Sunteți pe pagina 1din 53

BIOCHIMI

E
GENERAL
A
CURS 1

SCIPLINA,
EZENTA LA CURSURI,
MUNICARE CU PROFESORII

BIOCHIMIST

TUDIU INDIVIDUAL

ECOLOG
LICENTIAT

MUNCA IN ECHIPA

CERCETATOR,
LIDER DE GRUP

PRACTICA

HILIBRU INTRE STUDIU,


UNCA, VIATA PRIVATA

MASTERAND

PROFESOR

CONSULTANT,
MANAGER

BIOCHIMIE GENERALA - CADRE DIDACTICE

DISCIPLI ACTIVIT
NA
ATE
SECTIA GRUPE

Laborator
BIOCHIMIE
GENERALA

Biochimi
e
3h/sapt
Ecologie
4h/2
sapt
Biochimi
e

2
3

CADRU DIDACTIC
Conf. dr. Sergiu Georgescu
Asist. dr. Andreea Dudu
Asist. dr. Sorina Dinescu, Dr. Miruna
Stan
Gr. 1 - Asist. dr. Sorina Dinescu, Dr.
Miruna Stan
Gr. 2 - Lect. dr. Mihaela Diaconu
Lect. dr. Mihaela Diaconu

BIOCHIMIE GENERALA 14 CURSURI

CUR
DISCIPLINA S

BIOCHIMIE
GENERALA

PERIOADA

22.02-28.02

2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

19.02-06.03
07.03-13.03
14.03-20.03
21.03-27.03
28.03-03.04
04.04-10.04
11.04-17.04
18.04-24.04
25.04-28.04
09.05-15.05
16.05-22.05
23.05-29.05
30.05-05.06

CONTINUT
Obiectul Biochimiei. Compozitia
chimica a materiei vii. Aminoacizi.
Peptide.Proteine. Clasificare si
proprietati.
Proteine. Exemple.
Proteine. Exemple.
Glucide.
Glucide.
Lipide.
Lipide. Vitamine.
Vitamine.
Vitamine. Enzime.
Enzime.
Hormoni.
Acizi nucleici.
Acizi nucleici.

BIOCHIMIE GENERALA - CERINTE


NR.
CRT. PERIOADA
1
2
3

EXAMINARE CURS
Examen partial 1: Compozitia chimica a
28.03materiei vii. Aminoacizi. Peptide. Proteine.
28.04
(la laborator)
09.05Examen partial 2: Glucide. Lipide. (la
03.06
laborator)
Sesiune
final: Toata materia de la curs
NOTARE Examen
BIOCHIMIE
GENERALA
PONDERE NOTA
Examen partial 1+2
25%
Examen final
50%
Colocviu laborator
25%
CERINTE OBLIGATORII LA BIOCHIMIE
GENERALA
Prezenta la 8 cursuri
Prezenta la 75% din laboratoare
Colocviu laborator (promovat cu 5)
Examen partial 1+2 (promovat cu 5)
Examen final (promovat cu 5)

