http://convorbiri-literare.dntis.ro/LECTORmar8.

html
Carles Miralles, La ciutat dels pltans/ Orasul cu platani, poeme, editie bilingv catalanromn, traducere: Diana Diaconescu, Christian Tmas, prefat: Traian Diaconescu, Editura Ars
Longa, Iasi, 2007, 76 p.
Carles Miralles, unul din cei mai importanti poeti/ traductori catalani, profesor la
Universitatea Central din Barcelona (oras care stie despre tine,/ mai mult dect tine si
cteodat,/ aprinde, fr ca tu s te astepti,/ lumina zilelor ndeprtate/ care erau numai praf si
cenus/ nuntru memoriei tale), a fost publicat cu cteva poeme si prezentat cititorilor revistei
Convorbiri literare de ctre Traian Diaconescu, n iulie 2002.
n anul 2007 la Trgul de Carte din Frankfurt nu a fost invitat de onoare un stat/ o regiune, ci o
cultur. Cultura catalan. ntr-un interviu cu Alexandra Sora (publicat de DW, 13.10.2007),
poetul spunea: o cultur fr stat trebuie s lupte mai mult pentru a cstiga respectul cititorilor
dect cea care are n spate un ntreg aparat de stat. Dar, aduga, dac l cstig ns, acest lucru
reprezint garantia unei calitti literare deosebite.
Limba catalan (neolatin), considerat n timp dialect, prelungire geografic a celui provensal
(Enciclopedia Minerva), format ntre secolele VIII X de ambele prti ale Pirineilor, n
provinciile Mrcii Hispanice din Imperiul Carolingian, s-a extins n sud si est n secolele XII,
XIII. Frontiera lingvistic s-a stabilit la finalul domniei lui Jaume I. Zona de vorbire a limbii
catalane (68.000 de km, populat de 9 ~ 11 mil. de oameni), cuprinde sapte teritorii din patru
state: Andorra, Spania (cea mai mare ca populatie/ suprafat), Franta, Italia. Literatura catalan sa nscut la sfrsitul secolului al XIII-lea, cu poezia/ proza lui Ramon Llull. Joan Sams scria (La
cultura catalana: entre la clandestinitat i la represa pblica, 1939-1951, Barcelona, 1994, 1995)
c limba catalan a fost marginalizat aproape trei secole si n regiunile din Spania n care e
vorbit: Catalunya, Valencia, Insulele Baleare. A renscut n secolul XIX odat cu Renaixena,
miscarea de restaurare a limbii/ literaturii/ culturii catalane, suferind n secolul XX sub regimul
franchist (M. J. Gallofr i Virgili, L'edici catalana i la censura franquista, 1939-1951,
Barcelona, 1991).
Micro-antologia de autor aprut la Ars Longa, dedicat Barcelonei, Orasul cu
Platani unde casele formeaz insule care nconjoar asfaltul si, la apus, cnd soarele moare n
asfaltul moale, vntul curt/ de fumuri si de asprimi sufletul/ de cldiri si oameni este ca o
cltorie cu pasii poeziei fcut n dar de Carles Miralles. O cltorie pe strzi, printre oameni,
prin vechile cinematografe (ca Aristos ori Eslava), n zi de srbtoare sau de lucru, cnd luna
noiembrie sau vara mbrac orasul, ntr-un cuvnt printr-o metropol n care azi si ieri merg
parc mn n mn, printre oamenii care, ca oriunde n lume, triesc si mor, fac dragoste si pun
la cale/ pisma, se adun si se despart, se nsal/ si se ajut. O cltorie care nseamn si un
desen de suflet al unui oras n care Gaudi a schimbat perceptia spatiului, creionat de un poet
modern, care scrie cu pana muiat n cerneala romanticului.

