Sunteți pe pagina 1din 2

Bucegii.

Situai n partea nord-estic a culoarului, versantul Bucegilor are o alt


constituie. Gresia carpatic lipsete. Baza versantului de vest este alctuit din isturi cristaline
i au o direcie general nord-vest, nclinndu-se spre est. Urmeaz apoi stratele jurasice, care
sunt acoperite la rndul lor de conglomerate cretacice. n ceea ce privete limita de vest a
acestora, trebuie fcut distincia c aceasta este format din dou sectoare: primul sector separ
Masivul Bucgi de Culoarul Branului, iar al doilea separ dou uniti muntoase, Bucegii i
Leaota. Primul sector se dezvolt pe direcia nord-sud, de sub abruptul Clincea pn la aua din
Buccea. Morfologia acestora este individualizat prin denivelri de circa 700 m ntre
compartimentul Bucegilor i Culoarul Branului; vile cu direcia vest-est ( vile Prvalele,
Grohotiului), contureaz limita n jurul altitudinii de 1500 m. Abruptul brnean este marcat de
vrfurile: Doamnele (2189 m), Ttarul (1998 m) i Lucacila (1895 m). Cuesta tectono-eroziv de
pe clinta vestic a Bucegilor reprezint o linie de demarcaie; contactul dintre baza acesteia i
zona cristalin nefiind vizibil datorit aglomerrilor de grohotiuri. Prin caracterele formelor de
eroziune regsite n acest areal, le putem ncadra nivelului Bran. Gradul de fragmentare i
adncime prezint caractere asemntoare abruptului prahovean. Astfel, cea mai mare
fragmentare (5-10 km la km2, iar adncimea fragmentrii de 250-300 m la km 2) o ntlnim la
baza abruptului, respectiv la 1500-1600 m. Limita vestic a Bucegilor este variat deoarece ea
urmrete fie cursul apelor, fie domeniul interfluviilor, fapt pentru care vine n contact cu
Masivul Leaota i Platforma Branului.
Masivul Piatra Craiului. Morfologia de creat proeminent cu altitudini de peste 2000
m determin deosebiri importante fa de zonele limitrofe, reprezentate prin culoare intramntane,
cu o altitudine de 1000-1500 m, sau prin depresiuni tipice, cu o altitudine sub 1000 m. La est, se
mrginete de Culoarul Rucr-Bran, alctuit dintr-un aliniament de mguri calcaroase si
conglomerate. Contactul cu acest culoar se realizeaz prin intermediul vilor Prpstiile
Zrnetilor i Dmbovicioara. La vest i nord, Culoarul Rucr-Zrneti este mascat de o tren
pluvio-deluvial, fiind rezultatul acumulrii grohotiurilor calcaroase provenite din Masivul
Piatra Craiului. La sud, vine n contact cu depresiunea Podu Dmboviei, o subunitate a
Culoarului Rucr-Bran. Din punct de vedere geologic, depresiunea reprezint un graben.
Concret, contactul morfotectonic se realizeaz printr-un abrupt calcaros, acoperit parial de
grohotiuri n partea superioar i cu depozite de teras, n partea inferioar. Limita vestic se
extinde pe o suprafa de 18,2 km, ntre Valea Cline (nord) i confluena Dmbovia-

Dmbovicioara (sud), fiind delimitat de Culoarul Branului. Evoluia general a reliefului este de
extindere a Culoarului Rucr-Zrneti, spre vest i de retragere a versantului calcaros, spre est.
Limita estic separ Piatra Craiului de Culoarul Rucr-Bran, pe aliniamentul format de Valea
Propstiilor- Vlduca i Valea Seac- Dmbovicioara.

S-ar putea să vă placă și