Sunteți pe pagina 1din 20

Portofoliu cu privire la practicarea postului:

ntocmirea unui proiect de cercetare (maxim 99 pagini), cu explicaii asupra practicrii postului, teorii i
referine de la nivelul cunoaterii comune laice la cele scripturistice i patristice despre post i
practicarea acestuia, pornind de la experiena personal, familial, parohial, confesional i
interreligioas (alte religii) cu precizarea surselor de informare (note de subsol 1)2;
Elaborarea de ctre fiecare a unui chestionar cu ntrebri (maxim 4 pagini) pn n 11.11.2014 (pentru
definitivarea unui chestionar comun ct mai complet la ora de curs/seminar) care s justifice cele
afirmate mai sus i s ne ofere o perspectiv din cadrul celor apropia i pentru fiecare student n parte
(dup construcia i finalizarea chestionarului se vor aplica minim 40 chestionare (1/zi de post) n cadrul
comunitii fiecruia).
Un eseu privind modalitile de evitare a perturbaiei ca i condiie limitativ a crea iei 3 n procesul
cognitiv al redactrii raportului de cercetare i al pregtirii pentru susinerea examenului scris 4.

Exemple:
Exemplul 1 (293. Ce este postul?5
Postul este infranarea de toate mancarurile, sau, la caz de boala, numai de unele, de asemenea si de
bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa isi faca
rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa ii fie milostiv Dumnezeu. inca si pentru a ucide poftele trupului si a
primi harul lui Dumnezeu.
Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma
de pocainta, deci mijloc de mantuire. Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a
1 Subiectul /monahul/stareul/preotul/prea cucernicul Ioan/... prea cuviosul Ilie
2 Diferite izvoare: cri, reviste, articole, studii,
3 pag 119-130 din studiul: Viorel Srbu, Miron Corici, Sociologia Creaiei, EUV, 2006.
4 Subiect posibil din 2 SOCIOLOGIA RELIGIEI: Asceza sau eliberarea de patimi
5 http://www.resurse-ortodoxe.ro/despre-posturi_l489_p0.html
1

lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit,
izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu.
Postul este si un mijloc de desavarsire, de omorare a voii trupului, un semn vazut al ravnei si sarguintei
noastre, spre asemanarea cu Dumnezeu si cu ingerii, care n-au nevoie de hrana. Postul este lucrul lui
Dumnezeu, caci Lui nu-I trebuie hrana - zice Sf. Simion al Tesalonicului. Este viata si petrecere ingereasca,
pentru ca ingerii sunt fara hrana. Este omorarea trupului, ca acesta hranindu-se, ne-a facut morti; si
izgonirea patimilor este postul, caci lacomia intarata patimile trupului.
294. Care e rostul si folosul postului?
Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul.
Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea, Legea Veche il recomanda si il impune de
atatea ori (Ies. 34, 28; Deut. 9, 9; 18; Jud. 20, 26; I Regi 7, 6; Isaia 58; loil 2,15). Nu fi nesatios intru
toata desfatarea si nu te apleca la mancaruri multe. Ca in mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul
va veni pana la ingretosare. Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel infranat isi va inmulti viata, zice
inteleptul Isus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mantuitorul insusi a postit patruzeci de zile si patruzeci de
nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2 si Luca 4, 2). El ne invata
cum sa postim (Matei 6, 16-18) si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune
(Matei 17,21; Marcu 9, 29). Posteau de asemenea Sfintii Apostoli si ucenicii lor (Fapte 13, 2, 3; II Cor.
6, 5); ei au si randuit postul pentru toti crestinii. Sfintii Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta.
Iata ce spune, de pilda, Sf. Ioan Gura de Aur: Postul potoleste zburdaciunea trupului, infraneaza poftele
cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza.
295. De cate feluri este postul dupa asprimea lui?
Dupa asprimea lui, postul poate fi de mai multe feluri:
a) Ajunare desavarsita, adica atunci cand nu mancam si nu bem nimic cel putin o zi intreaga.
b) Postul aspru sau uscat (Siroragia) sau ajunarea propriu-zisa, atunci cand mancam numai spre seara
mancaruri uscate (paine si apa, fructe uscate, seminte etc).
c) Postul obisnuit sau comun, rand mancam la orele obisnuite, dar numai mancaruri de post, adica ne
infranam de la mancarurile de dulce (carne si peste, branza, lapte, oua, vin, grasime).
d) Postul usor (dezlegarea), cand se dezleaga la vin, peste, icre si untdelemn, cum se prevede in Tipic, la
anumite sarbatori care cad in cursul posturilor de peste an.
2