http://convorbiri-literare.dntis.ro/MIRALLESiul.html
UN POET CATALAN CONTEMPORAN

Carles MIRALLES
Poetul Carles Miralles este profesor la Universitatea Central din Barcelona, director al
Departamentului de Filologie Greac, reputat istoric literar si important scriitor catalan. L-am
cunoscut, in urm cu cinci ani, la Universitatea din Barcelorna si la Academia Catalan. Atunci
mi-a druit, cu dedicatie, un volum de poeme cu titlul simbolic La ciudad dels platans,
Barcelona, 1995.
Savantul filolog se dezvluie aici ca sensibil poet modern, transfigurnd scene din viata
metropolei n care trieste, cu o expresie artistic filtrat de cultur.
Prezentm cititorului romn traduceri din creatia acestui scriitor si admirator al poeziei
romnesti. Sporim astfel receptarea poeziei catalane, n cultura romneasc, la acest nceput de
veac. S nu uitm c n secolul al XIX- lea poetul catalan Quintana purta corespondent cu
Vasile Alecsandri, laureat la concursul de la Montpellier, iar in secolul al XX- lea, Nicolae Iorga,
cltorind prin Catalunia, a scris un memorabil jurnal despre civilizatia si cultura acestei tri
latine.
Multumim domnisoarei Teresa Su?ol , licentiata n filologie romanic, si domnului Antonio
Perera, doctor n filologie romanic si lector de limba catalan la Universitatea ,, Al. I. Cuza",
pentru confruntarea versiunilor noastre cu textul original catalan.
FLACR N MEMORIE
ntre averse,
Soarele, n dimineata aceasta, aduce
cu mna sa caldura cea dulce
a amintirii, de aur roscat,
din diminetile att de intense,
despre trotuare pe care am mers,
despre conversatii buclate si despre copacii
care adposteau sruturi,
sub ploaie, despre dorinta
fr limit si fr contururi,
despre apa adnc a unor ochi
albastri care interogau platani,
Orasul acesta stie despre tine,
mai mult dect tine, si, cteodat,
aprinde, fr ca tu s te astepti,
lumina zilelor indeprtate
care erau numai praf de cenus
nuntru memoriei tale.
AMBULANTA PE STRAD
Au iesit n balcon vecinii
si el i vede din targa, cnd l aseaz

in ambulanta si se teme ca moare.

E casa n care se nscuse si unde
ani si ani, n afara timpului de rzboi,
trise; acum i vine n minte ziua
n care se cstorise si cum urcase
n masina care l astepta n strad,
se uitase n sus si vzuse n balcoane
vecinii care-l priveau;
si aminteste acum si aude, departe, sirena
masinii care l duce si-i pare
c stie unde se afl locul orasului.
Mereu a iubit orasul si casa
care era att de goal, n ultimii ani, de la moartea
ei; acum presimte c pierde
si orasul si casa unde-a trit.
MAI MULTE ZILE CA ACEASTA
Mergi pe strzile orasului
si ncerci s te bucuri adnc de timpul putin
pe care ti-l drui; astzi
totul pare mai curat, mai verde, mai diafan,
o zi frumoas, ntr-adevr, ajut,
te face s vezi lumina n ochii altora,
si copiii surztori care aduc in mn
pinea rotund a veseliei, tiat n felii,
cu un cutit al iluziei,
s-o ofere trectorilor,
amabil, tenace si cuteztor. Sub cerul nalt
al orasului, neted si albstrui, tu rsufli
pentru a cere ca haina tesut
de cele trei femei ursitoare, haina,
cu care timpul te imbrac, s ascund,
n cutele sale, mai multe zile ca aceasta.
AMIAZ LA PIAT
Porumbei. Si vnt violent,
cci nu i las s zboare sus, si soare
puternic. Totul e rosu, gri, plumburiu,
chiar lnga ochii ti; tu te temi de
ntilnirea cu aripa lor, aici, n piata
desart si simti pe buze nisipul
dintr-un zbucium care i pune fier in picioare,
salivezi, cu gura nchis, teama

pe care-o nghiti. Larma de tranzit revine

si te salveaz : mergi si ei zboar.
PLANTANUL VECHI DIN STRAD
O clip de frgezime neasteptat,
subit ca o avers care te prinde
n mijlocul strzii, opreste
un om ocupat cum esti tu; acum pricepi,
- ti se suie din pntec, n-ai aer c fntna ta n-are fund pn-la moarte
dar nu era soarta pe care-o voiai,
te revezi iar copil si ai chef
de cineva care-ti druie un refugiu,
suav si cald, fr dragoste.
Si afli ochii ti n frunzele
De platan. Si iar pornesti mai departe.