitui de trecere, este necesar solicitarea unui Certificat de
urbanism. (art.6 alin.(6) din Legea nr.50/ 29 iulie 1991 (republicat si actualizat)
privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii (aplicabil ncepnd cu data
de 17 octombrie 2009)
Proprietarii suprafeelor de teren pe care se pot construi patru sau mai multe
cldiri de orice natur, respectnd prevederile prezentului Regulament, au dreptul s
le parceleze.
Dreptul de parcelare este supus, n afar de prevederile nscrise n
reglementarile legale, dispoziiilor prezentului Regulament.
n noile parcelri sau n extinderile de intravilan unde sunt marcate strzi noi
prin prezentul PUG, nainte de autorizarea construciilor este obligatorie ntocmirea si
aprobarea unui PUZ de parcelare care va reglementa poziia strzilor, racordarea la
reelele edilitare, forma parcelelor (raportul laturilor).
Parcelarea unui teren intravilan sau care urmeaz sa fie introdus n intravilan se
va aproba numai dac:
- terenul se afl n ntregime sau n parte ntr-o zon construibil;
- pentru fiecare poriune de teren se aplic prevederile zonei funcionale si ale
unitilor teritoriale de referin prevzute n prezentul Regulament;
- asezarea si natura terenului permite construirea n mod igienic, eficient si
dup normele de siguran si rezisten n vigoare.
n acest caz trebuie s se execute de ctre parcelator lucrri locale, separate
pentru fiecare
parcel n parte, care s asigure alimentarea cu ap potabil si evacuarea apelor uzate.
Pentru toate aceste lucrri se va cere n prealabil avizul Administraiei Naionale
Apele Romne (Administraia Bazinal de Ap OLT) si al Ageniei Judeene
pentru Protecia Mediului Valcea
Dac, ulterior executrii parcelrilor n condiiile de mai sus, se vor realiza
reelele necesare fie de ctre Primrie, fie de ctre proprietar/parcelator acestia din
urm vor putea reduce prin divizare suprafaa parcelelor de 1000,0 mp, conform
prevederilor regulamentare, dar numai dup ce vor fi executate racordurile necesare
la conductele de ap si canal pentru aleile si strzile nou create prin parcelare.
Parcelele sunt considerate construibile direct dac respect urmtoarele condiii:
20

CONDIII MINIME DE CONSTRUIBILITATE REGIM DE CONSTRUIRE


U/M PARCELRI NOI P-P+2 NIVELURI
front minim nsiruit
-8m
cuplat, izolat
- 12 m
suprafaa minim nsiruit
- 200 mp
suprafa minim cuplat, izolat
- 500 mp
raport ntre limea si adncimea parcelei cel puin egal
INSERII N PARCELRI EXISTENTE P-P+2 NIVELURI
front minim nsiruit
-8m
cuplat, izolat
- 10 m
suprafaa minim nsiruit
- 200 mp
suprafa minim cuplat,izolat
- 300 mp
raport ntre limea si adncimea parcelei
- maxim 1/3
n cazul parcelelor cu geometrii neregulate, incompatibile cu structura si
parametrii stabilii prin documentaiile de urbanism aprobate, schimbarea regimului
juridic, economic sau tehnic al terenului poate fi condiionat de modificarea
limitelor parcelelor respective.
Aceast operaiune se va efectua cu acordul proprietarilor, prin reconfigurarea
echitabil a hotarelor pe baza unui plan urbanistic zonal (PUZ) aprobat potrivit legii.
Planul cadastral al Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliar si evidenele
de carte funciar se vor actualiza n consecin. (art.31^1, alin.3) din Legea
350/2001)
Cldirile care urmeaz s fie realizate pe fiecare parcel n parte se vor nscrie
n condiiile prevzute de prezentul Regulament.
Certificatul de urbanism eliberat pentru parcel va preciza condiiile de
construire si va fi nsoit de extrasele necesare din prezentul Regulament.
La o parcelare mai mare de 10 loturi, 1/5 (o cincime) din numrul total al
loturilor pot beneficia de tolerana de 25% pentru suprafa dac configuraia
terenului nu permite realizarea tuturor parcelelor conform prevederilor
Regulamentului local.
Aleile carosabile din interiorul zonelor parcelate vor avea minim 2 (dou) benzi
de circulaie dimensionate conform normelor.
Strzile si aleile carosabile (inclusiv fundturile) nou create vor respecta
profilul transversal indicat n plansa Reglementri urbanistice - Zonificare.
Fundturile vor avea o lungime de cel mult 150,0 m si vor fi prevzute la
captul nfundat cu spaiu pentru ntoarcerea autovehiculelor, configurat si
dimensionat conform normelor tehnice.
La parcelrile unor terenuri cu suprafa mai mare de 50.000 mp trebuie s se
prevad, n afara asigurrii celorlalte condiii de parcelare, o suprafa de teren pentru
echipamente publice (comer, scoala, biseric, terenuri de sport, etc). Aceast
suprafa va fi de cel puin 5% din totalul suprafeei terenului pentru terenurile cu
suprafa ntre 50.000 si 200.000 mp si de cel puin 7% pentru terenurile n suprafa
mai mare de 200.000 mp.
21

Toate cldirile ce se construiesc pe parcelele rezultate din divizarea unei


singure proprieti sau pe parcele n indiviziune trebuie s fie concepute si executate
cu asigurarea unui caracter arhitectural coerent.
Planul de parcelare va trebui s prevad un numr suficient de norme dup care
se vor realiza
grupurile de cldiri, inclusiv lucrri de ambientare cu plantaii si elemente de mobilier
urban.
n cazul comasrilor de parcele care s conduc la obinerea unor suprafete de
teren de peste 1 000 mp , pentru reglementarea cldirilor care se vor construi este
obligatorie ntocmirea documentaiei de urbanism n faza PUZ / PUD pentru
obinerea unui caracter arhitectural coerent. Conformarea spaio-volumetric a
cldirilor propuse va menine amprenta vechilor imobile de pe loturile comasate ,
acceptndu-se sistemul pavilionar.

III REGLEMENTRI SPECIFICE

CAPITOL 1 - BT ZONA BALNEAR I TURISTIC DE INTERES


MAXIM
Este compus din trei Subzone diferite structural :
sBTp- subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejate
sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate (zon
servicii - agrement - turism - case de vacan)
sBI - subzona izvoarelor balneare
Descriere
sBTp - subzona balneara i turistica situata n limitele zonei construite
protejate
Zona este declarat protejat n virtutea sa de depozitar al caracterului balnear
i de vilegiatur ce a marcat dezvoltarea originar a staiunii Bile Olneti
(Livadia). Studiul istoric arat c factorul declanator al genezei staiunii au fost
izvoarele, captate i puse la dispoziia primelor stabilimente de tratament balnear.
Acestea din urm au fost construite chiar pe teritoriul acestei subzone. Dezvoltarea
urbanistic a urmat logica staiunilor de profil de nceput de secol al XX-lea din
Europa, deci spaiul rezidual/ liber a predominat n detrimentul spaiilor construite.
Densitatea mic a permis ca n golurile urbane rmase s fie inserate, n perioada
comunist, ansamblurile menite s eficientizeze exploatarea calitilor izvoarelor:
hotelurile de mari dimensiuni Parng, Livadia i Olneti mpreun cu bazele de
tratament aferente. Acestea au dezechilibrat urban o zon relativ omogen, dar i-au i
imprimat un caracter distinct divers-unitar. O msur bun a perioadei a fost folosirea
parcurilor pe post de contragreutate spaial contrastant cu volumele concrete nouinserate.
Ansamblul urban si peisagistic rezultat este situat n centrul localitii. Zona este
delimitata astfel:
22

- la Est: vecintatea estic imediat a hotelului Olneti


- la Sud: strzile Carol Davila, Bradului i Libertii
- la Vest: Promenada Izvoarelor (str. Mihai Eminescu), adic subzona sBI
- la Nord: poriunea din strada Bilor aflat la N terenului pe care s-a aflat
Pavilionul
Bilor (disprut), cotul rului Olneti, limita nordic a terenului pe care este
amplasat hotelul Parng, limita nordic a loturilor ce au frontul ctre strada Livadia i
poriunea din strada Forestierilor aferent terenului pe care este amplasat cldirea
Primriei.
Subzona sBTp a aprut prin suprapunerea de straturi distincte: primul strat este
cel al nucleului generator alctuit din stabilimentele permanente aprute dup
dezastrul din anul 1905. Acest nucleu fragmentat cuprindea aria marilor faciliti de
tratament (destinate civililor) descris de Hotelul Nr.1 (pe locul su se afl astzi
parcarea supraetajat), Pavilionul Bilor (disprut), Hotelul Bilor (nlocuit cu o
structur de 10 etaje neterminat), Cazinoul i aria vechilor pensiuni (destinat
cadrelor militare); aceasta din urm s-a dezvoltat de-a lungul Aleii Trandafirilor,
strzilor Libertii i Carol Davila. Acest prim strat conine i suprafee n care
funciunea turistic se ntreptrunde cu cea rezidenial. Peste primul strat al subzonei
s-a suprapus cel al megaproiectelor din perioada comunist: hotelurile-baze de
tratament Parng (1987), Olneti (1984) i Livadia (construit iniial pe structura vilei
1 Mai, extins n `71-`80 i finalizat dup 1990).
Un caz particular al subzonei sBTp este Sanatoriul Balnear 1Mai, sucursal a
Spitalului Universitar de Urgen Elias din Bucureti, situat n extremitatea de S-V a
staiunii, la baza pdurii de fag Argele. Acesta a fost construit n perioada 1954-1975.
Motivul poziionrii sale la o distan considerabil de centrul staiunii ine de
statutul su de clinic de tratament pentru politicienii perioadei comuniste.
sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate
(zon servicii - agrement - turism - case de vacan)
sBt se constituie din:
- poriunea ce are la V terenurile i cldirile adiacente strzii Pieei, la N rul
Olneti, la E limita de proprietate a terenului pe care este amplasat hotelul Latina, iar
la S strada Bilor
- poriunea adiacent subzonei sBI ce cuprinde terenurile intravilane de la N
rului Olneti, ncepnd cu zona delimitat de terenul pe care se afl cabanele Silva,
Afrodita i Diana i terminndu-se n dreptul izvorului 24.
sBI, subzona izvoarelor balneare este promenada care funcioneaz simbiotic
cu subzonele hoteliere ale zonei balneare. Rolul protejrii acestei subzone deriv din
utilitatea pentru staiune a unui traseu care este terapeutic, att prin calitile curative
ale apelor minerale, ct i prin ambient. Construciile existente pe acest traseu au rol
utilitar: pavilioanele ce adpostesc captrile izvoarelor 5, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 16, 17,
18, 24 i 30. Excepia de la regul este barul Turn i anexele aferente.
23

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI


Primul strat menionat al subzonei sBTp este cel al nucleului generator.
Partea vestic a acestuia cuprinde marile investiii datorate n mare parte
proprietarului staiunii care a fost, dup 1902, inginerul D. Bdescu. Conform
Monografiei "Oraul Bile Olneti, "n 1904 aici existau: un hotel cu 40 camere, alt
hotel de paiant ce avea un salon mare pentru restaurant, un salon pentru cafenea,
buctrie, o sal mare cu 12 cabine pentru baie. Din 1905-1906 ncepe s se
construiasc un stabiliment pentru bi cu 60 de cabine, terminat n 1910[..]. n 1905
i ncepe activitatea n staiune dr. Ion Puureanu. Contient de eficacitatea
izvoarelor i de importana ce putea s-o aib pe viitor staiunea, n 1905 dr.
Puureanu ncepe construirea unui sanatoriu aproape de izvoarele minerale de pe
Valea Tisei, pe un teren proprietate a ing. D. Bdescu. Terminat n 1912, sanatoriul
avea ca anexe un restaurant i o uzin electric. Pentru acele vremuri sanatoriul era
apreciat drept unul dintre cele mai moderne din ar: camere mari, spaioase,
mobilate n stil englezesc, nclzite cu calorifer, luminate electric, ap, ascensor
electric, o teras pentru plaje. La parter avea laborator de analize chimice,
biologice, bacteriologice, sal de chirurgie unde lucra dr. Vasile Militaru, cumnatul
dr. Puureanu, instalaii de electroterapie, hidroterapie, raze Roentgen. Se apreciaz
c a fost prima cldire din jude dotat cu lift. Toate construciile, renovrile i
instalaiile au costat peste 500.000 lei, o sum enorm pentru acele vremuri. ntre
1905-1912 Bdescu a construit 2 hoteluri cu parter i etaj, fiecare cu o capacitate de
cca 100 paturi."1 Dintre acestea a supravieuit pn n prezent doar Hotelul Nr.2,
actualmente Hotelul Florilor de pe Aleea Trandafirilor.
Partea estic a nucleului, cea dezvoltat de-a lungul Aleii Trandafirilor, strzilor
Libertii i Carol Davila, este alctuit din vilele construite n perioada anilor 19201940. Acestea, dintre care multe nc exist, s-au materializat ca urmare a nevoii de
locuri de cazare create de boierul Bdescu prin construcia bazelor de tratament.
Aceste investiii sunt cele ce au determinat direciile drumurilor de-a lungul
crora au aprut casele particulare. Aceast tram stradal generatoare este singurul
lucru coerent palpabil rmas nou din trecutul antebelic al staiunii.
Stratul suprapus ulterior, cel al megaproiectelor hoteliere comuniste a
aprut dup naionalizare i a avut ca scop creterea randamentului activitii
staiunii: diversificarea bazei de clieni a devenit posibil prin lrgirea i
suplimentarea locurilor de cazare cu ajutorul rezolvrilor arhitecturale moderniste.
Att hotelul Olneti, ct i Parng i Livadia funcionau autonom fa de restul
staiunii, dup modelul impus n trecut de fostul proprietar: fiecare unitate are propria
sa baz de tratament i restaurant.
Parcul central a fost pstrat aproape intact n perioada inseriilor din perioada
comunist.

1
1

Monografia "Oraul Bile Olneti", Popescu Ion Al., Popescu Alexandra Elena i Soare Ion, pag. 544

24

sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate


(zon servicii - agrement - turism - case de vacan)
Caracterul subzonei sBt este diferit: cu excepia locuinelor de pe falez, sunt
preponderente construciile pentru uz sezonier (cabanele Diana, Silva i Afrodita),
construciile improvizate din zona pieei, csuele de camping de pe faleza rului i
cele cteva cldiri cu regim de nlime mai mare (hotelul Bitu, complexul comercial
de la strada Bilor, etc.).
sBI, subzona izvoarelor balneare
Caracteristica principal a subzonei sBI este prezena aproape exclusiv a
factorului natural: pdurea de pe versanii adiaceni rului Olneti. Pavilioanele
destinate exploatrii izvoarelor sunt amenajate impropriu, iar unele dintre ele
reprezint un risc pentru persoanele n vrst din p.d.v. al siguranei n exploatare rampe, scri.
Agresiuni
sBTp - subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejate
Cele mai vizibile agresiuni din sBTp sunt construciile hoteliere private realizate
n ultimele dou decenii n zona central. Nici Hotelul Central i nici Hotelul Stogu
nu se nscriu ntr-un continuum armonios; din cauza acestora aspectul general este
predominant haotic. Lipsa de respect fa de caracterul localitii se constat i la
nivelul interveniilor improvizate ce au fost autorizate n zona adiacent Aleii
Izvoarelor (str. Mihai Eminescu).
Factorii generatori ai haosului vizual in pe de o parte de volumetria excesiv i
de cromatica strident a faadelor celor dou hoteluri, precum i de caracterul
improvizat al standurilor comercianilor ce activeaz n piaa adiacent promenadei
(i chiar i de-a lungul promenadei). Lipsa de adecvare a scrii implanturilor
hoteliere la scara existentului este o alt problem ce ngreuneaz perceperea
volumelor; acest lucru aduce elemente de tensiune i dezordine n descifrarea
peisajului urban. Principiul "politeii caselor" nu este nici el respectat n multiple
situaii: lipsa de coordonare optic i armonizare a construciilor nvecinate denot
absena contribuiei unui arhitect - valoarea spaiului public este grav afectat.
O tendin nociv observat este aceea care ine de renovarea vechilor cldiri cu
materiale moderne perisabile.
sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate
(zon servicii - agrement - turism - case de vacan)
Subzona sBt se prezint i ea dezordonat: att cele 3 cabane, ct i construciile
adiacente rului Olneti din zona central a strzii Pieei au un aspect improvizat,
neplcut. Locuinele de pe faleza rului Olneti se pot percepe dinspre Primrie; din
nefericire, i acestea sunt agresive cromatic i dau impresia unei aglomerri de
materiale ce nu au nimic n comun cu restul localitii. Vegetaia din spaiile verzi a
crescut necontrolat n aceast zon urban; nu s-au efectuat toaletri vizibile n
ultimii 25 de ani.

25

sBI - subzona izvoarelor balneare


n subzona sBI exist locuri de odihn i obiecte de mobilier urban nentreinute.
n aceeai situaie se afl i parapeii. Aspectul nengrijit, coroborat cu prezena
ocazional a vnztorilor ambulani constituie o agresiune vizual. Circulaia abuziv
carosabil, dei are frecven redus, exist, i perturb promenada pietonal.
Valoare
sBTp - subzona balnear-turistica situata n limitele zonei construite protejate
Subzona sBTp se prezenta, n urm cu doar 3 decenii, ca o estur urban n
care coexistau mici locuine, foste pensiuni i hoteluri moderniste de mari
dimensiuni. Echilibrul fragil al decorului urban fusese respectat cu eforturi de
specialitii nsrcinai cu sistematizarea Bilor Olneti n perioada anilor `70-`80, n
ciuda directivei de a insera obiecte de arhitectur ce schimb scara (hotelurile Parng
i Olneti).
Dup anul 1990, interveniile brutale (att demolri, ct i inserii) care au
afectat cel mai mult peisajul urban al Bilor Olneti au fost n aceast subzona. Dei
nc exist construcii valoroase punctual, ansambul urban al subzonei nu mai
reprezint un element valoros n sine. Scopul acestui regulament este crearea
unui cadru care s permit atenuarea asperitilor spaio-volumetrice i oferirea
unei structuri de reglementare viabil pentru viitor.
Se protejeaza valorile arhitectural - urbanistice si de mediu natural n ansamblul
lor: trama stradala, fondul construit valoros (vernacular-tradiional/ ambiental, istoric,
arhitectural), caracteristicile parcelarului. Sunt permise interventii care conserva si
potenteaza valorile existente. Interventiile noi se vor face doar cu respectarea
obligatorie a normelor impuse de prezentul regulament.
Se interzice comasarea proprietatilor, pentru a impiedica realizarea unor cladiri
de mari dimensiuni, care ar putea crea rupturi de scara: acest lucru s-a ntmplat deja
i trebuie corectat.
Se interzice cedarea din suprafata verde a parculurilor pentru orice alte
functiuni. Parcurile trebuie s rmn spaii exclusiv plantate. Aceast prevedere se
va detalia la capitolul Zone verzi.
Prin asanri, se va favoriza recuperarea arhitecturii degradate: se dorete
evitarea ridicrii de noi construcii pe parcelele deja construite i reducerea
Procentului de Ocupare a Terenului - P.O.T.. Se vor urmari demolarea elementelor
parazitare i cresterea accesibilitii la cldirile principale. n nici un caz o cldire
veche valoroas nu se va sacrifica pentru a face loc uneia noi.
Se va menine aspectul tradiional al locuinelor vechi aflate n subzona sBTp:
se vor folosi tencuieli foarte deschise la culoare (variaii de alb), se va nlocui
nvelitoarea acoperiurilor cu materiale similare i se va evita inserarea de elemente
vizuale strine. Ramele tmplriilor noi vor respecta forma i culorile celor vechi.
26

sBt - subzona balnear - turistic situat n afara zonei construite protejate


(zon servicii - agrement - turism - case de vacan)
Construciile din subzona sBt sunt lipsite de valoare.
sBI - subzona izvoarelor balneare
Subzona sBI este valoroas prin lipsa interveniei antropice: se poate considera
un bun spaiu de relaxare datorit contactului nemijlocit cu mediul natural.
SECIUNEA I - UTILIZAREA FUNCIONAL
FUNCTIUNI ADMISE N sBTp

a. minihoteluri;
b. vile turistice;
c. mini-cazino n regim high-end;
d. pavilioane pentru bai termale sau bai amenajate in cladirile destinate cazarii;
e pensiuni de capacitate mica (pana la 10 camere), compatibile cu tinuta
arhitecturala a cldirilor existente
f. galerie de art
g. restaurante-concept
h. spa-uri, centre de wellness
i. centre de tratament/ recuperare/ beauty
j. centre de training i conferine/ simpozioane amenajate in cladirile destinate
cazarii;
k. hub-uri de afaceri
l. farmacii
m. servicii financiar-bancare i de asigurri
n. florrii n spaii comerciale existente sau etalaje mobile n msura n care nu
deranjeaz circulaia pietonal
FUNCIUNI ADMISE CU CONDIIONRI

a. puncte de desfacere de mici dimensiuni pentru mrfuri de uz comun (i


produse alimentare) care s respecte o tipologie de signalectic i amenajare unitar
pentru ntreaga staiune
b. magazine mixte de capacitate mica (bcnii) cu respectarea condiiilor de la
punctul precedent
c. ceainrii, patiserii, simigerii, cafenele i cofetarii;
d. restaurante i autoserviri;
e. locuine - doar dac proiectul respect cu strictee proporia, volumetria i
cromatica locuinelor specifice subzonei
f. ateliere de meteuguri tradiionale: artizanat, croitorie, pielrie, ceaprazrie
etc. cu condiia ca procedeele tehnologice specifice s nu creeze disconfort olfactiv,
fonic sau vizual
g. cabinete medicale sau stomatologice, cu urmatoarele condiii:
(1) functiunea sa fie amplasata in corpul cladirilor existente, de regula la parter;
27

