P. 1
Carte_optionale

Carte_optionale

|Views: 10,153|Likes:
Published by greenaura
OPTIONALE LIMBA ROMANA
OPTIONALE LIMBA ROMANA

More info:

Published by: greenaura on May 19, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/30/2014

pdf

text

original

1

LIMBA ROMÂNĂ. GHID TEORETICO-APLICATIV DE REALIZARE A UNUI OPŢIONAL. clasele V – VIII

AURA NICOARĂ

JANE-MARY SCARLAT

2

CUVÂNT ÎNAINTE Nimic nu pare mai dificil decât momentul în care, la sfârşitul unei munci îndelungate, vrei să-ţi cuantifici eforturile în câteva fraze reprezentative. Contabilitatea aceasta literară necesită mai multă gândire decât restul, pentru că întotdeauna cuvintele par puţine, neînsemnate şi nu reuşesc niciodată să exprime cu exactitate gândurile. Ghidul acesta se adresează în special profesorilor de română, care doresc să realizeze un opţional la disciplina limba şi literatura română, dar şi celorlalţi profesori ale căror discipline se regăsesc sau nu în aria curriculară limbă şi comunicare. Datorită puţinelor ore pe care un profesor de limba şi literatura română le are la dispoziţie atât pentru a preda, cât şi pentru a evalua, orele opţionale, în care să se facă altceva decât ceea ce propune programa şi care să vină în sprijinul elevilor pentru a le stimula implicarea în procesul educaţional, devin o necesitate vitală a învăţământului contemporan. Profesorii, de obicei, se sperie atunci când trebuie să realizeze o programă de opţional pentru că materialele didactice necesare sunt foarte puţine şi cuprind mai mult aspecte teoretice. De aceea, lucrarea de faţă îşi propune oferirea unor modele concrete de alcătuire a unor programe de opţional, precum şi detalieri de conţinut, acolo unde am considerat că indicaţiile noastre pot fi de ajutor. Programele sunt foarte variate, ele putând fi aplicate atât la clase cu un nivel mediu, cât şi la clase unde se urmăreşte performanţa. De asemenea ele reprezintă doar un punct de plecare, putând fi modificate în funcţie de nevoile sau dorinţele elevilor sau profesorilor. Ţinând cont de nivelul clasei, ele pot fi aplicate la un alt an de studiu decât cel propus de noi sau pot suferi modificări de conţinut. Acest îndrumător reprezintă prima parte dintr-un sistem de auxiliare didactice ce urmăresc uşurarea muncii profesorului pentru un opţional. El va fi urmat de manuale şi caiete practice în care vor fi detaliate, pe fiecare oră de curs, toate problemele dezbătute în cadrul unui opţional, pentru mai multe programe prezentate aici. Autoarele

3

CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII (CDŞ) ASPECTE TEORETICE Pentru a înţelege mai bine locul orelor opţionale în planul cadru trebuie făcute câteva precizări. Curriculumul la decizia şcolii (CDŞ) este parte componentă din Curriculumul naţional care mai cuprinde şi un curriculum nucleu şi reglementează elaborarea tuturor nivelurilor sistemului curricular după principiile: - decongestionarea şi flexibilitatea programului şcolar; - creşterea eficienţei învăţământului prin folosirea tuturor resurselor materiale şi umane stimulând motivaţia elevilor pentru învăţare; - compatibilizarea învăţământului românesc cu cel european. -

Curriculumul naţional este alcătuit din: planuri cadru de învăţământ programe şcolare metodologii şi ghiduri de implementare manuale alternative materiale suport (ghiduri, portofolii,culegeri).

Planul cadru de învăţământ cuprinde activităţile comune tuturor elevilor din ţară în scopul asigurării egalităţii de şanse a acestora, precum şi activitatea pe clase de elevi în scopul diferenţierii parcursului şcolar în funcţie de interesele, nevoile şi aptitudinile specifice elevilor. CDŞ – ul, prin dreptul de a lua decizii conferit unităţii şcolare, devine emblema puterii reale a acesteia. Aceasta putere, derivată din libertatea, oferita prin planul cadru de învăţământ, de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional, este aceea care dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare ale elevilor. În învăţământul obligatoriu întâlnim următoarele tipuri de CDŞ: Curriculum aprofundat : acea forma de CDŞ care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale Curriculumului – nucleu prin diversificarea activităţilor de învăţare în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Aprofundarea se aplică numai în cazuri de recuperare pentru acei elevi care nu reuşesc să atingă nivelul minimal al obiectivelor prevăzute de programă în anii anteriori. Curriculum extins : extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din Curriculum nucleu prin noi obiective de referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline. Aceasta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).

4

Opţionale: 1. Opţionalul la nivelul disciplinei constă fie din activităţi, module, proiecte care nu sunt incluse în programa şcolară, fie dintr-o disciplină care nu este prevăzută în planul – cadru sau nu apare la o anumită clasă / ciclu curricular. 2. Opţionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline dintr-o arie. Pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinţă din perspectiva temei pentru care s-a optat. 3. Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel puţin două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite (limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, om şi societate, arte, sport, tehnologii, consiliere şi orientare) Programa de opţional trebuie să se realizeze ţinând cont de următoarea schemă de proiectare: ARGUMENT Se va redacta pe ½ - 1 pagina motivând cursul propus : nevoi ale elevilor, ale comunităţii locale, etc. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ Vor fi formulate după modelul celor din programa naţională, dar nu vor fi reluări ale acestora. Pentru un opţional de 1 oră pe săptămână se vor defini şi urmări 5 – 6 obiective de referinţă pe care elevii urmează să le atingă până la sfârşitul anului. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE Fiecărui obiectiv de referinţă îi corespund activităţi de învăţare care descriu modul în care elevul va dobândi activităţile vizate de acesta în urma unui demers de învăţare. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
• •

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

LISTA DE CONŢINUTURI Cuprinde informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor vizate de obiective. Altfel spus, sunt trecute în listă acele informaţii care vor fi vehiculate în cadrul opţionalului. MODALITĂŢI DE EVALUARE Vor fi menţionate tipurile de probe care se potrivesc opţionalului propus (de exemplu: probe scrise, probe orale, probe practice, referat, proiect, portofoliu etc). Nu vor fi incluse în programa de opţional probele ca atare. Este recomandabil ca programa de opţional să conţină şi BIBLIOGRAFIE.

!

Limba şi literatura română nu dispune de plajă orară, CDŞ – ul putând cuprinde numai ore de opţional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice şi notarea în rubrică nouă în catalog.
5

Pentru a veni în sprijinul elevilor, pentru a implica stimularea acestora în procesul educativ, profesorii nu trebuie să se rezume numai la susţinerea unor opţionale la nivelul disciplinei. Opţionalele la nivelul ariei curriculare sau al mai multor arii curriculare sunt de multe ori mai interesante şi mai atractive pentru elevi deoarece implică noţiuni şi activităţi specifice diverselor discipline. Conceperea unor astfel de opţionale trebuie să pornească de la premisa că, numai ţinând cont de noile orientări în abordarea curriculumului, venim în ajutorul elevilor stimulându-le imaginaţia şi dorinţa de învăţare. Pentru a înţelege mai bine aspectele teoretice care stau la baza unor astfel de opţionale facem următoarele precizări: 1. Una dintre tendinţele actuale privind formarea personalităţii omului contemporan este interdisciplinaritatea, care răspunde atât progresului ştiinţific, tehnologic şi al disciplinelor umaniste cât şi cerinţelor socio-economice. Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învăţământ şi care facilitează contextualizarea şi aplicarea cunoştinţelor şcolare, în diferite situaţii de viaţă; 2. Multidisciplinaritatea reprezintă o formă mai puţin dezvoltată a transferului de cunoştinţe, realizată prin juxtapunerea de cunoştinţe din mai multe domenii, în scopul evidenţierii aspectelor comune ale acestora; 3. Pluridisciplinaritatea reprezintă structurarea conţinuturilor din diverse domenii ştiinţifice, în jurul unei teme, pentru a cărei abordare se folosesc noţiuni din mai multe discipline. Aplicarea acestor concepte în practică este esenţială, realizându-se astfel transferul de cunoştinţe, dar şi integrarea lor într-un tot unitar. Profesorii trebuie să fie pregătiţi şi dornici de a îmbina cunoştinţe din diferite discipline în actul educaţional prin metode activ-participative, în scopul stimulării interesului pentru educaţie.

6

Poveşti. Povestiri. Dramatizări. clasa a V-a

7

ARGUMENT Moto: „Basmul este o gândire a vieţii în moduri fabuloase.” (George Călinescu) Lumea basmului şi a teatrului a fost şi va rămâne întotdeauna aproape de sufletele copiilor. Prin intermediul Feţilor Frumoşi, al Ilenelor Cosânzene, al zmeilor, al plantelor şi animalelor necuvântătoare, al copiilor neascultători şi mofturoşi, elevii au pătruns într-un univers spectaculos din care au învăţat şi pot învăţa în continuare precepte morale, punând în balanţă binele şi răul. Fascinaţia poveştilor nu trebuie să moară niciodată. În sprijinul acestei idei propunem pentru elevii de clasa a V-a un opţional care să aibă ca punct de plecare poveştile copilăriei. Textele propuse pentru studiu sunt basme populare şi culte, poveşti populare din diferite ţări, snoave, povestiri şi schiţe necunoscute elevilor din lecturile şcolare anterioare. Lecturile suplimentare reprezintă o sursă importantă pentru dezvoltarea capacităţilor de citire, scriere şi exprimare. Cu toate acestea constatăm că elevii citesc din ce în ce mai puţin, de aceea un astfel de opţional în care să se povestească, să se exerseze scrierea şi cititul, vine atât în sprijinul elevilor cât şi al profesorului. Punerea în scenă a unora dintre textele studiate este nu numai o modalitate de dezvoltare a iniţiativei de comunicare şi exprimare a elevilor, ci şi de evaluare a receptării valenţelor artistice ale operelor studiate.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • exerciţii de dezvoltare a iniţiativei de 1 Să lectureze atent şi cu interes textele a comunica şi de a-şi exprima . oferite sentimentele • exerciţii de continuare a poveştii 2 după finalul standard Să descifreze mesajele povestirilor . • realizarea de postere ilustrând mesajul poveştilor Să reformuleze conţinutul unui 3 • exerciţii de relatare fragment de poveste adăugând detalii . • desenarea unor scene din poveşti din imaginaţie OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

8

• exerciţii de stabilire a perspectivei pe care o poate avea un personaj asupra Să redea conţinutul unui fragment de întâmplării 4 poveste din perspective unui personaj . • exerciţii de schimbare a punctului de (scris sau oral) vedere în relatare • exerciţii de redactare • exerciţii de memorare 5 Să interpreteze scene din povesti şi • exerciţii de folosire a timbrului vocii . schiţe şi a intonaţiei • exerciţii de stabilire a unei liste de 6 criterii de apreciere Să evalueze interpretarea unei scene . • discuţii în grup pentru acordarea unui calificativ METODE DE EVALUARE • • • • • Probe scrise Probe orale Sceneta Jocul de rol Posterul

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Basme populare Petre Ispirescu : Greuceanu Cei trei fraţi împăraţi Sarea în bucate 2. Basme culte Ioan Slavici: 3. Snoave 4. Povestiri: Mihail Sadoveanu, 5. Schiţe: I. L. Caragiale, Dumbrava minunată Zâna-zorilor Doi feţi cu stea în frunte Floriţa din codru

Justiţie

6. Poveşti populare din diferite ţări
9

BIBLIOGRAFIE Caragiale I. L., Ispirescu Petre, *** *** *** *** Momente si schiţe, povestiri., Ed. Scrisul Românesc, 1982 Tinereţe fără bătrâneţe, Ed. Porto-Franco, Galaţi, 1993 Poveşti populare (de la lume adunate), Asociaţia „Cartea”, Chişinău, 1994 Poveşti nemuritoare, Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1988 Snoave populare româneşti, Ed. Minerva, Bucureşti, 1971 Snoava populară românească, Ed. Minerva, Bucureşti, 1987

Sadoveanu Mihail, Povestiri, vol. II, Ed. Cartea românească, 1980 Slavici Ioan, Poveşti , Ed. Ion Creangă, Bucureşti, 1986

DETALIERE DE CONŢINUT POVESTE FRANCEZĂ – SUPA DE PIETRICELE – Este povestea a doi oameni foarte săraci – Dede şi Ferdinand. Dacă n-o ştiţi, vă voi spune-o eu. Ascultaţi : Fiind sărmani, cei doi îşi petreceau timpul căutând pe cineva care, de milă, lear putea da ceva de mâncare. Niciodată nu se întâmpla însa să le treacă măcar prin cap că ar trebui să dea şi ei vreo mână de ajutor drept mulţumire. Astfel încât Ernestina – o femeie cumsecade şi foarte harnică, ce ţinea o întreaga fermă prin munca ei – văzându-i pe cei doi intrând în ograda sa, îşi spuse în gând că, de asta dată, n-o să mai aibă milă de nişte leneşi şi n-o să le dea decât o găleata cu apă şi un colţ în hambar, unde să poată dormi. Aşa încât, înainte chiar de a auzi de la ei ceva, Ernestina îi întâmpină cu aceste vorbe: – Aţi picat rău de data asta! N-am nici măcar un colţ de pâine, va trebui ca pentru seara asta să împrumut de la o vecină. Dede, care era mai viclean şi care îşi dădu seama de gândurile Ernestinei, îi spuse: – Nu-ţi face griji pentru noi; astăzi nu avem nevoie decât de ceva fân ca să ne pregătim mâncarea.
10

– Dacă numai fân vă trebuie, hambarul e plin, n-aveţi decât să vă instalaţi acolo şi totul e ca şi făcut, spuse femeia cea bună. Ferdinand nu înţelegea nimic din ce se petrecea acolo, şi, cum murea de foame, încerca să deschidă gura şi să ceara, totuşi ceva de mâncare, dar Dede îl opri la timp. Acesta îi mulţumi femeii celei bune, după care se îndreptară fiecare spre treburile lui. Abia dacă făcuse trei paşi spre hambar, că Dede se şi întoarse, spunând: – Aş dori să-ţi cer un mic serviciu: ai putea să ne laşi sa ne pregătim mâncarea la soba ta? Vom găti supa de pietricele. – Supă de pietricele?! – Da, e specialitatea noastră. – Sunt tare curioasă s-o vad şi pe asta! Intraţi în casă. Şi Dede îi ceru femeii o oală, o umplu cu apă şi se duse în curte să caute ceva pietricele pe care, înainte de a le pune la fiert, le spălă bine cu apă proaspătă. După câtva timp spuse, puţin încurcat: – Acum urmează secretul. Dar nu ştiu dacă trebuie să ţi-l spun. Sărmana femeie, care murea de curiozitate, se jură că nu va spune nimic nimănui. Si astfel, legământul fiind făcut, Dede îi spuse, cu aerul că divulga un mare secret: – De fapt îi lipseşte o varză! – Oh! Dacă-i numai asta, spuse femeia, mă duc să aduc una. Zis si făcut. Se duse după varză, o aduse şi i-o dădu „specialistului bucătar”, care, pe acelaşi ton spuse: – Trebuie pusă uşor în oală, apoi aşezate pietricelele, jur împrejur. Curând, fiertura începu să miroasă chiar bine. – Ca să fie o supă cu adevărat gustoasă, spuse Dede, ar mai trebui adăugaţi patru morcovi, patru cartofi – nici mai mult, nici mai puţin, pentru ca pietricelele să-şi lase tot gustul. Păcat că n-avem!, spuse el, cazând pe gânduri. În fine, asta e! Ernestina se repezi să spună că nu-i deloc prea târziu şi se grăbi să aducă legumele cerute, apoi, după ce le curăţă, le puse în oală. – Ei, acum n-a mai rămas decât să aşteptăm să fiarbă, spuse Dede. Dacă ai cumva ceva mai bun de făcut, poţi să te duci liniştită, te vom chema când va fi gata. Cum la o fermă se găseşte întotdeauna „altceva mai bun de făcut”, femeia plecă să mulgă vacile. Şi, în timp ce le mulgea, se tot gândea la ciudata poveste cu supa care tocmai fierbea, fără să-şi poată da seama ce nu-i în ordine în această întâmplare. După ce-şi termină treaba, se întoarse în casă, unde cei doi înfometaţi tocmai sfârşiseră de înghiţit supa şi, pe deasupra, şi bucata de slănină pe care femeia şi-o pregătise pentru cină! Fusese, deci, păcălită! “Ei, da! Îşi spuse ea în gând, netoţii ăştia m-au tras pe sfoară, dar le-a venit şi lor rândul.” – Nu mi-aţi văzut cumva din întâmplare pisica? îi întrebă ea. – Ah, nu, spuseră ei. – Atunci înseamnă că s-a dus să crape în gunoi! – De ce? o întrebă Ferdinand. – Închipuiţi-vă că animalul ăsta nenorocit a mâncat slănina otrăvită pe care o păstram pentru şobolani!
11

Abia îşi sfârşi fraza, că cei doi se şi repeziră afară, ţinându-se de burtă şi văitându-se îngrozitor. Aceasta a fost povestea pe care am promis că v-o spun. Se zice că de atunci nu doar Ernestina nu i-a mai văzut niciodată pe cei doi care preferau să cerşească, decât să-şi câştige pâinea muncind, dar nimeni din satul acela n-a mai auzit vreodată ceva de ei. PROPUNERI DE ACTIVITĂŢI • Imaginaţi-vă un alt sfârşit pentru poveste (oral şi în scris). • Imaginaţi-vă ce s-a întâmplat cu cei doi cerşetori (oral şi în scris). • Citiţi textul pe roluri. • Alcătuiţi o compunere pornind de la mesajul textului. • Povestiţi întâmplarea prin prisma lui Ferdinand. • Realizaţi un desen care să ilustreze mesajul povestirii. • Găsiţi proverbe româneşti (şi nu numai) care să se potrivească mesajului. • Rezumaţi textul. • Caracterizaţi sumar un personaj al povestirii.