296. De cate feluri este postul, dupa lungimea lui?


De doua feluri:
a) Post de o zi si
b) Post de mai multe zile.
297. Care sunt posturile de o zi si pentru ce au fost asezate?
Sunt posturile pe care le tinem:
a) Miercurea si vinerea din fiecare saptamana, in amintirea Patimilor Domnului: miercurea au facut sfat
carturarii si arhiereii iudeilor sa prinda pe Hristos, iar vinerea L-au rastignit pe cruce601 (Canonul 15 al
Sf. Petru al Alexandriei). Tot in aceasta zi, dupa Traditie, mancase Adam din pom, lucru pentru care a
fost izgonit din rai.
b) Ziua inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie), in amintirea Patimilor Domnului pe cruce (dezlegare la
untdelemn si vin).
c) Ziua taierii capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august), zi de post si plangere pentru cel care a fost cel
mai zelos propovaduitor si implinitor al postului si al pocaintei (dezlegare la untdelemn si vin).
d) Ajunul Bobotezei (5 ianuarie): post asezat si ramas din vremea rand catehumenii se pregateau prin
post si rugaciune pentru primirea Botezului a doua zi. Se ajuneaza in orice zi ar cadea603 (Canonul 1 al
Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia aghiasma pe nemancate.
Cei ce vor sa prisoseasca in evlavie sau sa faca anumite fagaduinte sau legaminte fata de Dumnezeu,
pentru felurite pricini, pot sa posteasca si in alte zile de peste saptamana decat cele oranduite de
Biserica. Cea mai potrivita este ziua de luni. In nici un caz sa nu se posteasca sambata sau duminica.
Postul acesta de buna voie nu are insa valoare decat atunci cand pazim si zilele de post oranduite de
Biserica.
298. Cand nu se posteste miercurea si vinerea?
Fie pentru insemnatatea sarbatorilor mari, adica pentru a nu se sterge prin post bucuria praznicului
Nasterii Domnului, al Invierii, al Rusaliilor, fie pentru prisosinta postului dinaintea acestor sarbatori
mari sau pentru a nu ne asemana cu unii eretici, Biserica ingaduie sa mancam de dulce miercurea si
vinerea in anumite rastimpuri din cursul anului. Aceste zile sunt numite de dezlegare (a postului) si sunt
insemnate in calendare cu cuvantul harti. Iata cand nu se posteste miercurea si vinerea:
3

a) In Saptamana luminata (saptamana Pastilor).


b) De la Nasterea Domnului pana in ajunul Bobotezei.
c) In saptamana de dupa Rusalii (inainte de inceputul postului de San-Petru).
d) In saptamana intai a Triodului (intre Duminica Vamesului si a Fariseului si Duminica Fiului
Risipitor).
e) In saptamana Branzei (inaintea lasatului sec pentru Postul Pastelui); se dezleaga numai la lapte, oua si
branza.
f) Nu se posteste, de asemenea, in ziua Nasterii Domnului si cea a Bobotezei, cand aceste sarbatori cad
miercuri sau vineri.
299. Care sunt posturile de mai multe zile din cursul anului?
a) Postul Pastelui,
b) Postul Craciunului,
c) Postul Sfanta-Mariei si
d) Postul San-Petrului.
300. Ce este postul Pastelui?
Postul Pastelui, Postul Mare sau Paresimile (de la cuvantul latinesc quadragessima = patruzeci) este
postul dinaintea Pastelui. E asezat in cinstea Patimilor Domnului si ne aminteste de postul de patruzeci
de zile al Mantuitorului in pustie, inainte de a iesi in lume pentru propovaduirea Evangheliei (Matei 4, 2
si Luca 4, 2). E totodata vreme de pregatire, prin post, rugaciune si pocainta, pentru apropierea cu
vrednicie de Sfantul Trup si Sange, intrucat, de obicei, la Pasti se impartasesc toti credinciosii.
Tine sapte saptamani, incepand cu Duminica lasatului sec de branza (Duminica izgonirii lui Adam din
rai) si se incheie in noaptea Pastelui, la inviere. E cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre
posturile bisericesti (Pentru vechimea lui, vezi Can. 69 Apostolic; Can. 50 Laodiceea, Asezamintele Sf.
Apostoli V, 13; Can. 5 al Sinodului I ecumenic. Nu se mananca nici peste, nici untdelemn si nu se bea
vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sambata si duminica (pentru ca in aceste zile se face
Liturghie deplina), iar la peste, numai in ziua de Buna-Vestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari)