BIOCHIMIE GENERALA - BIBLIOGRAFIE


TOPICA

BIBLIOGRAFIE
Dinischiotu A, Costache M. Biochimie Generala (vol. I) - Proteine,
glucide, lipide. Editura Ars Docendi, 2004. ISBN: 973-558-133-7.
Costache M, Dinischiotu A. Biochimie Generala (vol. II) - Acizi nucleici:
structura si organizare. Editura Ars Docendi, 2004. ISBN: 973-558-1353
Ionica E, Costache M. Biochimie Generala (vol. III) - Vitamine si
elemente minerale. Editura Ars Docendi, 2004. ISBN: 973-558-136-1
(free online)
Iordchescu D. Biochimia Aminoacizilor i Proteinelor. Editura Universitii
Bucureti. ISBN: 973-9160-89-4
Dinischiotu A, Costache M. Biochimia glucidelor. Editura Protransilvania, 1998.
CURS ISBN: 973-98548-2-6
Costache M, Dinischiotu A. Vitamine hidrosolubile. Editura Protransilvania, 1998.
ISBN: 973-98548-3-4
Dinu D. Enzimologie (partea I). Editura Ars Docendi, 2003. ISBN: 973-558-096-9
Iordchescu D. Biochimia acizilor nucleici (partea I). Editura Universitatii
Bucuresti.ISBN: 973-575-076-7
Alberts B, Johnson A, Lewis J, Raff M, Roberts K, Walter P. Molecular Biology of
the Cell (5th Edition). Taylor & Francis Ltd., 2007. ISBN: 978-0815341055.
Berg JM, Tymoczko JL, Stryer L. Biochemistry (7th Edition). WH Freeman and
Company, 2011. ISBN: 978-1429276351
Nelson DL, Cox MM. Lehninger Principles of Biochemistry (6th Edition). WH
Freeman and Company, 2013. ISBN-13: 978-1-4641-0962-1 (free online)
Lucrari Zulet M, Costache M. Lucrri Practice de Biochimie i Biologie Molecular (vol.
practice I). Editura Universitii Bucureti, 2011.
Mitrica-Kondi N. Laboratorul clinic. Editura medicala, 1981.

BIOCHIMIE GENERALA ISTORIC

A. Lavoisier

F. Hoppe-Seyler
E. Buchner

AN

SAVANT
Antoine
Lavoisier

A. Payen

DESCOPERIRE
Studii despre respiratie si

fermentatie
Descoperirea primei enzime
INCEPUTUR 1833 Anselme Payen (amilaza)
ILE
Justus von
1842
BIOCHIMIEI
Liebig
Teoria chimica a metabolismului
Prima demonstratie a unui proces
biochimic complex (fermentatia
1897 Eduart Buchner alcoolica)
Utilizeaza termenul de biochimie in
Felix Hoppelucrarile sale stiintifice (germ.
TERMENUL

!!
!

BIOCHIMIE GENERALA DEFINITIE SI CLASIFICARE


Biochimie Definitie:
- stiinta care studiaza procesele chimice care au loc in organismele vii
- furnizeaza aplicatii teoretice si practice in medicina, agricultura,
nutritie, industrie
Biochimie Clasificare:
Biochimie structurala
Studiaza structurile, functiile si interactiile:
- macromoleculelor biologice (proteine, glucide, lipide, vitamine,
enzime, acizi nucleici)
- moleculelor mici (apa, aminoacizi)
- ionilor
- metalelor
Biochimie metabolica
Studiaza caile metabolice prin care nutrientii sunt procesati in interiorul
celulelor vii:
- anabolism
- catabolism

!!
!

Materia pentru examen

!!
BIOCHIMIE
GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII
!

ORGANISMELE VII CONTIN:


- APA
- SUBSTANTA USCATA

SUBSTANTE
ORGANICE
Proteine
Glucide
Lipide
Vitamine
Enzime
Hormoni
Fitohormoni
Acizi nucleici
Pigmenti
Lignine
Taninuri
Terpenoide

SUBSTANTA USCATA
SUBSTANTE ANORGANICE (in culoarea gri ELEMENTE
MINERALE)
MACROELEMENTE OLIGOELEMENTE MICROELEMENTE
(~ 99%)
(~ 0.27%)
(~ 0.047)
Carbon C
Fluor F
Litiu Li
Hidrogen H
Fier Fe
Arsen As
Oxigen O
Zinc Zn
Vanadiu V
Azot N
Cupru Cu
Crom Cr
Fosfor P
Mangan Mn
Aluminiu Al
Sulf S
Cobalt Co
Plumb Pb
Clor Cl
Titan Ti
Rubidiu Rb
Potasiu K
Bor B
Argint Ag
Sodiu Na
Iod I
Nichel Ni
Calciu Ca
Staniu Sn
Mercur Hg
Magneziu Mg
Molibden Mo
Lantan La

!!
BIOCHIMIE
GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII
!