12

POVESTE CHINEZĂ – CINCI OUĂ TARI – Demult, demult, trăia un ţăran. El era sărac lipit pământului şi umbla prin sate după lucru. Şi a umblat el, a umblat, multe locuri a văzut, dar de lucru n-a găsit. Şi iată că într-o zi, când de-abia se mai ţinea pe picioare de oboseală şi nu mai putea de foame, zări o cârciumă, intră şi ceru să i se fiarbă cinci ouă tari. După ce le mâncă, se scotoci în buzunare după bani, dar în buzunare ioc. Nu ştiu cum îşi pierduse bănuţii. „Ce să fac? Se gândea el – îmi rămâne doar să mai comand ceva şi între timp să-mi iau tălpăşiţa fără să fiu văzut.” Dar soarele răsare de la răsărit şi apune la apus, o zi vine după alta, şi săracul nu avu vreme nici să clipească măcar şi trecură douăzeci de ani. Într-adevăr acesta învăţase o meserie şi se făcuse tâmplar, câştigând bani din care să trăiască. Mergând el odată spre casa de unde plecase, dădu peste satul cu cârciuma şi-şi aminti ce i se întâmplase aici acum douăzeci de ani. Intră şi ceru din nou cinci ouă tari. Cârciumarul nu-l mai recunoscu, dar întâmplarea de atunci n-o uitase. Mâncă el ouăle şi-l întrebă pe cârciumar: – Cât iţi datorez pentru aceste cinci ouă tari? – Dă-mi cinci bănuţi de aramă şi e bine, răspunse cârciumarul. Ţăranul scoase zece. Cârciumarul se miră şi spuse: – Frăţioare, e prea mult, dă-mi numai cinci. De ce îmi dai încă pe-atât? – Ai uitat – spuse zâmbind ţăranul – cu douăzeci de ani în urmă am mâncat cinci ouă tari şi n-am plătit, înseamnă că-ţi datorez zece. Cârciumarul stătu mult pe gânduri, îşi plecă capul şi începu să strige: – Va să zică aşa! Acum douăzeci de ani ai mâncat cinci ouă tari de găină?! Câţi pui aş fi putut avea în aceşti ani din ele? Şi de câte ouă m-ai păgubit? Dacă socotim drept, îmi datorezi mulţi, mulţi bani. Dă-mi-i, că de nu, mergem la judecător să ne judecăm. Ţăranul nu se sperie deloc şi zâmbind spuse: – Bine, du-te tu, iar eu vin pe urmele tale. Cârciumarul se duse la judecătorie şi depuse plângere. Spuse de fir a păr cum de l-a înşelat ţăranul şi câţi bani trebuie să primească acum pentru cele cinci ouă. Judecătorul îl ascultă şi începu să dea din cap în semn de încuviinţare. Cârciumarul se bucura că va câştiga procesul şi mulţi bani şi îi făcu judecătorului un dar scump. Judecătorul îl aştepta pe ţăran să vină la rând. După mult timp veni şi acesta, care se înclină până la pământ în faţa sa şi îi spuse : – Domnule, vă rog să mă iertaţi că am întârziat. Am avut o treabă foarte importantă, de aceea n-am putut veni mai devreme. – Ei, ţăranule! Ce tot spui? Ce treabă poate fi mai importantă decât un proces la judecătorie? i se adresă supărat judecătorul. – Iată care a fost treaba domnule, răspunse liniştit ţăranul. Fratele meu s-a hotărât să semene puţină mazăre. A fiert mai întâi seminţele şi a aşteptat să se
13

răcească, să le semene. A trebuit să aşteptăm mult până să se răcească, să le semene. Uitaţi-vă, abia mă mai ţin pe picioare de oboseală. Judecătorul, curierii, cârciumarul şi toţi câţi erau de faţă în sală au pufnit în hohote de râs auzind vorbele ţăranului. – Ai mai auzit să creadă cineva aşa ceva? Cum pot să răsară seminţele de mazăre fiartă? i-a zis judecătorul râzând batjocoritor. – De ce să nu răsară? Dacă din seminţe de mazăre fiartă nu pot ieşi lăstari, atunci cum pot ieşi pui din ouă fierte? După ce ţăranul rosti aceste vorbe, nimeni nu mai râse în sală. Judecătorul se uită la cârciumar, cârciumarul la judecător şi nici unul nu mai ştiu ce să mai spună. PROPUNERI DE ACTIVITĂŢI • Dramatizaţi textul. • Realizaţi un poster ilustrând mesajul acestuia. • Alcătuiţi o compunere pornind de la mesajul textului. • Citiţi textul pe roluri. • Povestiţi întâmplarea prin prisma judecătorului. • Caracterizaţi sumar unul din personajele povestirii.

14

PROBLEME DE ORTOGRAFIE clasa a V-a

15

ARGUMENT Moto: „… iar limba noastră, de cincizeci de ani ne tot batem capul şi nu reuşim s-o scriem cu litere străbune cum se cade … De ce oare?Numai şi numai fiindcă ne-a intrat în cap că o ştim, fără a-nvăţa s-o scriem.” (I. L. Caragiale)

Limba română e înainte de toate patria noastră. A ne neglija limba nu e dovadă de insuficienţă intelectuală şi nici una de nepăsare, ci doar lipsă de patriotism. Forma scrisă a limbii, cea prin care ne perpetuăm cunoştinţele şi ideile şi chiar istoria dinspre strămoşi spre generaţiile care vin are aceeaşi importanţă ca şi limba „vie”, vorbită. Dacă cei care nu sunt nativi şi încearcă să înveţe limba română se izbesc de multitudinea expresiilor şi exprimărilor idiomatice şi de dificultatea gramaticii, românilor le vine cu adevărat greu să înveţe ortografia, care devine astfel piatra de încercare a anilor de ucenicie în ale literelor. Acest curs opţional, aşezat la hotarul de trecere dintre ciclul primar şi cel gimnazial propune o abordare a ortografiei la un nivel mai „gramaticalizat”, bazânduse pe aserţiunea că o bună cunoaştere a morfologiei duce automat la o scriere corectă.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • Exerciţii de ortografie (exerciţii de Să scrie corect cuvintele care conţin dictare, de completare de sunet, de 1. anumite consoane, vocale în hiat, alegere a formei corecte, de corectare diftongi a formelor greşite dintr-un text dat) OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
• Exerciţii de ortografie (selectarea

2.

Să scrie corect cuvintele derivate, compuse sau abreviate

formei corecte, explicarea formei corecte, explicarea unor forme flexionare, corectare a formelor greşite dintr-un text dat)

• Exerciţii de despărţire în silabe Să despartă corect în silabe, ţinând cont 3. • Exerciţii de corectare a greşelilor de de regulile învăţate despărţire dintr-un text dat 16

• Exerciţii de explicare a formelor

4. Să scrie corect cuvintele cu cratimă

5.

Să folosească punctuaţie

corect

semnele

corecte folosite • Exerciţii de selectare a formelor corecte • Exerciţii de dictare • Exerciţii de construire de enunţuri proprii cu forme omografe • Redactarea unor compuneri de gramaticale
• Exerciţii de selectare a formelor

6.

Să pronunţe şi să scrie corect anumite corecte tipuri de numerale • Exerciţii de construire de enunţuri proprii

MODALITĂŢI DE EVALUARE • Probe orale • Probe scrise • Realizarea unor panouri, afişe

CONŢINUTURI 1. Ortografia – cu adevărat o necesitate? (1 oră) 2. Vocalele a, e, i, â (î) după ş, j (2 ore) 3. Vocale în hiat (1 oră) 4. Diftongi, triftongi (2 ore) 5. Consoanele (2 ore) 6. Despărţirea în silabe (2 ore) 7. Ortografia cuvintelor derivate (2 ore) 8. Ortografia cuvintelor compuse (3 ore) 9. Ortografia cuvintelor abreviate (2 ore) 10. Scrierea cu cratimă (8 ore) 11. Scrierea cu i, ii, iii (2 ore)
17

12. Semne de punctuaţie(4 ore) 13. Scrierea cu majusculă (1 oră) 14. Pronunţarea şi scrierea unor numerale (2 ore) 15. Evaluare(1 oră)

BIBLIOGRAFIE Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan” al Universităţii Bucureşti, Dicţionarul ortografic, ortoepic, morfologic al limbii române (DOOM), Bucureşti,1982 Academia Română, Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan” al Universităţii Bucureşti, Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, ediţia a V-a, Editura Univers Enciclopedic Bucureşti, 1995 Pădureanu, Victoria,(coord.) Cojocaru, Silvia, Loghin, Zânica, Pleavă, Cristiana, Vasilache, Gh., N., Beldescu, G., Beldescu, G., Melente, Nica, Cureteanu, Silvius, Şuteu, Flora, Graur, Al., Graur, Al., Manual de ortografie pentru clasele II-VIII, Ediţia a II-a, Editura 3P Magister, Bucureşti,1997

Ortografia limbii române. Probleme teoretice şi practice, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996 Ortografia în şcoală, EDP, Bucureşti, 1973 Ortografia actuală a limbii române, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1984 Predarea ortografiei în gimnaziu, EDP, Bucureşti, 1980 Dificultăţile ortografiei limbii române, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 Mic tratat de ortografie, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1974 Dicţionar al greşelilor de limbă, Editura Academiei, Bucureşti, 1982
18

DETALIERE DE CONŢINUT SCRIEREA CU i, ii, iii Orice oră de curs va cuprinde o parte teoretică, organizată aerisit, ca să nu obosească elevul, axându-se mai apoi, nu pe reproducerea teoriei, ci pe aplicarea ei în practică într-o diversitate de exerciţii. Teoria poate fi, eventual, sintetizată şi prezentată sub forma unei fişe, scutindu-se astfel mult timp. Reproducem în continuare un model de prezentare a teoriei, urmată de câteva tipuri de exerciţii. A. Substantivele şi adjectivele de genul feminin, terminate în ie la singular, se scriu cu ii la plural ex: o bucurie – nişte bucurii o (floare) roşie – nişte (flori) roşii B. Substantivele neutre, care la numărul singular se termină în iu, la plural se scriu şi se rostesc cu ii ex: acvariu – acvarii exerciţiu – exerciţii C. a) Substantivele şi adjectivele masculine, care la numărul singular se termină în iu, la plural se scriu şi se rostesc cu ii ex: un camionagiu – nişte camionagii Un (nor) argintiu – nişte (nori) argintii b) Forma lor articulată (cu articol hotărât -i) se pronunţă şi se scrie cu iii, primul într-o silabă, ceilalţi doi în silaba următoare ex: un nor cenuşiu – nişte nori cenuşii – cenuşiii nori un barcagiu – nişte barcagii – barcagiii c) Aceeaşi regulă se aplică şi substantivului copil şi adjectivului roşu D. Verbele care au tema terminată în i (tema= partea din verb care rămâne neschimbată în timpul conjugării) se scriu cu ii la sfârşit la anumite moduri, timpuri, persoane ex:a apropia – eu apropii, tu apropii (indicativ prezent) – eu să apropii, tu să apropii (conjunctiv prezent) a veni – eu venii ( indicativ perfect simplu) E. Verbul a fi are imperativul persoanei a II-a singular, afirmativ, terminat în ii, dar negativul aceleiaşi persoane şi viitorul literar, toate persoanele terminat în i ex: Fii cuminte! Nu fi obraznic! El va fi cuminte. F. Unele substantive de genul feminin se scriu şi se rostesc cu ii la G-D ex: fabrica – fabricii femeia – femeii
19

G. Cuvintele noştri şi voştri se scriu şi se pronunţă întotdeauna cu un i

APLICAŢII
I. Motivaţi ortografia cuvintelor care conţin i, ii, iii, final:

Peste cenuşiii nori s-a aşternut liniştea furtunii. Tot cerul şi-a pierdut dungile argintii şi ochii noştri s-au înspăimântat la vederea celor trei copii, care încă se jucau în marginea mării.
II. Construiţi cinci enunţuri în care să folosiţi verbul a fi la viitor, exprimând

promisiuni pe care le-aţi putea face părinţilor. Exemplu: Voi fi premiantă anul viitor.
III. Construiţi 10 enunţuri în care să folosiţi verbul a fi la imperativ afirmativ şi

negativ, prin care să vă atenţionaţi frăţiorul care mereu face năzbâtii. Exemplu: Fii mai cuminte! Nu mai fi lacom! IV. Treceţi verbele subliniate la persoana I, păstrând timpul şi modul. El abia citi cartea. El azvârli o piatră după câine. El fugi după prietenul său. El veni la prima strigare. El descoperi adevărul.
V. Treceţi sintagmele următoare la plural, articulat cu articol hotărât şi nehotărât, şi

apoi puneţi adjectivul înaintea substantivului, păstrând articolele: - un geamgiu durduliu - un copil pirpiriu - un acvariu străveziu - un camionagiu hazliu
VI. Construiţi enunţuri în care substantivele baltă, barcă, biserică, brăţară, brigadă,

bucată, să determine substantivele: apă, lopeţile, turnul, argintul, membrii, mărimea. VII. Scrieţi după dictare: Ce mulţi copii sunt pe patinoar! Sunt îmbrăcaţi în haine roşii, maronii sau albastre, cu nasturi aurii sau argintii. Ciucurii căciuliţelor zburdă zglobii în toate părţile! Şi câte căzături hazlii pe gheaţă! E un spectacol al veseliei! Vino şi tu în

20

împărăţia gheţii! Ai să fii din nou copil printre copiii minunaţi care zboară pe patinele lor fermecate.1
VIII. Concurs de scriere corectă: „Cine scrie corect zece grupuri de cuvinte dictate,

în zece minute.”2 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. toţi codrii argintii nişte copii copiii noştri toţi vizitiii durduliii vizitii vremea înnoptării fii ascultător nu fi egoist eu mă odihnii tu ştii toţi codrii aurii nişte hangii geamgii voştri toţi macaragiii grijuliii barcagii năravul îngâmfării fii politicos nu fi trist eu cosii tu nu vii

Scrieţi în fiecare căsuţă cifra 1, dacă aţi scris corect întregul grup de cuvinte şi semnul X, dacă aţi scris doar parţial corect grupul de cuvinte dictat (1=1 punct, X=1/2 de punct).