(2) functiunea sa nu stanjeneasca vecinatatile - mai ales din punct de vedere


fonic;
(3) functiunea sa nu implice modificari ale arhitecturii exterioare sau a
elementelor valoroase ale interiorului;
(4) sa nu afecteze vegetatia existenta;
h. activiti de jocuri i pariuri, cu condiia respectrii regulamentului de
publicitate al staiunii i subordonarea faadelor ambientului strzii pe care
funcioneaz.
i. sedii de instituii publice i servicii (nvmnt , cultur , sntate, culte);
condiia este organizarea de concursuri pentru soluii de arhitectur n vederea
obinerii de soluii adecvate esutului urban
j. spatii verzi pentru plimbare;
k. mobilier urban pentru odihna si adapost temporar;
l. cinematograf, teatru experimental, bibliotec multimedia/ mediatec
m. activiti economice flexibile n construciile neterminate sau degradate;
scopul este permiterea ntreinerii construciilor i reconversia sau refuncionalizarea
lor.
n situaia ultimelor 4 puncte (j;k;l;m), se precizeaz c este vorba de funciuni
existente i se admite extinderea sau schimbarea acestora doar dup aprobarea unei
documentaii P.U.D./P.U.Z.

FUNCTIUNI INTERZISE

a. activitati care pot provoca degradarea cladirilor sau sunt incompatibile cu


statutul de zona protejata;
b. activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
c. constructii provizorii de orice natura, inclusiv chioscuri si panouri publicitare
de orice dimensiuni si indiferent de modalitatea lor de montare;
d. depozitare en-gros;
e. depozitarea pentru vanzarea unor substante inflamabile sau toxice;
f. activitati care utilizeaza pentru depozitare terenul vizibil din circulatiile
publice sau din institutiile publice;
g. depozitari de materiale refolosibile;
h. platforme de precolectare a deseurilor urbane;
i. stationarea si gararea autovehiculelor in constructii multietajate (haha ;) );
j. lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente; excepia o constituie instituiile statului care
au ca obiect eliminarea riscurilor (alunecri de teren, inundaii)
k. orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice; excepia o
constituie instituiile statului care au ca obiect eliminarea riscurilor (alunecri de
teren, inundaii).
l. spaii prestri servicii de ntreinere personal (coafor, frizerie)
m. magazine second-hand
28

FUNCTIUNI ADMISE N sBT

Existente
a. locuire
b. cazare de orice tip
c. comerciale
Propuse
d. repararea/recondiionarea/consolidarea/ modernizarea construciilor existente.
e. desfiinarea sau nlocuirea construciilor existente ; n situaia n care se
dorete nlocuirea cu cldiri noi cu structur permanent, se vor pstra
obligatoriu POT i CUT existente pe parcel.
f. amplasarea de structuri demontabile pentru funciunile admise. Respectivele
intervenii din categoria celor provizorii i demontabile nu impun reglementri de tip
POT, CUT, regim de nlime.
g. camping organizat
h. faciliti demontabile pentru evenimente artistice
i. pia de legume, eventual volant
j. trguri de produse bio
k. mici terenuri de sport
l. orice construcie modulabil i demontabil cu rol de cazare low-cost (tip
bungalow)
m. zone verzi amenajate peisager pentru loisir
n. locuri de joac
UTILIZRI ADMISE N SBI

a. comer ambulant cu artefacte necesare celor ce urmeaz tratament ce implic


consumul de ape minerale, cu condiia ca acesta s se desfoare n tonete mobile
b. etalaje mobile pentru vnzare remedii naturiste
c. lucrrile de reparare, ntreinere sau nlocuire parial sau total a elementelor
constructive ale pavilioanelor izvoarelor
UTILIZRI INTERZISE N SBI

Orice construcie ce nu este pavilion destinat exploatrii izvoarelor minerale,


indiferent dac aceasta este temporar sau permanent.
SECIUNEA II - CONDIII
CONFIGURARE A CLDIRILOR

DE

AMPLASARE,

ECHIPARE

SI

sBTp
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

Se mentin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor din zona


protejata. Parcelele se pot diviza in loturi alaturate de minimum 500 mp fiecare, cu
asigurarea accesului carosabil la fiecare lot (servitute). Pentru lucrarile noi, lotul se
considera construibil daca are suprafata minima de 500 mp, in acest scop fiind
admise comasari de loturi, intre limitele de 500-1000 mp ale lotului rezultat dupa
comasare ( vezi Cap. II REGLEMENTRI COMUNE , Punctul 6 PARCELARE).
29

AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Aezarea cladirilor se va face retras cu 3 m de la aliniamentul strazii, de regul;


fatada cladirii va fi paralela cu acest aliniament. n cazul n care regimul de aliniere al
faadelor este identic cu aliniamentul, se va pstra regula locului.
AMPLASAREA CLDIRILOR
POSTERIOARE ALE PARCELELOR

FA

DE

LIMITELE

LATERALE

SI

n cazul n care pe una dintre limitele laterale ale parcelei exista calcanul unei
constructii nvecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim
15 m de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage la o distanta
egala cu jumatate din naltimea la corni, dar nu mai puin de 3 metri;
n cazul n care parcela se nvecineaza cu cladiri retrase fata de limitele laterale
ale parcelei, noua cladire se va retrage obligatoriu fa de ambele limite laterale ale
parcelei la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3 metri;
Cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin
jumatate din inaltimea cladirii masurata la corni, dar nu mai putin de 5 metri; n
cazul in care pe limita posterioara a parcelei exist calcanul unei constructii
nvecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEASI PARCEL

Cldirile vor respecta ntre ele distane egale cu jumtate din nlimea la
cornis a celei mai nalte dintre ele.
CIRCULAII SI ACCESE

Parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim
3,0 m lime dintr-o circulaie public, n mod direct sau prin drept de trecere legal
obinut prin una din proprietile nvecinate.
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

Stationarea vehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara


circulatiilor publice; n cazul c spaiile destinate parcrilor aparinnd hotelurilor
existente sunt insuficiente, se va introduce obligativitatea folosirii parcrii centrale
(construit n parc!)
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

Inaltimi admise n subzona sBTp: minimum 8 m, maximum 18 m la cornisa.


Regim maxim de inaltime: S+P+4E+M.
Inaltimea noilor constructii nu va putea depasi, totodata, cu mai mult de 3m
inaltimea cladirilor existente invecinate. Se admite realizarea unui element
arhitectural de colt care poate depasi cu 3 m inaltimea maxima verticala reglementata,
desfasurat pe cel mult o treime din lungimea faadei.
In cazul cladirilor de colt, inaltimea permisa pentru strada principala poate fi
continuata si pe strada secundara pe o lungime de cel mult 10 m, dupa care se
racordeaza la inaltimea corespunzatoare strazii respective.
Atunci cand o cladire noua este alaturata la calcan unei constructii existente cu
acoperis, este recomandata preluarea pantei acoperisului, fara insa a depasi coama
acoperisului existent.
30

La cladirile mari existente, se admite renovarea fatadelor, cu pastrarea stilului


arhitectural originar i fara supraetajari. Se vor contracta specialiti/ arhiteci
pentru lucrrile de renovare ale faadelor cldirilor antebelice.
Inaltimi admise n subzona sBt
Regimul maxim de nlime: P+2E+M
Nu se va depi CUT maxim = 1
n subzona sBt se permite repararea/recondiionarea/consolidarea/ modernizarea
construciilor existente. Este permis desfiinarea sau nlocuirea fiecreia dintre
acestea. n situaia n care se dorete nlocuirea cu cldiri noi cu structur permanent,
se vor pstra obligatoriu POT i CUT existente pe parcel.
Se permite amplasarea de structuri demontabile pentru funciunile admise.
Respectivele intervenii din categoria celor provizorii i demontabile nu impun
reglementri de tip POT, CUT, regim de nlime.
Prin nsumarea suprafeelor construciilor demolate de pe o parcel se poate
obine o suprafa ce poate fi exploatat economic (suprafa construibil). Pentru
orice intervenie n aceast subzon se vor ntocmi obligatoriu documentaii de
urbanism de tip PUZ sau PUD.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR (valabil sBTp i sBT)

Prin restaurarea cladirilor existente (inclusiv prin masurile de consolidare ale


structurilor) se va pastra sau se va reveni la arhitectura initial a fatadelor.
Arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei
nscriindu-se, nainte de toate, n scara definit de majoritatea cldirilor existente. n
cazul locuinelor i pensiunilor, acoperisurile vor fi de regula n 4 ape, vor avea panta
similar cu cea a cldirilor tradiionale existente, si vor fi acoperite cu i (drani
sau indril), igl ceramic sau tabl plan fluit n culori nchise. Se interzic
rezolvrile cu tabl profilat tip igl. Se accept rezolvri cu 2 ape, cu condiia ca
cele dou pante s fie simetrice, iar panta acoperiului s fie aceeai cu a cldirilor
tradiionale specifice zonei.
n virtutea principiului eficienei comerciale, hotelurile noi pot avea nvelitori cu
forme diferite: se accept acoperirea n teras, acoperirea ntr-o singur ap i tratarea
etajului ultim ca mansard urban/ penthouse.
Se interzic:
a. imitarea stilurilor arhitecturale strine zonei sau folosirea materialelor
nespecifice zonei
b.utilizarea tmplriei metalice din aluminiu sau material plastic pentru ui i
ferestre; se va folosi tmplria de lemn vopsit, eficient n timp i specific zonei
c. utilizarea neacoperit a unor materiale care n mod tradiional au fost
acoperite cu parament
d. utilizarea tencuielilor rugoase tip strop sau calcio vecchio
e. utilizarea placajelor ceramice, sprturi din plci de marmur, crmid
aparent; se vor folosi tencuieli lise
31

f. sublinierea diferenelor cromatice dintre elementele de soclu cu culori


contrastante
g. suprafetele vitrate de mari dimensiuni (pereti cortina) la faade
h. imitaiile de materiale naturale (ceramic cu textur de piatr/ lemn,
profilaturi din polistiren cu texturi minerale)
i. utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice exterioare sau suprafete
metalice stralucitoare)
j. utilizarea culorilor stridente
k. vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
l. pastiele i mprumuturile din arhitectura oriental sau neo-clasic (balutrii,
excesele decorative, ornamentele de tip friz, ornamentele zoomorfe sau
antropomorfe)
Daca cladirea este clasificata ca monument istoric, interventiile admise vor fi
urmatoarele:
- consolidare si restaurare: se admit imbunatatiri ale confortului locuirii prin
amenajarea unor grupuri sanitare sau bai in spatiile existente.
Daca cladirea este catalogata prin PUG ca avand valoare arhitecturala proprie,
interventiile admise vor fi urmatoarele:
- consolidare si restaurare cu aportul specialitilor, pastrand cat mai mult din
caracteristicile originale; se pot aduce modificari de partiu interior care nu afecteaza
aspectul exterior al cladirii.
Daca cladirea este catalogata ca avand valoare ambientala, interventiile admise
vor fi, dupa caz:
- consolidare si restaurare, pastrand cat mai mult din caracteristicile originale;
- demolare si reconstruire integrala, pe perimetrul original al cladirii, cu
pastrarea identica a fatadelor i refacerea partiului interior, pentru a asigura un
confort modern;
- demolare si reconstruire prin extinderea perimetrului construit (respectiv
creterea POT-ului) si/sau cu creterea regimului de nlime (respectiv a CUT-ului),
in limitele permise de acest Regulament; arhitectura noii cladiri va prelua cel putin
panta acoperisului, materialul de acoperire (tigla sau tabla) si raporturile plin-gol ale
fatadelor fostei cladiri.
In oricare dintre situatiile de mai sus, se va proceda la asanarea incintei
(parcelei) de construciile parazitare.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR (sBTp , sBT, sBI)

Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; se va asigura


evacuarea rapida si captarea apelor meteorice n reteaua de canalizare.
Toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate
ngropat. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit n locuri vizibile din circulatiile
publice i se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV. Se interzice
amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si gaze pe
fatadele principale ale cladirilor. Se interzice montarea aparatelor de aer conditional
pe fatadele catre strad.
32

SPAII LIBERE SI SPAII PLANTATE (sBTp , sBT, sBI)

Spaiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada.
Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate
si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp. Se recomanda ca pentru mbunatatirea
microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese. Se va avea n vedere subordonarea
oricaror elemente de mobilier urban caracterului cladirilor si conditionarea realizarii
lor de aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.
Interventiile vor conserva caracterul actual al vegetaiei (esente, densitate,
inaltime etc.). Curile interioare accesibile (vizual) publicului vor fi tratate ca plantatii
decorative.
MPREJMUIRI (sBTp , sBT)

Se va mentine caracterul existent al imprejmuirilor astfel:


- se va acorda prioritate conservarii gardurilor existente; in caz ca este absolut
necesara refacerea lor, ele vor urma acelasi regim de avizare ca si interventiile asupra
cladirilor.
Gardurile spre strada vor fi transparente, cu inaltimea maxima de 1,5 metri;
gardurile vor putea avea un soclu din beton sau zidrie de piatr (interzise aplicaiile
de imitaii de piatr) de circa 0,60 m, partea superioara fiind realizata din profile
metalice sau lemn i vor putea fi dublate de gard viu;
- pentru a conferi o imagine unitar strzilor, se interzic rezolvrile cu panouri
din fier forjat, policarbonat, profile din material plastic, monogramele, decoraiunile
i toate adaosurile inutile pentru structura gardului;
- se ncurajeaz preluarea tipologiilor tradiionale de gard: mprejmuiri din
materiale naturale prelucrate simplu n sistem uluc, sistem trafor lemn cu model
repetitiv, etc.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE
A TERENULUI
sBTp
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

POT maxim = 50%


COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

Coeficient de utilizare a terenului (CUT) maxim: 3


Deoarece sBTp cuprinde instituii , servicii i echipamente publice diversificate,
Procentul de Ocupare al Terenului(POT) i Coeficientul de utilizare al terenului
(CUT) se individualizeaz pe destinaii, respectnd prevederile HGR 525/1996 cu
toate modificrile ulterioare , respectiv Regulamentul General de Urbanism ,
Anexa2.

33

Astfel :
Pentru UNITI DE INVMNT
Principii:
a. cuplarea, in masura posibilitatilor, a unitatilor de niveluri diferite (de ex:
scoala + gradinita);
b. asigurarea spatiilor verzi si de joaca;
c. favorizarea conlucrarii cu amenajarile sportive publice;
d. asigurarea accesibilitatii la transportul public;
e. conlucrarea cu alte unitati de interes public.
Reguli:
a. evitarea terenurilor improprii construirii;
b. asigurarea acceselor pietonale si carosabile;
c. asigurarea echiparii tehnico-edilitare;
d. asigurarea conditiilor de igiena si protectia impotriva incendiilor;
e. asigurarea parcajelor;
Regimul de construire:
P.O.T. 25%
C.U.T. 0.9
H max. cornisa -10m (P+2E+M)
Spatiu verde -min. 25% / incinta
Pentru UNITI SANITARE
Principii:
a. accesibilitatea la transport public;
b. vecinati linistite;
c. cuplarea unitatilor sanitare cu specializari diferite (dupa caz);
d. posibilitatea conlucrarii cu alte tipuri de institutii si servicii publice
Reguli:
a. evitarea terenurilor improprii construirii;
b. asigurarea acceselor pietonale carosabile, diferentiate pentru personal si
pacienti;
c. echiparea tehnico-edilitara;
d. retrageri necesare asigurarii conditiilor de igiena si de protectie impotriva
incendiilor;
e. asigurarea parcajelor pentru public si pentru salariati;
f. amenajarea spatiilor plantate;
Regimul de construire:
P.O.T. 20%
C.U.T. 1.1
H max. atic -18m (P+4E+M)
Spatiu verde -min. 35% / incinta
Pentru UNITI DE CULT
Principii:
a. accesibilitate la transportul public;
b. vecinatati linsitite;
c. cuplarea cu institutii administrative legate de practicarea cultelor
34

(dupa caz);
d. conlucrarea cu unitati si servicii publice
Reguli:
a. amplasare in zone compatibile;
b. asigurarea acceselor pietonale si carosabile;
c. echiparea, dupa caz, cu retele tehnico-edilitare;
d. orientarea fata de punctele cardinale;
e. asigurarea parcajelor;
f. spatii verzi si plantate.
Regimul de construire:
P.O.T. 30%
C.U.T. 1.1
H max. cornisa -10m (P+2E+M)
Spatiu verde -min. 35% / incinta
Pentru UNITI SPORT I DE AGREMENT
Principii:
a. accesibilitatea pietonala si carosabila, inclusiv la transportul public;
b. cuplarea amenajarilor sportive;
c. conlucrarea cu alte functiuni urbane .
Reguli:
a. amplasarea preferentiala in zone specializate;
b. asigurarea acceselor pietonale si carosabile;
c. echiparea tehnico-edilitara;
d. asigurarea parcajelor;
e. spatii verzi si plantate functie de tipul amenajarilor.
Regimul de construire
- zon pentru construcii :
P.O.T. 50 % pentru construcii i amenajri sportive (complex
sportiv, sli de antrenament , sli competiii sportive , patinoare artificiale,
popicrii )
C.U.T. 1
H max. -10m
- zon pentru alei , drumuri i parcaje :
P.O.T. 20 %
- zon pentru spaii verzi :
P.O.T. 30 %
CONDIII DE AVIZARE

Dat fiind importana zonei balneare turistice protejate sBTp , avizarea


documentaiilor n vederea autorizrii va fi precedat de ntocmirea documentaiilor
de urbanism : PUD/PUZ.

