Sunteți pe pagina 1din 6

ELEMENTE DE FICTIUNE IN AMINTIRI DIN COPILARIE DE

ION CREANGA

Prezentarea generala a vietii si a operei lui Ion Creanga


Ion Creanga a fost unul dintre cei mai mari scriitori romani. S-a nascut in
Humulesti, judetul Neamtului. Data nasterii sale nu este cunoscuta, insa in Fragment de
biografie precizeaza ca s-a nascut la 1 martie 1837. A decedat la data de 31 decembrie
1889 avand frumoasa varsta de 52 de ani. Este cel dintai fiu al lui Stefan a Petrei
Ciubotariul si al Smarandei Creanga. In 1846 incepe scoala in satul natal, in 1848 merge sa
invete in Brosteni si sta la Irinuca, urmeaza ca in 1853 cu numele de Stefanescu Ion sa se
inscrie la scoala in Targu Neamt. In clasa a V-a merge in Falticeni pentru a urma Scoala
catiherica sub numele de Ion Creanga. Scoala fiind desfiintata, acesta este nevoit sa mearga
la Iasi. Anul urmator merge la Socola. Urmeaza cursurile timp de 4 ani dupa care primeste
certificatul de absolvire.
In anul 1859, pe data de 29 septembrie se casatoreste cu Ileana Grigoriu, fata
preotului de la biserica Patruzeci de sfini din Iai, Ioan Grigoriu. La aceasta biserica
devine diacon. In 1864 l-a avut profesor pe Titu Maiorescu la Scoala preparandala
vasiliniana de la biserica Trei Ierarhi. Titu Maiorescu l-a numit invatator la coala primar
nr. 1 din Iai, iar in 1865 isi incepe activitatea de institutor. Este diacon timp de 12 ani dupa
care este exclus din cler, deoarece i-a prsit nevasta, a tras cu puca n ciorile care
murdreau Biserica Golia i s-a tuns ca un mirean. Ajuta la elaborarea a patru manuale
scolare, printre ele numarandu-se si un Abecedar. In anul 1868 este publicata cartea
Metoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primare, in care acesta apare alaturi de
alti autori. Aceasta caret apare in 8.000 de exemplare. Publica poezia Pasarica in timpul
iernei.
In 1871 este publicata prima editie din Invatatoriul copiilor carte de cetit in
clasele primare de ambele sexe cu litere, slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si
instructive de C. Grigorescu, I. Creanga si V. Raceanu. A doua editie apare in 1872, cea
de-a treia editie in 1874, a cincea editie in 1878. Intre timp acesta divorteaza, este
concediat din functia de institutor si cu ajutorul lui Titu Maiorescu repus in aceiasi functie,
publica o serie de poezii precum: Nu lucrezi n-ai ce manca!, Ia, clopotelul suna, povestile
Pacala, Inul si camesa, Acul si barosul si A fost, a fost, ca de n-ar fi fost nu s-ar povesti si
articolele Misiunea preotului la sate, Jesuitismul in Romania.
In 1875 isi incepe drumul si in grupul etilist Junimea. Convorbiri literare este
revista in care tinerii junimisti isi publicau scrierile, avandu-si primul numar in 1867. Tot
in acest an publica in Convorbiti literare, Prefata la povestile mele, Soacra cu trei nurori si
Capra cu trei iezi. Un an mai tarziu publica, tot in Convorbiti literare, Punguta cu doi
bani, Povatuitoriu la cetire prin scrierea dupa sistema fonetica, Metoda noua de scriere si
cetire pentru uzul clasei I primare, Danila Prepeleac si Povestea porcului. La a 13-a
aniversare a Junimii, Ion Creanga a citit Povestea lu Ionica cel prost. In 1877 publica Mos
Nichifor Cotcariul, Povestea lui Stan Patitul, Povestea lui Harap-Alb, Fata mosului si fata
babei, Povestea povestilor. In 1878 apare in Convorbiri literare povestea Ivan Turbinca si
Povestea unui om lenes si mai este publicata povestea Ursul pacalit de vulpe.