1, 2,
2

Pădureanu, Victoria, (coordonator), Cojocaru, Silvia, Loghin, Zânica, Pleavă, Cristiana, Manual de ortografie pentru clasele II-VIII, Ediţia a II-a, Editura 3P Magister, Bucureşti, 1997, pag. 156, 160

21

TEHNICI DE REDACTARE clasa a V-a

22

ARGUMENT Moto: „Cine vorbeşte comunică şi se comunică.” (Tudor Vianu – Arta prozatorilor români ) Într-o lume în care informatizarea şi mass-media au ajuns la performanţe inimaginabile altădată, nevoia de comunicare nu mai reprezintă o necesitate, ci o obligaţie, o stringenţă. Dacă legea minimului efort, atât de des invocată în ziua de azi, ne impune să transmitem informaţia cât mai scurtă şi mai exactă, legea bunului simţ, atât de uitată, ne cere să respectăm regulile de formă, dar şi de conţinut, impuse de contextul comunicării. Acest curs opţional doreşte să coordoneze activitatea unor elevi pentru a-i deprinde cu principalele scheme de comunicare, utile în viaţa de zi cu zi, pe stradă, la şcoală, acasă şi să le explice că orice comunicare, indiferent de lungimea şi conţinutul ei reprezintă o bună modalitate de a defini câteva din trăsăturile autorului ei. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Să lectureze competent un text, pentru a • Exerciţii de lectură selectivă decoda corect mesajul autorului şi 1. • Exerciţii de decodare a mesajului pentru a putea folosi informaţia astfel unor texte din diferite domenii obţinută. • Exerciţii de redactare în grup • Exerciţii de redactare individuală 2. Să elaboreze diverse compoziţii • Redactarea unor compuneri cu structură impusă • Redactarea unor compuneri libere Să lectureze alte compuneri, pentru a • Concursuri de compuneri 3. identifica erori de compoziţie şi de • Exerciţii de corectare a erorilor dintrstructurare o compunere dată Să utilizeze valorile expresive ale limbii • Situaţii de comunicare orală 4. române, în diverse contexte de • Exerciţii de structurare a mesajului comunicare scris oral, în funcţie de receptori • Exerciţii de identificare a textelor Să diferenţieze între stilurile folosite în literare şi nonliterare 5. diverse compoziţi, în funcţie de • Exerciţii de redactare a unor texte destinaţia acestora literare şi nonliterare Să redacteze un text, în format • Exerciţii de structurare a textului în 6. electronic MS Office Word

23

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Volume cu texte din diverse domenii, manuale, ilustraţii, fişe, vizite la biblioteca şcolii şi la biblioteca „V. A. Urechia” MIJLOACE DE EVALUARE: Evaluarea priceperilor şi deprinderilor prin intermediul evaluării formative, sumative şi a autoevaluării prin diverse mijloace şi procedee: lucrări de control, redactare de compoziţii, referate, discuţii, dizertaţii.

CONŢINUTURI I. II. TEXTUL. DEFINIŢIE. ACCEPŢIUNI. (1 oră) ETAPELE REDACTĂRII TEXTULUI (4 ore) • Cum găsim teme şi subiecte interesante • Cum ne încadrăm în subiect • Cum ne vin idei originale • Cum evităm plagiatul REDACTAREA PE CIORNĂ (7 ore) • Analiza publicului • Implicarea autorului în text • Scopul textului • Revizia textului • Confruntarea cu cititorul COMPOZIŢIILE ŞCOLARE. DEFINIŢIE. CLASIFICARE (2 ore) COMPOZIŢII LIBER CREATOARE (5 ore) • Descrierea • Tabloul • Portretul • Naraţiunea • Compoziţia dialogată COMPOZIŢII CU CARACTER PUBLICISTIC (5 ore) • Reportajul • Interviul • Articolul • Cronica literară • Nota de lectură
24

III.

IV. V.

VI.

VII. COMPOZIŢII PE BAZA EXPERIENŢEI (5 ore) • Rezumatul / povestirea • Caracterizarea • Eseul • Analiza literară

TEXTELOR

LITERARE,

A

VIII. COMPOZIŢII CU CARACTER EPISTOLAR (2 ore) • Scrisoarea IX. X. COMPOZIŢII CU CARACTER ORATORIC (1 oră) • Cuvântarea COMPOZIŢII CU DESTINAŢIE SPECIALĂ (2 ore) • Cererea • Curriculum vitae TEHNICI DE REDACTARE COMPUTERIZATĂ (1 oră)

XI.

BIBLIOGRAFIE Coman, Mihai, Cornea, Paul, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, vol. I-II, Iaşi, Editura Polirom, 1997,1999. Introducere în teoria lecturii, Bucureşti, Editura Minerva, 1988.

Ferreol, Gilles, Flageul, Noel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Iaşi, Editura Polirom, 1999. Goia, Vistian; Drăgătoiu, I., Newman, David, Randall, David, Metodica limbii şi literaturii române, Cluj, E.D.P., 1995.

Introducing Writing, Penguin English, 1993. Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă. (traducere de Alexandru Brăduţ Ulman), Iaşi, Editura Polirom, 1998. Compoziţiile în şcoală, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Moldova, 1996.
25

Parfene, Constantin,

Parfene, Constantin, Şerbănescu, Andra, Teoderescu, Panaite, Zinsser, William, Row,

Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi, Editura Polirom, 1999. Cum se scrie un text, Iaşi, Editura Polirom, 2000. Compunerea. Ghid metodologic, Editura Şcoala Gălăţeană, Galaţi, 2004 On Writing Well, Third Edition, New York, Harper & 1985.

26

LITERATURĂ UNIVERSALĂ clasa a VI-a

27

ARGUMENT Moto: „O carte pe care ai citit-o este în adevăr şi opera ta” (Nicolae Iorga) „Cerem cărţii fericirea pe care nu i-a putut-o procura omului ignoranţa” (Tudor Arghezi) Credem că singurul lucru într-adevăr pe cale de extincţie în lumea modernă, înaintea stratului de ozon şi a urşilor Panda, este plăcerea de a citi, plăcerea de a descoperi noul între paginile îngălbenite sau îndoite şi învechite ale unei cărţi. Există oare pericolul ca mulţi dintre copiii noştri să nu mai citească doar pentru că volumul pare depăşit şi nu mai e la modă ? Să fie legea minimului efort plaga ce consumă noua generaţie? Există riscul ca ultimele volume să fie aruncate pe foc laolaltă cu sfaturile ultimilor bătrâni cu ochelari? Iată doar câteva întrebări care par să frământe bibliofili, înţelepţi şi dascăli deopotrivă. Împotriva acestui coşmar, pentru negarea acestor idei, a fost construit cursul opţional intitulat Literatură universală . Scopul acestui curs este obişnuirea elevilor cu lectura operelor literare din literatura universală sub directa îndrumare şi supraveghere a unui cadru didactic şi nu sub forma recomandării unor lecturi literare suplimentare ca până acum. Cursul de faţă nu-şi propune prezentarea unei cronologii a literaturii universale şi nici prezentare unor elemente de teorie a literaturii, ci doar lectura, discutarea şi analiza câtorva texte care se situează la nivelul de înţelegere şi dezbatere pentru clasa a VI-a. Lista cu textele ce vor fi lecturate cuprinde atât fragmente din opere literare ce se încadrează în circuitul valorilor universale, dar şi texte mai simple care urmăresc să-i atragă şi să-i binedispună pe elevi. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ Să lectureze oral un text sau fragment de text respectând intonaţia cerută prin 1. semnele de punctuaţie şi valoarea expresiva a textului 2. Să lectureze competent un text pentru a decoda corect mesajul autorului şi pentru a putea folosi informaţia astfel obţinută EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • Exerciţii de lectură expresivă şi explicativă • Exerciţii de sinonimie şi antonimie • Explicarea sensurilor unor cuvinte • Exerciţii de lectură selectivă • Decodarea mesajului unor texte aparţinând circuitului valorilor universale din diferite culturi, genuri şi curente literare • Exerciţii de comparare a operelor studiate cu opere literare din literatura

28

Să utilizeze date din biografia autorului şi evenimente ale contextului socio3. cultural pentru a decoda mesajul textului 4. Să rezume un text după prima citire

5. 6.

Să identifice elemente ale limbajului poetic Să întocmească fişe de lectură pentru fiecare din textele prezentate

română cu care prezintă similitudini evidente la nivelul formei sau conţinutului • Redactarea unei fişe bibliografice • Prezentarea principalelor opere literare ale autorului, într-o expoziţie de carte • Exerciţii de redactare a unor rezumate, pentru un fragment de text la prima vedere • Redactarea unor rezumate pentru întreaga operă literară • Redactarea unui eseu, analiză de text, pentru operele lirice • Exerciţii de recunoaştere a figurilor de stil • Exerciţii de redactare a unor fişe de lectură

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Volumele din care sunt extrase textele în diferite ediţii,tabele sinoptice cu viaţa şi opera scriitorului, manuale, ilustraţii, fişe, vizite la biblioteca şcolii şi la biblioteca “V. A. Urechia” MIJLOACE DE EVALUARE: Evaluarea priceperilor şi deprinderilor prin intermediul evaluării formative, sumative şi a autoevaluării prin diverse mijloace şi procedee: lucrări de control, redactare de compoziţii, referate, discuţii, dizertaţii.

CONŢINUTURI I. II. INTRODUCERE ÎN STUDIUL LITERATURII UNIVERSALE (1oră) WILLIAM SHAKESPEARE (5ore) • Personalitatea dramaturgului • „Romeo şi Julieta” – eternitatea cuplului • „Romeo şi Julieta” – dramatizare • „Hamlet” – eroul răzbunător WALTER SCOTT (2 ore) • „Ivanhoe” – cavalerul medieval
29

III.

IV.

ALEXANDRE DUMAS (4 ore) • „Cei trei muşchetari” , „După douăzeci de ani”, „Vicontele de Bragelone” – trilogia prieteniei sub semnul onoarei şi dreptăţii JEAN DE LA FONTAINE (1 oră) • „Cocoşul şi vulpea” – alegoria luptei cu viciul DANIEL DEFOE (2 ore) • „Robinson Crusoe” – elogiul supravieţuitorului JULES VERNE (4 ore) • „20 000 de leghe sub mări” – aventura necunoscutului • „Copii căpitanului Grant” – fiorul căutării

V. VI. VII.

VIII. A. E. VAN VOGHT (2 ore) • „Satul fermecat” – de la basm la S. F. IX. X. XI. JOHANN WOLFGANG GOETHE (1 oră) • „Pe lac” MARK TWAIN (2 ore) • „Aventurile lui Huckleberry Finn” – o altfel de copilărie I. S. TURGHENIEV (2 ore) • „Biriuk” – povestirile unui vânător NIKOLAI NOSOV (2 ore) • „Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi”

XII.

XIII. ALPHONSE DAUDET (2 ore) • „Tartarin din Tarascon” XIV. AGATHA CHRISTIE (2 ore) • „Zece negri mititei” – dincolo de mister XV. Recapitulare finală

30

BIBLIOGRAFIE

Christie, Agatha, Daudet, Alphonse, Defoe, Daniel, Dickens, Charles, Dumas, Alexandre, Dumas, Alexandre, Dumas, Alexandre, Nosov, Nikolai, Scot, Walter, Turneniev, I. S., Twain, Mark, Van Voght, A. E., Verne, Jules, Verne, Jules,

Zece negri mititei, Bucureşti, Editura Minerva, 1967. Tartarin din Tarascon, Bucureşti, Editura Corint, 1997. Robinson Crusoe, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1964 Viaţa lui David Cooperfield, vol. I-II, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1984 Cei trei muşchetari, vol. I-II, Bucureşti, Editura Pentru Literatură, 1964 După douăzeci de ani, vol. I-II-III, Bucureşti, Editura Minerva, 1971 Vicontele de Bragelone, vol. I-II-III-IV, Bucureşti, Editura Tineretului, 1966 Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1986 Ivanhoe, Bucureşti, Editura Minerva, 1964 Povestirile unui vânător, Bucureşti, Editura Pentru Literatura, 1966 Aventurile lui Huckleberry Finn, Bucureşti, Editura Vizual, 1995 Satul fermecat, Bucureşti, RAO Internaţional Publishing Company S.A., 1994 Copiii căpitanului Grant, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1984 20000 de leghe sub mări, Bucureşti, Editura Ion Creangă, 1989 Limba română,. Caietul elevului pentru clasa a VIa. Literatura. Comunicare, Bucureşti, Editura All, 1998

Şerban, Sergiu, Şerban, Anca

Shakespeare, William,

Romeo şi Julieta, Târgovişte, Editura Pandora, 2001
31

Shakespeare, William,

Hamlet, Bucureşti, Editura de Stat, 1948

Drîmba, Ovidiu, Ionescu, Cristina, Alecu, Viorel, Lăzărescu, Gheorghe, Literatură universală., Manual pentru clasele a XI-a şi a XII-a, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A., 1992 PRECIZĂRI Considerăm necesare câteva precizări pentru cei care, probabil, se vor înfiora la ideea prezentării lui William Shakespeare, de exemplu, la nivelul clasei a VI-a. În primul rând elevilor nu li se va da ca temă citirea integrală a operei literare. Profesorul poate prezenta opera, respectiv „Romeo şi Julieta” sub forma unui rezumat oral, iar elevilor nu li se va da de citit decât un fragment considerat interesant de către profesor. De exemplu, pentru opera mai sus amintită, un fragment din scena balconului poate fi foarte nimerit. Cu acest prilej tinerii cititori fac cunoştinţă cu personaje literare despre care vor studia mai apoi. Fragmentul din „Hamlet” spre exemplu este introdus în lista de lecturi şi din alte motive. În clasa a VIII-a elevii fac cunoştinţă cu un citat din critică în care Vitoria Lipan este considerată „un Hamlet feminin”. Ei învaţă şi reproduc citatul, fără să înţeleagă însă sensul lui. Dacă, însă, încă din clasa aVI-a au citit un fragment din operă (o scenă foarte interesantă, de exemplu, este scena în care Hamlet, prefăcându-se nebun, îl străpunge cu sabia pe Polonius, după draperia din camera mamei sale) şi au aflat tipologia personajului, referirea din critică devine accesibilă.

32

GRAMATICĂ DISTRACTIVĂ clasa a VI-a

33

ARGUMENT Moto: „Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul.” (Lucian Blaga) Limba română, ca şi disciplină, ar fi mai apropiată de sufletele copiilor, dacă orele puse la dispoziţie de către programă ar fi mai numeroase, astfel încât să permită profesorului efectuarea a cât mai multe exerciţii, care să ajungă la sufletele copiilor, să le stimuleze gândirea, imaginaţia, dorinţa de a şti mai mult. De aceea, un astfel de opţional îşi propune să vină în sprijinul acestei idei, profesorul putând propune pentru fiecare parte de vorbire studiată exerciţii care să stimuleze imaginaţia, fără să se axeze foarte mult pe teorie, evidenţiind astfel utilitatea însuşirii corecte a noţiunilor de gramatică pentru dezvoltarea lor ulterioară. S-a constatat faptul că, explicându-i la ce foloseşte un lucru, orice copil îşi însuşeşte mai bine detaliile referitoare la acesta, iar dacă explicaţia se bazează pe joc, atunci noţiunile vor fi şi mai bine sedimentate. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. Să creeze diferite situaţi de comunicare Să redacteze texte pornind de la cerinţe date Să aprofundeze noţiunile studiate prin 3. diverse tipuri de exerciţii Să folosească noţiunile de gramatică în 4. exprimarea curentă Să utilizeze noţiunile însuşite la diferite 5. discipline 2. EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • exerciţii de dezvoltare a imaginaţiei folosind părţile de vorbire studiate • exerciţii de redactare • • • • exerciţii de creaţie exerciţii de completare exerciţii de redactare jocuri, concursuri

•desene şi concursuri

CONŢINUTURI. Verbul. Substantivul. Adjectivul. Numeralul. Pronumele. Adverbul. Prepoziţia / conjuncţia. Interjecţia.

34

MODALITĂŢI DE EVALUARE • Probe orale. • Probe scrise. • Desene. • Concursuri. DETALIERE DE CONŢINUT Oferim, în continuare, câteva exemple de exerciţii ce pot fi utilizate în cadrul acestui opţional pentru aprofundarea noţiunilor teoretice despre adjectiv. 1. Pornind de la iniţiala prenumelui, daţi cinci adjective care să vă caracterizeze. 2. Caracterizaţi profesorul ideal în cinci propoziţii. 3. Desenaţi un clovn, apoi spuneţi cât mai multe lucruri despre înfăţişarea şi comportarea lui.

35

4. Scrieţi pe fiecare petală a florii câte un adjectiv care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la mama.

5. Imaginaţi-vă că vă numiţi Adjectivul Optimist şi alcătuiţi o scrisoare de

încurajare pentru Adjectivul Pesimist.
6. Scrieţi substantive care pot avea una dintre însuşirile următoare, apoi

alcătuiţi propoziţii cu sintagmele astfel formate: neplăcute minunat cenuşii lung galbenă amare oval alungiţi neîntrerupte gălăgioase rotund înalţi înverzite dulci înţelept acrişor neapărat vesel oblice parfumat

7. Completaţi proverbele astfel încât prima literă a fiecărui termen să

formeze cuvântul adjectiv: A – Strânge bani ……… pentru zile negre. D – … … … nu e cap, vai de picioare. J – Hoţul ……… şi iar fură. E – ……… rele strică moravurile bune. C – Mai bine o pasăre în ……… decât o sută pe gard. T – Cine învaţă la ……… se odihneşte la bătrâneţe. I – ………poartă fesul V – După război mulţi ……… se arată.

36

8. Organizaţi clasa în cinci grupe. Fiecare grupă trebuie să descrie un desen folosind cât mai multe adjective. Câştigă grupa cu cele mai multe şi mai interesante adjective.