SUBSTANTE ANORGANICE
MACROELEMENTE ~ 99%
concentratia in organism: cel putin 50 mg/kg greutate corporala
C, H, O, N 96%

Elemente minerale 3% (P, S, Cl, Na, K, Ca, Mg, Si )

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


SUBSTANTE ANORGANICE
MACROELEMENTE ~ 99%
concentratia in organism: cel putin 50 mg/kg greutate corporala
Elemente minerale 3% (P, S, Cl, Na, K, Ca, Mg, Si )
FOSFORUL (P)
Doza zilnica recomandata: 1000 mg
Participa la sinteza celulelor fosfolipidice (cum ar fi lecitina),
care transporta grasimile
Creste rezistenta oaselor, in combinatie cu calciul si asigura
cresterea
Intra in constitutia acizilor nucleici (ADN si ARN)
Intra in compozitia mielinei
Ajuta functia renala
Contribuie la mentinerea constanta a ritmului cardiac
SULFUL (S)
Doza zilnica recomandata: 500-1000 mg
Ajuta la refacerea tesuturilor
Este esential pentru sanatatea parului, pielii si unghiilor
Ajuta la mentinerea balantei de oxigen necesara pentru buna
functionare a creierului

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


MACROELEMENTE
CLOR (Cl)
Doza zilnica recomandata: 750 mg
Echilibreaza balanta acido-bazica a sangelui
Ajuta la eliminarea rezidurilor organice, contribuind la buna
functionare a ficatului
SODIU (Na)
Doza zilnica recomandata: 1000-3000 g
Regleaza volumul de lichide
Impreuna cu potasiul asigura permeabilitatea membranei celulare si
permite circulatia normala a tuturor agentilor indispensabili
organismului
Contribuie la transmiterea impulsului nervos si muscular
Este esential in procesul de crestere la copii
POTASIU (K)
Doza zilnica recomandata: 2000 mg
Mentine cantitatea necesara de apa in organism
Asigura o gandire clara prin alimentarea creierului cu oxygen
Ajuta la eliminarea reziduurilor organice

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


MACROELEMENTE
MAGNEZIU (Mg)
Doza zilnica recomandata: 400 mg
Acest mineral cu un aport vital in numeroase functii metabolice, este
prezent cu preponderenta in tesutul osos, dar se gaseste si in muschi,
inima, ficat, rinichi, tub digestiv si plasma
Intervine in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor
Asigura energia corpului
Actioneaza asupra nivelului excitabilitatii neuromusculare (activeaza
contractia musculara si impiedica unele crampe)
Actioneaza asupra permeabilitatii celulare (transmiterea influxului
nervos)
Participa la reglarea cardiaca
Faciliteaza asimilarea vitaminei C, a calciului, fosforului si potasiului
Devine un calmant natural cand este utilizat impreuna cu calciul;
totodata, din punct de vedere al functionarii cardiovasculare,
magneziul este un antagonist al calciului; un exces de calciu
declanseaza o eliminare accentuata de magneziu in urina
Impiedica formarea calculilor si calcificarea vaselor sangvine
Intareste smaltul dintilor

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


MACROELEMENTE

CALCIU (Ca)
Doza zilnica recomandata: 850-1500 mg
Element indispensabil structurii si rezistentei osoase, calciul se
gaseste aproape in totalitate (99%) in schelet. Restul serveste
activitatii celulelor musculare, nervoase si cardiace.
Faciliteaza dezvoltarea si protejarea sistemului osos, precum si
coagularea sangelui
Intervine in activarea musculara, in principal cea a miocardului
Participa la activitatea enzimatica
SILICIU (Si)
Participa in formarea oaselor, sustine starea normala a pielii, a vaselor
sanguine mari, a tesutului conjunctiv si timusului
In organism siliciul se mai gaseste in sange, muschi, nervi, unghii, par,
dinti, pancreas
Rol in prevenirea tulburarilor de somn, aterosclerozei sau tuberculozei

!!
BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII
!
SUBSTANTE ANORGANICE

OLIGOELEMENTE SI MICROELEMENTE sub 1%


Concentratia in organism: sub 50 mg/kg greutate corporala
Aportul de oligoelemente se realizeaz prin alimentaie deoarece
organismul nu le poate sintetiza
Un deficit de oligoelemente poate conduce la diverse afectiuni in
functie de oligoelementul in cauza: anemie in cazul carentei de fier,
insuficienta a glandei tiroide in cazul carentei de iod, tulburari
neurologice in cazul carentei de zinc, etc.