In anul 1879 apare Georgrafia judetului Iasi, cu planul orasuli Iasi, contururile plaiesilor
si conturul judetului pentru clasa a II-a primara urbana si pentru clasa a III-a primara
rurala, de ambe sexe, de V. Raceanu, Gh. Ienachescu si I. Creanga. In 1880 apare in
albumul macedo-roman anectoda Mos Ion Roata si Unirea si tot in acest an incepe sa scrie
Amintiri din copilarie. Apar si primele semne serioase ale bolii urmate de concedii
medicale. In 1881, publica Amintiri din copilarie I ,dedicata Domnisoarei LM (Livia
Maiorescu) in Convorbiri literare. In acelasi an, publica si partea a doua din Amintiri din
copilarie. Ziarul Timpul ii publica Taranul si Unirea si in Convorbiri literare publica
povestirea Popa Duhu. In revista Contemporanul, in anul 1882, ii apar doua poezii
populare Lina Catalina si Bratu iar in Convorbiri literare ii apare a treia parte din
Amintiri din copilarie. Acest an este unul destul de greu pentru Ion Creanga, deoarece
boala ii chinuieste din ce in ce mai tare. Mai publica anecdotele Cinci pani si Ioan Roata si
Voda Cuza in 1883.
Din anul 1884 incepe sa isi ia concedii din ce in ce mai lungi si mai dese. In 1885
apare anecdota Mos Ion Roata si boierul iar din 1886 acesta va fi mereu in concediu
medical. Il va inlocui preotul A. Popovici. In 1888 citete n Cercul literar al lui Beldiceanu
ultima parte din Amintiri din copilrie. Ultima parte a amintirilor va fi publicata postum in
1892. Creang a fost tradus n limbile francez, englez, rus, ceh, srb, vietnamez,
italian, bengali, gugiarati (V. Indiei), hindus, singalez (Ceylon), spaniol, greac,
slovac, albanez, polonez, eston, chinez, georgian.
In timpul vietii Creanga a fost bunul prieten si confidentul lui Mihai Eminescu.
Eminescu i-a descoperit talentul si i-a facilitat intrarea in Junimea. Maroritatea marilor
scriitori au spus despre Creanga ca era un geniu, ca de exemplu George Calinescu ii spunea
un bivol de geniu sau geniul este admirabil si incomod. (Viata lui Ion Creanga, 1938)

AMINTIRI DIN COPILARIE

Amintiri din copilarie este un roman autobiografic scris de Ion Creanga in 1880.
Amintiri din copilarie este un roman, deoarece cuprinde caracteristicile acestuia:
apartine genului epic, se bazeaza pe fapte din viata reala a autorului, naratiunea este la
persoana I, are persoanje si un narator, actiunea este complexa si se desfasoara in mai
multe locuri, exista un conflict interior cat si unul exterior. Modurile de expunere sunt
naratiunea, dialogul, monologul si descrierea.
In acest roman ne sunt descrise elemente din viata lui Nica a Petrii. Umorul si ironia fac
acest sa roman sa devina atat de popular, dar si jovialitatea autorului. Romanul Amintiri
din copilarie este compus din patru parti, fiecare parte cuprinzand la randul ei cate o serie
de scenarii. Naratinea se povesteste la persoana I. Cu toate ca autorul fiind un om matur

atunci cand a scris romanul, avand frumoasa varsta de 43 de ani, reuseste sa impleteasta
maturitatea cu povestirea copilariei sale. Dupa cum spune si Ioan Holban in Ion Creanga spatiul memoriei despre narator Naratorul este eroul povestirii sale, tip numit de Gerard
Genette autodiegetic (Lasage in Gil Blas sau Creanga in Amintiri din copilarie) sau
despre naratiune pe care o defineste de mai multe ori naratiunea lui Ion Creanga
reprezinta un paradox: Amintiri din copilarie se constituie aproape exclusiv din scene
(secvente evenimentiale), adica forme narative cu un maxim de informatii, deci cele mai
mimetice, dar prezenta naratorului ca element organizator al povestirii ramane
constanta: mimesis si diegesis se regasesc in textul scriitorului humulestean, genereand
astfel una dintre caracteristicile scrisului sau., Creanga descopera in modalitatea
narativa a naratiunii la persoana I si in stilul specific literaturii personale un mijloc de
a-si exprima fiinta interioara; experienta omului si personalitatea artistului se intalnesc in
actul scrisului.
O distinctie intre poveste-roman-autobiografie ne-ar putea ajuta intelegerea si parcurgerea
mai rapida a evenimentelor.
Poveste
Minciuna