9. Imaginaţi-vă un copac care are pe fiecare creangă frunze, fructe şi păsări

care discută între ele. Realizaţi enunţuri folosind gradele de comparaţie ale adjectivelor.

37

10.Alcătuiţi o compunere folosind ca atribute adjectivale următoarele cuvinte: neasemuit principală adânci lungi minunată pitoresc mare diferite pletoase albastru românesc dese argintii nesfârşite albe împădurit

11.Pe o foaie A4 desenaţi oraşul viitorului şi apoi încercaţi să-l descrieţi oral, folosind cât mai multe adjective. 12. A venit circul! Descrieţi ce pot vedea copiii la circ (animalele, atmosfera, spectacolul), folosind adjective şi gradele de comparaţie ale acestora.

38

STILISTICĂ
clasa a VII-a

39

ARGUMENT Moto: „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră … este însăşi floarea sufletului etnic al românului” (M. Eminescu - Fragmentarium) „Limba dulce mult aduce” afirmă inebranlabil un vechi proverb românesc. Înţelepciunea populară încetăţeneşte în această formă aforistică un adevăr vechi de când lumea. Nici nu este nevoie uneori să spunem prea multe prin cuvintele noastre atâta vreme cât îmbinările lor sună bine. Stilistica, drept bază a elocinţei şi a persuasiunii se dovedeşte astfel obligatorie într-o societate în care ştiinţa manipulării este la ordinea zilei. Ca şi aprofundare şi extindere a noţiunilor prevăzute în curriculumul naţional, acest curs opţional este un instrument util atât pentru lecţiile de comentare a textului literar, cât şi pentru situaţiile de comunicare de fiecare zi în care diplomaţia a devenit o stringentă necesitate. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. Să prezinte principalele caracteristici ale stilurilor limbii române EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • lectura unor texte aparţinând diferitelor stiluri ale limbii române • redactarea unor texte care să se încadreze în diferite stiluri • exerciţii de recunoaştere a figurilor de stil în contexte date • exerciţii de redactare a unor texte în care să folosească figuri de stil • exerciţii de comentare a figurilor de stil • jocuri de creativitate • concurs de compuneri descriptive pe teme diferite • exerciţii de redactare în grup individual a unor descrieri ştiinţifice şi poetice • exerciţii de recunoaştere a mijloacelor de expresivitate la nivel fonetic • exerciţii de construcţie • exerciţii de recunoaştere a

2. Să definească stilul şi figurile de stil

Să definească descrierea ştiinţifică şi 3. politică prezentând totodată caracteristicile acestora Să prezinte mijloacele expresive la nivel fonetic

4.

5. Să prezinte mijloacele expresive la nivel
40

mijloacelor de expresivitate la nivel morfologic morfologic • exerciţii de construcţie • exerciţii de recunoaştere a Să prezinte mijloacele expresive la nivel mijloacelor de expresivitate la nivel 6. sintactic sintactic • exerciţii de construcţie MIJLOACE DE EVALUARE: • Probe orale. • Probe scrise. • Portofolii. • Panouri.

CONŢINUTURI 1. Introducere. (1 oră) 2. Stiluri funcţionale ale limbii române. (2 ore) 3. Figurile de stil. Definiţie. Inventar. (1 oră) 4. Epitet. (2 ore) 5. Comparaţie. (2 ore) 6. Metaforă. (2 ore) 7. Personificare. (2 ore) 8. Antiteză. (2 ore) 9. Hiperbolă. (2 ore) 10.Alegorie. (2 ore) 11.Repetiţie. (2 ore) 12.Inversiune. (1 oră) 13.Enumeraţie. (1 oră) 14.Descrierea ştiinţifică şi poetică. (2 ore) 15.Resursele expresive ale limbii. • Nivelul fonetic. (2 ore) • Nivelul morfologic. (6 ore) • Nivelul sintactic. (2 ore) 16.Evaluare finală. (1 oră)

41

BIBLIOGRAFIE Bulgăr, Gheorghe, Limba română – sintaxă şi stilistică, EDP, Bucureşti, 1968

Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Morfologia limbii române, Editura Coresi, Bucureşti, 1996 Dragomirescu, Gheorghe, N. Dumitru, Irimia, Ionescu, Cristina, Cerkez, Matei, Petraş Irina, Dicţionarul figurilor de ştiinţifică, Bucureşti, 1995 stil, Editura

Introducere în stilistică, Polirom, Iaşi, 1999 Gramatică şi stilistică, Editura All, Bucureşti, 1997 Teoria literaturii. Curente literare. Figuri de stil. Genuri şi specii literare. Structura operei literare. Metrică şi prozodie, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002 Limba română. Comunicare. Teoria literaturii. Compoziţie., Editura Pro Domo, Bucureşti, 2001 Literatura în gimnaziu, Editura Bacovia, Bacău, 1996

Şerban Sergiu,

Şerban Sergiu,

42

DETALIERE DE CONŢINUT Pronumele. Valori expresive. Dativul etic (dativul interesului, al valorii morale şi afective) – caracteristic pentru formele neaccentuate de dativ ale persoanelor I şi a II-a singular. Se întrebuinţează în limba populară pentru a arăta faptul că interlocutorul participă sufleteşte la toate acţiunile eroilor naraţiunii. Ex.: „Unde mi-ai stat până la ora asta?” (Duiliu Zamfirescu) „Luând pe câte un drăcuşor de corniţe, mi ţi-l ardea cu palcele de-i crăpa pielea.” (Ion Creangă) Dativul posesiv – caracteristic pentru formele neaccentuate de dativ, care includ ideea de posesie şi care fac referire numai la substantive, indiferent de locul lor în propoziţie. Ex.: „Împrejuru-ne s-adună Ale curţii mândre neamuri” (Mihai Eminescu) Valoarea neutră – caracteristic pentru formele neaccentuate (de dativ „-i” şi de acuzativ „-o”), care nu fac referire la un anumit substantiv şi care sunt incluse în unele locuţiuni verbale sau expresii populare. Ex: „…dă-i cu bere, dă-i cu vin.” (I. L. Caragiale) „Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o.” (I. Zanne) Valoare limitată – în limbajul femeilor de la ţară sau în limbajul familiar, cu sensul de soţul meu, soţia mea. Ex: „Dacă nu e el acasă, ce pot să fac eu?” „Vorbeşte cu ea, astea sunt treburile voastre.” Pluralul modestiei – folosirea persoanei I plural în locul persoanei I singular. Ex.: „Ce vrei tu? Noi? Bună pace!” (Mihai Eminescu) Pluralul autorului. Ex.: „Noi considerăm că această lucrare …” Pluralul autorităţii. Ex.: „Noi, comisarul secţiei 55, constatăm următoarele…” Pluralul solidarităţii – folosirea persoanei I plural în locul persoanei a II-a singular, în adresarea părinţilor către copii. Ex.: „Noi suntem copii cuminţi şi nu ne aplecăm pe fereastră.”

43

COMPUNERI PE BAZA UNOR TEME DATE clasa a VII-a

44

ARGUMENT Scopul general urmărit de învăţământul actual este cultivarea unui profil intelectual, moral, complet al omului, capabil de o integrare rapidă în viaţa socială. Compunerile contribuie hotărâtor la cultivarea şi cizelarea spiritului şi presupun o serie de activităţi complexe ca o condiţie a formării deprinderilor de a compune: însuşirea temeinică a limbii, dezvoltarea capacităţii de a observa mediul ambient şi de a formula observaţii. De aceea opţionalul îşi propune să vină în sprijinul elevilor care, atunci când sunt puşi să-şi exprime în scris sau oral sentimentele, să realizeze descrieri sau să creeze un text argumentativ, întâmpină dificultăţi de exprimare. Se intenţionează ancorarea în experienţa elevilor a ceea ce numim în mod obişnuit „compunere şcolară”. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. Să prezinte detalii înconjurătoare ale realităţii EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • exerciţii de identificare a înfăţişării, cromaticii, a perspectivei spaţiale şi temporale, a relaţiilor dintre diferite elemente • exerciţii de redactare • concursuri de redactare • exerciţii de identificare a figurilor de stil • concursuri între grupe pentru găsirea de comparaţii, epitete, metafore • interevaluarea compunerilor • stabilirea unor criterii de apreciere • exerciţii orale şi scrise de exprimare • exerciţii de lectură expresivă • selectarea de fişe de lectură

2.

Să redacteze diferite texte pornind de la experienţe trăite Să stabilească valenţele estetice ale compunerilor Să recepteze cu interes şi să redacteze diferite texte pe teme date Să îşi exprime trăirile şi sentimentele Să se raporteze la modelele de exprimare din autori cunoscuţi

3.

4. 5. 6.

CONŢINUTURI 1. Relatarea unei experienţe triste care i-a marcat. (3 ore) 2. Relatarea unei experienţe fericite / hazlii. (4 ore)
3. Relataţi un vis. (3 ore) 45

4. „Portret la timpul viitor.” (4ore) 5. Portretul unei fiinţe dragi. (3 ore) 6. Descrierea unei persoane care i-a marcat. (3 ore) 7. Descrierea unui anotimp (toamna, iarna, primăvara, vara). (4 ore) 8. „Ce-ti doresc eu ţie, dulce Românie” (3 ore) 9. „O vorbă bună stinge focul mai iute decât un butoi cu apă” – compuneri pornind de la un proverb dat. (4 ore) 10.Faceţi portretul unei pasări (al unui animal) personificându-l. (4 ore) MODALITĂŢI DE EVALUARE • probe scrise • autoevaluarea elevilor • portofoliul

BIBLIOGRAFIE Mihail Sadoveanu, Emil Gârleanu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, B. Şt. Delavrancea – Opere. Parfene Constantin, Parfene, Constantin, Sandu, Elena, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 Compoziţiile în şcoală, EDP, Bucureşti, 1980 Compunerile şcolare, Ed. Polirom, Iaşi, 2004

46

GENURI ŞI SPECII Clasa a VIII-a

47

ARGUMENT Moto-ul acestui opţional ar putea fi „Ajută-i pe ceilalţi ca să te ajuţi pe tine”, căci cursul îşi propune să vină atât în sprijinul elevilor cât şi al profesorului pentru ca rezultatele muncii lor în cei patru ani să fie la nivelul aşteptărilor. Opţionalul îşi propune să vină în ajutorul elevilor, în vederea aprofundării genurilor şi speciilor literare necesare nu numai pentru examen ci şi pentru pregătirea lor ulterioară, şi în ajutorul profesorului pentru obţinerea rezultatelor dorite în urma examinărilor. Am observat că cele mai multe dificultăţi se întâmpină atunci când elevii sunt solicitaţi să demonstreze apartenenţa unui text la un gen sau la o specie şi, de aceea, opţionalul îşi propune rezolvarea a cât mai multor exerciţii care să-i ajute. De asemenea, o importanţă deosebită o vor avea aspectele teoretice, care le vor înlesni recunoaşterea şi analiza unui text literar. Astfel, la sfârşitul cursului, elevii vor avea un portofoliu care va cuprinde atât partea teoretică sintetizată cât şi texte demonstrative pentru fiecare dintre genurile şi speciile studiate, materialul rezultat fiindu-le de mare ajutor pe viitor. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE lectura unor texte variate pentru a Să identifice textele aparţinând identifica trăsăturile speciilor şi genurilor speciilor şi genurilor studiate studiate Să recunoască modalităţile specifice exerciţii de precizare a trăsăturilor de organizare pentru fiecare dintre specifice genuri Să lectureze cu interes textele oferite exerciţii de lectură spre studiu Să realizeze argumentări / exerciţii de redactare demonstraţii pe teme date Să interpreteze textele ţinând cont de exerciţii de redactare genul căruia îi aparţin OBIECTIVE DE REFERINŢĂ

1. 2. 3. 4. 5.

MODALITĂŢI DE EVALUARE • • • • Probe scrise Probe orale Rebusul Portofoliul

48

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
1. Genul liric. Definiţie. Specii (prezentare teoretică). (2 ore) 2. Pastelul. (3 ore) 3. Doina. (3ore) 4. Imnul. (3 ore) 5. Genul epic. Definiţii. Specii (prezentare teoretică). (2 ore) 6. Basmul. (3 ore) 7. Balada. (3 ore) 8. Fabula. (3 ore) 9. Schiţa. (3 ore) 10. Nuvela. (3 ore) 11. Romanul. (3 ore) 12. Genul dramatic. Definiţie. Specii (prezentare teoretică). (2 ore) 13. Comedia. (3 ore)

BIBLIOGRAFIE *** Cotofan Mona, Doboş Mihaela Dragomirescu, Gh., N, Dinu G., Zbârcea M., Parfene, Constantin, Şerban Sergiu, Şerban Sergiu, Dicţionar de termeni literari, Ed. Garamond, 1995 Ghid de teorie literară, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2001 Mica enciclopedie a figurilor de stil, E.D.P., Bucureşti, 1975 Dicţionar de terminologie literară pentru clasele V-VIII, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000 Compoziţiile în şcoală, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Moldova, 1996. Limba română. Comunicare. Teoria literaturii. Compoziţie., Editura Pro Domo, Bucureşti, 2001 Literatura în gimnaziu, Editura Bacovia, Bacău, 1996

49

DETALIERE DE CONŢINUT Model de schemă pentru sinteza genurilor literare. GENURI LITERARE GENUL EPIC – autorul îşi exprimă ideile şi sentimentele în mod INDIRECT cu ajutorul personajelor şi al întâmplărilor  autor  narator  personaje  întâmplări – totalitatea întâmplărilor – subiect – momentele subiectului  naraţiune / descriere / dialog

GENUL LIRIC – autorul îşi exprimă ideile şi sentimentele în mod DIRECT cu ajutorul limbajului poetic (figuri de stil şi imagini poetice)  autor  eul liric  figuri de stil  imagini artistice  descrierea GENUL DRAMATIC – autorul îşi exprimă ideile şi sentimentele în mod INDIRECT cu ajutorul personajelor şi al întâmplărilor  operă dramatică a fost scrisă cu scopul de a fi reprezentată pe scenă  este împărţită în acte şi scene  în cadrul ei întâlnim atât dialogul cât şi monologul dramatic  naraţiunea şi descrierea sunt întâlnite doar în indicaţiile scenice sau în replicile personajelor  întâlnim conflictul dramatic MODEL DE ACTIVITĂŢI DE EVALUARE. 1. Fiecare elev trebuie să formuleze un răspuns pentru o anumită întrebare. Profesorul îi va cere sa spună răspunsul, iar un alt elev să precizeze care era întrebarea. 2. Pentru evaluarea finală, pentru fiecare gen studiat propunem următoarele rebusuri ca modalitate interactivă de evaluare:

50

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 11 . 12 . 13 .

a. G E N U L D R A M A T I C b.

a – b – gen literar cuprinzând operele literare care au acţiunea redusă ca durată pentru a putea fi reprezentate pe scenă, ca spectacol teatral. 1. mod de expunere predominant în operele dramatice – DIALOG 2. specie a genului dramatic care provoacă râsul – COMEDIA 3. tip de comedie provocată de înlănţuirea complicată a faptelor, a situaţiilor – INTRIGA 4. tipul de comic care ridiculizează moravuri sociale – MORAVURI 5. tip de comic provocat de vorbirea personajelor prin ticuri verbale, pronunţare gesturi, etc. – LIMBAJ 6. specie a genului dramatic cu un conţinut serios prezentat într-o forma familiară – DRAMA 7. fiecare intervenţie a unui personaj – REPLICA 8. subdivizarea formală a unei piese de teatru, cuprinde mai multe scene – ACT 9. formă a comicului care presupune bunăvoinţă, simpatie şi înţelegere superioară faţă de moravuri sau mici defecte de care se râde – UMOR 10.subdiviziune a unui act – SCENA 11.sugestii pe care autorul le face privind decorul sau jocul de scenă al actorilor – INDICAŢII SCENICE 12. întrebare care nu presupune răspuns – INTEROGAŢIA RETORICĂ 13.axa în jurul căreia se dezvoltă acţiunea – CONFLICT
51

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

a. G E N U L E P I C b.

a – b – gen literar cuprinzând opere literare populare şi culte în versuri sau proză, în care autorul îşi exprimă ideile, atitudinile şi sentimentele în mod indirect, prin intermediul acţiunii şi al personajelor.
1. procedeu artistic de bază în fabulă, constând în substituirea unei imagini cu o 2.

3.

4. 5.

6. 7.