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


SUBSTANTE ANORGANICE

ZINC (Zn)
Doza zilnica recomandata: 12-15 mg
Intra in constitutia a ~200 enzime si le activeaza
Ajuta la reinnoirea si la sinteza celulara ceruta de crestere, sarcina,
alaptare, cicatrizarea ranilor
Faciliteaza reglarea glicemiei si eliberarea de insulina
Intareste sistemul imunitar datorita actiunii sale antioxidante
Prezerva capacitatea de adaptare a ochilor la intuneric si la lumina in
asociatie cu vitamina A
Elimina excesul de cupru si elimina cadmiul
La plante Zn ia parte la formarea clorofilei. Zincul stimuleaz coacerea
fructelor si formarea seminelor.

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


OLIGOELEMENTE SI
MICROELEMENTE
FIER (Fe)
Doza zilnica recomandata: 10-18 mg
Este specializat, in mare parte (circa 70%), in productia de
hemoglobina, substanta pigmentata care ajuta globulele rosii sa
aduca oxigenul in toate celulele corpului
Se constituie sub forma de depozite (30%) in diferite organe, precum
maduva spinarii, splina si ficat
Diminueaza riscul anemiei si intareste rezistenta la boli.
FLUOR (F)
In organism fluorul se gaseste in oase, dantura, sange, piele si unghii
Acest mineral este esential in timpul procesului de vindecare.

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


OLIGOELEMENTE SI
MICROELEMENTE
CUPRU (Cu)
Doza zilnica recomandata: se preconizeaza ca organismul are nevoie de
aproximativ 2 mg
Cuprul este un element absolut necesar pentru cresterea plantelor si
animalelor
Activeaza respiratia tisulara la plante si la unele animale si participa,
impreuna cu fierul, la formarea hemoglobinei
Cuprul se gaseste in ficat, vezica biliara, plamani si inima
Joaca rol in formarea oaselor, in sinteza pigmentului pielii, ochilor,
parului, in procesul de vindecare a ranilor, participa in sinteza
eritrocitelor
Este important pentru echilibrul psiho-emotional
Influenteaza functia glandelor cu secretie intena
COBALT (Co)
Cobaltul are rol in hematopoeza, ajutand la formarea reticulocitelor i
transformarea lor in eritrocite mature
Intensifica activitatea mai multor enzime, conducand la intensificarea
proceselor de sinteza a protidelor si de transformare a grasimilor si
glucidelor din tesuturi

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


OLIGOELEMENTE SI
MICROELEMENTE

MANGAN (Mn)
Doza zilnica recomandata: 15-25 mg
Se gaseste in ficat, rinichi, pancreas, plamani, glandele suprarenale,
creier si oase
Utilizat la metabolizarea carbohidratilor si la consolidarea testurilor
si oaselor
Utilizat la formarea tiroxinei in glanda tiroida
Influenteaza reglarea nivelului de zahar din sange
Stimuleaz cresterea si diviziunea celulara
Asigura activitatea unor enzime (lactaza)
SELENIU (Se)
Doza zilnica recomandata: 60-80 mcg
Intra in compozitia enzimelor care actioneaza asupra glutationului,
care protejeaza celulele de actiunea oxidanta a radicalilor liberi; in
aceasta privinta, el actioneaza sinergic cu vitamina E
Previne formarea celulelor canceroase
Incetineste imbatranirea
Revigoreaza aspectul parului si al pielii
Sprijina sistemul imunitar