35

CAPITOLUL 2 L - ZON DE LOCUIRE i FUNCIUNI


COMPLEMENTARE cu urmtoarele subzone:
2.1.
sLiU - Subzona de locuire individual pe lot cu specific urban i
semi-urban, ocazional mic comer
2.2.
sLiR - subzona de locuire individuala pe lot, cu specific rural satele Comanca, Tisa, Gurguiata, Pietris, Mosoroasa, Cheia, Olanesti Sat
2.3.
P+2 P+4

sLC - Subzona de locuire colectiva in cladiri de inaltime redusa

GENERALITI: CARACTERUL ZONEI


Zona de locuit se compune din diferite tipuri de esut rural i urban ,difereniate
din urmtoarele puncte de vedere:
(a) funcional
caracterul locuinelor: individuale, semicolective , colective mici i medii;
caracterul esutului urban : omogen rezidenial cu echipamente publice
aferente,
(b) morfologic:
- tipul parcelarului:
- rezultat din evoluia localitii n timp,
- creat prin lotizarea unui teren mai mare sau prin extinderea localitii pe alte
terenuri (prin operaiuni simple de topometrie sau prin operaiuni urbanistice);
- parcelri tradiionale , spontane ;
- configuraia n raport cu spaiul stradal:
- spontan ordonat n raport cu traseul liber (rezultat din evoluia n timp) al
strzilor, datorit efectului diferitelor reglementri urbanistice anterioare;
- geometric ordonat n raport cu trasee prestabilite fie de tip strpungeri , fie de
tipul celor din noile lotizri sau din noile ansambluri;
- difereniat sau nu n raport cu distana fa de strad a cldirilor de pe o
parcel (construcii principale construcii secundare anexe)
- volumetria; regim de construire (continuu sau discontinuu), nlime mic (P - P+2
niveluri), medie (P+3,4 niveluri) , mod de terminare al volumelor (teras, acoperi).
(c) vechime: exprimnd att capacitatea locuinelor de a satisface necesitile
actuale de locuire, ct i starea de viabilitate (uzura fizic a cldirilor de peste 60 ani
constituind, conform standardelor U.E., un prag n probabilitatea necesitii
reabilitrii sau reconstruciei acesteia);
(d) calitatea construciei: definit prin arhitectura, partiul , calitatea materialelor,
rezistena, nivelul de izolare termic, nivelul de dotare tehnico - edilitar a cldirilor,
zonele de locuit pot fi incluse n zona protejat datorit valorii arhitectural
urbanistice, pot fi viabile n raport cu cerinele actuale ale locuitorilor, pot fi
reabilitate pentru a satisface aceste cerine sau pot fi insalubre.
- tranziia ctre un alt tip de locuire, regim de construire i volumetrie;
36

- reconstrucia zonelor insalubre prin operaiuni de comasare i relotizare;


- extinderea pe terenuri neconstruite, intravilane, a noi cartiere de locuine
individuale i colective mici pe baza unor operaiuni funciare de comasare i
relotizare, n cadrul unui parteneriat ntre sectorul public i sectorul privat.
Zona de locuit este alctuit din urmtoarele tipuri i uniti de referin:
- locuine individuale cu maxim P+2 niveluri ;
- locuine colective medii (P+3-4 niveluri) situate n ansambluri preponderent
rezideniale;
(e) din punct de vedere al gradului de protecie
- zone situate n interiorul perimetrului protejat , delimitat prin studiu Istoric
arhitectural ;
- zone situate n afara perimetrului zonelor construite protejate ;
2.1.
sLiU - subzona de locuire individuala pe lot cu specific urban si semiurban, ocazional mic comert
DESCRIERE

Zona include loturile cu locuinte individuale din orasul Baile Olanesti localitatea
Livadia aflate in afara zonei construite protejate si in afara zonei de protectie a
monumentelor.
GENERALITI: CARACTERUL SUBZONEI
Zona cu locuinte individuale pe lot, cu aspect urban sau semi-urban, ce poate
evolua ctre un statut urban civilizat.
Semnale de alarma: aparitia unor cladiri noi care nu respecta caracteristicile
urbanistice ale zonei: POT marit, regim de inaltime peste media generala, arhitectura
ce nu se incadreaza in specificul zonei, folosirea unor finisaje improprii ca si a unor
functiuni comerciale care duc la degradarea calitatilor rezidentiale ale zonei.
SECIUNEA I UTILIZARE FUNCIONAL
UTILIZRI ADMISE

-locuinte cu standard mediu si ridicat, compatibile cu tinuta arhitecturala a


cladirilor existente.
UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

- cazare tip pensiune, in cadrul locuintei existente; cu urmatoarele conditii:


(1) functiunea sa nu stanjeneasca vecinatatile;
(2) functiunea sa nu implice modificari ale arhitecturii exterioare sau a
elementelor valoroase ale interiorului;
(3) sa nu afecteze vegetatia existenta in curti;
UTILIZRI INTERZISE

a. activitati care pot provoca degradarea cladirilor;


b. activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
general;
c. constructii provizorii de orice natura, inclusiv chioscuri si panouri publicitare
de orice dimensiuni si indiferent de modalitatea lor de montare;
37

d. depozitare en-gros;
e. depozitarea pentru vanzare a unor substante inflamabile sau toxice;
f. activitati care utilizeaza pentru depozitare terenul vizibil din circulatiile
publice sau din institutiile publice;
g. platforme de precolectare a deseurilor urbane;
h. stationarea si gararea autovehiculelor in constructii multietajate;
i. lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente;
j. orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice.
SECIUNEA II - CONDIII DE
CONFIGURARE A CLDIRILOR

AMPLASARE,

ECHIPARE

CARACTERISTICILE PARCELELOR

Caracteristicile parcelelor: se mentin neschimbate dimensiunile si formele


actuale ale parcelelor. Parcelele se pot diviza in loturi alaturate de minimum 300
mp fiecare, cu asigurarea accesului carosabil la fiecare lot (servitute). Pentru
lucrarile noi, lotul se considera construibil daca are suprafata minima de 300 mp, in
acest scop fiind admise comasari de loturi, intre limitele de 300-1000 mp ale lotului
rezultat dupa comasare.
AMPLASAREA FATA DE ALINIAMENT

Asezarea cladirilor se va face retras cu 3 m de la aliniamentul strazii; fatada


cladirii va fi paralela cu acest aliniament.
ALINIEREA LATERALA SI POSTERIOARA

n cazul in care pe una dintre limitele laterale ale parcelei exista calcanul unei
constructii invecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan pe o iungime de maxim
15 m de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage la o distanta
egala cu jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 3 metri;
- in cazul in care parcela se invecineaza cu cladiri retrase fata de limitele laterale
ale parcelei, noua cladire se va retrage obligatoriu fata de ambele limite laterale ale
parcelei la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3 metri;
- cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin
jumatate din inaltimea cladirii masurata la cornisa dar nu mai putin de 5 metri; in
cazul In care pe limita posterioara a parcelei exista calcanul unei constructii
invecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan.
AMPLASAREA CLDIRILOR PE ACEEAI PARCELA

Cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la
cornisa a celei mai inalte dintre ele.
CIRCULAII I ACCESE

Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim
3m dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut
printr-una din proprietatile invecinate;
38

STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

stationarea vehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara


circulatiilor publice.
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

Minimum 4 m, maximum 10 m - la cornisa, respectiv 7 m si 13 la coama.


Regim maxim de maltime: S+P+2E. Se admite mansardarea podului.
inaltimea noilor constructii nu va putea depasi, totodata, cu mai mult de 3 m
inaltimea cladirilor existente invecinate. Se admite realizarea unui element
arhitectural (foisor) care poate depasi cu 3 m inaltimea maxima verticala (10 m)
desfasurat pe cel mult o treime din lungimea fatadei.
In cazul cladirilor de colt, inaltimea permisa pentru strada principala poate fi
continuata si pe strada secundara pe o lungime de cel mult 10 m, dupa care se
racordeaza la inaltimea corespunzatoare strazii respective.
Atunci cand o cladire noua este alaturata la calcan unei constructii existente cu
acoperis, este recomandata preluarea pantei acoperisului, fara insa a depasi coama
acoperisului existent.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

Aspectul exterior:
Volumul:
Volumele noi nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la elementele importante
de peisaj sau construite. Nu se admite mascarea monumentelor naturale (troite, peisaj
rural construit, ruine, creste montane, cascade, arbori semnificativi / protejati, luciu
de apa, etc.) existente, sau ingradirea accesului la acestea. Beneficiarul noii
construcii este obligat s solicite arhitectului efectuarea unui studiu de perspectiv
fotorealist(simulare arhitectural 3D ce va cuprinde elemente din vecintate) pentru
fiecare documentaie depus pentru obinerea DTAC. Aceasta va demonstra dac
noul volum obtureaz sau nu elemente importante pentru armonia vizual a zonei.
Arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei
inscriindu-se, inainte de toate, in scara definita de cladirile existente.
Aspectul exterior al constructiei:
a. volumetria va fi simpla, nefragmentata. Constructiile vor fi asezate rational
pe teren (pante, scurgeri de apa, vizibilitate, orientare fara de punctele cardinale, fata
de elementele ambientale si fata de reperele zonei).
b. nu se admite utilizarea finisajelor noi (gresie, faianta, materiale plastice,
sticla, aluminiu, panouri prefabricate etc.). Nu se admit culori stridente saturate.
c. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe socluri;
d. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe volumul
exterior al cldirii
e. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe gardul de
mprejmuire al proprietii
f. se admit socluri din piatr folosit ca material structural la construciile de
locuit/ turistice, dac soluia de rezisten o permite

39

g. se recomanda ferestre dreptunghiulare sau patrate (nu se admit suprafete


vitrate de mari dimensiuni (pereti cortina), ferestre triunghiulare, trapezoidale,
rotunde, poligonale etc.).
h. se recomanda geamuri de tip termopan (numai partea de sticla) sau ferestre
duble sau triple in unu, doua sau trei canate, obloane din lemn. Nu se admite
tamplarie confectionata din metal sau plastic, obloane rulante, caramida de sticla (tip
Nevada), policarbonat.
i. nu se admit confectii metalice aparente, balustri, ornamente din material
plastic.
j. nu se admit constructii anexe prefabricate din beton armat aparent, tip
container, constructii metalice aparente
k. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si
materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
l. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect tradiional,
cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil ptrat/
dreptunghiular.
m. zidurile de sprijin (dupa caz), drumurile, aleile, platformele, spatiile de
parcare vor fi realizate din materiale traditionale locale pamant compactat, dalaje
piatra, piatra sparta, macadam, pavele, grassbeton. Nu se admite beton aparent.
n. nu se admit materiale compozite ce imit materiale naturale (de ex. plci
ceramice ce imit lemnul sau zidria de crmid)
o. nu se admite vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
p. nu se admit tencuieli rugoase de tip strop sau calcio vecchio
r. nu se admit placaje ceramice sau cu sparturi de marmur
s. se recomanda izolarea termica optima a constructiilor
. se recomanda folosirea surselor alternative de energie
t. se recomanda amenajarea de perdele fonice de plantatii

Acoperisul:
a. forma geometrica simpla. Se recomanda pante simple , in doua sau patru ape,
cu recomandarea unghiului de min. 35 grade.
b. nu se admit invelitori din azbociment, materiale plastice sau bituminoase,
indiferent de tratamentul suprafetei aparente. Sunt interzise, de asemenea, culorile
stridente, atipice, straine de traditia locala (albastru, rosu lucios etc.).
c. se recomanda luminarea mansardei prin timpan sau prin ferestre tip luminator,
care nu modifica volumetria si aspectul general al acoperisului. Sunt interzise
tamplariile confectionate din metal sau plastic, geam armat, policarbonat etc.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; se va asigura


evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de canalizare.
Se interzice dispunerea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulatiile
publice si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV. Se interzice
amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si gaze pe
40

fatadele principale ale cladirilor. Se interzice montarea aparatelor de aer conditionat


pe fatadele catre strada.
SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

Spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada.
Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate
si plantate cu un arbore la fiecare 20 mp. Se recomanda ca pentru imbunatatirea
microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese. Se va avea in vedere subordonarea
oricaror elemente de mobilier urban caracterului cladirilor si conditionarea realizarii
lor de aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.
MPREJMUIRI

Imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si


materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
Nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect tradiional,
cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil ptrat/
dreptunghiular.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I
UTILIZARE A TERENULUI
PROCENT MAXIM DE OCUPARE
UTILIZARE A TERENULUI (POT,CUT)

TERENULUI i COEFICIENT DE

Procent maxim de ocupare a terenului (POT) maxim: 35%


Coeficient de utilizare a terenului (CUT) maxim: 1,3
Plantatie
Interventiile vor conserva caracterul actual al vegetatiei (esente,
densitate, inaltime etc.). Curtile interioare accesibile publicului vor fi tratate ca
plantatii decorative.
CONDITII DE AV1ZARE

In vederea autorizarii cladirilor noi sI a interventiilor asupra cladirilor existente


sunt necesare obligatoriu documentatii de urbanism faza PUD / PUZ si desfasurari
ale strazilor , fotografii si studii de insorire.
2.2. sLiR - subzona de locuire individuala pe lot, cu specific rural - satele
Comanca, Tisa, Gurguiata, Pietris, Mosoroasa, Cheia, Olanesti Sat
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI
Zona include locuintele situate in satele Comanca,Tisa, Gurguiata, Pietris,
Mosoroasa, Cheia si Olanesti Sat cu exceptia zonelor verzi si a dotarilor din
perimetrul acestora, inclusiv a edificiilor de cult. Caracteristici:
zona cu locuinte individuale pe lot, cu aspect rural.

41

SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL


UTILIZRI ADMISE

Locuine dotate cu utilitatile strict necesare, de standard mediu, compatibile cu


tinuta arhitecturala a cladirilor existente.
UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

a. cazare tip pensiune, in cadrul locuintei existente;


b. Anexe gospodreti de cretere a animalelor, utilizri agricole ale suprafeelor
libere, depozitarea produselor agricole i ale deeurilor animale, cu condiia
respectrii normelor de igien tehnico-sanitar n vigoare. ntre depozitrile de
deeuri i locuine sau cldiri cu funciuni publice se va pstra o distan minim de
50 m.
c. Funciuni turistice cu caracter rural cu respectarea urmtoarelor condiii:
elaborarea unui Plan Urbanistic de Detaliu pentru organizarea ocuprii parcelei.
Se admite, pentru modernizarea dotrii locuinelor cu bi / grupuri sanitare,
extinderea cldirii n partea posterioar cu o suprafa construit la sol de maxim 12,0
mp ;
d. unitati comerciale cu produse alimentare de necesitate zilnica; cu urmatoarele
conditii:
(1) functiunea sa nu stanjeneasca vecinatatile;
(2) functiunea sa nu afecteze vegetatia existentam curti.
UTILIZRI INTERZISE

a. activitati care pot provoca degradarea cladirilor sau a spatiilor publice;


b. activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
general;
c. constructii provizorii de orice natura, inclusiv chioscuri si panouri publicitare
de orice dimensiuni si indiferent de modalitatea lor de montare;
d. depozitare en-gros,
e. depozitarea pentru vanzare a unor substante inflamabile sau toxice;
f. activitati care utilizeaza pentru depozitare terenul vizibil din circulatiile
publice sau din institutiile publice;
g. depozitari de materiale refolosibile,
h. platforme de precolectare a des.eurilor urbane;
i. stationarea si gararea autovehicolelor in constructii multietajate;
j. lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice i
constructiile de pe parcelele adiacente;
k. orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care mpiedic evacuarea si colectarea apelor meteorice.
l. funciuni care presupun comasarea parcelelor istorice;
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE I
CONFORMARE A CLDIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

Se mentin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor.


Parcelele se pot diviza in loturi alaturate de minimum 500 mp fiecare, cu
asigurarea accesului carosabil la fiecare lot (servitute). Pentru lucrarile noi, lotul se
42

considera construibil daca are suprafata minima de 500 mp, in acest scop fiind
admise comasari de loturi, intre limitele de 500-1000 mp ale lotului rezultat dupa
comasare.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Asezarea cladirilor se va face retras cu 3 m de la aliniamentul strazii; fatada


cladirii va fi paralela cu acest aliniament.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE I
POSTERIOARE ALE PARCELELOR

Cladirile se amplaseaza izolat pe lot. Fata de limitele laterale retragerea va fi de


minimum jumatate din inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 3m fata de limita
posterioara, cladirile se vor retrage la o distanta de cel putin jumatate din inaltimea
cladirii masurata la cornisa dar nu mai putin de 5 metri; in cazul In care pe limita
posterioara a parcelei exista calcanul unei constructii invecinate, noua cladire se va
alipi la acest calcan.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI
PARCEL.

Cladirile vor respecta intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornisa
a celei mai inalte dintre ele.
CIRCULAII I ACCESE

Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 3
m dintr-o circulate publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut printruna din proprietatile invecinate.
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

Stationarea vehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara


circulatiilor publice. Este interzis traficul greu n zona construit protejat.
Se recomand amenajarea unor trasee pietonale turistice.
Spaiile urbanistice care cuprind circulaii, zone verzi i interstiiale se vor studia
integrat, n vederea obinerii unei imagini specifice tradiiei locale, cu dotri i
mobilier urban.
Accesul mijloacelor de transport pentru marf este permis doar autovehiculelor
de gabarit i tonaj mediu microbuze, furgonete, etc.
Podurile i traversrile peste cursuri de ap de importan mic se vor reconstrui
si reabilita, cnd este cazul, prin reconstituirea sistemelor de traversri tradiionale,
respectiv poduri i podee de lemn, puni de lemn, etc; acolo unde nu exist aceast
posibilitate, se vor executa traversri din alte materiale, dar acestea vor fi acoperite cu
pmnt i vegetaie (iarb).
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

- minimum 4 m, maximum 7 m - la cornisa -, respectiv 7 m si 11m la coama.


Regim maxim de inaltime reglementat: P+1E+M. naltimea noilor constructii nu
va putea depasi, totodata, cu mai mult de 3 m inaltimea cladirilor existente
invecinate. Se admite realizarea unui element arhitectural (foisor) care poate depasi
43

cu 3 m inaltimea maxima verticala (10m) desfasurat pe cel mult o treime din


lungimea fatadei.
In cazul cladirilor de colt, inaltimea permisa pentru strada principala poate fi
continuata si pe strada secundara pe o lungime de cel mult 10 m, dupa care se
racordeaza la inaltimea corespunzatoare strazii respective.
Atunci cand o cladire noua este alaturata la calcan unei constructii existente cu
acoperis, este recomandata preluarea pantei acoperisului, fara insa a depasi coama
acoperisului existent.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

Volumele noi nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la elementele importante


de peisaj sau construite. Nu se admite mascarea monumentelor naturale (troite, peisaj
rural construit, ruine, creste montane, cascade, arbori semnificativi / protejati, luciu
de apa, etc.) existente, sau ingradirea accesului la acestea. Beneficiarul noii
construcii este obligat s solicite arhitectului efectuarea unui studiu de perspectiv
fotorealist(simulare arhitectural 3D ce va cuprinde elemente din vecintate) pentru
fiecare documentaie depus pentru obinerea DTAC. Aceasta va demonstra dac
noul volum obtureaz sau nu elemente importante pentru armonia vizual a zonei.
Aspectul exterior al constructiei:
a. volumetria va fi simpla, nefragmentata. Constructiile vor fi asezate rational
pe teren (pante, scurgeri de apa, vizibilitate, orientare fara de punctele cardinale, fata
de elementele ambientale si fata de reperele zonei).
b. nu se admite utilizarea finisajelor noi (gresie, faianta, materiale plastice,
sticla, aluminiu, panouri prefabricate etc.). Nu se admit culori stridente saturate.
c. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe socluri;
d. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe volumul
exterior al cldirii
e. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe gardul de
mprejmuire al proprietii
f. se admit socluri din piatr folosit ca material structural la construciile de
locuit/ turistice, dac soluia de rezisten o permite
g. se recomanda ferestre dreptunghiulare sau patrate (nu se admit ferestre
triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale etc.).
h. se recomanda geamuri de tip termopan (numai partea de sticla) sau ferestre
duble sau triple in unu, doua sau trei canate, obloane din lemn. Nu se admite
tamplarie confectionata din metal sau plastic, obloane rulante, caramida de sticla (tip
Nevada), policarbonat.
i. nu se admit confectii metalice aparente, balustri, ornamente din material
plastic.
j. nu se admit constructii anexe prefabricate din beton armat aparent, tip
container, constructii metalice aparente
k. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si
materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
l. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect tradiional,
44

cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil ptrat/
dreptunghiular.
m. zidurile de sprijin (dupa caz), drumurile, aleile, platformele, spatiile de
parcare vor fi realizate din materiale traditionale locale pamant compactat, dalaje
piatra, piatra sparta, macadam, pavele, grassbeton. Nu se admite beton aparent.
n. nu se admit materiale compozite ce imit materiale naturale (de ex. plci
ceramice ce imit lemnul sau zidria de crmid)
o. nu se admite vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
p. nu se admit tencuieli rugoase de tip strop sau calcio vecchio
r. nu se admit placaje ceramice sau cu sparturi de marmur
s. se recomanda izolarea termica optima a constructiilor
. se recomanda folosirea surselor alternative de energie
t. se recomanda amenajarea de perdele fonice de plantatii
Acoperisul:
a. forma geometrica simpla. Se recomanda pante simple , in doua sau patru ape,
cu recomandarea unghiului de min. 35 grade.
b. nu se admit invelitori din azbociment, materiale plastice sau bituminoase,
indiferent de tratamentul suprafetei aparente. Sunt interzise, de asemenea, culorile
stridente, atipice, straine de traditia locala (albastru, rosu lucios etc.).
c. se recomanda luminarea mansardei prin timpan sau prin ferestre tip luminator,
care nu modifica volumetria si aspectul general al acoperisului. Sunt interzise
tamplariile confectionate din metal sau plastic, geam armat, policarbonat etc.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice, se va asigura


evacuarea rapida si captarea apelor meteorice in reteaua de canalizare.
Toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate
ingropat. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit in locuri vizibile din circulatiile
publice si se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV. Se interzice
amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si gaze pe
fatadele principale ale cladirilor. Se interzice montarea aparatelor de aer conditionat
pe fatadele catre strada.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

Spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada.
Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate
si plantate cu un urbore la fiecare 40 mp. Se recomanda ca pentru imbunatatirea
microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea
terenului peste minimum necesar pentru accese. Se va avea in vedere subordonarea
oricaror elemente de mobilier urban caracterului cladirilor si conditionarea realizarii
lor de aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.
MPREJMUIRI

a. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si


materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
45

b. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.


Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect
tradiional, cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil
ptrat/ dreptunghiular.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
TERENULUI
Procent de ocupare al terenului (POT) maxim: 30%
Coeficient de utilizare a terenului (CUT) maxim: 0,8.
CONDITII DE AVIZARE

Se vor respecta prevederile legale.


2.3. sLC - Subzona de locuire colectiva in cladiri de inaltime redusa P+2 P+4
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI
Subzona include locuintele colective din Livadia de pe urmatoarele
amplasamente:
-pe malul sting al raului Olanesti pe strada 1 Decembrie
-la intrarea in Livadia pe strada Bailor- bloc ANL
-imobilul aflat la intersectia strazilor Dr. Petru Groza cu Carol Davila
-imobilele aflate pe str Al. I. Cuza
SECIUNEA I UTILIZARE FUNCIONAL
UTILIZRI ADMISE

- sunt admise urmtoarele utilizri:


- locuine n proprietate privat sau cu chirie ;
- construcii aferente echiprii tehnico-edilitare;
- amenajri aferente locuinelor: ci de acces carosabile i pietonale private,
parcaje, garaje, spaii plantate, locuri de joac pentru copii, amenajri de sport pentru
tineret, mprejmuiri.
- locuine colective / semicolective tip bloc;
- locuine cu partiu special avnd incluse spatii pentru profesiuni liberale.
UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

- se admite mansardarea locuintelor colective , cu condiia ca volumetria s fie


inspirat din arhitectura vernacular a locuinelor din zon , respectiv arpant n
dou ape , fr rupere de pant sau intersecii de volume.
- locuinele din cldiri colective medii pot fi de standard mediu sau ridicat;
- n cazul existenei unor echipamente publice la parterul blocurilor de locuit se
recomand:
- dispensarele de la parterul blocurilor s aib un acces separat de cel al
locatarilor;
46

- creele i grdiniele s aib un acces separat de cel al locatarilor i s dispun


n utilizare exclusiv de o suprafa minim de teren de 100 mp. pentru jocul copiilor;
n funcie de Hotrrile Consiliului Local
-se permite schimbarea destinaiei apartamentelor, indiferent de amplasare,
numai pentru categoriile de funciuni cuprinznd activiti pentru servicii specializate
i practic profesional private cu grad redus de perturbare a locuirii i program de
activitate de 12 ore pe zi (ntre 8 i 20), de exemplu: cabinete medicale, birouri de
avocatur, notariale, consultan, asigurri, proiectare, reprezentane, agenii
imobiliare etc.;
- se permite schimbarea destinaiei apartamentelor de la parterul locuinelor
pentru categoriile descrise mai sus, precum i pentru cele cu caracter comercial, cum
ar fi comer cu produse alimentare i nealimentare, farmacii, librrii, frizerii, studiouri
foto, case de schimb valutar etc.;
- lucrri ample de remodelare a faadelor, acceselor sau spaiilor publice pot fi
aprobate numai n condiiile promovrii unor proiecte viznd transformarea
funcional a parterului unui ntreg tronson de cldire, respectiv apartamentele
deservite de cel puin o scar comun;
UTILIZRI INTERZISE

n funcie de Hotrrea Consiliului Local


- se interzice schimbarea destinaiei apartamentelor pentru activiti generatoare
de disconfort pentru locatari cum ar fi funciuni de producie, alimentaie public,
jocuri electronice sau de noroc, depozite de marf, ateliere de reparaii etc.;
- se interzice schimbarea destinaiei spaiilor comune ale imobilelor avnd
funciunea de circulaie, holuri, accese, culoare, ganguri, curi interioare, casele
scrilor etc.;
- se interzic la nivelul ansamblului urmtoarele activiti i lucrri:
- curtorii chimice;
- depozitare en-gros sau mic-gros;
- depozitri de materiale refolosibile;
- platforme de precolectare a deeurilor urbane;
- depozitarea pentru vnzare a unor cantiti mari de substane inflamabile
sau toxice;
- autobaze;
- staii de ntreinere auto peste 5 maini;
- staii de betoane;
- lucrri de terasament de natur s afecteze amenajrile din spaiile
publice i construciile nvecinate;
- orice lucrri de terasament care pot s provoace scurgerea necontrolat a
apelor meteorice sau care mpiedic evacuarea i colectarea acestora.
Datorit densitii deosebite a spaiului construit se stabilete interdicie de
construire pentru orice tip de construcie nou , fr realizarea unei documentaii
faza PUD.

47

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE I


CONFORMARE A CLDIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

In zonele fara parcelar, rezultate din urbanismul "liber" al deceniilor 6-9 din
secolul XX, construibilitatea terenului se determina in functie de POT si de distantele
minima obligatorii dintre cladiri.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Cladirile se vor retrage de la aliniament cu o distanta egala cu jumatate din


inaltimea la cornisa, dar nu mai putin de 4 m.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE
I POSTERIOARE ALE PARCELELOR

LATERALE

Cladirile se vor retrage de la limitele terenului aferent cu o distanta cel putin


egala cu jumatate din inaltimea lor la cornisa, dar nu mai putin de 5 m.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI
PARCEL.

Cladirile vor respecta intre ele distanta egala cu inaltimea la cornisa a celei mai
inalte dintre ele.
CIRCULAII I ACCESE

Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4
m dintr-o circulatie publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin
una din proprietatile invecinate.
Se vor asigura accese de serviciu pentru colectarea deseurilor menajere si pentru
accesul mijloacelor de stingere a incendiilor.
In cazul fronturilor continue la strada se va asigura la fiecare 30 metri de front
cate un acces carosabil in curtea posterioara printr-un pasaj care sa permita accesul
autovehiculelor de stingere a incendiilor.
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

Stationarea autovehiculelor se admite numai in interiorul parcelei, deci in afara


circulatiilor publice. In acest scop, se vor proiecta spatii destinate acestei functiuni:
subsoluri, demisoluri etc. Se va asigura un loc de parcare pentru fiecare apartament.
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

Regimul de inaltime reglementat este maxim S+P+4E.


In cazul in care constructiile au acoperis cu panta mai mare de 40 grade, se
admite mansardarea.
In cazul invecinarii cu un lacas. de cult, inaltimea constructiei nu va depasi
inaltimea la cornisa a lacasului de cult.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

Aspectul cladirilor va tine seama de caracterul zonei si de arhitectura cladirilor


din vecinatate.
Se va asigura tratarea similara a tuturor fatadelor aceleiasi cladiri.
48

Se va acorda atentie modului de tratare a acoperisurilor sau teraselor perceptibile


de pe cladirile inalte.
Se interzice afectarea aspectului arhitectural al cladirilor prin dispunerea
neadecvata a reclamelor pe plinurile fatadelor, parapete, balcoane etc.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

Autorizarea executarii constructor este permisa numai daca exista posibilitatea


racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare
si de energie electrica.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi inierbate


si plantate cu un arbore la fiecare 30 mp. Se va asigura cel putin 2 mp de spatiu verde
pentru 1 locatar.
Se recomanda sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar
pentru accese, circulatii pietonale, terase.
Se recomanda inverzirea, pe cat posibil, a teraselor necirculabile ale cladirilor.
parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi
nconjurate cu un gard viu de minim 1,2 m inaltime.
MPREJMUIRI

Terenurile aferente cladirilor de locuinte colective pot fi inprejmuite cu garduri


transparente din lemn sau fier forjat, eventual cu un soclu opac de cel mult 0,6 m
inaltime si vor putea fi dublate de gard viu. Aliniamentul va fi marcat prin garduri vii
cu inaltimea intre 0,6 si 1,5 m.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
A TERENULUI
POT maxim = 40 %
CUT maxim = 2,0
CAPITOLUL 3 M - CONSTRUCII AFLATE N ZONA DE PROTECIE A
OBIECTIVELOR CU VALOARE DE PATRIMONIU
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI
Construciile cu valoare de patrimoniu au aprut organic, unele dintre ele au
generat n jur un esut prin natura funciunii lor, iar altele au aprut n mijlocul unui
esut existent. Exemplul cel mai interesant este al bisericii Sf. Pantelimon (biserica lui
Horea) - aceasta a fost strmutat de ctre Patriarhul Iustinian Marina n 1958 ntr-un
esut urban existent.
Agresiuni
Agresiunile sunt de obicei din categoria construciilor rezideniale nsoite de
anexe. n majoritatea situaiilor acestea nu s-au realizat n baza unei autorizaii de
construire. Agresiunea se manifest prin poluarea vizual de natur :
49

a. volumetric, atunci cnd construcia mai nou iese din scar sau are o form
dezordonat; aici se ncadreaz i situaiile n care forma acoperiului este nepotrivit
b. a calitii faadei sau arhitecturii, atunci cnd construcia mai nou are un
aspect dizarmonios din p.d.v. al calitii finisajului, golurilor, calitii execuiei
c. cromatic, atunci cnd construcia mai nou este tratat cu materiale lucioase,
nepotrivite, stridente, inscripii luminoase, moderniste, texte n relief
d. a aglutinrii dezordonate, cnd ntr-un spaiu mic apar multe construcii ce
creeaz dezordine n cmpul vizual de percepie a monumentului
e. a strii construciilor nvecinate, atunci cnd construciile mai noi sunt
degradate
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
UTILIZRI ADMISE

Locuine dotate cu utilitile strict necesare, de standard mediu, compatibile cu


inuta arhitectural a cldirilor existente
UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

a. cazare tip pensiune n cadrul locuinei existente cu respectarea elaborrii unui


P.U.D
b. uniti comerciale cu produse alimentare de necesitate zilnic cu condiia ca
funciunea s nu stnjeneasc vecintile i s nu afecteze vegetaia existent n
curi; nu se vor permite nsemne ce in de publicitatea de marc. Se interzice folosirea
inscripiilor luminoase, stridente, a materialelor perisabile sau a rezolvrilor ce nu
sunt caracteristice zonei.
UTILIZRI INTERZISE

a. activitati care pot provoca degradarea cladirilor sau sunt incompatibile cu


statutul de zona protejata;
b. activitati productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
c. constructii provizorii de orice natura, inclusiv chioscuri si panouri publicitare
de orice dimensiuni si indiferent de modalitatea lor de montare;
d. depozitare en-gros;
e. depozitarea pentru vanzarea unor substante inflamabile sau toxice;
f. activitati care utilizeaza pentru depozitare terenul vizibil din circulatiile
publice sau din institutiile publice;
g. depozitari de materiale refolosibile;
h. platforme de precolectare a deseurilor urbane;
i. stationarea si gararea autovehiculelor in constructii multietajate;
j. lucrari de terasament de natura sa afecteze amenajarile din spatiile publice si
constructiile de pe parcelele adiacente; excepia o constituie instituiile statului care
au ca obiect eliminarea riscurilor (alunecri de teren, inundaii)
k. orice lucrari de terasament care pot sa provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care impiedica evacuarea si colectarea apelor meteorice; excepia o
constituie instituiile statului care au ca obiect eliminarea riscurilor (alunecri de
teren, inundaii).
50

l. cazino
m. spaii pentru alimentaie public
n. spaii prestri servicii de ntreinere personal (coafor, frizerie)
o. magazine second-hand
p. farmacii
q. servicii financiar-bancare i de asigurri
SECIUNEA II - CONDIII
CONFORMARE A CLDIRILOR

DE

AMPLASARE.

ECHIPARE

CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

Se mentin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor din zona


protejata. Pentru lucrarile noi, lotul se considera construibil daca are suprafata
minima de 500 mp.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Aezarea cladirilor se va face retras cu 3 m de la aliniamentul strazii, de regul;


fatada cladirii va fi paralela cu acest aliniament. n cazul n care regimul de aliniere al
faadelor este identic cu aliniamentul, se va pstra regula locului.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE LIMITELE
POSTERIOARE ALE PARCELELOR

LATERALE

a. n cazul n care pe una dintre limitele laterale ale parcelei exista calcanul unei
constructii nvecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan pe o lungime de maxim
15 m de la aliniament, iar fata de limita opusa a parcelei se va retrage la o distanta
egala cu jumatate din naltimea la corni, dar nu mai puin de 3 metri;
b. n cazul n care parcela se nvecineaza cu cladiri retrase fata de limitele
laterale ale parcelei, noua cladire se va retrage obligatoriu fa de ambele limite
laterale ale parcelei la o distanta egala cu jumatate din inaltime, dar nu mai putin de 3
metri;
c. cladirile se vor retrage fata de limita posterioara la o distanta de cel putin
jumatate din inaltimea cladirii masurata la corni, dar nu mai putin de 5 metri; n
cazul in care pe limita posterioara a parcelei exist calcanul unei constructii
nvecinate, noua cladire se va alipi la acest calcan.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI
PARCEL.

Cladirile vor respecta ntre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornisa
a celei mai inalte dintre ele.
CIRCULAII I ACCESE

Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim
3 m dintr-o circulate publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obtinut prin
una din proprietile nvecinate;

51

STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

Stationarea vehiculelor se admite numai n interiorul parcelei, deci n afara


circulatiilor publice
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

Inaltimi admise n zona de protecie a monumentelor: S+P+1E, maximum 7


m la cornisa.
Inaltimea noilor constructii nu va putea depasi, totodata, cu mai mult de 3m
inaltimea cladirilor existente invecinate.
Atunci cand o cladire noua este alaturata la calcan unei constructii existente cu
acoperis, este recomandata preluarea pantei acoperisului, fara insa a depasi coama
acoperisului existent.
La cladirile mari existente, se admite renovarea fatadelor, cu pastrarea stilului
arhitectural originar i fara supraetajari. Se vor contracta specialiti/ arhiteci
pentru lucrrile de renovare ale faadelor cldirilor antebelice.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

Prin repararea cladirilor existente (inclusiv prin masurile de consolidare ale


structurilor) se va pastra sau se va reveni la arhitectura initial a fatadelor doar dac
construcia a fost realizat nainte de anul 1950.
Arhitectura noilor cladiri va respecta caracterul arhitectural general al zonei
nscriindu-se, nainte de toate, n scara definit de majoritatea cldirilor existente. n
cazul locuinelor i pensiunilor, acoperisurile vor fi de regula n 4 ape, vor avea panta
similar cu cea a cldirilor tradiionale existente, si vor fi acoperite cu i (drani
sau indril), igl ceramic sau tabl plan fluit n culori nchise. Se interzic
rezolvrile cu tabl profilat tip igl. Se accept rezolvri cu 2 ape, cu condiia ca
cele dou pante s fie simetrice, iar panta acoperiului s fie aceeai cu a cldirilor
tradiionale specifice zonei.
Se interzic:
a. imitarea stilurilor arhitecturale strine zonei sau folosirea materialelor
nespecifice zonei
b. utilizarea tmplriei metalice din aluminiu sau material plastic pentru ui i
ferestre; se va folosi tmplria de lemn vopsit, eficient n timp i specific zonei
c. utilizarea neacoperit a unor materiale care n mod tradiional au fost
acoperite cu parament
d. utilizarea tencuielilor rugoase tip strop sau calcio vecchio
e. utilizarea placajelor ceramice, sprturi din plci de marmur, crmid
aparent; se vor folosi tencuieli lise
f. sublinierea diferenelor cromatice dintre elementele de soclu cu culori
contrastante
g. suprafetele vitrate de mari dimensiuni (pereti cortina) la faade
h. imitaiile de materiale naturale (ceramic cu textur de piatr/ lemn,
profilaturi din polistiren cu texturi minerale)
i. utilizarea improprie a materialelor (placaje ceramice exterioare sau suprafete
metalice stralucitoare)
j. utilizarea culorilor stridente
k. vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
52

l. pastiele i mprumuturile din arhitectura oriental sau neo-clasic (balutrii,


excesele decorative, ornamentele de tip friz, ornamentele zoomorfe sau
antropomorfe)
Daca cladirea este catalogata prin PUG ca avand valoare arhitecturala
proprie, interventiile admise vor fi urmatoarele:
a. consolidare si restaurare cu aportul specialitilor, pastrand cat mai mult
din caracteristicile originale; se pot aduce modificari de partiu interior care nu
afecteaza aspectul exterior al cladirii.
Daca cladirea este catalogata ca avand valoare ambientala, interventiile admise vor fi,
dupa caz:
a. consolidare si restaurare, pastrand cat mai mult din caracteristicile originale;
b. demolare si reconstruire integrala, pe perimetrul original al cladirii, cu
pastrarea identica a fatadelor i refacerea partiului interior, pentru a asigura un
confort modern;
c. demolare si reconstruire prin extinderea perimetrului construit (respectiv
creterea POT-ului) si/sau cu creterea regimului de nlime (respectiv a CUT-ului),
in limitele permise de acest Regulament; arhitectura noii cladiri va prelua cel putin
panta acoperisului, materialul de acoperire (tigla sau tabla) si raporturile plin-gol ale
fatadelor fostei cladiri.
In oricare dintre situatiile de mai sus, se va proceda la asanarea incintei
(parcelei) de construciile parazitare.
Cldirile noi care se vor construi pe terenuri unde a fost demolat o cas cu
valoare arhitectural, istoric sau ambiental se vor reface pe acelai amplasament. n
situaia n care se va demola o cas ce duneaz vecintii monumentului, n locul ei
se va permite edificarea uneia care respect regulamentul zonei de protecie a
monumentului i va face obiectul unui studiu de ncadrare n sit de tip P.U.D.
La limita exterioar a zonei de protecie a monumentului se vor evita
discrepanele volumetrice.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

Toate constructiile vor fi racordate la retelele edilitare publice; se va asigura


evacuarea rapida si captarea apelor meteorice n reteaua de canalizare.
Toate noile bransamente pentru electricitate si telecomunicatii vor fi realizate
ngropat. Se interzice dispunerea antenelor TV satelit n locuri vizibile din circulatiile
publice i se recomanda evitarea dispunerii vizibile a cablurilor TV. Se interzice
amplasarea firidelor de bransament pentru electricitate, telecomunicatii si gaze pe
fatadele principale ale cladirilor. Se interzice montarea aparatelor de aer conditional
pe fatadele catre strad.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

Spatiile libere vizibile din circulatiile publice vor fi tratate ca gradini de fatada.
Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate
si plantate cu un arbore la fiecare 50 mp. Se recomanda ca pentru mbunatatirea
microclimatului si pentru protectia constructiei sa se evite impermeabilizarea
53

terenului peste minimum necesar pentru accese. Se va avea n vedere subordonarea


oricaror elemente de mobilier urban caracterului cladirilor si conditionarea realizarii
lor de aceleasi avize de specialitate ca si constructiile.
MPREJMUIRI

Se va mentine caracterul existent al imprejmuirilor astfel:


a. se va acorda prioritate conservarii gardurilor existente; in caz ca este absolut
necesara refacerea lor, ele vor urma acelasi regim de avizare ca si interventiile asupra
cladirilor.
b. gardurile spre strada vor fi transparente, cu inaltimea maxima de 1,5 metri;
gardurile vor putea avea un soclu din beton sau zidrie de piatr (interzise aplicaiile
de imitaii de piatr) de circa 0,60 m, partea superioara fiind realizata din profile
metalice sau lemn i vor putea fi dublate de gard viu;
c. pentru a conferi o imagine unitar strzilor, se interzic rezolvrile cu panouri
din fier forjat, policarbonat, profile din material plastic, monogramele, decoraiunile
i toate adaosurile inutile pentru structura gardului;
d. se ncurajeaz preluarea tipologiilor tradiionale de gard: mprejmuiri din
materiale naturale prelucrate simplu n sistem uluc, sistem trafor lemn cu model
repetitiv, etc.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
A TERENULUI
a. Procent maxim de ocupare a terenului (POT) maxim 35% .
b. Coeficient de utilizare a terenului (CUT) maxim 0,9 .
c.
Plantaii. Interventiile vor conserva caracterul actual al vegetaiei (esente,
densitate, inaltime etc.). Curile interioare accesibile (vizual) publicului vor fi tratate
ca plantatii decorative.
CAPITOLUL 4 - C - ZONA LCAURILOR DE CULT
GENERALITI CARACTERUL ZONEI
Zona cuprinde parcelele pe care sunt amplasate biserici, in oras sau in satele
apartinatoare. Nu se recomanda adaugarea altor constructii noi in incinta.
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONALA
UTILIZRI ADMISE:

Se menine funciunea actuala.