8. 9.

altă imagine pe baza unor asemănări dintre ele – ALEGORIE specie literară în proză aparţinând genului epic, mai amplă şi mai complexă decât schiţa, mai scurtă şi mai simplă decât romanul, având un singur fir narativ şi cu un conflict în care este implicat un număr redus de personaje – NUVELA specie aparţinând genului epic, cu acţiune complexă desfăşurată pe mai multe planuri narative, la care participă un număr mare de personaje, oferind o imagine amplă asupra vieţii – ROMAN specie a genului epic care satirizează anumite moravuri, deprinderi sau mentalităţi greşite, cu scopul de a le îndrepta – FABULA specie a genului epic aparţinând creaţiei populare romaneşti în care sunt narate, în versuri, întâmplări deosebite din trecut, săvârşite de personaje cu însuşiri ieşite din comun – BALADA mod de expunere specific genului epic – NARAŢIUNEA persoana prezentată într-o operă literară epică având rolul de participant la acţiune şi de transmiţător al gândurilor, ideilor, atitudinilor şi sentimentelor autorului – PERSONAJ moment al subiectului în care se prezintă coordonatele spaţiale şi temporale, precum şi unele dintre personaje – EXPOZIŢIUNEA scriere de dimensiune redusă, cu un număr mic de personaje, cu acţiune limitată la un singur episod din viaţa personajelor – SCHIŢA

52

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 .

a. G E N U L L I R I C b.

a – b – cuprinde opere literare în care autorul îşi expune ideile, atitudinile si sentimentele în mod direct (nemijlocit)
1. procedee utilizate în operele literare în scopul sporirii expresivităţii limbii –

FIGURI DE STIL 2. figură de stil constând în înşiruirea unor termeni privitori la aceeaşi temă – ENUMERAŢIE 3. tipul de rimă [a, a, a, a] – MONORIMA 4. totalitatea silabelor unui vers exprimată printr-un număr – MĂSURA 5. specie a liricii peisagiste în care poetul descrie un aspect din natură exprimându-si propriile sentimente – PASTEL 6. figura de stil prin care o fiinţă, un obiect, un fenomen ori o acţiune a acestora sunt exagerate în mod intenţionat prin mărire sau prin micşorare, cu scopul de a sugera modul în care autorul le simte sau le imaginează şi de a impresiona cititorul – HIPERBOLA 7. poezie solemnă aparţinând genului liric, închinată unei personalităţi , unei idei măreţe sau unui sentiment nobil – IMNUL 8. tipul de rimă [a, b, b, a] – ÎMBRĂŢIŞATĂ 9. ritm obţinut prin repetarea regulată a două silabe, dintre care prima este neaccentuată şi a doua accentuată – IAMBIC 10. figura de stil alcătuită din doi termeni: care sunt alăturaţi pe baza asemănărilor dintre ei – COMPARAŢIE

53

PERSONAJUL LITERAR clasa a VIII-a

54

ARGUMENT Moto: „Narator şi personaje sunt esenţialmente fiinţe de hârtie...” (Roland Barthes) Deşi trăiesc numai în lumea ficţiunii, deşi consistenţa lor e deseori insesizabilă, încăpăţânarea cu care nu numai că mimează realitatea, dar chiar uneori „concurează starea civilă” face din personajele literare cele mai iubite şi cele mai copiate modele ale umanităţii. De câte ori, copii fiind, nu am încercat fiorii primei iubiri strângând în braţe cartea cu un tremur neînţeles şi visând printre pleoapele întredeschise la zburătorul îngălat şi împopoţonat care mânuia sabia în „cine ştie ce” roman cavaleresc. De câte ori, adolescenţi fiind, nu ne-am îmbărbătat voinţa şi ne-am biciuit oboseala încercând să semănăm unui neînfricat explorator străin care nu este doborât de nimic. Nici o moarte nu ne-a afectat atât de mult ca a preferatului nostru erou doborât de vicisitudinile vieţii şi, adulţi fiind, nimic nu ne-am fi dorit mai mult decât un final fericit în care să zâmbim împăcaţi alături de el. În această idee, a dragostei, pe care fiecare din noi a purtat-o şi o poartă încă „fiinţelor de hârtie” acest curs opţional îşi doreşte nu atât o clasificare exhaustivă, imposibil de realizat de fapt, la acest nivel, ci o trecere în revistă a principalelor tipuri de personaje şi o ilustrare a lor cu diferite fragmente de texte, împreună cu o încercare de prezentare a principalelor modalităţi de caracterizare a personajelor. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: OBIECTIVE DE REFERINŢĂ Să redacteze caracterizarea unor 1 personaje ţinând cont de etapele acestui . tip de compunere. Să desprindă modalităţile de 2 caracterizare cu ajutorul cărora sunt . prezentate personajele în diferite texte literare. Să redacteze scurte texte ficţionale 3 originale prin care să ilustreze un . anumit tip de personaj. Să clasifice personajele din diferite 4 opere literare făcând referire la criteriile . învăţate 5 Să reprezinte grafic imaginea . personajului literar preferat. Să
55

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
• Exemplu de redactare • Concursuri de redactare • Exerciţii de selectare a citatelor • Exerciţii de recunoaştere

a

modalităţilor de caracterizare
• Concursuri de eseuri • Inter-evaluarea eseurilor • Exerciţii de clasificare • Exemple de personaje din diferite

opere literare • Concurs de desene • Concurs de poezii

compună o poezie eseu închinată • Concurs de eseuri personajului literar preferat. Să completeze fişe de lectură cu citate, 6 din operele literare, care să conţină • Selectarea de fişe de lectură . portrete ale personajelor literare studiate. Să transpună în scenă secvenţe epice, 7 dramatice, monologuri lirice care • Concurs de dramatizări . aparţin personajelor preferate MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Volume cu texte din diverse domenii, manuale, ilustraţii, fişe, vizite la biblioteca şcolii şi la biblioteca „V.A.Urechia” MIJLOACE DE EVALUARE: • probe scrise • probe orale • probe practice – interpretare • portofolii

CONŢINUTURI
V. VI.

Introducere în studiul cursului. (1 oră) Personajul literar. (2 ore) • Definiţie. • Clasificare.

VII. Caracterizarea personajului. Modalităţi de caracterizare. (3 ore) VIII. Personaj central. (2 ore) IX. X. XI. Personaj secundar. (1 oră) Personaj episodic. (1 oră) Personaj pozitiv. (1 oră)

XII. Personaj negativ. (1 oră) XIII. Personaj real. (1 oră) XIV. Personaj fantastic. (1 oră)
56

XV. Personaj individual. (1 oră) XVI. Personaj colectiv. (1 oră) XVII.Personaj simbolic. (1 oră) XVIII. Personaj comic. (1 oră) XIX. Personaj narator. (1 oră) XX. Personaj copil. (1 oră) XXI. Personajul animalier. (1 oră) XXII.Personajul meu preferat, în interpretarea mea. (1 oră)

BIBLIOGRAFIE Bărboi Constanţa, Boatcă Silvestru, Popescu Marieta, literare, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 Dicţionar de personaje

Boghiu Emilia, Vulpeş Lăcrămioara, Hermeneutică şi naratologie aplicată, Editura Eurocart, Iaşi, 2003 Cârstocea Elena, Sfârlea Lenuţa, Dumitraş Roda, Zlătior Titiana, Limba şi literatura română pentru grupele de performanţă, Editura Dacia Educaţional, Cluj-Napoca, 2004 Cotofan Mona, Doboş Mihaela, Dinu G., Zbârcea M., Iancu M., Manolescu Nicolae, Pamfil Alina, Ghid de teorie literară, Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2001

Dicţionar de terminologie literară pentru clasele V-VIII, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000 Ghidul profesorului pentru clasa a VIII-a, Limba şi literatura română, Editura Corint, Bucureşti, 2000 Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti, 1998 Elemente de teorie literară pentru elevi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986
57

Parfene, Constantin, Petraş Irina,

Compoziţiile în şcoală, ediţia a II-a, Iaşi, Editura Moldova, 1996. Teoria literaturii. Curente literare. Figuri de stil. Genuri şi specii literare. Structura operei literare. Mitrică şi prozodie, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002 Limba română. Comunicare. Teoria literaturii. Compoziţie., Editura Pro Domo, Bucureşti, 2001 Literatura în gimnaziu, Editura Bacovia, Bacău, 1996

Şerban Sergiu, Şerban Sergiu,

DETALIERE DE CONŢINUT Pentru fiecare dintre categoriile de personaje propuse la conţinuturi, se alege un fragment de text, care se prezintă elevilor. Se are în vedere selectarea unor texte cât mai variate, aparţinând atât epicului cât şi dramaticului. Se va ţine cont de asemenea ca fragmentele de text alese să fie de dimensiuni relativ reduse pentru a putea fi studiate într-o oră de curs. Fragmentul trebuie să fie reprezentativ pentru personajul ales şi ilustrativ pentru categoria propusă. Sugestii de texte: personaj principal – Vlad Ţepeş – „Păduri înfricoşate” de Eusebiu Camilar – Ştefan cel Mare – „Fraţii Jderi” de Mihail Sadoveanu personaj secundar – Ana – „Monastirea Argeşului” – Chirică (dracul) – Povestea lui Stan Păţitul” de Ion Creangă personaj episodic – catindatul – „D’ale carnavalului” de I. L. Caragiale personaj animalier – calul, albina, furnica – „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă personaj pozitiv personaj negativ – Greuceanu – „Greuceanu” – Zmeul – „Greuceanu” – Spânul – „Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă – Baiazid – „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu

personaj individual– Niculaie Moromete – „Moromeţii” de Marin Preda personaj colectiv – ţăranii – „Răscoala” de Liviu Rebreanu – armata română – „Fraţii Jderi” de Mihail Sadoveanu
58

personaj narator personaj copil personaj simbol

– Luchi – „A murit Luchi” de Otilia Cazimir – Marin – „Viaţa ca o pradă” de Marin Preda – Linuţa – „Nepoata lui moş Mitruţ” de Ion Agărbiceanu – Mircea cel Bătrân – „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu

PRĂVALE-BABA fragmente de Ionel Teodoreanu – Bagă de seamă, Fănuţă, acum intri în rândul oamenilor. S-a trecut cu joaca, ia spus mama, uitându-se la el cu inima cam strânsă. Niciodată nu i s-a părut Domnicăi mai nimica-toată-de-om decât în ceasul dimineţii cu brumă, când l-a pregătit pentru cea dintâi zi de şcoală. Parcă-l luase la oaste. Tuns chilug – aşa o învăţase pe Domnica la şcoală, când l-a înscris – cu botforii potcoviţi, surtuc croit dintr-unul al tatei şi pălărie neagră de flăcău. Ghiozdanul prins în spinare cu două cureluşe, ca o raniţă. În ghiozdan, abecedarul, placa, plumbul, buretele, o bucată de pâine şi nişte perje afumate. Batistă curată în buzunar; unghiile tăiate şi limba cusută. – Ia mai spune odată: cine eşti tu? – Ştefan. Ştefan Damaschin. – Al cui eşti tu? – A lui Ştefan şi a Domnicăi. – Câţi ani ai? – Şăpti. – Ce ştii de-acasă? – A, bî, cî dî, ie, fî, gî, hî, i, jî, mî, nî, o, pî, rî, sî, şî, tî, ţî u, vî, zî. – Ce-s aiestea? – Literele alfabetului. Buchile, adăugase el. – Cine te-o-nvăţat vorba asta? – Ştiu eu de la oameni.(…) În ograda şcolii erau castanii lui septembrie şi două feluri de vrăbii: unele cu pene, altele cu ghiozdan. Şi unele şi altele erau săltăreţe şi făceau larmă subţire. Fănuţă intrase în ograda şcolii, aşezându-se pe un pietroi de lângă poartă, ca un drumeţ care s-a oprit la han să-şi răsucească o ţigară şi să răsufle. Privea la toate şi nu spunea nimic.(…) Apoi a sunat clopoţelul peste larma glasurilor, abătând-o de la joacă. Şi vârstele, după ce au trecut pe uşa şcolii, îmbulzindu-se, s-au despărţit, luându-şi locul în clasele lor.(…) Clasele umplute răsunau de tropăituri pe podele şi de pocnetul bocancilor. Era cu veselie ca întâiul foc în sobă.
59

Numai cei din clasa întâia nu ştiau ce să facă în cazarma lor. Stăteau unii întralţii, căutând parcă pe sus ochiul de-acasă al părinţilor, înecaţi între zidurile cu miros, pierduţi în mulţimea lor. Fănuţă a venit cel din urmă, fiindcă şi-a spălat mâinile la robinetul din ogradă. Şi cum l-au văzut că intră, bocănind pe podele cu botforii lui potcoviţi, ochii celorlalţi la el s-au oprit. – Aista-i cel de la Prăvale-Baba – şi de la el au aşteptat drum. – Ce staţi, măi? Hai să ne găsim locul nostru, le-a spus Fănuţă din treacăt; şi toţi s-au luat după el. Fără să mai cerceteze, Fănuţă a lăsat în plata lor încăperile cu huiet, s-a suit pe scară şi descoperind un prag cu soare şi tăcere – ca de pod – a intrat acolo, descoperindu-se. – Tu eşti repetent? l-a întrebat cu respect feciorul primarului, care avea haine de catifea albastră, cu guler scrobit peste celălalt, cravată cu puchiţei, plete de fată cu tunsoare pe frunte şi ciuboţele de glanţ cu bumbi. – De ce, măi domnişoară? – Hă-ăăă! au făcut ceilalţi. Băiatul primarului a spus: – Eu îs băiatul primarului… Apoi s-a înroşit ş-a înghiţit de două ori – fără să aibă gâlci – clipind cu ceaţă. A izbutit totuşi să spuie cu glas de porţelan: – Tu ai mai fost la şcoală. De asta ştii. – N-am mai fost eu, da’mă descurc şi-n codru, a spus Fănuţă, simţindu-se dulău de stână alături de pisicuţa cu fiong la gâtul gulerat. Aşa i-a găsit Doamna care-a intrat uşurel, fără s-o simtă nimeni: pe Fănuţă stând rezemat de banca întâia, cea de lângă uşă, ca o gazdă, iar pe ceilalţi în jurul lui ca nişte oaspeţi. – Eu sunt profesoara voastră. Să-mi spuneţi Doamna. Toţi s-au uitat cu îngheţ la ea. Doamna s-a aşezat la catedră, a deschis catalogul şi le-a spus: – Bună dimineaţa, copii. A strălucit soarele mai vesel, dar numai un glas i-a răspuns: – Bună dimineaţa, Doamnă. Doamna l-a privit pe Fănuţă şi i-a dat un zâmbet. Iar ceilalţi s-au uitat cu încă şi mai multă „uite-al-dracului” privire, la cel mic de la Prăvale-Baba. Doamna avea păr ca de abur, pieptănată în sus, obraji gălbui, cu oase, ochi castanii şi frunte mare-n sus. Doamna a strigat catalogul şi fiecare a auzit numele celorlalţi, dar nu ca acasă. Îi culegea cu numele întreg, pe fiecare dintre toţi, arătându-le locul în bancă. Pe Ştefan Damaschin l-a ţinut în banca întâia, chiar în faţa catedrei. I-a mai strigat încă o dată cuprinzând pe fiecare cu privirea, închizându-l parcă într-o cutiuţă, spunându-le să răspundă prezent, fiecare pentru el şi să se ridice. Aşa au făcut… Apoi Doamna s-a uitat lung la ei şi i-a întrebat, vorbind cu toţi cum ai vorbi cu unul. – Ştiţi voi ce-i crida? privind peste capul lui Damaschin.
60