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


OLIGOELEMENTE SI
MICROELEMENTE
IOD (I)
Iodul se acumuleaza in cantitati mici in toate organele animalelor, se
depoziteaza in glanda tiroida stimuland procesele de asimilatie si
regland metabolismul
Participa in formarea hormonilor glandei tiroide
Asigura o dezvoltare psihica si fizica normala
Sporeste rezistenta organismului impotriva radiatiei
Necesar la oxidarea grasimilor si proteinelor
Necesar pentru imbunatatirea circulatiei sanguine
MOLIBDEN (Mo)
Intr in componenta unor enzime
CROM (Cr)
Participa in mentinerea nivelului normal al glucozei in sange
Participa la functionarea normala a sistemului cardio-vascular
Participa in reglarea metabolismului colesterolului

BIOCHIMIE GENERALA COMPOZITIA CHIMICA A MATERIEI VII


SUBSTANTE ORGANICE
Biochimia este concentrata pe studiul biomoleculelor
(ex. proteine, glucide, lipide, acizi nucleici)
Multe molecule biologice sunt polimeri.
Polimerii sunt macromolecule mari, constituite prin legarea intre ele a
unor macromolecule relativ mici numite monomeri, printr-un proces
numit deshidratare (eliminarea unei molecule de apa).
AMINOACIZI / PEPTIDE / PROTEINE
PERIOA
DA

SAVANT

Gerardus
Mulder

DESCOPERIRE
- Extrage o substanta comuna
tesuturilor vegetale si animale pe
care a considerat-o cea mai
importanta dintre toate substantele
organice si fara de care viata pe
planeta noastra probabil nu ar
exista

TERMEN Mijlocul
UL DE secolului
19
PROTEIN
A
roteinele sunt indispensabile pentru lumea vie
- Ii propune lui G. Mulder denumirea
oaca roluri cheie in majoritatea proceselor biologice
1838 J. J. Berzelius
greceasca proteios (de prima
roteina = polimer liniar alcatuit din unitati monomerice numite aminoacizi
importanta)

AMINOAC
IZI

!!
!

Aminoacizi / Peptide / Proteine

AMINOACID
monomer
1 aa

(POLI)PEPTIDA
oligomer
< 50 aa

PROTEINA
polimer
> 50 aa

Proteina = polimer liniar alcatuit din unitati monomerice


numite aminoacizi

!!
!

Aminoacizi Caracteristici generale

Formula generala:

Aminoacidul (aa) este un compus organic care conine 4 grupari legate


la carbon :

o grupare amino (NH2) cu caracter bazic


o grupare carboxil (COOH) cu caracter acid
un atom de hidrogen (H)
un radical (R) care confera specificitate fiecarui aminoacid dpdv al
structurii, dimensiunii, sarcinii electrice, solubilitatii in apa. R =
catena laterala
a aminoacidului.
Aminoacizii
sunt substante
incolore, frumos cristalizate, majoritatea
avand gust dulce.

!!
!

Aminoacizi Clasificare

In natura exista > 200 aminoacizi.


La organismele vii exista urmatoarele tipuri de aminoacizi:
L-aminoacizi
Aminoacizi proteici (-L-aminoacizi)
aminoacizi uzuali sau standard (20): incorporati in lanturile
polipeptidice in urma biosintezei proteice
aminoacizi neuzuali sau rari (2): incorporati in lanturile
polipeptidice in urma biosintezei proteice sau sunt modificati dupa
incorporare
aminoacizi derivati de la aminoacizii standard: rezulta in urma
modificarilor posttranslationale ale proteinelor
Aminoacizi neproteici
derivati ai -L-aminoacizilor proteici
-L-aminoacizi sau combinatii ale acestora ex. -L-aa
D-aminoacizi ex. in unele peptide din structura peretelui bacterian
- unele peptide din antibiotice

!!
!

Aminoacizi Caracteristici structurale


-aminoacizi versus ...-aminoacizi

-aa
aa proteic
gruparea NH2 la C

-aa
aa neproteici
gruparea NH2 la C, C, C, .....

!!
!