UTILIZRI INTERZISE:

Activiti care pot provoca degradarea cldirilor sau sunt incompatibile cu


statutul de zona protejata;
a. construcii provizorii de orice natura, inclusiv chiocuri si panouri publicitare
de orice dimensiuni si indiferent de modalitatea lor de montare;
b. depozitare en-gros;
54

c. activiti care utilizeaz pentru depozitare terenul vizibil din circulaiile


publice sau din instituiile publice;
SECIUNEA II CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I
CONFORMARE A CLADIRILOR
CARACTERISTICILE PARCELELOR:

Se menin neschimbate dimensiunile si formele actuale ale parcelelor.


AMPLASAREA CLDIRILOR PE ACEEAI PARCELA.

Cldirile vor respecta intre ele distante egale cu nlimea la cornia a celei mai
nalte dintre ele.
ECHIPAREA CLADIRILOR ,CIRCULAII I ACCESE:

Parcela este construibila numai daca are asigurat un acces carosabil de minim 4
in dintr-o circulate publica in mod direct sau prin drept de trecere legal obinut prin
una din proprietile nvecinate.
Staionarea autovehiculelor se admite numai in interiorul incintei, in locuri
special amenajate.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITARA:

Construciile vor fi racordate la reelele edilitare publice; se va asigura


evacuarea rapida i captarea apelor meteorice in reeaua de canalizare.
Toate noile branamente pentru electricitate i telecomunicaii vor fi realizate
ngropat.
Se interzice amplasarea firidelor de branament pentru electricitate,
telecomunicaii i gaze pe faadele principale ale cldirilor. Se interzice montarea
aparatelor de aer condiionat pe faade.
SPATII LIBERE I PLANTATE

Spatiile libere vizibile din circulaiile publice vor fi tratate ca grdini. Spatiile
neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda vor fi nierbate si plantate cu
un arbore la fiecare 30 mp. Se recomanda ca pentru mbuntirea microclimatului si
pentru protecia construciilor sa se evite impermeabilizarea terenului peste minimum
necesar pentru accese. Se va avea in vedere subordonarea oricror elemente de
mobilier urban caracterului cldirilor si condiionarea realizrii lor de aceleai avize
de specialitate ca si construciile.
Orice tentativ de inserare a mobilierului urban va fi condiionat de avizul
de specialitate al reprezentanilor n teritoriu ai Ministerului Culturii.
ASPECTUL EXTERIOR

Prin restaurarea cladirilor existente (inclusiv prin masurile de consolidare a


structurilor) se va pastra sau se va reveni la arhitectura initiala a fatadelor. Orice
intervenie se va face obligatoriu cu avizul Ministerului Culturii.
MPREJMUIRI

Se va mentine caracterul existent al imprejmuirilor astfel: se va acorda prioritate


conservarii gardurilor existente; in caz ca este absolut necesara refacerea lor, ele vor
urma acelasi regim de avizare ca i interventiile asupra cladirilor.
55

CONFORMAREA CLADIRILOR

Inaltimi admise: naltimile existente ale cladirilor. Nu se admit supranaltari ale


cladirilor din incinta.
SECIUNEA III POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE
A TERENULUI
Procent maxim de ocupare a terenului (POT) maxim: se admite o cretere a
POT existent cu cel mult 10%.
Cocficient de utilizare a terenului (CUT) maxim: se poate admite cresterea cu
cel mult 0,2 a CUT existent.
Plantatii: Interventiile vor conserva caracterul actual al vegetatiei (esente,
densitate, inaltime etc.). Curtile accesibile publicului vor fi tratate ca plantatii
decorative.
CONDITII DE AVIZARE

In vederea autorizarii cladirilor noi i a interventiilor asupra cladirilor existente


sunt necesare studii de insertie, fotomontaje sau machete.
Pentru faza Proiect de autorizatie de construire este obligatoriu avizul
Ministerului Culturii i Cultelor.

CAPITOLUL 5 - TAS - ZONA DE SERVICII / TURISM - AGREMENT


(Pensiuni) - CASE DE VACAN regim mic de nlime
GENERALITI CARACTERUL ZONEI
LOC. LIVADIA - in partea nord-estica a localitatii pe strada Fgeeni
LOC. OLANESTI SAT in partea nordica a localitatii pe malul sting al raului
Olanesti
LOC. MOSOROASA in partea vestica a localitatii pe str. Mosoroasa si in
partea sudica a localitatii in trupul de intravilan aflat la hotarul cu UAT Comuna
Vladesti
LOC PIETRISU in partea vestica a trupului central apartinind localitatii
LOC SAT TISA in partea estica a localitatii
LOC. SAT COMANCA in partea sud-vestica a localitatii
Zonele enumerate mai sus au fost propuse pentru aceste functiuni deoarece
prezinta potential pentru turism (peisaj, aer curat, accesibilitate la drumuri si liniste).
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONALA
UTILIZRI PERMISE

a. uniti de cazare, altele dect hotelurile de mari dimensiuni


b. vile, cabane turistice
c. pensiuni turistice
d. minihoteluri
e. campinguri
f. sate de vacanta
56

g. locuine
h. camere de nchiriat pentru turism n locuinele cetenilor
i. activiti ale ageniilor de voiage i ale tur-operatorilor
j. centru salvamont
k. spaii verzi
l. servicii turistice i sportive
m. unitati comerciale i de alimentatie public de mici dimensiuni
n. informare turistic i agenii de turism
o. dotri agrement sport
q. tratament de ntreinere
p. centre de sntate de mici dimensiuni
r. loisir n spaii acoperite si descoperite;
Se vor asigura condiiile privind accesul persoanelor cu handicap locomotor,
conform Normativului pentru adaptarea cldirilor civile si spaiului urban aferent
exigenelor."
UTILIZRI PERMISE CU CONDITIONRI

- activiti economice tradiionale, cu condiia ca funciunea s nu stnjeneasc


vecintile;
UTILIZRI INTERZISE

Orice funciuni, cldiri si amenajri care produc diminuarea valorii peisagistice


si ecologice si deci a atractivitii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de
intense aglomerri, poluri si circulaii, prin diminuarea vegetaiei si distrugerea
habitatului, faunei locale si contravin normelor de protecie stabilite pe plan local .
CONDITII DE AMPLASARE SI CONFORMARE A CONSTRUCTIILOR

Dimensiunea minim a loturilor va fi de 500,0 mp pentru locuine , case de


vacan , bungalouri , cabane (cu excepia satului Pietriu, unde dimensiunea minim
a lotului poate fi i de 400mp).
Dimensiunea minim a loturilor va fi de 1 000,0 mp pentru Pensiuni turistice ,
Mini-hoteluri , Campinguri , Sate de vacan , terenuri destinate Loisirului .
SECIUNEA II CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I
CONFORMARE A CLADIRILOR
ORIENTAREA FATA DE PUNCTELE CARDINALE

a. pentru toate categoriile de constructii de turism se recomand orientarea spre


nord a spatiilor tehnice i a anexelor;
b. pentru constructiile comerciale se recomand orientarea astfel inct s se
asigure nsorirea spaiilor pentru public i a birourilor;
c. slile de tip club vor fi orientate spre Sud, Sud Vest sau Sud Est;
d. terenurile de sport n aer liber vor fi orientate cu axa longitudinal pe direcia
Nord - Sud cu abatere de maximum 15 spre vest sau spre est.

57

AMPLASAREA FA DE DRUMURILE PUBLICE

a. accesul in zona se va realiza prin strazi existente sau nou create conf.
Documentaii de urbanism faza PUZ , PUD.
AMPLASAREA FA DE ALINIAMENT

a. se vor respecta retragerile stabilite prin viitoarele documentaii de urbanism ;


b. nu se permite ca nlimea cladirii s depeasc distana masurat pe
orizontal din orice punct al cladirii fa de cel mai apropiat punct al aliniamentului
opus ;
AMPLASAREA IN INTERIORUL PARCELEI

a. distana dintre cldiri va fi cel puin egal cu nlimea celei mai inalte dintre
ele;
b. se vor pastra distantele minime necesare interveniilor in caz de incendiu.
ACCESE CAROSABILE

a. parcelele construibile vor avea acces direct la un drum public de categoria a


III a i s beneficieze de drept de trecere legal obinut cu lime de minim 4 ,00 m .
b. n interiorul parcelelor se vor prevedea spaiile de parcare necesare, pentru a
evita parcarea autovehiculelor pe drumurile publice;
c. se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul de serviciu si
de intretinere;
d. aleile semi-carosabile din interiorul amplasamentelor cu o lungime de maxim
25 m vor avea latime minima de 4 m, iar cele cu lungimi mai mari vor fi prevazute cu
supra-largiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere;
e. numarul acceselor si conformarea lor se va face in functie de categoria i
capacitatea obiectivului turistic.
ACCESE PIETONALE

a. se vor prevedea accese pietonale la toate constructiile; se vor prevedea


faciliti pentru circulaia persoanelor cu handicap care folosesc mijloace specifice de
deplasare.
ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA

a. dotarile minime privind ncaperile sanitare i buctria se vor putea realiza pe


parcursul existentei constructiei, n corelare cu racordarea locuintei la retelele de
utilitate publica sau la sistemul propriu de alimentare cu apa si evacuarea controlata a
apelor uzate;
b. la toate constructiile se va realiza o solutie de echipare in sistem individual
care s respecte normele sanitare si de protectie a mediului (Ordinul nr. 536/1997,
Ordinul MS nr.119/2014), precum i prevederile Codului Civil ;
c. amplasarea fntnilor se va face la cel puin 10 m de orice sursa posibila de
poluare (bazine vidanjabile , depozit de gunoi , etc);
d. ndeprtarea apelor uzate menajere se va face prin instalatii de preepurare sau
fose septice vidanjabile care trebuie sa fie proiectate si amplasate la cel putin 10 m
fata de cea mai apropiata constructie;

58

e. ndeprtarea apelor uzate menajere la pensiuni si alimentatie publica se va


face prin instalatii de epurare ecologice amplasate in mod corespunzator fata de
cladirile din imediata vecinatate;
f. vidanjul se va descarca la cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.
ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCTIEI

a. volumele noi nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la elementele importante


de peisaj sau construite. Nu se admite mascarea monumentelor naturale (troite, peisaj
rural construit, ruine, creste montane, cascade, arbori semnificativi / protejati, luciu
de apa, etc.) existente, sau ingradirea accesului la acestea.
b. beneficiarul noii construcii este obligat s solicite arhitectului efectuarea
unui studiu de perspectiv fotorealist(simulare arhitectural 3D ce va cuprinde
elemente din vecintate) pentru fiecare documentaie depus pentru obinerea DTAC.
Aceasta va demonstra dac noul volum obtureaz sau nu elemente importante
pentru armonia vizual a zonei.
Aspectul exterior al constructiei:
a. volumetria va fi simpla, nefragmentata. Constructiile vor fi asezate rational
pe teren (pante, scurgeri de apa, vizibilitate, orientare fara de punctele cardinale, fata
de elementele ambientale si fata de reperele zonei).
b. nu se admite utilizarea finisajelor noi (gresie, faianta, materiale plastice,
sticla, aluminiu, panouri prefabricate etc.). Nu se admit culori stridente saturate.
c. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe socluri;
d. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe volumul
exterior al cldirii
e. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe gardul de
mprejmuire al proprietii
f. se admit socluri din piatr folosit ca material structural la construciile de
locuit/ turistice, dac soluia de rezisten o permite
g. se recomanda ferestre dreptunghiulare sau patrate (nu se admit ferestre
triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale etc.).
h. se recomanda geamuri de tip termopan (numai partea de sticla) sau ferestre
duble sau triple in unu, doua sau trei canate, obloane din lemn. Nu se admite
tamplarie confectionata din metal sau plastic, obloane rulante, caramida de sticla (tip
Nevada), policarbonat.
i. nu se admit confectii metalice aparente, balustri, ornamente din material
plastic.
j. nu se admit constructii anexe prefabricate din beton armat aparent, tip
container, constructii metalice aparente
k. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si
materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
l. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect tradiional,
cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil ptrat/
dreptunghiular.

59

m. zidurile de sprijin (dupa caz), drumurile, aleile, platformele, spatiile de


parcare vor fi realizate din materiale traditionale locale pamant compactat, dalaje
piatra, piatra sparta, macadam, pavele, grassbeton. Nu se admite beton aparent.
n. nu se admit materiale compozite ce imit materiale naturale (de ex. plci
ceramice ce imit lemnul sau zidria de crmid)
o. nu se admite vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
q. nu se admit tencuieli rugoase de tip strop sau calcio vecchio
p. nu se admit placaje ceramice sau cu sparturi de marmur
r. se recomanda izolarea termica optima a constructiilor
s. se recomanda folosirea surselor alternative de energie
t. se recomanda amenajarea de perdele fonice de plantatii
Acoperisul:
a. forma geometrica simpla. Se recomanda pante simple , in doua sau patru ape,
cu recomandarea unghiului de min. 35 grade.
b. nu se admit invelitori din azbociment, materiale plastice sau bituminoase,
indiferent de tratamentul suprafetei aparente. Sunt interzise, de asemenea, culorile
stridente, atipice, straine de traditia locala (albastru, rosu lucios etc.).
c. se recomanda luminarea mansardei prin timpan sau prin ferestre tip luminator,
care nu modifica volumetria si aspectul general al acoperisului. Sunt interzise
tamplariile confectionate din metal sau plastic, geam armat, policarbonat etc.
PARCAJE

a. parcajele vor fi amenajate in incintele pensiunilor turistice, motelurilor


hotelurilor sau caselor de vacanta, astfel nct sa nu fie necesara parcarea auto pe
domeniul public;
b. dimensionarea se va face respectnd raportul:
c. pentru amenajari de agrement: 1 loc de parcare la 5 persoane;
d. pentru cluburi: 1 loc de parcare pentru 5 membri ai clubului;
e. asigurarea, in incinta, a unui numar de locuri de parcare egal cu numarul
camerelor de cazare turisti si unui loc de parcare la 2 angajai;
f. platformele de parcare vor fi permeabile pentru apele meteorice.
SPATII VERZI

a. n interiorul parcelei, se va prevedea un procent minim de 25% pentru zona


verde;
b. se va pastra caracterul local al speciilor arboricole si arbustive;
c. se vor pastra unele loturi agricole si livezi care vor fi lucrate in mod
traditional;
d. se recomand ca terenurile de joac s fie specializate pe categorii de vrst;
se interzice folosirea speciilor periculoase ;
e. zonele destinate terenurilor de sport, strandurilor vor prevedea un procent
minim de 30 % spatiu verde;

60

MPREJMUIRE

a. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si


materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
b. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect
tradiional, cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil
ptrat/ dreptunghiular.
PROCENTUL DE OCUPARE AL TERENULUI DIFERENIAT

Regim nlime maxim pentru Mini hotel , Pensiuni , Motel , Camping , Sat de
vacan , Dotri agrement sport: D+P+1E+M
POT MAXIM = 40%
Regim nlime maxim pentru Locuine individuale , Cabane , Case de vacan ,
Bungalouri: P+1E +M
POT MAXIM = 30%
COEFICIENT DE UTILIZARE AL TERENULUI DIFERENIAT

CUT maxim = 1,0 pentru Regim de nlime D+P+1E+M


CUT maxim = 0,8 pentru Regim de nlime P+1E+M
CAPITOLUL 6 - LP Zon cu funciune mixt ce cuprinde LOCUINE ,
PENSIUNI, CASE DE VACAN
GENERALITI CARACTERUL ZONEI
LOC. OLANESTI SAT in partea sud-estica a localitatii pe drumul ce face
legatura cu Mosoroasa
LOC SAT CHEIA in partea sud-vestica a localitatii
SECIUNEA I UTILIZARE FUNCIONAL
UTILIZRI PERMISE

a. alte mijloace de cazare


b. vile, cabane turistice
c. locuine
d. camere de nchiriat pentru turism n locuinele cetenilor
e. spaii verzi
f. servicii turistice i sportive.
Se vor asigura condiiile privind accesul persoanelor cu handicap locomotor,
conform Normativului pentru adaptarea cldirilor civile si spaiului urban aferent la
exigenelor."
UTILIZRI PERMISE CU CONDITIONRI

Activiti economice tradiionale, cu condiia ca funciunea s nu stnjeneasc


vecintile;

61

UTILIZRI INTERZISE

Orice funciuni, cldiri si amenajri care produc diminuarea valorii peisagistice


si ecologice si deci a atractivitii zonei prin agresarea peisajului, prin provocarea de
intense aglomerri, poluri si circulaii, prin diminuarea vegetaiei si distrugerea
habitatului, faunei locale si contravin normelor de protecie stabilite pe plan local .
SECIUNEA II CONDIII DE AMPLASARE , ECHIPARE I
CONFIGURARE A CLDIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (suprafee , forme , dimensiuni)