Roman
Verosimil

Autobiografie
Adevar

Ceea ce nu Ceea ce poate Ceea ce trebuie


poate fi crezut. fi crezut.
crezut.
(Ioan Holban, 1984, p. 27)
Un roman autobiografic e un roman care pornete de la elemente mprumutate din via a
autorului su. El se deosebete de o autobiografie sau de memorii prin stipularea expres a
faptului c e o oper de ficiune. Dac faptele relatate sunt departe de evenimentele reale el
mai poate fi numit i roman semi-autobiografic.
Fiind o oper cu intenionalitate artistic elementele biografice pot fi distorsionate, nu
exist pretenie de neutralitate, de exprimarea unor adevruri. Selecia elementelor se face
potrivit dorinei autorului, iar personajele i sentimentele lor pot prea mai intense n
comparaie cu cele din viaa real.

Personajele acestui roman sunt foarte frumos conturate si puse in valoare de catre auror. In
Amintiri din copilarie ne sunt prezentate mai multe tipuri de personaje: personajul
principal sau personajul narator fiind Nica, pe care il zugraveste cu mare grija si atentie,
personaje secundare precum Smaranda - mama lui Nica, Stefan a Petrii Ciubotariul tatal
lui Nica, apoi avem personaje episodice: Irinuca, parintele Ioan, mos Fotea, Badita Vasile,
parintele Ion, popa Duhu, popa Oslobanu, matusa Marioara, mos Bodranga, mos Vasile,
Smarandita Popii, Nic-a lui Costache, Nic Oslobanu, Trasnea, Davidica, Bogorogea,
Gatlan, Miraua, etc.
In prima partea a romanului ne sunt expuse locul si timpul in care se petrece actiunea cat si
varsta la care se afla Nica: Stau cteodat i-mi aduc aminte ce vremi i ce oameni mai