Aminoacizi Caracteristici structurale

L-aminoacizi versus Daminoacizi


Moleculele care prezinta
un centru de asimetrie (centru chiral) nu se
suprapun cu imaginile lor in oglinda = Enantiomeri.
Centrul de asimetrie este reprezentat de un atom de care sunt legati 4
substituenti diferiti.
Centru chiral

Enantiomeri

Moleculele care au un centru de asimetrie prezinta activitate optica


(rotesc planul luminii polarizate).
Moleculele sunt clasificate ca dextrogire (gr. dextro=drept) daca rotesc
planul luminii polarizate in sensul acelor de ceasornic dpdv al
observatorului.
Moleculele sunt clasificate ca levogire (gr. levo=stang) daca rotesc
planul luminii polarizate in sensul invers al acelor de ceasornic dpdv al
observatorului.

Aminoacizi Caracteristici structurale

ctivitatea optica a unei substante se masoara cu un instrument numit polarimetr


asura cantitativa a activitatii optice = rotatie specifica []D25
otatia specifica a unei substante depinde de natura moleculei si a solventului, ,
[]

25
D

(grade)

=
l (dm) x c (gxcm-3)

[]D25 = rotatie specifica


D = lumina monocromatica cu = 589,3 nm a benzii D din linia spectrala a
25 = temperatura la care se realizeaza masuratorile
rotatia determinata experimental la polarimetru
l = drumul optic parcurs de fasciculul de lumina monocromatica
c = concentratia solutiei

!!
!

Aminoacizi Caracteristici structurale

L-aminoacizi versus Daminoacizi


- Prin conventie (Fischer, 1891), stereoizomerii (+) si (-) gliceraldehidei
au fost desemnati D si respectiv L-gliceraldehida.
- -aminoacizii prezinta activitate optica deoarece de C sunt legate 4
grupe diferite de atomi
- Datorita asemanarii conformatiei spatiale a -aminoacizilor cu cea a
glicerinaldehidei, acestia au fost denumiti -L-aminoacizi si -Daminoacizi.

!!
!

Aminoacizi proteici

In structura proteinelor intra -L-aminoacizi (exceptie: prolina iminoacid).


Din cei 20 de aminoacizi standard, 19 prezinta activitate optica (exceptie: glicina).

-aa

L-aa

Aminoacizi proteici - Istoric


1806 - Identificarea primului aminoacid: Asparagina (Asn)
1938 - Identificarea ultimului din cei 20 de aminoacizi: Treonina (Thr)
1974 - Descoperirea Selenocisteinei (Sec)
Thressa C. Stadtman. Science, 1974, 183(4128):915-922
2002 - Descoperirea Pirrolizinei (Pyl)
Srinivasan G et al. Science, 2002 Science 296 (5572): 14591462.
Hao B et al. Science 296 (5572): 14621466.
Unii aminoacizi au denumiri derivate de la sursele din care au fost extrasi
pentru prima data:
Aminoacid
Sursa
Asparagina
(Asn)

Asparagus

Glutamat
(Gln)

Glutenul din grau

Tirozina (Tyr)

gr. Tyros (branza)

!!
Aminoacizi proteici standard Clasificare si
!
Incorporati in lanturile polipeptidice in urma biosintezei proteice

Nomenclatura

Denumirile aminoacizilor sunt abreviate cu simboluri formate din trei litere sau o
1 Monoamino monocarboxilici R: grupari hidrofobe alifatice
Valina, Val, V
Glicina (Glicocol), Gly, G
Alanina, Ala, A

acid aminoacetic

acid -amino-propionic

Izoleucina, Ile, I
Leucina, Leu, L

acid -amino izovalerianic;


acid 2-amino 3-metil butanoic

acid -amino izocapronic; acid -amino -metil pentanoic


acid 2-amino 4-metil pentanoic

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
2

Monoamino monocarboxilici R: grupari heterociclice


Triptofan, Trp, W
Histidina, His, H

Prolina, Pro, P
2

acid pirolidin-2-carboxilic

Iminoacid

-amino -imidazolil propionic

acid -amino -indolil propionic

Aminoacid aromatic

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
3

Monoamino monocarboxilici R: grupari aromatice

Fenilalanina, Phe, F

Tirozina, Tyr, Y

Triptofan, Trp, W

acid -amino -indolil propion


acid -amino -fenil propionic acid -amino (para hidroxi fenil) propanoic;
para hidroxifenil alanina