S-au uitat unii la alţii, prepuielnici, şi s-a pornit o foşgăială în bănci. – Nu ştie nimeni ce-i crida? a stăruit Doamna. – Ştiu eu, a ghicit băiatul domnului Căpitan de jandarmi, care era îmbrăcat în tunică de postav militărească, cusută cu bumbi galbeni. – Spune, Decebal Cotruţă. Dar Decebal Cotruţă a tăcut ostăşeşte; iar mâna lui dreaptă a pornit glonţ spre tablă arătând crida de-acolo. – Ştim şi noi, au spus alţii şi au făcut la fel. Decebal s-a uitat cu „sst” la ei, dar toţi trăgeau cu mâinile la ţintă în cridă. Doamna a dat din cap cu un zâmbet. – I-a să văd dacă Ştefan Damaschin poate să-mi spuie ce-i crida? – Crida e o piatră albă…şi moale, s-a grăbit el să adauge, care lasă semne. – De unde ştii tu ce-i crida? – Am văzut la mama când mi-o croit surtucul…şi m-am gândit. – Aşa-i, băieţi? cum a spus Damaschin? i-a întrebat Doamna pe ceilalţi. – Aşa-i. Aşa-i. Numai băiatul primarului a ridicat două degete în sus, cum l-a învăţat acasă mama ca să fie de la început premiant. – Ce vrei, Şerban Postelnicu? – Doamnă, şi omătul e alb şi moale … – Şi? – Şi nu e cridă. Băieţii au căzut pe gânduri, înnodaţi în îndoieli. – Şerban Postelnicu, sunt multe lucruri albe şi moi care nu-s nici piatră, nici cridă. Aşa, de pildă: pânza, laptele, halviţa, lăcrămioara, mielul…Dar eu am întrebat ce-i crida. Stai jos, ascultă, gândeşte-te şi răspunde numai la ce întreb. De ce râzi, Ştefan Damaschin? – Mă gândeam şi eu aşa… – Spune tare: la ce te gândeai? Să ne veselim şi noi dacă-i de râs. – Mă gândeam că şi Postelnicu e roş ca patlăgica, da nu-i patlagică! Doamna a zâmbit potolit, iar ceilalţi au râs într-un glas, cu ochii la Patlagică. Altă poreclă se născuse. Doamna a ciocănit cu degetul în catedră şi s-a făcut linişte. Apoi a întrebat: – Ştie vreunul dintre voi să scrie? Mulţi au tăcut niznai; alţii s-au codit; alţii au dat din cap cu da şi ba; iar alţii au vestit cu toată gura că ei ştiu de-acasă. Ştefan Damaschin a ascultat, dar n-a suflat. – Cei care ştiu să scrie să vie aici, în băncile din faţă. S-au zorit dând buzna, ca la pofteală cu dulceţi. – Voi faceţi-le loc. Cu Ştefan Damaschin în cap, cei din băncile din faţă au plecat; iar ceilalţi, cărturarii, s-au aşezat cu slavă în locurile din frunte. Şerban Postelnicu – primarul – sa grăbit să ia tocmai locul lui Ştefan Damaschin. Iar de-acolo, a întors capul şi i-a aruncat o privire peste umăr, care spunea: – Sâc!
61

– Bine, a spus Doamna. Vedem noi îndată. Eu, băieţi, a vorbit ea tuturora, am să încep o poveste pe care mulţi dintre voi o ştiţi de-acasă. Oricum, şi dacă aţi uitat-o, voi să mă ascultaţi cu luare-aminte şi să nu vă gândiţi la altceva. Uite-aşa spune: „Era odată o babă…” – Şi un moşneag, a sărit unul. – Da, şi un moşneag, a spus Doamna, privindu-l. Numai că acum eu spun povestea şi voi m-ascultaţi: „Baba avea o găină şi moşneagul avea un cucoş. Găina se oua de câte două ori pe zi şi baba mânca o mulţime de ouă, iar moşneagului nu-i da nici unul.” Aţi ascultat bine? – Care dintre voi, a vorbit Doamna către cei neştiutori de carte poate să spuie cu vorbele lui ce-am istorisit eu?...Tu, Gheorghe Coşeru. Gheorghe Coşeru a înghiţit şi a spus fuguţa: – Era odată o babă şi-o găină, un moşneag ş-un cucoş. Găina făcea ouă multe, da’ cucoşul moşneagului nu făcea ouă deloc. Şi numai baba mânca ouă. Doamna a zâmbit şi a spus: – Cam aşa. Apoi Doamna s-a uitat la băncile cărturarilor. – Acum să vedem care dintre voi poate să scrie cu cridă pe tablă ce-am spus eu… Tăcere cu spaimă. Toţi şi-au încuiat mâinile sub bancă, uitându-se în jos. – Şerban Postelnicu… l-a întrebat Doamna pe cel ajuns în banca întâia. Dar Patlagică s-a făcut alb cum îi crida şi Doamna i-a dat bună pace, lăsându-l să fie alb şi moale.(…) – Du-te la tablă, Ştefan Damaschin. S-a dus şi s-a oprit. Toţi se bucurau că nu-s în pielea lui. Numai Ştefan Damaschin nici nu s-a bucurat, nici spăimântat, ci a stat, aşteptând, cu mintea stârnită ca zbârnâitoarea unui zmeu. – Ştefan Damaschin, poţi tu să faci pe tablă ce-am istorisit eu? Ceilalţi n-au înţeles cum trebuie, crezând că a scrie, sau a face, totuna era. Dar Ştefan Damaschin a răspuns, după ce s-a măsurat din ochi cu tabla: – Să fac oi putea. – Ia încearcă. …Dintâi s-a ivit casa: casă de ţară cu cocostârc în vârf, uşă, două ferestre şi prispă. Apoi s-a aşezat pe prispă, în stânga, baba, cloanţă-cotoroanţă cu nas hapsân, ochi mici şi o burtă cât o bute. Când a ajuns la mâinile ei, Fănuţă s-a oprit, s-a gândit, s-a răzgândit şi a lăsat mâinile babei ca nişte lână, încă netoarsă, fără degete. Apoi s-a aşezat pe prispă moşneagul… Pe umărul moşneagului, un cocoş îşi spunea vorba: Cucurigu! Apoi Fănuţă s-a dus la mâinile babei şi le-a tors din caier, cu degete încârligate de Talpa-Iadului. Într-una, baba ţinea un ou. Cu cealaltă baba ţinea o sforicică de care crida a legat o găină care scoate ou. Fănuţă nu s-a sfiit să puie oul unde trebuie şi băieţii au râs de-aşa ispravă glumeaţă. Dar râdea şi Doamna, astfel că băieţii s-au uitat mai departe. – Ce mai venea?
62

A stat şi s-a gândit Fănuţă, cu faţa boţită de gând, frământând crida în degete. Ş-apoi s-a hotărât şi-a pus în burta babei, de la gâtiţă în jos, ou lângă ou, cum stau cartofii într-un sac. Băieţii se uitau numai la tablă. Doamna se uita numai la Ştefan Damaschin: parcă venea o rândunică dinspre el, vestind o primăvară. Iar Ştefan Damaschin, mereu stârnit, a mai lăsat o aţă din streaşina casei, drept deasupra babei, de care-a atârnat – de la el – un păianjen. – Ştefan Damaschin, şterge tot cu buretele şi lasă numai găina… şi oul ei, a adăugat Doamna zâmbind. Şi iar s-a făcut noapte pe tablă, rămânând numai găina şi oul. – Damaschin, l-a întrebat Doamna; cu ce seamănă oul găinei? – C-o buche, a răspuns el, şi Doamna a râs. – Cu care buche? Adică literă, a spus Doamana către ceilalţi. – Cu o. – De unde-o ştii tu? – Din abecedar. – Bine, Ştefan Damaschin. Acum şterge şi găina. A stres-o. Deci, din toată povestea n-a rămas decât un ou. – Acum, a poruncit Doamna, fiecare să treacă la locul lui. Doamna (…) s-a dus la tablă, a luat crida şi a tras un beţişor încârligat jos lângă oul babei, lipindu-l de ou. – Iaca asta e litera a, cea dintâi literă a alfabetului. Cu asta, copii, începe povestea literelor. Căci alfabetul nu-i altceva decât o poveste în care vezi cum au venit pe lume literele.(…) Clopoţelul venea într-un picior cu literele recreaţiei. – Asta a fost, copii, cea dintâi oră de învăţătură. Ş-acum, înainte de a vă duce la joacă,am să vă mai învăţ ceva. Cine-a făcut povestea pe tablă? – Damaschin, au răspuns ei în cor. – Vra să zică oul e al lui? – Daaa. – Cum i-l dăm noi? N-a ştiut nimeni să răspundă. Doamna a şters cu buretele băţul încârligat, alăturat oului de pe tablă, şi l-a făcut mai încolo, în stânga oului. – Ştiţi voi ce înseamnă asta? – 10, a răspuns Şerban Postelnicu. – Şi ce e 10? – Nota premianţilor, a răspuns Postelnicu. – Da. (…) Copiii care sunt cuminţi, care au minte ageră, şi care mai sunt şi silitori la învăţătură, merită nota zece. Atâta le poate da profesorul; … Acum am să iau nota zece de pe tablă şi am s-o scriu în catalog în dreptul lui?... – Ştefan Damaschin, a izbucnit corul cu veselie şi dreptate. Numai gura lui Şerban Postelnicu a rămas căscată la litera o : oul babei.
63

Acest fragment de text poate fi folosit ca suport atât pentru personajul principal (Fănuţă), cât şi pentru personajul copil (Fănuţă, Şerban Postelnicu), pentru personajul secundar (Doamna, Şerban Postelnicu), pentru personajul colectiv (clasa I). Activităţile care pot fi desfăşurate pornesc de la exerciţiile lexicale pe marginea textului, citirea pe roluri, dramatizarea, dar se concentrează pe caracterizarea personajelor. Pentru a uşura munca profesorului, pentru a înlesni activitatea elevului, dar şi pentru a face din caracterizarea personajelor o activitate plăcută şi interesantă se poate lucra cu o fişă de caracterizare. În continuare oferim un model de astfel de fişă, care este întocmită de către profesor şi apoi completată de către elevi, sub îndrumarea acestuia.

64

Ştefan Damaschin (Fănuţă) – personaj principal – „Niciodată nu i s-a părut Domnicăi mai nimica-toată-de-om decât în ceasul dimineţii cu brumă, când l-a pregătit pentru cea dintâi zi de şcoală. Parcă-l luase la oaste. Tuns chilug – aşa o învăţase pe Domnica la şcoală, când l-a înscris – cu botforii potcoviţi, surtuc croit dintr-unul al tatei şi pălărie neagră de flăcău. Ghiozdanul prins în spinare cu două cureluşe, ca o raniţă. În ghiozdan, abecedarul, placa, plumbul, buretele, o bucată de pâine şi nişte perje afumate. Batistă curată în buzunar; unghiile tăiate şi limba cusută.” „Fănuţă intrase în ograda şcolii, aşezându-se pe un pietroi de lângă poartă, ca un drumeţ care s-a oprit la han să-şi răsucească o ţigară şi să răsufle. Privea la toate şi nu spunea nimic.(…)” Portret fizic • Caracterizare directă de către alte personaje (mama) • Înfăţişare obişnuită şi modestă de şcolar, aspect curat şi îngrijit • Inteligenţă şi discreţie • Monolog interior

_________________________ ______ • _________________________ ______ • _________________________ ______ „Aista-i cel de la Prăvale-Baba – şi de la _________________________________ el au aşteptat drum. – Ce staţi, măi? Hai să ne găsim locul nostru, le-a spus Fănuţă din treacăt; • _________________________ şi toţi s-au luat după el.” ______ • _________________________ „– N-am mai fost eu, da’mă descurc şi-n ______ codru, a spus Fănuţă, simţindu-se dulău • _________________________ de stână alături de pisicuţa cu fiong la ______ gâtul gulerat.” _________________________________

„Doamna l-a privit pe Fănuţă şi i-a dat un zâmbet. Iar ceilalţi s-au uitat cu încă şi mai multă „uite-al-dracului” privire, la cel mic de la Prăvale-Baba.” „– Mă gândeam că şi Postelnicu e roş ca patlăgica, da nu-i patlagică!”

Autocaracterizare • Mândru de capacitatea sa de orientare • Se simte puternic

_________________________ ______ • _________________________

65

…Dintâi s-a ivit casa: casă de ţară cu cocostârc în vârf, uşă, două ferestre şi prispă. Apoi s-a aşezat pe prispă, în stânga, baba, cloanţă-cotoroanţă cu nas hapsân, ochi mici şi o burtă cât o bute. Când a ajuns la mâinile ei, Fănuţă s-a oprit, s-a gândit, s-a răzgândit şi a lăsat mâinile babei ca nişte lână, încă netoarsă, fără degete. Apoi s-a aşezat pe prispă moşneagul… Pe umărul moşneagului, un cocoş îşi spunea vorba: Cucurigu! Apoi Fănuţă s-a dus la mâinile babei şi le-a tors din caier, cu degete încârligate de Talpa-Iadului. Într-una, baba ţinea un ou. Cu cealaltă baba ţinea o sforicică de care crida a legat o găină care scoate ou. Fănuţă nu s-a sfiit să puie oul unde trebuie şi băieţii au râs de-aşa ispravă glumeaţă. Dar râdea şi Doamna, astfel că băieţii s-au uitat mai departe. „________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ ________________________________” „…Copiii care sunt cuminţi, care au minte ageră, şi care mai sunt şi silitori la învăţătură, merită nota zece. Atâta le poate da profesorul; … Acum am să iau nota zece de pe tablă şi am s-o scriu în catalog în dreptul lui?... – Ştefan Damaschin, a izbucnit corul cu veselie şi dreptate.”

______ • _________________________ ______ _________________________________ _________________________ ______ • _________________________ ______ • _________________________ ______ _________________________________

_________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________ • _________________________ ______ _________________________________

Caracterizare indirectă desprinsă din atitudinea altor personaje faţă de

66

personajul caracterizat Admiraţie faţă de inteligenţa inventivitatea sa Speranţă pentru un viitor strălucit

şi

_________________________ ______ • _________________________ ______ • _________________________ ______ _________________________________ _________________________________ _________________________________

67

TEHNICA REDACTĂRII UNEI REVISTE ŞCOLARE
Opţional la nivelul ariei curriculare sau la nivelul mai multor arii curriculare.

68

ARGUMENT O revistă şcolară reflectă pulsul şcolii. Realizarea unei reviste în cadrul unui opţional reprezintă o modalitate deosebită de a îmbina noţiunile specifice mai multor discipline pentru că presupune pe lângă utilizarea PC-ului şi o cultură generală bogată. Opţionalul vine în sprijinul elevilor prin posibilitatea de a folosi calculatorul, de a le publica creaţiile literare, grafice, ştiinţifice, etc., cât şi în sprijinul profesorilor, aceştia putând „evalua” scrierea, imaginaţia, spiritul de echipă al elevilor, rolul lui fiind de a ghida realizarea revistei şi de a le oferi noţiunile teoretice care să-i ajute. Elevii sunt îndrumaţi să devină „mici ziarişti”, pas cu pas, operând cu noţiuni şi tehnici de redactare specifice acestei meserii. O astfel de revistă implică multă muncă, dar şi satisfacţiile sunt pe măsură căci „produsul” poate fi considerat o modalitate originală de evaluare a muncii elevilor. Acest opţional poate fi realizat la oricare dintre clasele de gimnaziu şi chiar la clasele de liceu, în funcţie de nivelul la care se aplică, modificându-i-se structura. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ Să utilizeze corect termenii de specialitate pentru lucrul în 1. programul de editare texte şi desene din mediul Windows Să utilizeze elementele de marcare, fronturile, tăieturile şi 2. formatările la nivelul de caracter, propoziţie şi pagină 3. Să redacteze texte pe teme date 4. Să redacteze materiale pentru realizarea revistei şcolii sau a clasei şi să le îmbine EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE exerciţii de utilizare a calculatorului şi a facilitaţilor oferite de acesta

exerciţii aplicative

exerciţii de redactare a unui interviu, anchetă, compunere cu titlu sugerat • redactarea unui text jurnalistic ţinând cont de caracteristicile specifice acestui tip de text literar • dialog / dezbatere privind titlul revistei • dialog / dezbatere privind conţinutul revistei • dialog / dezbatere privind primul număr al revistei • expunerea punctelor de plecare în editarea unei reviste • expunerea şi completarea schemei redacţionale • punctarea rolului fiecărui membru şi

69

asumarea atribuţiilor Să redacteze corect şi îngrijit 5. textele şi să le aranjeze potrivit în pagina revistei MODALITĂŢI DE EVALUARE • Probe practice • Redactarea paginilor de revista exerciţii de redactare şi de punere în pagină

CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII 1. Noţiuni introductive. (2 ore) 2. Naşterea unei reviste. (2 ore) 3. Redactarea revistelor. Structura unei redacţii. (3 ore) 4. Textul. Compuneri după un titlu dat. (2 ore) 5. Textul jurnalistic. Editarea în Word. (3 ore) 6. Reportajul. Elemente de marcare, tăiere, formatare la nivel de caracter, literă, propoziţie şi pagină. (3 ore) 7. Interviul. Fişierul (File). (2 ore) 8. Ancheta. Salvarea programului scris. Ieşirea din editor. (3 ore) 9. Relatarea. Folosirea elementelor pentru Insert. Clip Art-ul. (2 ore) 10.Portretul. Paint. (2 ore) 11.Punerea în pagină. Lizibilitatea. Stilul revistei. (3 ore) 12.Tipuri de pagini. (3 ore) 13.Organizarea vizuală a articolelor. Scoaterea unui număr (1) al revistei. (5 ore)

70

BIBLIOGRAFIE Brielmaier Peter, Ghid de tehnoredactare (Punerea în pagină a revistelor) Wolf Eberhard,, Polirom, Iaşi, 1999 Coman, Mihai, I Capelle, Marc, Randall, David, Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare. (vol. şi II), Polirom, Iaşi, 1999 Ghidul jurnalistului,Caro, Bucureşti,1996 Jurnalistul universal, Polirom, Iaşi, 1997 DETALIERE DE CONŢINUT INTERVIUL „Interviul este o conversaţie, de obicei între două persoane, pentru a obţine informaţii în beneficiul unei audienţe nevăzute” (Ken Metzler) Pregătirea întrebărilor Înainte de interviu trebuie să vă gândiţi la turnura pe care o va lua acesta, atunci când pregătiţi prima listă de întrebări. E bine să vă întrebaţi prietenii sau colegii: „Dacă l-aţi intervieva pe X, ce aţi vrea să ştiţi” Oamenii neimplicaţi pot oferi idei foarte bune pentru întocmirea întrebărilor. Alegerea structurii interviului Înainte de alegerea întrebărilor trebuie să decideţi care va fi structura acestuia, în aşa fel încât să vă atingeţi scopul. Sunt cinci tipuri de interviuri: • pâlnie • pâlnie inversată • tunel • cu formă liberă • cu ordine mascată. ( Detalii în Manual de jurnalism de M. Coman, p.79) Ce întrebări nu trebuie puse? • Întrebări care dovedesc absenţa sau carenţe ale documentării • Întrebări vagi, generale • Mai multe întrebări într-o singură formulare • Întrebări lungi • Întrebări care se explicitează, se justifică • Întrebări la care se poate răspunde cu da sau nu ,deşi nu doriţi acest lucru • Întrebări ipotetice • Întrebări cu răspuns conţinut
71

De asemenea elevii trebuie să cunoască aspecte privind modul de comportare în timpul interviului, modalităţi de redactare etc. Ca metodă de evaluare recomandăm ca elevii să formuleze întrebări pentru diverse tipuri de interviuri şi să realizeze astfel de creaţii jurnalistice, redactându-le apoi. Vă oferim, în continuare, un model de revistă redactată de către elevii Şcolii Gimnaziale nr. 11, „Mihail Sadoveanu”, împreună cu profesorii catedrelor de limba şi literatura română şi limbi moderne. (coordonator prof. Jane-Mary Scarlat, colectiv de redacţie: prof. Chirnoagă Iulia, prof. Gogoaşă Roxana, prof. Moga Aniela). Această revistă ilustrează aplicabilitatea opţionalului la nivelul ariei curriculare Limbă şi Comunicare.