erau n prile noastre pe cnd ncepusem i eu, drgli-Doamne, a m ridica bie a la


casa prinilor mei, n satul Humuleti, din trg drept peste apa Neam ului; sat mare i
vesel, mprit n trei pri, care se in tot de una: Vatra satului, Delenii i Bejenii.
Tot in prima parte ne este prezentata si scoala din Humulesti, acolo unde copiii nu erau
intocmai cuminti si constiinciosi, motiv pentru care parintele Ioan, fiind caracterizat ca un
om vrednic si cu bunatate aduce Calul Balan si pe Sfantul Nicolai. Acesta instituie o
regula prin care in fiecare sambata acestia vor fi ascultati la lectiile pe care le-au avut de
invatat in saptamana respectiva, iar pentru o greseala primeau cate un Sfant Nicolai.
Smarandita este prima care este batuta. Intr-o zi ii vine randul si lui Nica sa fie ascultat si
cum el si Nic-a lui Costache erau certati din cauza Smaranditei, acesta ii pune mai multe
linii. Nic-a Petrii vazand acest lucru se sperie si fuge acasa. Fiind convins de parinte, acesta
se intoarce la scoala si incepe sa invete, deoarece parintele ii spusese ca daca invata poate
ca il va lua de ginere.
Primarul ii anunta ca trebuie sa iasa ca sa repare drumul, insa aceta era un simplu motiv
pentru ca badita Vasile sa fie luat in armata. Apoi Nica este trimis la Brosteni pentru a
continua scoala. Aici protagonistul romanului este pus sa treaca prin mai multe intamplari,
precum caderea in Ozana, taierea pletelor, statul in gazda la Irinuca.la Irinuca va sta cu
verisorul sau Dumitru. Caprele Irinucai este un episod complex plin de comic si sarcasm.
Initial acestia i-au raie de capre apoi au mers pe un deal unde se afla o stanca, ce mai avea
putin si cadea. Acestia au reusit sa rostogoleasca stanca, insa din pacate aceasta a daramat
gardul si casa Irinucai si a taiat o capra in doua. Baietii fiind speriati si-au luat lucrurile si
au fugit in Borca. Acestia s-au vindecat de raie iar in Sambata Pastelui, Nica S-a intors
acasa.
A doua parte a Amintirilor este alcatuita din trei episoade: La cirese, Pupaza din tei si La
scaldat. In primul episod, Nica se duce pe la matusa Marioara cu pretextul de a il vedea pe
varul sau, acesta afland ca varul este la scaldat isi ia la revedere si reusind sa se ascunda de
matusa lui, acesta se urca in cires. Matusa vanadu-l incepe sa il certe si sa il ameninte, iar
Nica sare din cires si incepe sa fuga. Matusa incepe sa il alerge iar acesta intra intr-o
plantatie de canepa pe care in fuga lor reusesc sa culce pe toata la pamant, Nica scapa de
matusa lui sarind un gard, insa tot primeste o chelfaneala pentru stricaciuni.
Pupaza din tei incepe cu mama lui Nica ce il trezeste inainte de rasaritul soarelui pentru a
nu il spurca cucul armenesc. Acesta este trimis cu mancare la muncitorii de la camp. Pe
drum se opreste la teiul in care era pupaza insa se sperie de ea si merge sa le duca
mancarea lucratorilor. Cand se intorcea, s-a oprit l atei si a prins pupaza pe acre a luat-o si
a ascuns-o in pod. Dupa cateva zile de frica sa nu fie prins cu ea, o ia si o duce in iarmaroc
ca sa o vanda. Aici se ia la vorba cu un negustor ce ii cere si ii da drumul pupezei.
Deoarece mosneagul ii spune ca ii va povesti totul tatlui sau, Nica fuge acasa si tocmai
cand fratii ii povesteau ca matusa lor a ridicat tot satul din pricina pupezei, aceasta incepe a
canta.
In al treilea episod, La scaldat, Nica era singur acasa cu mama sa care il roaga sa stea pe
acasa si sa o ajute la treburi. Nica ii promite ca va sta acasa, dar avea in gand sa mearga la

scaldat. Smaranda vazand ca baiatl ei nu este de gasit, merge dupa el la scaldat. Aici in fura
hainele, lasandu-l dezbracat si pleaca acasa. Nica reuseste sa ajunga acasa mergang prin
papusoi prin gradinile caselor oamenilor. Inr-un sfarsit ajunge acasa rusinat si devine
ascultator si harnic.
In a treia parte Nica urmeaza cursurile Scolii Domnesti din Targu Neamtului, dupa pe cele
de la Scoala de Catiheti din Falticeni. La Falticeni, Nica impreuna cu baietii au stat in
gazda la Pavel Ciubotarul. Cu ei mai statea si mos Bodranga. Incearca in il invete
gramatica pe Trasnea. Apoi se gandesc ca daca le pun poste la talpi colegilor lor, acestia
vor pleca acasa. se dupa cateva evenimente nefericite, sunt dati afara si merg pestre drum
la un fierar. Acest capitol se axeaza mai mult pe evolutia personajelor.
Iar in ultima parte se fixeaza spatiul si timpul, satul Humulesti, toamna anului 1855, iar
Nica pleaca la Socola. Este descris drmul pana la Socola.

FICTINEA

FICINE, ficiuni, s. f. Reprezentare produs de imaginaia cuiva i care nu corespunde


realitii sau nu are corespondent n realitate; plsmuire a imagina iei; nscocire. (DEX)

Bibliografie:
1. Ion Creanga Amintiri din copilarie. Amintiri, povesti, povestiri. Editura
FLAMINGO GD.
2. Ion Creanga Fragment de biografie. Amintiri, povesti, povestiri. Editura
FLAMINGO GD.
3. Ioan Holban Ion Creanga-spatiul memoriei, Editura Junimea, 1984.
4. George Calinescu - Ion Creanga (viata si opera), Editura Eminescu
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Roman_autobiografic
6. DEX,