!!
! Aminoacizi aromatici Proprietati spectrale
- Aminoacizii nu absorb lumina in spectrul vizibil.
- Aminoacizii
absorb
lumina
in
spectrul
ultraviolet indepartat.
- Legatura petidica are un max de absorbtie la
< 220 nm.
- Aminoacizii aromatici (triptofan, tirozina si in
mai mica masura fenilalanina) absorb lumina in
spectrul ultraviolet apropiat.
- Aminoacizii aromatici au un max de absorbtie a
luminii ultraviolete la 280 nm.
- Legea Lambert-Beer: Absorbanta la o anumita
lungime de unda este direct proportionala cu
concentratia solutului care absoarbe lumina
- Absorbanta UV a solutiilor proteice poate fi
folosita ca o masura a concentratiei proteice.
- Proprietatile absorbante ale proteinelor in jurul
valorii de 280 nm, sunt determinate numai de
continutul lor in aminoacizii aromatici (Trp, Tyr,
Phe).
- (!) Atentie: concentratia proteinelor care nu au
aminoacizi aromatici in componenta lor (in

Determinarea spectrofotometrica a concentratiei


unei proteine

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
4

Monoamino monocarboxilici R: gruparea hidroxil (Hidroxiaminoacizi)

Tirozina, Tyr, Y

Serina, Ser, S

Treonina, Thr, T

acid -amino (para hidroxi fenil) propano


acid -amino -hidroxi propionic
acid -amino -hidroxi butiric
para hidroxifenil alanina

Aminoacid aromatic

!!
!

Aminoacizi proteici standad Clasificare si


Nomenclatura
5

Monoamino monocarboxilici R: contine Sulf (Tioaminoacizi)

Metionina, Met, M

Cisteina, Cys, C

acid -amino-S-metil butiric

acid -amino -tio propionic

!!
!

Aminoacizi - Proprietati

Cisteina este oxidata la Cistina (dimer in care doua molecule de


Cisteina sunt unite printr-o legatura covalenta numita punte
disulfurica -S-S- )

!!
!

Aminoacizi - Proprietati

Intre doua Cys din structura unei proteine se pot forma punti
disulfurice.

Puntile disulfurice au rol de stabilizare a structurii proteice.

Puntile disulfurice pot fi:

intracatenare (intre Cys de pe aceeasi catena polipeptidica)


intercatenare (intre Cys de pe doua catene polipeptidice diferite)

Metionina nu formeaza punti disulfurice.

Metionina, Met, M

Insulina:
Peptida de 51 aa, ce
prezinta
2
punti
disulfurice
intercatenare si o
punte
disulfurica
intracatenara.

Cisteina, Cys, C

Formarea puntilor disulfurice - Film

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
R: contine o grpare COOH
6 Monoamino dicarboxilici
Acid glutamic, Glu, E

Acid aspartic, Asp, D

acidului -amino succinic

acidului -amino glutaric

Monoamide ale acizilor monoamino-dicarboxilici R: contine o


grupare amidica
Glutamina, Gln, Q
Asparagina, Asn, N

amida acidului -amino succinic;


Acid 2-Amino-3-carbamoilpropanoic

amida acidului -amino glutaric;


acid 2-amino-4-carbamoilbutanoic

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
8

Diamino monocarboxilici
R: contine o grupare NH2
Lizina, Lys, K

acid, -diamino capronic

Acizi guanidino
monoamino monocarboxilici
R: gruparea guanidil
Arginina, Arg, R

acid -amino -guanidino pentanoic

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
Clasificare in functie de solubilitatea radicalului R

Aminoacizi cu R Nepolar = Hidrofob = Insolubil in


apa la pH fiziologic 7 =
Orientarea in macromoleculele proteice spre
interiorul structurii