72

73

Numele meu este Roger Freng şi sunt un împătimit al limbilor străine. Deocamdată nu ştiu decât trei, dar vreau să vă ajut şi pe voi să le învăţaţi. A propos, ştiţi de unde vine numele meu? ☺ Ich heiβe Roger Freng und bin ein Fremdsprachen – Fan. Zur Zeit kann ich nur drei, aber ich will auch euch helfen, sie zu lernen. Wisst ihr wohl, woher mein Name kommt? ☺ Mon nom est Roger Freng et je suis intéressé aux langues étrangères. Pour le moment je ne connais que trois. Je veux vous aider à mieux les apprendre. À propos, savez-vous d’où vient mon nom? ☺ My name is Roger Freng and I am keen on foreign languages. For the time being, I can speak only three, but I want to help you learn them, too. By the way, do you know where my name comes from?

74

CASPER Once upon a time, there was a castle haunted by ghosts. In this group of ghosts, there was a little ghost called Casperino Casperina. He was a funny ghost. He didn’t eat people, children or any person. He played with them. When the witch, the master of the castle, heard what Casperino Casperina did, she took him and dropped him into a vault where there were a lot of wolves, ghosts ( like him ), scary monkeys (not like Casperino). This place was very bad and very scary. When they saw Casperino Casperina, they wanted to kill him, but his ancestor, the old ghost, saved Casperino. The children heard what happened with Casperino and ran to the castle. They electrocuted the witch, killed all the slaves of the witch, but they didn’t know how to get Casperino out of there. One child came up with something:

“I’ve found the solution. Let’s get dressed in some costumes and pretend that we’ve dropped in the vault, then we kill those creatures, then…” They entered the vault, killed those ugly creatures and then, they got Casperino Casperina out of there. They thought Casperino Casperina’s name is too long and they decided to call him Casper

75

HALLOWEEN A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1. She can make a lot of spells and she can fly. 2. He sucks the people’s blood with his teeth. 3. Bird of the night, which is blind by day. 4. Wild animal that looks like a dog. 5. The soul who haunts abandoned houses ………

B 6. The man who has the power to transform himself into a wolf on full moon. 7. A witch can make ………… 8. The ware wolf is a strange ………… 9. It is made of wax and it can reflect light. A – B . Celebration of dead people on 31st October. HALLOWEEN HAPPENINGS On a dark night A girl was stolen by a vampire And transformed in a witch, very rich That witch went into a house And slipped into the children’s room She turned the light off And scared the children. She liked the young one, Thus decided to take him away To her scary castle. She made a magic spell In a deep sleep he fell The witch ate his prose, heart, Liver and kidney, Then drank all his blood. This happened on a terrifying night of HALLOWEEN !

76

THANKSGIVING
A 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1. We must do only ……things to get presents at Christmas. 2. We must ……… everybody, especially our family. 3. We say …………. every time we receive something. 4. “……………is money” 5. The Thanks............ Day is on the 27th of November.

B 6. The symbol of The Thanksgiving Day. 7. Place full of friends and members of the family. 8. We thank ………… for the things He gave us. 9. We ………… turkey on Thanksgiving Day. A – B. We show it on Thanksgiving Day.

SAYINGS AND PROVERBS
 A friend in need is a friend indeed.  A great fortune is a great slavery.  Hope is the poor man’s bread.

 I cannot be your friend and your flatterer, too.  All is well that ends well.  One “today” is better than ten “tomorrows”.

77

LES AVENTURES D’ HENRY LE 1ER CHAPITRE IL ÉTAIT UNE FOIS …
Il était une fois un garçon de sept ans qui est né dans une île du Pacifique. Cette île était isolée et inconnue au reste du monde. Elle avait une végétation luxuriante avec beaucoup de rivières et de bananiers. C’était le printemps. Le petit Henry Bloom, les yeux bleus et les cheveux blonds, se baignait dans l’eau de l’océan entouré de quelques dauphins qui faisaient des sauts spectaculaire et imprévus. Tous les matins, à huit heures précises, il se réveillait, il faisait sa toilette dans le petit cours d’eau qui scintillait au soleil prés de sa maison. Elle n’était qu’une construction ancienne presque ruinée par la pluie et le vent, bâtie il y a quinze ans par les malheureux parents d’ Henry, des naufragés sans l’espoir de revoir leur cher continent, leurs familles et leurs maisons. S’adaptant peu à peu aux conditions insulaires, ils ont vécu ainsi plusieurs années jusqu’au mystérieux événement qui les a précipité vers la mort. Personne ne sait ce qui s’est passé, ne même le petit Henry. Seul, au milieu de la nature, il est devenu maître de toute l’île et responsable de ses actions. Les élèves du VIIIème E et leur professeur, Iulia Chirnoagă

78

Le château d’Ussé

A la lisière de la sombre et mystérieuse forêt de Chinon, le château d’Ussé, le château de la < Belle au Bois Dormant >, dresse sa haute silhouette blanche face à la riante vallée de l’Indre. C’est l’image même du beau château médiéval, pour hardis seigneurs et gentes dames, celui des poètes et des contes de fées. Construit aux 15e et 16e siècles, par les familles de Bueil et d’Espinay sur les soubassements d’une ancienne forteresse médiévale, il a vu succéder plusieurs propriétaires qui, chacun, a apporté sa touche personnelle lui conférant ainsi un charme unique : en 1538, une chapelle collégiale dotée d’un porche sculpté et de stalles somptueuses, construites par Charles d’Espinay, en 1664, des terrasses ornées d’orangers, dont certains datent d’avant 1789. Au 17e siècle, le pavillon constituant l’aile gauche du château construit par le marquis de Valentinay à l’intention de son fils lors de son mariage avec la fille du maréchal de Vauban, et l’ouverture de la cour intérieure sur la Loire grâce à la démolition de l’aile nord du château. C’est en effet une transformation symbolique de mœurs et de l’habitation : le château hermétiquement clos et replié sur la défensive n’a plus sa raison d’être, les châtelains veulent vivre agréablement, profiter du soleil et de l’aimable paysage où est édifiée leur demeure. Enfin, œuvre de Mlle d’Ussé, les appartements royaux destinés à recevoir le Roi. A sa mort, Ussé fut vendu au Duc de Montbazon puis à Monsieur de
79

Chalabre qui le revendit à la Duchesse de Duras dont la fille, la Comtesse de la Rochejacquelin, le laissa à son petit-neveu le Comte de Blacas dont les descendants en sont encore les actuels propriétaires.

80

Das Brandenburger Tor, Symbol der Wiedervereinigung Deutschlands Beginnen Sie Ihren Spaziergang auf dem Alexanderplatz. Dieser Platz gehörte in den 20er Jahren zu den belebtesten Plätzen Berlins. Er bekam 1805 seinen Namen zu Ehren des russischen Zaren Alexander I. Vom Alex ,wie die Berliner diesen Platz nennen, sind es nur wenige Schritte bis zum höchsten Bauwerk Berlins, dem Berliner Fernsehturm, der knapp 370m misst. Er entstand anläßlich des 20. Jahrestages der DDR. Wenn Sie im rotierenden Cafe` in der Kugel des Turmes Platz nehmen, erleben Sie in 30 min einen phantastischen Rundblick auf die Stadt. Direkt vor dem Fernsehturm befindet sich die Marienkirche, die um 1270 gebaut wurde und die zweitälteste Kirche der Stadt ist. Nur wenige Meter von der Kirche entfernt, steht der Neptunbrunnen. Er wurde 1891 gebaut und war ein Geschenk der Berliner Bürgerschaft an ihren König. Wenn Sie sich jetzt nach links wenden, haben Sie das Rote Rathaus vor sich, den Sitz des Regierenden Bürgermeisters von Berlin. An das Rote Rathaus schließt sich das Nikolaiviertel an, die „Wiege“ Berlins. Kleine Geschäfte und Boutiquen, hübsche Restaurants und zahlreiche historische Details warten im Nikolaiviertel darauf, vom interessierten Spaziergänger entdeckt zu werden. Im Zentrum sehen Sie die Nikolaikirche. Sie entstand um 1230 und ist die älteste Kirche Berlins. Heute befindet sich das Museum für Stadtgeschichte darin. Haben Sie das Nikolaiviertel
81

bis an das Spreeufer durchquert, sehen Sie auf der gegenüberliegenden Seite den Marstall vor sich. Dieses Gebäude beherbergte damals Pferde und Kutschen des Königs, heute ist die Berliner Stadtbibliothek darin untergebracht. Von den Domtreppen blicken Sie direkt auf den Lustgarten, der sich gerade in der Umgestaltung befindet, und auf das Alte Museum, das den Beginn der Museumsinsel markiert. 5 weltberühmte Museen stehen hier dicht beieinander: neben dem Alten Museum die Nationalgalerie, das Neue Museum, das Bodemuseum und das Pergamonmuseum. Vom Lustgarten kommen Sie zur Schloßbrücke, die mit acht Marmorskulpturen Schinkels geschmückt ist. In der Friedrichwerderschen Kirche links von der Schlossbrücke befindet sich heute ein Museum mit Werken des berühmten Architekten und Künstlers Schinkel. An der Schloßbrücke beginnt die berühmte Berliner Strasse „Unter den Linden“. Auf der rechten Seite steht das heutige Deutsche Historische Museum, das frühere Zeughaus, das Waffenarsenal das Königs (Bauzeit: 1695 – 1706). Architektonisch besonders wertvoll ist der Innenhof des Gebäudes, der mit 18 Masken sterbender Krieger geschmückt ist. An das Gebäude schließt sich die Neue Wache (1816 – 18) im Kastanienwäldchen an. Hinter der Neuen Wache stehen das Palais am Festungsgraben, und das Maxim-Gorki-Theater. Das nächste Gebäude ist die Humboldt-Universität zu Berlin, die 1810 gegründet wurde. Der sich gegenüber der Universität befindende Bebelplatz wird umschlossen von der Deutschen Staatsoper (1741 – 43), dem ersten freistehenden Theater Deutschlands, der Alten Bibliothek (wegen ihrer geschwungenen Fassade im Volksmund auch Kommode genannt), in der sich die früher die Preußische Staatsbibliothek befand und heute Unterrichtsräume der Humboldt-Universität untergebracht sind und der katholischen St. Hedwigs Kathedrale, die im Krieg zerstört wurde und jetzt moderne Innengestaltung aufweist. Auf dem Bebelplatz verbrannten 1933 Faschisten die Bücher humanistischer Schriftsteller und Dichter. Daran erinnert heute eine Gedenktafel an der Fassade der Kommode und ein Denkmal mitten auf dem Platz. Durch ein Fenster im Boden schaut man in eine leere Bibliothek, Symbol für die Vernichtung von kulturellen Werten durch die Faschisten.

82

Wenn Sie gut aufgepasst haben, dann fällt es Ihnen nicht schwer, das folgende Rätsel zu lösen!

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10 . 1. Platz mit fünf weltberühmten Museen 2. erstes freistehendes Theater in Deutschland 3. Theater hinter der Neuen Wache 4. Platz, auf dem 1933 Bücher verbrannt wurden 5. Steht am Anfang der Museumsinsel 6. zweitälteste Kirche Berlins 7. ehemaliger Pferdestall des Königs 8. ehemalige s Waffenarsenal des Königs 9. nach einem russischen Zaren benannter Platz 10. höchstes Bauwerk Berlins

83

Dracula - Celebritate ce dăinuie de peste 500 de ani Vlad Ţepeş, fiul lui Vlad Dracul care era guvernator militar al Transilvaniei şi membrul al Ordinului Dragonului (Draconis), ia pentru prima dată domnia Ţării Romaneşti intre anii 1456-1462 si se întoarce pe tronul ţării în anul 1476. Dracula nu este o poreclă a voievodului Ţării Romaneşti. Este chiar numele lui. El însuşi semna "Drakulya" (nume care se traduce - Fiul Dracului). Porecla este Ţepeş. Aceasta a fost dată de contemporanii lui din cauza mijloacelor preferate de tortură cu care îşi pedepsea duşmanii şi chiar unii dintre supuşii lui. O dovadă a cruzimii sale ce l-a făcut să-şi dobândească faima numelui, trecând astfel hotarele vremii, este aceea că Ţepeş Vodă punea să fie traşi în ţeapă nu numai prizonierii de război, ci şi unii oşteni ai armatei lui, răniţi în spate socotind că aceştia au fugit din faţa duşmanului. Pedepsele pe care le-a aplicat erau din punctul lui de vedere raţionale deoarece considera că era singura soluţie de a asigura liniştea şi ordinea ţării, dar şi să taie pofta celor care râvneau la tronul lui. În anul 1476 domneşte doar o singură lună, noiembriedecembrie, după care este învins intr-o bătălie la Târgovişte. Este asasinat împreuna cu fiul lui în ianuarie 1477.

Se crede că trupul neînsufleţit al lui Dracula a fost înmormântat în biserica Mânăstirii Snagov. Fiind un personaj nu numai istoric, ci şi literar şi folcloric voievodul a fost ales de scriitorul Bram Stoker ca erou principal al romanului său apărut in anul 1897.

84

De atunci, Dracula şi Transilvania, tărâmul care adăposteşte misteriosul castel plin cu fantome şi vampiri undeva în mijlocul pădurilor întunecoase, a devenit subiectul a peste 750 de filme, documentare sau nuvele inspirate fiind de romanul scriitorului irlandez. Astfel mitul lui Dracula păstrează viu mitul vampirilor care era întâlnit în Evul Mediu în toate ţările continentului. Oare cruzimea şi actele lui de represiune ce au fost o realitate, fac să-şi merite această legendă de transformare a lui în vampir? Aşa a reuşit fiul lui Vlad Dracul, născut în iarna lui 1428 într-o casă de lângă turnul ceasului din Sighişoara, să rămână o celebritate care dăinuie de peste 500 de ani!? Copil fiind, Vlad Ţepeş a trăit ca ostatic al turcilor. În timp ce familia i-a fost asasinată el a fost pus la curent cu chinurile pe care aceasta le-a îndurat. Acesta pare a fi motivul ce i-a otrăvit sufletul aşa încât, ajuns voievod, pedepsea tăind, jupuind, spânzurând, decapitând sau trăgând în ţeapă. Victor Hugo în "Legende de Siecles", redă felul în care Vlad Ţepeş a întâmpinat armata sultanului Mahomed al II-lea venită să cucerească Ţara Românească. Înaintând spre Târgovişte, oştenii armatei turceşti au fost îngroziţi de priveliştea oferită de Ţepeş: case arse, câmpii pârjolite, şi fântâni cu apă otrăvită. Totul a culminat însă cu imaginea de lângă zidurile cetăţii unde se adăpostise Vlad Ţepeş: o imensă pădure de cadavre. Cuprinşi de frică şi îngroziţi de mirosul celor 20.000 de cadavre ale prizonierilor turci înfipţi în ţepe, ofiţerii lui Mahomed s-au retras recunoscând victoria voievodului. Pentru români, Vlad Ţepeş a rămas voievodul în timpul căruia puteai bea apă din fântâna Cetăţii Târgovişte, cu un pocal din aur masiv fără ca cineva să-l fure (surse istorice confirma existenta acestei cupe care a fost folosita până în ziua în care Vlad Ţepeş a murit).
85

Se spune că transformarea lui Vlad Ţepeş în Contele Dracula însetat de sânge se datorează faptului că potrivit obiceiului în acea vreme câştigătorul bătăliilor îşi potolea setea bând sângele celor învinşi. Să fie oare acesta adevărul despre Dracula? Legendă sau istorie? Cu certitudine putem afirma că Dracula a existat. Dacă voievodul Vlad Ţepeş este acelaşi cu vampirul diabolic este posibil să nu aflăm niciodată; cert este însă faptul că mitul vampirilor rezistă de sute de ani în faţa istoriei.