Dimensiunea minim a loturilor va fi de 500,0 mp pentru locuine , case de


vacan, bungalouri, cabane (cu excepia satului Pietriu, unde dimensiunea minim
construibil este de 400mp). (cu excepia satului Pietriu, unde dimensiunea minim
construibil este de 400mp)..
Dimensiunea minim a loturilor va fi de 1000,0 mp pentru pensiuni turistice ,
campinguri, sate de vacan.
REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
ORIENTAREA FATA DE PUNCTELE CARDINALE

a. pentru toate categoriile de constructii de turism se recomand orientarea spre


nord a spatiilor tehnice i a anexelor;
b. slile de tip club vor fi orientate spre Sud, Sud Vest sau Sud Est;
c. terenurile de sport n aer liber vor fi orientate cu axa longitudinal pe direcia
Nord - Sud cu abatere de maximum 15 spre vest sau spre est.
AMPLASAREA FA DE DRUMURILE PUBLICE

a. accesul in zona se va realiza prin strazi existente sau nou create conform
documentaiilor de urbanism faza PUZ , PUD.
AMPLASAREA FA DE ALINIAMENT

a. se vor respecta retragerile stabilite prin viitoarele documentaii de urbanism


PUZ, PUD ;
b. nu se permite ca nlimea cladirii s depeasc distana masurat pe
orizontal din orice punct al cladirii fa de cel mai apropiat punct al aliniamentului
opus ;
AMPLASAREA IN INTERIORUL PARCELEI

a. distana dintre cldiri va fi cel puin egal cu nlimea celei mai inalte dintre
ele;
b. se vor pastra distantele minime necesare interveniilor in caz de incendiu.
REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURARE A ACCESELOR OBLIGATORII
ACCESE CAROSABILE

a. parcelele construibile vor avea acces direct la un drum public de categoria a


III a i s beneficieze de drept de trecere legal obinut cu lime de minim 4 ,00 m .
b. n interiorul parcelelor se vor prevedea spaiile de parcare necesare, pentru a
evita parcarea autovehiculelor pe drumurile publice;
62

c. se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul de serviciu si


de intretinere;
d. aleile semi-carosabile din interiorul amplasamentelor cu o lungime de maxim
25 m vor avea latime minima de 4 m, iar cele cu lungimi mai mari vor fi prevazute cu
supra-largiri de depasire si suprafete pentru manevre de intoarcere;
e. numarul acceselor si conformarea lor se va face in functie de categoria i
capacitatea obiectivului turistic.
ACCESE PIETONALE

a. se vor prevedea accese pietonale la toate constructiile; se vor prevedea


faciliti pentru circulaia persoanelor cu handicap care folosesc mijloace specifice de
deplasare.
REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA TEHNICO - EDILITARA

a. dotarile minime privind ncaperile sanitare i buctria se vor putea realiza pe


parcursul existentei constructiei, n corelare cu racordarea locuintei la retelele de
utilitate publica sau la sistemul propriu de alimentare cu apa si evacuarea controlata a
apelor uzate;
b. la toate constructiile se va realiza o solutie de echipare in sistem individual
care s respecte normele sanitare si de protectie a mediului (Ordinul nr. 536/1997),
precum i prevederile Codului Civil ;
c. amplasarea fntnilor se va face la cel puin 10 m de orice sursa posibila de
poluare (bazine vidanjabile , depozit de gunoi , etc);
d. ndeprtarea apelor uzate menajere se va face prin instalatii de preepurare sau
fose septice vidanjabile care trebuie sa fie proiectate si amplasate la cel putin 10 m
fata de cea mai apropiata constructie;
e. ndeprtarea apelor uzate menajere la pensiuni si alimentatie publica se va
face prin instalatii de epurare ecologice amplasate in mod corespunzator fata de
cladirile din imediata vecinatate;
f. vidanjul se va descarca la cea mai apropiata statie de epurare a apelor uzate.
ASPECTUL EXTERIOR AL CONSTRUCTIEI

Volumul:
a. volumele noi nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la elementele importante
de peisaj sau construite. Nu se admite mascarea monumentelor naturale (troite, peisaj
rural construit, ruine, creste montane, cascade, arbori semnificativi / protejati, luciu
de apa, etc.) existente, sau ingradirea accesului la acestea. Beneficiarul noii
construcii este obligat s solicite arhitectului efectuarea unui studiu de perspectiv
fotorealist(simulare arhitectural 3D ce va cuprinde elemente din vecintate) pentru
fiecare documentaie depus pentru obinerea DTAC. Aceasta va demonstra dac
noul volum obtureaz sau nu elemente importante pentru armonia vizual a zonei.
Aspectul exterior al constructiei:
a. volumetria va fi simpla, nefragmentata. Constructiile vor fi asezate rational
pe teren (pante, scurgeri de apa, vizibilitate, orientare fara de punctele cardinale, fata
de elementele ambientale si fata de reperele zonei).
63

b. nu se admite utilizarea finisajelor noi (gresie, faianta, materiale plastice,


sticla, aluminiu, panouri prefabricate etc.). Nu se admit culori stridente saturate.
c. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe socluri;
d. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe volumul
exterior al cldirii
e. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe gardul de
mprejmuire al proprietii
f. se admit socluri din piatr folosit ca material structural la construciile de
locuit/ turistice, dac soluia de rezisten o permite
g. se recomanda ferestre dreptunghiulare sau patrate (nu se admit ferestre
triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale etc.).
h. se recomanda geamuri de tip termopan (numai partea de sticla) sau ferestre
duble sau triple in unu, doua sau trei canate, obloane din lemn. Nu se admite
tamplarie confectionata din metal sau plastic, obloane rulante, caramida de sticla (tip
Nevada), policarbonat.
i. nu se admit confectii metalice aparente, balustri, ornamente din material
plastic.
j. nu se admit constructii anexe prefabricate din beton armat aparent, tip
container, constructii metalice aparente
k. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si
materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
l. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect tradiional,
cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil ptrat/
dreptunghiular.
m. zidurile de sprijin (dupa caz), drumurile, aleile, platformele, spatiile de
parcare vor fi realizate din materiale traditionale locale pamant compactat, dalaje
piatra, piatra sparta, macadam, pavele, grassbeton. Nu se admite beton aparent.
n. nu se admit materiale compozite ce imit materiale naturale (de ex. plci
ceramice ce imit lemnul sau zidria de crmid)
o. nu se admite vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
q. nu se admit tencuieli rugoase de tip strop sau calcio vecchio
p. nu se admit placaje ceramice sau cu sparturi de marmur
r. se recomanda izolarea termica optima a constructiilor
s. se recomanda folosirea surselor alternative de energie
. se recomanda amenajarea de perdele fonice de plantatii
Acoperisul:
a. forma geometrica simpla. Se recomanda pante simple , in doua sau patru ape,
cu recomandarea unghiului de min. 35 grade.
b. nu se admit invelitori din azbociment, materiale plastice sau bituminoase,
indiferent de tratamentul suprafetei aparente. Sunt interzise, de asemenea, culorile
stridente, atipice, straine de traditia locala (albastru, rosu lucios etc.).
c. se recomanda luminarea mansardei prin timpan sau prin ferestre tip luminator,
care nu modifica volumetria si aspectul general al acoperisului. Sunt interzise
tamplariile confectionate din metal sau plastic, geam armat, policarbonat etc.
64

REGULI CU PRIVIRE LA
IMPREJMUIRI PARCAJE
PARCAJE

AMPLASAREA

DE

PARCAJE, SPATII VERZI

SI

a. parcajele vor fi amenajate in incintele pensiunilor turistice, motelurilor sau


caselor de vacanta, astfel nct sa nu fie necesara parcarea auto pe domeniul public;
b. asigurarea, in incinta, a unui numar de locuri de parcare egal cu numarul
camerelor de cazare turisti si unui loc de parcare la 2 angajai;
c. platformele de parcare vor fi permeabile pentru apele meteorice.
SPATII VERZI

a. n interiorul parcelei, se va prevedea un procent minim de 25% pentru zona


verde;
b. se va pastra caracterul local al speciilor arboricole si arbustive;
c. se vor pastra unele loturi agricole si livezi care vor fi lucrate in mod
traditional;
d. se recomand ca terenurile de joac s fie specializate pe categorii de vrst;
se interzice folosirea speciilor periculoase ;
e. zonele destinate terenurilor de sport, strandurilor vor prevedea un procent
minim de 30 % spatiu verde;
MPREJMUIRE

a. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si


materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
b. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect
tradiional, cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil
ptrat/ dreptunghiular.
PROCENTUL DE OCUPARE AL TERENULUI DIFERENIAT

Valabil pentru pensiuni, locuinte, case de vacan, dotri sport cu regim


nlime maxim P+1E +M.
POT maxim = 35%
COEFICIENT DE UTILIZARE AL TERENULUI DIFERENIAT

CUT maxim = 0,9 pentru Regim de nlime P+1E+M


CAPITOLUL 7 D - ZONA DRUMURILOR
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI.
Zona cuprinde suprafata, profilul transversal si amenajarile aferente DN 64, DJ
654, DJ 656 si respectiv strazilor Tudor Vladimirescu si Bailor, precum si al strazilor
de categoria II si III care formeaza si reteaua de circulatie rutiera a orasului Baile
Olanesti si a localitatilor apartinatoare.

65

SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL


UTILIZRI ADMISE.

a. circulatia rutiera (pe carosabil) si pietonala (pe trotuare);


b. activitati legate de transportul pe cai rutiere pentru calatori si marfuri;
- staii de cltori ;
c. amenajri, lucrri de infrastructur, spaii necesare funcional i pentru asigurarea
securitii transportului rutier ;
d. lucrri de protecie mpotriva polurii.
e. spaii verzi amenajate pe suprafeele libere rezultate din modul de organizare a
incintelor, necesare mbuntirii calitii mediului i aspectului peisagistic;
f. parcaje pentru salariai i pentru cltori.
UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI.

a. pentru toate construciile, instalaiile i amenajrile aferente se vor obine avizele /


acordurile de protecie specificate prin R.G.U. i legislaia n vigoare.
b. spaiile de parcare se vor dimensiona i amplasa conform prevederilor din
R.G.U. - art. 33 i Anexa Nr. 5:
c. lucrrile, construciile, amenajrile amplasate n zonele de protecie ale drumurilor
publice trebuie:
d. s nu prezinte riscuri n realizare sau exploatare i surse de poluare (sisteme de
transport gaze, iei, produse petroliere, energie electric i alte lucrri de acelai
gen);
e. s nu afecteze desfurarea optim a circulaiei (capacitate, fluen, siguran);
f. s respecte n extravilan urmtoarele distane minime de protecie de la axul
drumului pn la marginea exterioar a zonei drumului, funcie de categoria acestuia:
- drumuri nationale - 22 m.;
- drumuri judeene - 20 m.;
- drumuri comunale - 18 m.;
- elementele cilor de comunicaie n zona obiectivelor speciale s respecte
legislaia n vigoare (Ordin MLPAT, MApN, MI i SRI din 1995).
UTILIZRI INTERZISE

a. constructii cu caracter temporar;


b. se interzic orice utilizri care afecteaz buna funcionare i diminueaz
posibilitile ulterioare de modernizare sau extindere;
c. se interzic orice construcii sau amenajri pe terenurile rezervate pentru:
- lrgirea unor strzi sau realizarea strzilor propuse
- modernizarea interseciilor;
d. se interzic pe terenurile vizibile din circulaiile publice rutiere: depozitri de
materiale, piese sau utilaje degradate, amenajri de antier abandonate, platforme cu
suprafee deteriorate, construcii degradate, terenuri lipsite de vegetaie, gropi de
acumulare a apelor meteorice, depozite de deeuri etc.;
e. n zona de siguran i protecie aferent drumurilor este interzis autorizarea
urmtoarelor lucrri:

66

f. construcii, instalaii, plantaii sau amenajri care prin amplasare, configuraie


sau exploatare impieteaz asupra bunei desfurri, organizri i dirijri a traficului
sau prezint riscuri de accidente;
g. panouri independente de reclam publicitar.
h. orice lucrri care, prin natura lor, ar putea provoca alunecri de teren, surpri
sau afectarea stabilitii solului (inclusiv prin tierea copacilor sau arbutilor ori
extragerea de materiale de construcii) sau modificarea echilibrului freatic;
i. depozitarea necorespunztoare de materiale, substane sau deeuri care
contravin normelor de protecie a mediului sau care ar putea provoca degradarea
infrastructurii rutiere.
STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

Stationarea autovehiculelor se va asigura in afara circulatiilor publice, pe parcela


proprie. In limita domeniului public, atunci cand profilul transversal al strazilor
permite, se vor amenaja parcaje publice, cu respectarea conditiilor de fluenta a
traficului.
SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE

Orice parte a terenului incintelor, vizibil din circulatiile publice, va fi astfel


amenajata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii.
Suprafetele libere din spatiul de retragere fata de aliniament vor fi plantate cu
arbori in proportie de minim 40%, formand o perdea vegetala pe tot frontul incintei.
Suprafetele libere neocupate cu circulatii, parcaje sj platforme functionale vor fi
plantate cu un arbore la fiecare 100 mp si vor fi tratate peisagistic. Se vor face toate
eforturile posibile pentru evitarea neglijrii spaiilor verzi, deoarece acest lucru va da
staiunii un aspect nengrijit.
IMPREJMUIRI

Imprejmuirile spre spatiile publice vor fi transparente, cu inaltimi de maximum


2 m, si pot fi dublate cu gard viu. Portile de intrare in incinte vor fi tratate similar cu
imprejmuirea.
CAPITOLUL 8 V - ZONA SPAIILOR VERZI
cu urmtoarele subzone
8.1. sVB- subzona spatiilor verzi publice situate in zona balneara protejata
8.2. sVP - spatii verzi publice situate n afara zonei balneare protejate - toaletri i
amenajri minimaliste de-a lungul traseelor circulate/ scuaruri
8.3. sVS - spatii verzi pentru sport si agrement
8.4. sVN - Spatii verzi naturale (taluz, terenuri forestiere etc.)
GENERALITI : CARACTERUL ZONEI
Zona cuprinde spaii verzi publice cu acces nelimitat sau specializate de interes
orenesc , spaii pentru sport i agrement, spaii plantate de protecie i pduri de
diferite tipuri.
a. Spaii verzi publice cu acces nelimitat :
- Parcuri, grdini, scuaruri i fii plantate publice;
67

-Amenajri sportive publice


b. Spaii verzi publice de folosin specializat:
c. Spaii verzi pentru agrement:
- Baze de agrement, parcuri de distracii, poli de agrement
d. Spaii verzi pentru protecia cursurilor de ap
- Culoare de protecie fa de infrastructura tehnic.
- Plantaii - perdea de protecie (destinate cu prioritate ameliorrii climatului din
vecintatea zonei industriale).
8.1. sVB- subzona spatiilor verzi publice situate in zona balneara protejata
Descriere
Zona include tot spatiul verde din Parcul Central, cu aleile aferente, precum i
spaiile verzi din proximitatea hotelului Parng, Olneti i a hotelului Central.
UTILIZARE FUNCIONAL.
UTILIZRI ADMISE.

a. parc public i alei de promenad;


UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI.

a. mobilier urban, amenajari pentru odihna;


b. cimele publice.
c. pergole
Este obligatoriu ca aceste amenajri s fac obiectul unor studii elaborate de
ctre ctigtorii unor concursuri de amenajare peisager de nivel naional organizate
special pentru staiunea de interes naional Bile Olneti.
Se pot amenaja locuri de joaca pentru copii, banci i mese pentru jocuri de table,
ah, remy etc., a caror suprafata insumata sa nu depaseasca 5% din suprafata parcului.
n cazul n care se doresc aceste adaosuri, amplasarea lor va face obiectul unor
studii de insertie, fotomontaje sau machete realizate de ctre colectivul ce a elaborat
soluia ctigtoare. Nu se admit soluii ne-studiate sau rezolvri mediocre n
staiunea de interes naional Bile Olneti - orice propunere trebuie validat de o
comisie de specialiti recunoscui la nivel naional (arhiteci, urbaniti).
UTILIZRI INTERZISE.

Nu se admite autorizarea nici unei constructii definitive in zona parcului.


SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
A TERENULUI.
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

Procentul maxim de ocupare a terenului POT maxim = 5% (n acest procent


intr circulaii pietonale (sau rutiere ocazionale)).
COEFICIENTUL DE UTILIZARE A TERENULUI CUT MAXIM = 0,05.

68

8.2. sVP - spatii verzi publice situate n afara zonei balneare protejate toaletri i amenajri minimaliste de-a lungul traseelor circulate/ scuaruri
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
UTILIZARI ADMISE

Sunt admise numai functiunile de spatiu plantat public constand din:


a. spatii plantate
b. circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea
spatiilor plantate si accesul la activitatile permise
b. mobilier urban, amenajari pentru odihna, cismele publice.
UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

a. chioscuri pentru difuzarea presei sau comercializarea produselor alimentare


neperisabile, a produselor de simigerie-patiserie, a bauturilor racoritoare etc., in
regim Parter, dupa proiect avizat de Comisia tehnica de urbanism al Primariei, fara a
depasi norma de 1 chiosc la 500 mp. Condiia este ca orice construcie de tip chioc
s fie uor demontabil i s nu necesite fundare, planeu de beton armat care s fac
dificil tergerea urmelor existenei sale.
UTILIZARI INTERZISE

a. se interzic orice schimbari ale functiunii de spatiu verde public;


b. se interzice conversia grupurilor sanitare publice n spatii comerciale.
SECIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI
CONFIGURARE A CLADIRILOR
CIRCULATII SI ACCESE

Se va asigura accesul din circulatiile publice la aleile ocazional carosabile


(pentru intretinere, aprovizionare), care vor fi tratate ca alei principale.
STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

Parcajele se vor dimensiona si dispune in afara circulatiilor publice, conform


normelor specifice si proiectelor de specialitate legal aprobate.
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor nu va depasi un nivel, respectiv


regimul de inaltime Parter. Este vorba despre singurele construcii permise - chicuri.
SECIUNEA III - POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE
A TERENULUI
Procent maxim de ocupare aterenului: P.O.T. max. = 5%.
8.3. sVS - spatii verzi pentru sport si agrement
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA
UTILIZARI ADMISE

a. spatii plantate;
69

b. circulatii pietonale din care unele ocazional carosabile pentru intretinerea


spatiilor plantate si accesul la activitatile permise;
c. cismele publice;
d. chioscuri, mici unitati comerciale demontabile amenajate in spatiul de sub
gradene;
e. mobilier urban, amenajari pentru odihna.
UTILIZARI ADMISE CU CONDITIONARI

a. se admit noi cladiri pentru sport, recreere si anexe, cu conditia ca suprafata


acestora insumata la suprafata construita existenta si mentinuta, la cea a circulatiilor
de toate categoriile si a platformelor pavate, sa nu depaseasca 10% din suprafata
totala a spatiului;
b. parcaje amenajate la sol.
UTILIZARI INTERZISE

a. se interzice taierea arborilor fara autorizatia autoritatii locale abilitate.


SECIUNEA II - CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI
CONFIGURARE A CLADIRILOR
CIRCULATII SI ACCESE

Se va asigura accesul din circulatiile publice la aleile ocazional carosabile


(pentru intretinere, aprovizionare), care vor fi tratate ca alei principale.
STATIONAREA AUTOVEHICULELOR

Parcajele se vor dimensiona si dispune in afara circulatiilor publice, conform


normelor specifice si proiectelor de specialitate legal aprobate.
INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR

Inaltimea maxima admisibila a cladirilor nu va depasi 2 nivele, respectiv


Parter+1 etaj.
SECIUNEA III - POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE
A TERENULUI
Procent maxim de ocupare a terenului: P.O.T. max. = 10%.
Coeficient maxim de utilizare a terenului: C.U.T. max. = 0,1
8.4. sVN - Spatii verzi naturale (taluz, terenuri forestiere etc.)
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCTIONALA
Se va mentine neschimbat pentru valoarea sa peisagistica si ecologica. Se vor
efectua toaletri periodice i se va evita alterarea biodiversitii. Se admit doar lucrari
de intretinere a potecilor, a marcajelor, a locurilor de odihna existente. Se recomand
interzicerea exploatrilor forestiere n zon, deoarece natura este resursa ce d
valoare turistic staiunii. Se recomand interzicerea activitilor generatoare de
poluare fonic (de exemplu competiii tip enduro), deoarece acestea pot afecta fauna.
P.O.T. max. = 0.
70

CAPITOLUL 9 I - Zona ce conine INSTITUII, SERVICII,


ECHIPAMENTE PUBLICE, SERVICII DE INTERES GENERAL
n afara zonei balneare i turistice de interes maxim
GENERALITI - CARACTERUL ZONEI
Zona conine instituii, servicii si echipamente publice, servicii de interes
general (manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective si personale, comer).
Zona se caracterizeaz n acceptarea diferitelor funciuni de interes general si
public, formnd n mod discontinuu lineariti comerciale si de servicii de-a lungul
arterelor de circulaie principale.
n nelesul prezentului Regulament, zona institutii publice si servicii este
definit ca o zon n care, alturi de locuire ntr-o proporie nsemnat, se gsesc
dotri de folosin periodic sau rar, servicii care se adreseaz unei populaii mai
numeroase.
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
UTILIZRI ADMISE

Sunt admise urmtoarele utilizri:


a. instituii si servicii publice orsenesti sau cu caracter rural ; servicii financiarbancare si de asigurri, post si telecomunicaii, servicii avansate manageriale,
tehnice si profesionale (sedii de companii si firme n cldiri specializate);
b. cercetare-dezvoltare, edituri, servicii pentru media; centre de informare,
bibliotec, mediatec;
c. comer cu amnuntul, spaii comerciale alimentare si nealimentare;
d. spaii pentru nvmnt de toate gradele;
e. biserici si spaii destinate cultelor;
f. servicii profesionale, colective si personale, restaurante, cofetrii, cafenele,
baruri, comer, expoziii, spaii de recreere (casino, dancing, cinema, centre de
recreere, sport), sli de conferine, spectacole si sport de diferite capaciti, inclusiv
serviciile-anex;
g. policlinici si dispensare umane, farmacii, crese si activiti conexe serviciilor
de sntate;
h. uniti mici si mijlocii specializate n activiti de producie abstract si
concret n domenii de vrf; activiti manufacturiere si depozitare mic-gros, parcaje
subterane si/sau multietajate;
i. spaii plantate (scuaruri, grdini de cartier, etc) si spaii libere pietonale, pasaje
pietonale, etc.
Se vor asigura n toate zonele condiiile privind accesul persoanelor cu handicap
locomotor, conform Normativului pentru adaptarea cldirilor civile si spaiului
urban aferent la exigenelor persoanelor cu handicap (Indicativ NP 051/2001).