Alifatici
Gly
Ala
Pro
Val
Leu
Ile
Met

Aminoacizi cu R Polar = Hidrofil = Solubil in apa la


pH fiziologic 7 =
Orientarea in macromoleculele proteice spre
exteriorul structurii;
pot stabili cu apa interactii dipol-dipol sau legaturi
de H

Aromatici
Phe
Tyr
Trp

Neionizati
Ser
Thr
Asn
Gln
Cys

Bazici
Lys
Arg
His

Acizi
Asp
Glu

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
Solubilitatea radicalului R

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
Solubilitatea radicalului R

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
Solubilitatea radicalului R

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
Solubilitatea radicalului R

!!
!

Aminoacizi proteici standard Clasificare si


Nomenclatura
Solubilitatea radicalului R

!!
!

Aminoacizi proteici standard: esentiali si


neesentiali

1 Esentiali (8)
nu pot fi produsi in
organism
trebuie furnizati prin
alimentatie
Izoleucina
(Ile)
Leucina
(Leu)
Lizina (Lys)
Metionina
(Met)
Fenilalanina
(Phe)
Treonina
(Thr)
Triptofanul

2 Nesentiali (12)

pot fi sintetizati in organism


esential la sugar si neesential la adult: Hist
(His)
semiesentiali: Cisteina (Cys), Tirozina (Tyr)
neesentiali:
Glicina (Gly),
Alanina (Ala)
Asparagina
(Asn)
Glutamina
(Gln)
Acid aspartic
(Asp)
Acid glutamic
(Glu)
Arginina
(Arg)Prolina

Aminoacizi esentiali - Rol


AA
ESENTIAL

ROL

Izoleucina

- Intra in componenta proteinelor organismului


- Lipsa izoleucinei in ratia alimentara provoaca echilibru
azotat negativ

Leucina

-Contribuie la normalizarea bilantului de azot, a


metabolismului proteic si glucidic

Lizina

- Intra in componenta triptofanului si metioninei.


- Insuficienta de lizina in dieta are drept
consecintadereglarea circulatiei sanguine, micsorarea
numarului de eritrocite in sange si a continutului de
hemoglobina, provoaca oboseala muschilor, dereglari in
calcificarea oaselor, cefalee, vertijuri, greata, voma,
anemie

Fenilalanin
a

- Participa la normalizarea functiei glandei tiroide si a


suprarenalelor

Metionina

- Normalizeaza metabolismul lipidelor si al fosfolipidelor in


ficat
- Se recomanda la profilaxia si tratarea aterosclerozei.

Aminoacizi esentiali - Rol


AA
ESENTIAL

ROL

Treonina

- In lipsa ei se micsoreaza masa corpului si se incetineste


cresterea

Triptofanul

- Participa la sinteza albuminei si globulinei, serotoninei si


mentinerea echilibrului azotat,la sinteza proteinelor
serice si a hemoglobinei, a acidului nicotinic
- Joaca un rol important in profilaxia pelagrei

Valina

- Insuficienta ei in alimentatie provoaca scaderea


consumului de hrana si dereglari de coordonare a
miscarilor

Histidina

- Participa la sinteza hemoglobinei


- Decarboxilarea histidinei contribuie la formarea
histaminei, care dilata vasele, mareste permeabilitatea
peretilor lor

!!
!

Aminoacizi proteici standard: esentiali si


neesentiali
Sursele de aminoacizi
esentiali
sunt proteinele din
alimentatie.

Alimente care contin proteine complete (contin aminoacizii esentiali):


ouale, pestele, carnea de gaina, curcan, rata, vita, oaie si porc, branza,
laptele, iaurtul si soia
Alimentele care contin proteine incomplete (in care lipsesc unul sau
mai multi aminoacizi esentiali):
cerealele, orezul, spaghetele, painea, fasolea, broccoli, cartofii si
arahidele
Aceste alimente nu asigura un aport adecvat de aminoacizi si orice
proteina fara unul din aminoacizii esentiali are o valoare biologica redusa.