86

87

PAREMIOLOGIE COMPARATĂ
OPŢIONAL LA NIVELUL ARIEI CURRICULARE.

CLASA A VIII-A

88

ARGUMENT Moto: „Proverbul are întotdeauna înţelepciunea unui om bătrân” (Lucian Blaga) Proverbul constituie o realitate mereu vie, un organism complex, care este una cu viaţa popoarelor care au o cultură milenară, depozitară de istorie, fapte caracteristice, artă. Aceasta constituie o literatură de mare valoare a românilor, în care scriitorii din trecut şi de azi şi-au găsit izvorul măiestriei artei lor. Odobescu, Filimon, Negruzzi, Eminescu, Creangă, Arghezi şi alţii au aflat în proverb „sursă de inspiraţie”, dar în acelaşi timp şi izvorul modernităţii artei lor. Dacă pentru scriitori proverbul a fost şi este o sursă de inspiraţie de ce nu ar fi şi pentru elevi o sursă de dezvoltare a imaginaţiei şi de îmbogăţire a cunoştinţelor. Astfel cursul opţional se adresează elevilor de clasa a VIII-a pentru a le îmbunătăţi capacitatea de exprimare şi de apreciere a bogăţiei folclorului românesc. Am propus studierea proverbelor din mai multe perspective: istorică, înrudirea cu alte specii, funcţii şi chiar din perspectivă comparată. Rivarol considera proverbul ca fiind „fructul experienţei popoarelor, cugetarea tuturor secolelor, redusă în formule”; de aceea, fiind un opţional la nivelul ariei curriculare „Limbă şi comunicare”, cursul îşi propune abordarea proverbelor din perspectivă comparată şi interpretarea lor în limbile ariei curriculare (care se studiază în şcoală), elevii putând observa astfel asemănările izbitoare dintre experienţa unor popoare diferite şi să le interpreteze în concordanţă cu specificul fiecărei limbi. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ 1. 2. Să redacteze diferite texte pornind de la proverbe date Să interpreteze oral proverbe grupele logico-tematice date din EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • exerciţii de redactare • concursuri de redactare exerciţii de exprimare orală • joc didactic (imaginarea unei scenete pornind de la un proverb dat) • concursuri între grupe care au avut de argumentat acelaşi proverb • exerciţii de identificare a figurii de stil • exerciţii de exprimare a sentimentelor şi opiniilor inter-evaluarea compunerilor • stabilirea unor criterii de

3.

Să stabilească valenţele estetice ale compunerilor

Să evidenţieze valorile estetice ale proverbelor 5. Să recepteze cu interes şi să redacteze texte pe teme date 4.
89

apreciere 6. Să diferenţieze între proverbe şi alte exerciţii de diferenţiere specii literare MODALITĂŢI DE EVALUARE • probe orale • probe scrise • portofolii • concursuri

CONŢINUTURI / NUMĂR DE ORE PROPUSE 1. Istoricul paremiologiei universale. (2 ore) 2. Proverbul şi alte specii folclorice (zicătoarea, maxima, ghicitoarea, strigătura). (2 ore) 3. Funcţiile proverbului. (2 ore) 4. Proverbul din perspectivă comparată 4.1 – Tematică. 1 oră pentru fiecare grupă 4.2 – Interpretare. 4.3 – Argumentare scrisă. (2 ore pentru fiecare grupă) 5. Concluzii. (1 oră)

BIBLIOGRAFIE Adăscăliţei, Vasile, Anuţei, Mihai, Bălan, Ion Dodu, Bîrlea, Ovidiu, Proverbe şi zicători, Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1973 Dicţionar de proverbe român-german, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 Cartea înţelepciunii populare, Editura Minerva, Bucureşti, 1974 Istoria folcloristicii româneşti, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1974

Condrea, I. Aureliu, Dicţionar de proverbe şi zicători, Editura Librăriei Leon Alcaly, Bucureşti, 1912
90

Chiţimia, I. C., Gaster, Moses, Gheorghe, Gabriel, Ghiţescu, Micaela, Gorunescu, Elena, Hinţescu, I. C., Lefter, Virgil, Stănciulescu Cuza, Mariana, Tabarcea, Cezar,

Folclorul românesc din perspectivă comparată, Editura Minerva, Bucureşti, 1971 Literatura populară română, Editura Minerva, Bucureşti, 1983 Proverbele româneşti şi proverbele lumii romanice, Editura Albatros, Bucureşti, 1986 Dicţionar de proverbe spaniol – portughez - român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980 Dicţionar de proverbe român-francez, Editura Ştiinţifică şi Pedagogică, Bucureşti, 1978 Proverbele românilor, Editura Facla, Timişoara, 1985 Dicţionar de proverbe român-englez, Editura Facla, Timişoara, 1983 Dicţionar de proverbe italian-român, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982 Poetica proverbului, Editura Minerva, Bucureşti, 1982

DETALIERE DE CONŢINUT Proverbul din perspectivă comparată Proverbele unor popoare diferite, desemnând situaţii asemănătoare sau identice, se vor dovedi foarte apropiate, în ciuda specificului lor de natură etnică, geografică, istorică şi lingvistică, iar situaţiile tip, în raport cu proverbele (indiferent de forma în care sunt concretizate) trebuie să fie considerate invariante. N. Roşianu3 a identificat patru clase de invariante fiecăreia corespunzându-i mai multe grupe logico-tematice. Grupa tematică este alcătuită din proverbe cu o structură asemănătore şi apropiate în ceea ce priveşte elementele componente. Pe baza acestui criteriu se poate propune un model de clasificare a proverbelor universale. „Dificultatea traducerii dintr-o limbă în alta a unui proverb, provocată de ceea ce există mai cu seamă în planul expresiei, este atenuată prin posibilitatea de
3

Maxima populară rusă şi corespondenţele ei româneşti, Editura Univers, Bucureşti, 1979

91

echivalare a proverbului din diferite limbi” (Cezar Tabarcea, Poetica proverbului, Editura Minerva, Bucureşti, 1982, pag. 35) Pentru fiecare dintre cele patru invariante şi grupe logico-tematice propuse de N. Roşianu am încercat să găsim proverbe echivalente în franceză, engleză, germană, italiană şi spaniolă. Având ca punct de plecare invariantele şi grupele logico-tematice, profesorul va cere elevilor să interpreteze oral şi în scris proverbele din fiecare grupă.

Invarianta I
GRUPA LOGICO-TEMATICĂ: Stabilitate – instabilitate A. Obiectul îşi păstrează proprietăţile în orice condiţii Porcul oriîncotro face, lui tot noroiul îi place, din ce e nu-l poţi preface. (română) Wenn man eine Sau auch in Gold kleidete, so legte sie sich doch in den kot. (germană) It is hard to break a hog of an ill custom. (engleză) Au pourceau l’ordure ne pue point. (franceză) Le ortiche non fa buona salsa. (italiană) B. Obiectul îşi modifică proprietăţile Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri. (română) Währt nur eine Weile. (germană) The longest day must have an end. (engleză) Tout passe, tout casse, tout lasse. (franceză) No hay mal que cien años dure ni bien que a ellos ature. (spaniolă) Ogni giorni ne passa uno. (italiană) C. Anumite proprietăţi se modifică, altele rămân neschimbate Năravul din fire n-are lecuire. (română) Die Katze läßt das Mausen nicht. (germană) What is bred in the bone will not out of the flesh. (engleză) Chassez le naturel, il revient au galop. (franceză) El que malas mañas ha, nunca las perderá. (spaniolă) Il lupo perde il pelo, ma non il vizio. (italiană)

Invarianta II
GRUPA LOGICO-TEMATICĂ: Producător – bunuri A. Producătorul se foloseşte de bunurile sale Bogatul mănâncă când vrea, săracul când are. (română) Reiche essen, wann sie wollen, Arme, wann sie was haben. (germană)
92

The rich man may dine when he will, the poor man when he may. (engleză) Qui a la panse pleine, il lui semble que les autres sont rassasiés. (franceză) Hace uno lo que puede, y no lo que quiere. (spaniolă) Satulo non crede a digiuno. (italiană)
B. Producătorul nu se foloseşte de bunurile sale

Cizmarul umblă cu cizmele sparte. (română) Der Schuster trägt die schlechtesten Schue. (germană) None more bare than shoemaker’s wife and the smith’s mare. (engleză) Les cordonniers sont les plus mal chaussés. (franceză) En casa de herrero, cuchillo mangorrero. (spaniolă) In casa del calzolaio non si hanno scarpe. (italiană)

Invarianta III
GRUPA LOGICO-TEMATICĂ: Acţiune – reacţie
A. Acţiunea determină o reacţie corespunzătoare (aşteptată)

Ce semeni, aia culegi. (română) Was du säst, das wirst du ernten. (germană) He that soweth good seed shall reap good corn. (engleză) Comme tu sèmeras tu moissonneras. (franceză) El hijo de la gata ratones mata. (spniolă) I figli dei gatti pigliano i topi. (italiană)
B. Acţiunea determină o reacţie contrarie (neaşteptată)

Fă bine ca să-ţi auzi rău. (română) Heiße Bitte, kaler Dank. (germană) Do as you may if you can’t do as you would. (engleză) Graissez les bottes d’un villain, il dira qu’on les brûle. (franceză) Has bien y no mires a quien. (spaniolă) Consiglio veloce, pentimento tardo. (italiană)

Invarianta IV
GRUPA LOGICO-TEMATICĂ: Obiect propriu – obiect străin
A. Obiectul propriu este superior celui străin (cel străin este inferior)

E mai bine în coliba ta decât în palatul altuia. (română) Besser stolz am irdenen Topf, als demütig am goldenen Tisch. (germană) Home is home, though it be never so homely. (engleză) Petite maison à soi, vaut mieux que grande d’autrui. (franceză) Más vale la salud que el dinero. (spaniolă) É melio poverta onorata che richezza zvergognata. (italiană)
93

B. Obiectul propriu este inferior celui străin (cel străin este superior)

Puica de la vecini mi se pare gâscă mare. (română) Auf fremdem Acker steht die Saat am besten. (germană) All his geese are swans. (engleză) Moisson d’autrui plus belle que la nôtre. (franceză) La gallina que otro cria pone huenos más grandes que la miá. (spaniolă) Il grano degli altri ha sette croste. (italiană)

94

„CE-ŢI DORESC EU ŢIE, DULCE ROMÂNIE”
Opţional la nivelul mai multor arii curriculare.

95

ARGUMENT punct timpului şi al Moto: „Fără patrie, omul este un pierdut în hazardul spaţiului.” (Lacordaire) „Căci greşeala este să se creadă că moşia este o sumă a intereselor, pe când ea este totalul dăruirilor” (Antoine de Saint-Exupéry)

Dragostea de patrie nu se învaţă. Dragostea de patrie se naşte odată cu noi. Uneori înfloreşte singură, pe neaşteptate şi te trezeşti că e acolo, deşi mai devreme nai fi putut spune nimic despre ea. Alteori e nevoie de un cataclism care să încerce s-o zdruncine ca să înţelegi că ea nu poate dispărea oricât de departe, geografic vorbind, ai fi de ea. Dragostea de patrie nu se declară şi nu necesită vorbe „pompoase” şi „sunătoare”. De cele mai multe ori ea se şopteşte suav sau răsună din tăcere. Dragostea de patrie nu ne cere să fim eroi, ci ne obligă să fim noi înşine, mereu aceiaşi faţă de ea. Dragostea de patrie e singurul lucru pe care nimeni nu ni-l poate lua şi pe care nici măcar noi nu-l putem arunca pentru că nu e al nostru, ci e în noi. De aceea scopul acestui curs opţional nu este să-i înveţe pe copii să-şi iubească patria, pentru că ei o iubesc deja. Scopul său este să le arate că nu sunt singurii care o iubesc şi că va fi iubită atâta vreme cât se va vorbi româneşte undeva într-un colţ de lume. Acest curs opţional vine să prezinte faţa României, aşa cum ar putea-o vedea fiecare dintre noi, aşa cum au văzut-o înaintaşii şi aşa cum ne dorim să arate în viitor. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE OBIECTIVE DE REFERINŢĂ Să prezinte România din mai multe 1. perspective: geografică, artistică, socială etc. 2. Să prezinte prin desene imaginea ţării Să prezinte date despre activitatea unor personalităţi istorice marcante 4. Să redacteze compuneri, eseuri, texte nonliterare, pornind de la o temă dată 3.
96

EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE • Exerciţii de redactare • Desene pe teme date • Redactarea unor texte literare sau nonliterare pe teme date • Desene pe teme la alegere, dar în care să se regăsească imaginea României • Redactarea unor portofolii de prezentare • Exerciţii de redactare • Redactarea unor compuneri pe baza

unor texte literare • Exerciţii de căutare pe internet Să caute informaţii despre România, să • Exerciţii de selectare a unor date 5. le analizeze şi apoi să le prezinte sub istorice, geografice, pornind de la o formă de referat bibliografie dată METODE DE EVALUARE • Probe scrise • Probe orale • Desene • Portofolii • Referate • Revistă cu tematică dată CONŢINUTURI I. ROMÂNIA ŞTIINŢIFICE REFLECTATĂ ÎN SCRIERILE BELETRISTICE ŞI

1. România văzută prin ochii poeţilor şi prozatorilor 2. Personalităţi care au marcat istoria ţării 3. Prezentarea geografică a spaţiului carpatin 4. Lumea românească văzută prin ochii artiştilor 5. Impresii create de cele citite şi văzute reflectate în lucrări proprii II. PORTRET LA TIMPUL VIITOR 1. „La trecutu-ţi mare, mare viitor!” – redactare de texte pornind de la ideea dată 2. România maturităţii mele (desene) 3. Perspectivele dezvoltării economice a României (utilizarea mass-mediei şi a internetului) 4. Locul nostru în lume 5. Patriotismul – valoare a democraţiei (eseuri) notă– Pentru fiecare temă din cele prezentate mai sus se alocă 3 ore rămânând la dispoziţia profesorului 5-6 ore (în funcţie de structura anului şcolar) care pot fi distribuite în funcţie de clasă tot temelor amintite. Aceste ore mai pot fi folosite pentru realizarea unor concursuri, pe grupe de elevi din clase diferite, în care să se folosească toate cunoştinţele cu care elevii au luat contact în timpul cursului.

97

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE *** Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, M.E.N., C.N.C., Editura Corint, Bucureşti, 1998. *** Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, M.E.N., C.N.C., Editura Cicero, Bucureşti, 1999. *** Curriculum Naţional. Planuri-cadru pentru învăţământul preuniversitar , M.E.N., Editura Corint, Bucureşti, 1999. *** Ghid metodologic pentru aplicarea programelor de limba şi literatura română. Învăţământ primar şi gimnazial., C.N.C., Editura S.C. aramis print s.r.l., Bucureşti, 2002.

98

CUPRINS 1. Curriculum la decizia şcolii. Aspecte teoretice … … … … … … … … … … … … … … … … … …
2. Poveşti. Povestiri. Dramatizări.

clasa a V-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 3. Probleme de ortografie. clasa a V-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 4. Tehnici de redactare clasa a V-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 5. Literatură universală clasa a VI-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 6. Gramatică distractivă clasa a VI-a … … … … … … … … … … … … … … ... … … … … … 7. Stilistică clasa a VII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 8. Compuneri pe baza unor teme date clasa a VII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 9. Genuri şi specii clasa a VIII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 10. Personajul literar clasa a VIII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 11. Tehnica redactării unei reviste şcolare … … … … … … … … … … 12. Paremiologie comparată clasa a VIII-a … … … … … … … … … … … … … … … … … … … … 13. „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” … … … … … … … … … … …

99

100

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->