71

UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI

n zonele existente se admite conversia locuinelor n alte funciuni, cu condiia


meninerii ponderii locuinelor n proporie de minim 30% din ACD pe parcela n
cauz.
a. Se admite inseria hotelurilor de orice capacitate si a pensiunilor turistice cu
mai mult de 12 camere numai pe baza prevederilor unei documentaii PUZ, PUD
aprobate conform legii.
b. Se admite completarea zonei cu cldiri comerciale cu condiia sa se menin
accesele carosabile si trecerile pietonale necesare si s se respecte cerinele de
protecie a cldirilor existente.
c. Staii de ntreinere auto;
d. Se menin unitile productive actuale cu urmtoarele condiii: s nu fie
poluante, s nu prezinte risc tehnologic, s nu incomodeze prin traficul generat, s fie
compatibile ca mod de funcionare si aspect cu zona mixt si s respecte avizul
autoritii de mediu.
UTILIZRI INTERZISE

Sunt interzise urmtoarele tipuri de activiti si de lucrri:


a. activiti productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul
generat;
b. construcii provizorii de orice natur, cu excepia celor pentru organizare de
santier (numai pe durata existenei santierului);
c. depozitare en-gros;
d. depozitarea pentru vnzare a unor cantiti de substane inflamabile sau
toxice;
e. activiti care utilizeaz pentru depozitare si producie terenul vizibil din
circulaiile publice sau din instituiile publice;
f. depozitri de materiale refolosibile;
g. platforme de precolectare a deseurilor urbane;
h. lucrri de terasamente de natur s afecteze amenajrile din spaiile publice si
construciile de pe parcelele adiacente acestora;
i.orice lucrri de terasamente care pot s provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine sau care impiedic evacuarea si colectarea apelor meteorice.
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI
CONFIGURARE A
CLDIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI

n cazul cldirilor noi cu cel mult 3 niveluri supraterane, se consider


construibile parcelele avnd :
a. suprafaa minim de 1000,0 mp;
b. front la strad de: min.20,0 m pentru construciile independente.
O parcel poate fi adus n condiii de construibilitate prin comasare cu una din
parcelele nvecinate.
Nu se poate emite autorizaie de construire pe parcelele care nu sunt construibile
conform prevederilor prezentului articol; aceeasi prevedere se aplic si parcelelor
72

care devin neconstruibile prin apariia lor n urma unei operaii de mprire a
terenului (iesire din indiviziune, nstrinare, mostenire, etc).
Pe parcelele neconstruibile conform prevederilor prezentului articol, Consiliul
local poate decide autorizarea unor constructii cu condiia elaborrii unui Plan
urbanistic de Detaliu (PUD).
La stabilirea amplasamentelor cldirilor se vor preciza si amplasamentele
urmtoarelor dotri:
a. platforme pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer;
b. spaii amenajate pentru gararea si parcarea autovehiculelor populaiei
deservite;
c. zone verzi de folosin general, lundu-se n calcul minimum 2 - 2,2 mp
teren/locuitor (n afara parcurilor publice). (Art.3 din Ordinul M.Sntii
nr.536/1997)
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

Cldirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fa de acesta,


dup cum urmeaz :
a. cldirile care adpostesc funciuni publice reprezentative se vor amplasa
retrase de la aliniament la o distan de minim 6,00 m (pt. Strazi de categ. a III a ), cu
condiia s nu lase vizibile calcane ale cldirilor existente situate pe limitele laterale
ale parcelei
b. n cazul strzilor cu fronturi continue , dispuse pe aliniament , noile cldiri
care sunt servicii sau echipamente publice se amplaseaz pe aliniament cu conditia
de intocmire de documentie PUZ sau PUD.
Prin aliniament se nelege limita dintre domeniul privat i cel public.
Amplasarea construciilor noi se face de regul cu respectarea configuraiei
arhitecturale existente.
n zonele libere de construcii sau parial construite , stabilirea configuraiei
urbane i implicit a regimului de aliniere se va face de regul pe baza
documentaiilor de urbanism PUD sau PUZ aprobate conf. Legii.
n cazul construciilor amplasate la aliniament:
a. nu se admite amplasarea de trepte pe trotuar care ar mpiedica circulaia
pietonal.
n cazul garajelor amplasate la aliniament, uile acestora nu se vor deschide
spre trotuar.
AMPLASAREA CLDIRILOR
POSTERIOARE ALE PARCELELOR

FA

DE

LIMITELE

LATERALE

SI

Cldirile se pot amplasa pe limita de proprietate numai atunci cnd se cupleaz


cu o cldire posibil de realizat pe parcela alturat sau se alipesc de calcanul unei
cldiri alturate n stare bun si sunt ndeplinite urmtoarele condiii:
a. parcela alturat este liber de construcii;
b. peretele realizat pe limita de proprietate - atunci cnd rmne vizibil din
domeniul public - va fi tratat cu aceeasi atenie si aceleasi materiale de finisaj ca si
celelalte faade.
73

Retragerea fa de limita lateral de proprietate va fi cel puin egal cu jumtate


din nlimea construciei propuse, cu urmtoarele condiionri:
a. atunci cnd sunt orientate ferestre de la ncperi principale, retragerea va fi
egal cu jumtate din nlimea construciilor. Pentru construciile la care jumtate de
nlime nseamn mai puin de 3,0 m, retragerea va fi de minim 3,0 metri;
b. atunci cnd sunt orientate ferestre de la dependine, retragerea fa de limita
de proprietate se poate reduce la min.2,0 m, cu condiia s se asigure nsorirea pe o
durat de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstiiul de iarn, a tuturor ncperilor de
locuit.
c. In cazul in care proiectul de amplasare a cladirilor evidentiaza ca distanta
dintre cladirile invecinate e mai mica sau cel putin egala cu inaltimea cladirii celei
mai inalte se va intocmi obligatoriu studio de insorire ce sa confirme asigurarea
insoririi.
Se interzice construirea pe limita lateral a parcelei dac aceasta este si linia de
separaie fa de o cldire public dispus izolat sau fa de o biseric . n acest caz
este obligatorie o retragere fa de limitele parcelei de cel puin 5,0 metri.
Cldirile se vor retrage fa de limita posterioar a parcelei la o distan de cel
puin jumtate din nlimea cldirii msurate la cornis, dar nu mai puin de 5,0
metri.
Se interzice construirea pe limita posterioar a parcelei, cu excepia cazului n
care exist un calcan al unei cldiri principale iar noua construcie se limiteaz la
acoperirea acestuia.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEASI PARCEL

Cldirile situate pe aceeasi parcel vor avea ntre ele distane minime egale cu
cel puin jumtate din nlimea la cornis a celei mai nalte dintre ele.
Distana se poate reduce la 1/4 din nlime, dar nu mai puin de 3,0 metri,
numai n cazul n care faadele prezint calcane sau ferestre care nu asigur luminarea
unor ncperi fie de locuit, fie pentru alte activiti ce nu necesit lumin natural.
CIRCULAII SI ACCESE

Parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim
4,0 m lime dintr-o circulaie public, n mod direct sau prin drept de trecere legal
obinut prin una din proprietile nvecinate.
n cazul fronturilor continue la strad se va asigura un acces carosabil n curile
posterioare printr-un pasaj dimensionat astfel nct s permit accesul autovehiculelor
de stingere a incendiilor; distana dintre aceste pasaje msurat pe aliniament nu va
depsi 30,0 m.
n toate cazurile este obligatorie asigurarea accesului n spaiile publice a
persoanelor cu handicap locomotor sau cu dificulti de deplasare.
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

Staionarea autovehicolelor necesare funcionrii diferitelor activiti se admite


numai n afara circulaiilor publice.
Calculul capacitii de parcare n funcie de obiectiv, modul de amplasare si
detaliile de proiectare se vor asigura n conformitate cu Normativul departamental
pentru proiectarea parcajelor de autoturisme n localiti urbane (indicativ P.132-93).
74

NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

Inlimea maxim admis P + 2E+M pentru funciunile permise


ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

Volumul:
- volumele noi nu vor obtura vizibilitatea sau accesul la elementele importante
de peisaj sau construite. Nu se admite mascarea monumentelor naturale (troite, peisaj
rural construit, ruine, creste montane, cascade, arbori semnificativi / protejati, luciu
de apa, etc.) existente, sau ingradirea accesului la acestea. Beneficiarul noii
construcii este obligat s solicite arhitectului efectuarea unui studiu de perspectiv
fotorealist(simulare arhitectural 3D ce va cuprinde elemente din vecintate) pentru
fiecare documentaie depus pentru obinerea DTAC. Aceasta va demonstra dac
noul volum obtureaz sau nu elemente importante pentru armonia vizual a zonei.
Aspectul exterior al constructiei:
a. volumetria va fi simpla, nefragmentata. Constructiile vor fi asezate rational
pe teren (pante, scurgeri de apa, vizibilitate, orientare fara de punctele cardinale, fata
de elementele ambientale si fata de reperele zonei).
b. nu se admite utilizarea finisajelor noi (gresie, faianta, materiale plastice,
sticla, aluminiu, panouri prefabricate etc.). Nu se admit culori stridente saturate.
c. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe socluri;
d. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe volumul
exterior al cldirii
e. nu se admit placaje de piatr/ imitaii de piatr de nici un fel pe gardul de
mprejmuire al proprietii
f. se admit socluri din piatr folosit ca material structural la construciile de
locuit/ turistice, dac soluia de rezisten o permite
g. se recomanda ferestre dreptunghiulare sau patrate (nu se admit ferestre
triunghiulare, trapezoidale, rotunde, poligonale etc.).
h. se recomanda geamuri de tip termopan (numai partea de sticla) sau ferestre
duble sau triple in unu, doua sau trei canate, obloane din lemn. Nu se admite
tamplarie confectionata din metal sau plastic, obloane rulante, caramida de sticla (tip
Nevada), policarbonat.
i. nu se admit confectii metalice aparente, balustri, ornamente din material
plastic.
j. nu se admit constructii anexe prefabricate din beton armat aparent, tip
container, constructii metalice aparente
k. imprejmuirile si portile vor fi executate utilizand o geometrie plana simpla si
materiale precum zidarie tencuita sau lemnul. Inaltimea gardului spre strada va fi de
maxim 1,80 m ;
l. nu se admit nchideri perimetrale ale proprietii confecionate din fier forjat.
Se vor prefera rezolvrile ce au trecut testul timpului (gard uluci cu aspect tradiional,
cu lemn tratat sau vopsit), sau rezolvri simple cu eav metalic profil ptrat/
dreptunghiular.
75

m.zidurile de sprijin (dupa caz), drumurile, aleile, platformele, spatiile de


parcare vor fi realizate din materiale traditionale locale pamant compactat, dalaje
piatra, piatra sparta, macadam, pavele, grassbeton. Nu se admite beton aparent.
n. nu se admit materiale compozite ce imit materiale naturale (de ex. plci
ceramice ce imit lemnul sau zidria de crmid)
o. nu se admite vopsirea paramentelor de piatr sau a rosturilor
q. nu se admit tencuieli rugoase de tip strop sau calcio vecchio
p. nu se admit placaje ceramice sau cu sparturi de marmur
r. se recomanda izolarea termica optima a constructiilor
s. se recomanda folosirea surselor alternative de energie
. se recomanda amenajarea de perdele fonice de plantatii
Acoperisul:
a. forma geometrica simpla. Se recomanda pante simple , in doua sau patru ape,
cu recomandarea unghiului de min. 35 grade.
b. nu se admit invelitori din azbociment, materiale plastice sau bituminoase,
indiferent de tratamentul suprafetei aparente. Sunt interzise, de asemenea, culorile
stridente, atipice, straine de traditia locala (albastru, rosu lucios etc.).
c. se recomanda luminarea mansardei prin timpan sau prin ferestre tip luminator,
care nu modifica volumetria si aspectul general al acoperisului. Sunt interzise
tamplariile confectionate din metal sau plastic, geam armat, policarbonat etc.
Reguli particulare pentru comer
Este admis si recomandat reconversia funciunilor de la parterul cldirilor cu
front la domeniul public n funciuni cu acces public si deschiderea de vitrine spre
domeniul public.
Ocuparea circulaiilor va fi limitat prin reglementrile n vigoare; se pot
autoriza amenajri temporare/sezoniere reduse (mobilier stradal, etalaje mobile), n
msura n care ele nu incomodeaz circulaia pietonal.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

Apa potabil
Orice construcie nou trebuie s fie racordat la reeaua public de distribuie a
apei potabile sau s aib asigurat necesarul din sursa proprie, cu avizul autoritii de
sntate public.
Canalizare menajer
Amenajrile pe orice teren trebuiesc astfel realizate nct s permit scurgerea
nestnjenit a apelor meteorice spre reeaua public colectoare a acestora. Racordarea
la reeaua de canalizare este obligatorie pentru orice construcie sau instalaie nou.
Canalizare pluvial
Pentru construciile realizate pe aliniament, racordarea burlanelor la canalizarea
pluvial este obligatoriu s fie fcut subteran (pe sub trotuare).

76

Reele electrice, telefonice si CATV


Cablurile de alimentare cu energie electric precum si reelele de telecomunicaii
trebuie introduse n subteran; n caz de imposibilitate tehnic si numai atunci pot fi
dispuse astfel nct s urmreasc liniile de cornis ale imobilelor, cu scopul de a se
confunda cu zonele de umbr ale acoperisurilor.
Bransamentele, pe ct posibil, trebuie ascunse; n caz de imposibilitate tehnic
major, ele se vor plasa la extremitile faadelor si vor fi vopsite n tonul faadelor pe
care se aplic.
Gaze
Toate conductele situate n afara imobilelor vor fi amplasate subteran.
Salubritate
Orice cldire precum si orice unitate cu caracter lucrativ, pentru odihn sau
recreere, trebuie s fie prevzute cu amenajri pentru colectarea deseurilor menajere
(containere).
SPAII LIBERE SI SPAII PLANTATE

Spaiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de gard vor fi nierbate


si plantate cu un arbore la fiecare 40,0 mp.
Se recomand ca - pentru mbuntirea microclimatului si pentru protecia
construciei - s se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru
accese, circulaii pietonale, terase.
Parcajele la sol vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare si vor fi
nconjurate cu un gard viu de minim 1,2 m nlime.
Spaiul dintre aliniament (limita dintre proprietate si domeniul public si alinierea
principal a cldirilor va fi tratat n ca spaiu verde (perdea de protecie ) i amenajare
de parcaje .
MPREJMUIRI

mprejmuirile spre domeniul public vor fi transparente, cu nlimea maxim de


1,2 metri, posibil dublate de gard viu ; n toate cazurile se va asigura perceperea de
ctre trector a faadei principale a cldirilor.
Spaiile comerciale si alte servicii retrase de la aliniament pot fi lipsite de gard,
pot fi separate cu borduri sau cu garduri vii si pot fi utilizate, n condiiile normelor
stabilite de administraia local, ca terase pentru restaurante, cafenele, etc.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE
A TERENULUI
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) DIVERSIFICAT

POT maxim = 70% , valabil pentru funciuni diversificate (echipamente


publice, servicii de interes general ) cu regim max. de nlime P+2E+M, procent in
care intra aleile pietonale, aleile rutiere si platformele de parcare
POT maxim =25% ( teren ocupat de constructii ), valabil pentru functiunea de
invatamint cu regim maxim de inaltime P+1E+M
POT maxim =20% ( teren ocupat de constructii ), valabil pentru functiunea de
sanatate cu regim maxim de inaltime P+1E+M pentru constructiile nou propuse
77

COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

CUT maxim = 1,8 mp ADC/mp teren , aferent POT = 70 % i P+2E+M


CUT maxim = 0.7 mp ADC/mp teren , aferent POT = 25 % i P+1E+M
CUT maxim = 0.5 mp ADC/mp teren , aferent POT = 20 % i P+1E+M

CAPITOLUL 10 -

S - ZONA CU DESTINAIE SPECIAL

GENERALITI - CARACTERUL ZONEI


Zona este format din:
a. uniti militare;
b. uniti aparinnd serviciilor speciale;
c. uniti de protecie civil i de paz contra incendiilor;
d. uniti de poliie.
Pe teritoriul administartiv al Oraului Bile Olneti, MApN are in administrare
imobilele 3158 si 3159 Olanesti in suprafata totala de 2,16 ha situate in intravilanul
localitatii. Din considerente urbanistice se recomand ca unitile care necesit o
protecie special n privina vizibilitii incintei s fie mprejmuite spre strad cu un
gard transparent cu nlimea de maxim 2.20 metri i minim 1.80 metri din care un
soclu opac de 0.40 metri, dublat spre interior la circa 2.50 metri de un al doilea gard
de nlimea i opacitatea necesar, ntre cele dou garduri fiind dispuse plantaii
dense de arbori i arbuti.
Daca se constata c anumite obiective de investiii reele de utiliti, ci de
comunicatii - propuse prin PUG, se suprapun cu amplasamentele MApN, proiectantii
vor proceda la reamplasarea acestora pe terenuri ce apartin autoritatilor locale,
persoane fizice sau juridice interesate; sub nici o forma nu vor fi afectate activitatile
militare, terenurile, constructiile sau instalatiile de orice fel aflate in administrarea
MApN
In zona imobilelor susmentionate se va permite construirea numai cu avizul
Statului Major General
Pe teritoriul administartiv al Orasului Baile Olanesti, SRI are in administrare
terenurile aflate in proprietatea publica a statului aflate in extremitatea sud-vestica a
statiunii Livadia (vila de protocol fost a RAPPS, hotel Maria, fostul corp de garda),
terenul aferent heliportului aflat in sudul satului Tisa precum si drumul judetean 656
ce face legatura intre Livadia si Tisa.
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL
Uniti militare;
Uniti de protecie civil;
Uniti de poliie;
Uniti de pompieri;
Uniti ale serviciilor de informaii;
78

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I


CONFIGURARE A CLDIRILOR
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati
de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei
constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita
interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea
conditiilor anterioare, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa
numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia
persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare (conform
anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras).
Pentru toate categoriile de construcii i amenajri se vor asigura accese pentru
intervenii n caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
n cazul construciilor ce formeaz curi interioare, asigurarea accesului
vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lime minim de 3 m i o
nlime de 3,5 m.
Accesele i pasajele carosabile nu trebuie s fie obstrucionate prin mobilier
urban i trebuie s fie pstrate libere n permanen.
Asigurarea accesului i a circulaiei autospecialelor de intervenie n incintele
operatorilor economici i ale instituiilor, n zonele locuite, precum i ntre localiti
este obligatorie, conform reglementrilor tehnice specifice.
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

Fr precizri.
MPREJMUIRI

mprejmuirile spre strad vor fi transparente cu nlimi de maxim 2.20 metri i


minim 1.80 metri, din care un soclu opac de 0,60 metri i vor fi dublate cu gard viu;
n cazul necesitii unei protecii suplimentare conform unor norme specifice, se
recomand dublarea spre interior, la 2.50 5,00 metri distan, cu un al doilea gard
conform normelor, ntre cele dou garduri fiind plantai n mod compact arbori i
arbuti; mprejmuirile ctre parcelele laterale i posterioare vor fi opace, de 2,50
metri nlime sau vor fi n conformitate cu normele specifice.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
A TERENULUI
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)

S - POT maxim conform normelor specifice recomandabil 50 %.


COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

S - CUT conform normelor specifice; recomandabil 1,8 ( mp. Arie desfurat


construit/ mp. teren).
79

CAPITOLUL 11 - P - Zon destinat ACTIVITILOR DE PRODUCIE,


UNITI NEPOLUANTE, DEPOZITARE CONTROLAT,
SERVICII DIVERSIFICATE
GENERALITI CARACTERUL ZONEI
Zona se compune din terenurile ocupate n sudul localitatii Olanesti Sat, de
fostul CAP si fostul depozit central situat vis-a vis. Face parte din zon i terenul
ocupat de SC ROBYFLEX COMPANY SRL, din sudul localitatii Cheia, la limita
UAT Pausesti Maglasi.
SECIUNEA I UTILIZAREA FNCIONAL
UTILIZRI ADMISE

Sunt admise utilizri compatibile cu caracteristicile de funcionare pentru


diferitele tipuri de uniti; n cazul n care aceste caracteristici nu permit dezvoltarea
activitilor i / sau este necesar schimbarea destinaiei se cere P.U.Z. (reparcelare /
reconfigurare).
Se admit:
a. activiti industriale productive nepoluante i de servicii, distribuia i
depozitarea bunurilor i materialelor produse, cercetarea industrial care necesit
suprafee mari de teren.
b. servicii pentru zona industrial, transporturi, depozitare comercial, servicii
comerciale legate de transporturi i depozitare.
c. se admit activiti productive desfurate n construcii industriale mici i
mijlocii, destinate produciei, distribuiei i depozitrii bunurilor i materialelor,
cercetrii industriale i anumitor activiti comerciale care nu necesit suprafee mari
de teren.
d. se admit activiti teriare pentru zona industrial :
e. instituii i servicii
f. sedii de companii i firme ,
g. servicii avansate pentru ntreprinderi ( activiti de consultan managerial ,
de marketing i juridic), cercetare dezvoltare , servicii financiar bancare i de
asigurri , de publicitate , releu infrastructur , etc)
h. parcaje la sol;
i. staii de ntreinere i reparaii auto;
UTILIZRI INTERZISE

a. se interzice amplasarea unitilor de nvmnt i orice alte servicii de


interes general n interiorul limitelor n care poluarea depete cota maxim
admis;
b. efectuarea lucrrilor de terasament de natur s afectere utilizarea terenurilor
nvecinate;
c. efectuarea lucrrilor de terasament care pot s provoace scurgerea apelor pe
parcelele nvecinate sau care s mpiedice evacuarea i colectarea apelor meteorice.
80

SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE. ECHIPARE I


CONFORMARE A CLDIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI)

a. pentru a fi construibile, parcelele vor avea o suprafa minim de 2000 mp. i


un front minim la strad de 25,00 metri. Parcelele cu dimensiuni i suprafee mai mici
dect cele anterior specificate nu sunt construibile pentru activiti industriale .
Dimensiunile se pstreaz i n cazul parcelelor noi aprute prin diviziunea unor
parcele anterioare (prin schimb, nstrinare, etc.).
b. se menine parcelarul pentru unitile existente.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT

a. prin documentaii de urbanism se vor preciza retragerile de la aliniamente


spre strzile perimetrale i interioare, ele vor fi ns obligatoriu mai mari de :
b. 6,00 metri pe strzile de categoria a III-a.
c. n cazul unor intervenii n cadrul incintelor industriale care i pstreaz
funciunea dominant existent, retragerile de la aliniamente se vor stabili prin
documentaii PUD cu avizul avizul Consiliului Local.
AMPLASAREA
CLDIRILOR
POSTERIOARE ALE PARCELELOR

FA

DE LIMITELE LATERALE

Conform prevederilor viitoarelor documentaii de urbanism , cu urmtoarele


condiionri:
a. cldirile pot fi alipite de construciile de pe parcelele alturate cu funciuni
similare, situate pe limita de proprietate, n cazul n care acestea nu prezint
incompatibiliti (trepidaii, risc tehnologic);
b. n toate celelalte cazuri, cldirile se dispun izolat de limitele laterale ale
parcelei la o distan egal cu jumtate din nlime, dar nu mai puin de 6.00 metri;
c. n toate cazurile retragerea fa de limita posterioar a parcelei va fi de minim
6.00 metri;
d. se vor respecta distanele minime egale cu jumtate din nlimea cldirii, dar
nu mai puin de 6.00 metri fa de limitele laterale i posterioare ale parcelelor. Nu se
admite amplasarea, pe faadele laterale orientate spre alte uniti teritoriale de
referin (n special servicii publice i locuine) a ferestrelor cu parapetul sub 1,90
metri de la nivelul solului.
e. n cazul unor intervenii n cadrul incintelor industriale care i pstreaz
funciunea dominant existent, retragerile de la limitele parcelelor se vor stabili prin
documentaii PUD cu avizul Consiliului Local.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI
PARCEL

a. distana ntre cldiri va fi egal cu jumtate din nlimea cldirii celei mai
nalte, dar nu mai puin de 6,00 metri;
b. distana de mai sus se poate reduce la jumtate dac pe faadele opuse nu sunt
accese n cldire i/sau dac nu sunt ferestre care s lumineze ncperi n care se
desfoar activiti permanente;
81

c. n toate cazurile se va ine seama de condiiile de protecie fa de incendii i


de alte norme tehnice specifice.
CIRCULAII I ACCESE

n conformitate cu viitoarele documentaii de urbanism , cu urmtoarele


condiionri:
a. pentru a fi construibile, toate parcelele trebuie s aib acces dintr-o cale
public sau privat de circulaie sau s beneficieze de servitute de trecere, legal
instituit, printr-o proprietate adiacent avnd o lime de minim 4.00 metri pentru a
permite accesul mijloacelor de stingere a incendiilor i a mijloacelor de transport
grele;
b. se vor asigura trasee pentru transporturi grele.
STAIONAREA AUTOVEHICULELOR

a. staionarea vehiculelor att n timpul lucrrilor de construcii-reparaii, ct i


n timpul funcionrii cldirilor se va face n afara drumurilor publice, fiecare unitate
avnd prevzute n interiorul parcelei spaii de circulaie, ncrcare i ntoarcere;
b. n spaiul de retragere fa de aliniament, maxim 30% din teren poate fi
rezervat parcajelor cu condiia nconjurrii acestora cu un gard viu avnd nlimea de
minimum 1,20 m.
NLIMEA MAXIM ADMIS A CLDIRILOR

a. nlimea max. 10,00 metri - pentru cldiri - P+2E pentru Pavilioane


Administrative , P inalt pt. Hale industriale ;
b. nlimea max. 15,00 metri - pentru instalaii tehnologice;
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

a. volumele construite vor fi simple i se vor armoniza cu caracterul zonei i cu


vecintile imediate;
b. faadele posterioare i laterale vor fi tratate arhitectural la acelai nivel cu
faada principal;
c. tratarea acoperirii cldirilor va ine seama de faptul c acestea se percep din
drumurile publice ;
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR

a. toate cldirile vor fi racordate la reelele publice de ap i canalizare i se va


asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din
ntreinerea i funcionarea instalaiilor, din parcaje, circulaii i platforme exterioare;
b. n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii
competente care administreaz resursele de ap.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

a. orice parte a terenului incintei vizibil dintr-o circulaie public va fi astfel


amenajat nct s nu altereze aspectul general al localitii.
b. suprafeele libere din spaiul de retragere fa de aliniament vor fi plantate cu
arbori n proporie de minim 40% formnd de preferin o perdea vegetal pe tot
frontul incintei;
82

c. suprafeele libere neocupate cu circulaii, parcaje i platforme funcionale vor


fi plantate cu un arbore la fiecare 200 mp;
d. se vor prevedea plantaii nalte n lungul limitelor incintelor care reprezint
totodat linii de separaie fa de alte subzone i uniti teritoriale de referin.
MPREJMUIRI

a. mprejmuirile spre strad vor fi transparente, cu nlimi de maxim 1,80 metri


din care un soclu de 0.60 m., i vor fi dublate cu un gard viu , dup caz . n cazul
necesitii unei protecii suplimentare se recomand dublarea spre interior la 2.50
metri distan, cu un al doilea gard transparent de 1,50 m nlime, ntre cele dou
garduri fiind plantai arbori i arbuti. Nu se vor folosi nchideri din plci de
policarbonat.
b. porile de intrare vor fi retrase fa de aliniament pentru a permite staionarea
vehiculelor tehnice nainte de admiterea lor n incint, pentru a nu incomoda
circulaia pe drumurile publice;
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
A TERENULUI
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI i COEFICIENT DE
UTILIZARE A TERENULUI (POT+CUT)

POT maxim (%): 50 %


Regim de nlime max. P+2E
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI

CUT volumetric maxim (mc. / mp. teren) : max. 1,5


CAPITOLUL 12 - G - ZONA DE GOSPODRIE COMUNAL , cimitire
GENERALITI: CARACTERUL ZONEI.
Zona G reunete toate funciunile care aparin gospodriei comunale i asigur
deservirea populaiei cu transport n comun, piee comerciale, echipare edilitar,
cimitire i salubritate.
Zona este alctuit din urmtoarele subzone:
G1 - subzona construciilor i amenajrilor pentru gospodrie comunal;
G2 - subzona cimitirelor
SECIUNEA I - UTILIZARE FUNCIONAL.
UTILIZRI ADMISE.

G1 - Funciuni de gospodrire comunal


a. sedii ale serviciilor publice de gospodrire comunal;
b. ramp de deeuri;
c. centru de selectare deeuri;
d. pepinier;
e. depou pentru vehiculele tranportului public;
83

f. depou pentru vehiculele serviciilor de salubritate;


g. funciuni aferente echiprii tehnico-edilitare
h. construcii i instalaii aferente echiprii tehnico-edilitare;
i. sediu administrativ al regiei, spaii i anexe destinate personalului, exclus
locuine.
j.construcii, instalaii i amenajri pentru gospodria comunal: birouri
autonome, incinte tehnice cu cldiri i instalaii pentru sistemul de alimentare cu ap,
canalizare, alimentare cu energie electric i termic, transportul public urban, piee
comerciale, salubritate, ntreinerea spaiilor plantate
G2 - cimitire i cldiri anex:
a. cimitir, capele, cldiri administrative i anexe ale cimitirului;
b. crematoriu uman;
c. mausoleu - osuar;
d. circulaii carosabile;
e. parcaje;
f. circulaii pietonale;
g. plantaii;
UTILIZRI ADMISE CU CONDIIONRI.

G1 - se vor asigura zonele de protecie prevzute prin norme;


G2 - se va asigura, conform normelor, o zon de protecie de 50.0 metri; se va
asigura pentru noile cimitire o densitate mai redus a locurilor de veci (ntre 7.5 i
10,0 mp.teren brut pentru un loc de veci), circulaii carosabile i pietonale civilizate i
o pondere mai ridicat a vegetaiei potrivit rolului de reculegere i respectului
cuvenit.
UTILIZRI INTERZISE.

G1 - pentru incintele situate n zone rezideniale se interzic orice activiti care


prezint risc tehnologic i produc poluare prin natura activitii sau prin transporturile
pe care le genereaz;
G2 - se interzice densificarea cimitirelor existente prin ocuparea aleilor i
distrugerea vegetaiei din lungul acestora sau a celei perimetrale.
SECIUNEA II - CONDIII DE AMPLASARE, ECHIPARE I
CONFIGURARE A CLDIRILOR.
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFEE, FORME, DIMENSIUNI).

G1 - pentru diferite servicii i birouri suprafaa minim a parcelei este de 400 mp,
avnd un front la strad de minim 15 metri. Pentru incintele tehnice, n funcie de
complexitatea impactului funciunii n teritoriul nconjurtor, se va elabora un Plan
Urbanistic Zonal sau de Detaliu i un studiu de impact asupra mediului.
AMPLASAREA CLDIRILOR FA DE ALINIAMENT.

G1 - Cldirile noi sau reconstruite pentru birouri se vor dispune pe aliniament n


cazul n care pe strada respectiv majoritatea cldirilor mai noi se afl n aceast
situaie, sau se vor retrage la o distan de minim 6.0 metri n cazul n care
majoritatea fronturilor dominante noi sunt retrase de la strad.
84

n cazul incintelor tehnice situate n zone de activiti industriale, de servicii i


depozitare, se impun retrageri ale cldirilor de la aliniament la o distan de minim
8.0 metri pe strzile de categoria a III-a.
AMPLASAREA CLDIRILOR
POSTERIOARE ALE PARCELELOR

FA

DE

LIMITELE

LATERALE

G1 - distana cldirilor fa de limitele parcelei va fi de minim jumtate din


nlimea cldirii, dar nu mai puin de 6.0 metri. Se interzice alipirea cldirilor cu
funciuni tehnice de calcanele cldirilor cu funciuni publice i de locuit.
n cazul n care activitile constituie o surs de zgomote i vibraii, n cazul n
care au loc procese de producie non-stop (3 schimburi) sau n caz de risc tehnologic
se vor respecta normele specifice n vigoare.
AMPLASAREA CLDIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAI PARCEL

G1 - distana minim ntre cldiri va fi egal cu jumtate din nlimea la corni


a cldirii celei mai nalte, dar nu mai puin de 6.0 metri; distana de mai sus dintre
cldiri se poate reduce la jumtate dac pe faadele opuse nu sunt accese n cldirile
respective i nu sunt ferestre care lumineaz ncperi n care se desfoar
activiti permanente. n toate cazurile se vor respecta normele tehnice specifice.
CIRCULAII I ACCESE.

G1 - se va asigura accesul n incinte numai direct dintr-o circulaie public;


G2 - se vor asigura circulaiile carosabile i pietonale n pondere de circa 15 %
din suprafaa total a cimitirului.
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati
de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei
constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita
interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. In mod exceptional se poate autoriza
executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor anterioare, cu avizul unitatii
teritoriale de pompieri.
Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa
numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia
persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare (conform
anexei nr. 7, HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 525/1996 pentru aprobarea
Regulamentului general de urbanism: accese, spatii plantate, amplasare in oras).
Pentru toate categoriile de construcii i amenajri se vor asigura accese pentru
intervenii n caz de incendiu, dimensionate conform normelor pentru trafic greu.
n cazul construciilor ce formeaz curi interioare, asigurarea accesului
vehiculelor de pompieri se va face prin ganguri cu o lime minim de 3 m i o
nlime de 3,5 m.
Accesele i pasajele carosabile nu trebuie s fie obstrucionate prin mobilier
urban i trebuie s fie pstrate libere n permanen.
Asigurarea accesului i a circulaiei autospecialelor de intervenie n incintele
operatorilor economici i ale instituiilor, n zonele locuite, precum i ntre localiti
este obligatorie, conform reglementrilor tehnice specifice.
85

STAIONAREA AUTOVEHICULELOR.

G1 - staionarea autovehiculelor pentru admiterea n incint se va asigura n


afara spaiului circulaiei publice. Locurile de parcare vor fi asigurate n afara
circulaiilor publice. n spaiul de retragere de la aliniament din incinte se poate
rezerva maxim 40% din teren pentru parcaje ale salariailor i vizitatorilor.
G2 - parcajele se vor asigura n afara circulaiei publice i vor fi plantate cu un
arbore la 4 locuri de parcare.
NLIMEA MAXIM ADMISIBIL A CLDIRILOR

G1 - nlimea cldirilor nu va depi nlimea maxim admis n unitile de


referin adiacente, cu excepia instalaiilor i a courilor; pentru cldirile de tip hal
se recomand o nlime maxim de 12.0 metri.
G2 - nu este cazul.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLDIRILOR

G1 - volumele construite vor fi simple i se vor armoniza cu caracterul zonei i


cu vecintile imediate. Faadele posterioare i laterale vor fi tratate arhitectural la
acelai nivel cu faada principal; tratarea acoperirii cldirilor va ine seama de faptul
c acestea se percep din cldirile nconjurtoare mai nalte.
G2 - se va ine seama de caracterul sobru al funciunii. Nu se admit pastie,
accese decorative exagerate, cromatic aplicat de orice fel.
CONDIII DE ECHIPARE EDILITAR.

G1 - toate cldirile vor fi racordate la reelele publice de ap i canalizare i se


va asigura preepurarea apelor uzate, inclusiv a apelor meteorice care provin din
ntreinerea i funcionarea instalaiilor, din parcaje, circulaii i platforme exterioare.
n cazul alimentrii cu ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii
competente care administreaz resursele de ap. Pieele comerciale vor fi dotate cu
servicii sanitare conform normelor.
G2 - se vor asigura puncte de ap din reea public sau n cazul alimentrii cu
ap n sistem propriu se va obine avizul autoritii competente care administreaz
resursele de ap.
Se va asigura un punct sanitar. Se va asigura totodat un spaiu de depozitare a
florilor ofilite i a altor deeuri.
Se va asigura colectarea i evacuarea rapid la reeaua public de canalizare a
apelor meteorice.
SPAII LIBERE I SPAII PLANTATE

G1 - orice parte a terenului incintei, vizibil dintr-o circulaie public, inclusiv


de pe calea ferat, va fi amenajat astfel nct s nu altereze aspectul general al
localitii. Suprafeele libere din spaiul de retragere fa de aliniament vor fi plantate
cu arbori n proporie de minim 40% formnd de preferin o perdea vegetal pe tot
frontul incintei.
Parcajele din dreptul faadei vor fi nconjurate de un gard viu de 1.20 metri i
vor fi plantate cu un arbore la fiecare 4 locuri de parcare; suprafeele libere neocupate
cu circulaii, parcaje i platforme funcionale vor fi plantate cu un arbore la fiecare
200 mp.
86

G2 - se vor asigura plantaii nalte pe aleile principale i la limita exterioar a


incintei n proporie de minim 5 % din suprafaa total a cimitirului.
MPREJMUIRI.
G1 - mprejmuirile spre strad vor fi transparente cu nlimi de minim 2.00
metri din care un soclu de 0.60 m., i vor fi dublate cu gard viu; n cazul necesitii
unei protecii suplimentare se recomand dublarea spre interior la 2.50 metri distan
cu un al doilea gard transparent de 2.50 metri nlime, ntre cele dou garduri fiind
plantai arbori i arbuti. Se interzic placrile gardului cu placaj de piatr.
n scopul de a nu incomoda circulaia pe drumurile publice cu trafic intens i cu
transport n comun, porile de intrare vor fi retrase fa de aliniament pentru a permite
staionarea vehiculelor tehnice nainte de admiterea lor n incint.
G2 - mprejmuirile spre strad vor fi semi-opace sau opace, vor fi tratate
arhitectural n mod discret, potrivit funciunii, avnd nlimi de maxim 2,00 metri.
Se interzice folosirea policarbonatului la mprejmuiri.
Se va acorda atenie modului de tratare arhitectural a accesului.
SECIUNEA III - POSIBILITI MAXIME DE OCUPARE I UTILIZARE
A TERENULUI.
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT).

G1 - POT maxim = 50%


G2 - suprafaa total pentru un loc de veci va fi de 7.5 - 10 mp,
15 % circulaii carosabile i pietonale, 5 % plantaii i 1 % construcii.
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)

G1 - CUT maxim = 1,8 (mp ADC / mp.teren)


G2 - CUT maxim = ( 0,15 mp ADC / mp.teren)

ntocmit ,
Arh. Doina Negoi
Dr. Arh. Radu Negoita
Arh. Serban D Bogdan
Pr. Maria Dogaroiu

87