(Tipicul cel Mare (al Sf. Sava), cap. 34, p. 42. Comp. si Scrisoarea sinodala a Patriarhului ecumenic
Paisie I catre Patriarhul Nicon al Moscovei (1655), raspuns la intrebarea 20 ).
Sunt scutiti de ajunare numai copiii, lauzele, batranii si bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati
in situatii speciale. Cu deosebita evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamana din Postul
Paresimilor.
301. Ce este postul Craciunului?
Postul Craciunului este postul dinaintea Nasterii Domnului. Tine 40 de zile (15 noiembrie - 25
decembrie). Lasam sec in seara de 14 noiembrie (ziua Sf. Filip); iar daca aceasta zi cade miercuri sau
vineri, incepem postul cu o zi mai inainte. E asezat pentru a ne pregati spre cuviincioasa intampinare a
Nasterii Domnului si inchipuie noaptea in care traia omenirea dinainte de Mantuitorul, cand Patriarhii si
Dreptii Legii vechi asteptau venirea Lui, cu post si rugaciune. Ne aduce aminte indeosebi de postul de
40 de zile al lui Moise in pustie, inainte de primirea Legii (les. 34, 28). Se dezleaga la peste in ziua de
21 noiembrie (Intrarea in Biserica a Maicii Domnului), fiind praznic mare. In ziua cea din urma a
acestui post (Ajunul Craciunului) se ajuneaza, adica nu se mananca nimic pana la ivirea luceafarului de
seara, care inchipuie steaua Magilor; apoi mancam uscat: seminte, poame, turte sau covrigi. Tot in
aceasta seara, pe alocuri, slujitorii Bisericii umbla cu Icoana Nasterii, cantand troparul Craciunului si
aducand astfel, in casele crestinilor, vestea cea buna a marii sarbatori din ziua urmatoare. In ziua
Craciunului, in orice zi ar cadea, mancam de dulce.
302. Ce este Postul Sfanta-Mariei?
Postul Sfanta-Mariei Mari (sau postul lui August) este postul dinaintea Adormirii Maicii Domnului. E
asezat in cinstea Maicii Domnului, amintindu-ne de postul cu care aceasta, dupa traditie, s-a pregatit
spre trecerea ei la cele vesnice. Tine doua saptamani: de la 1-15 august. Lasam sec la 31 iulie seara; iar
daca aceasta zi ar cadea miercuri sau vineri, lasam sec cu o zi inainte. Se dezleaga la peste in ziua
Schimbarii la Fata (6 august), fiind praznic mare. Daca ziua Sfanta-Mariei (15 august) cade miercuri sau
vineri, nu mancam de dulce, ci se dezleaga numai la peste.
In timpul acestui post se citeste mai cu deosebire Al doilea Paraclis al Maicii Domnului, pe care il gasim
in Ceaslov.
303. Pentru ce s-a asezat si cat tine postul San-Petrului?

Postul San-Petrului, adica al Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, e asezat in cinstea acestor doi Sfinti
Apostoli, a caror moarte muceniceasca se serbeaza la 29 iunie si care s-au ostenit cel mai mult pentru
vestirea Evangheliei si pentru raspandirea credintei crestine. Totodata ne aduce aminte de postul cu care
Sf. Apostol Pavel, impreuna cu Varnava, s-au pregatit inainte de trimiterea lor la propovaduire, din
porunca Duhului Sfant (Fapte 13, 2-3; Isaia 58, 3-7). Acest post are o lungime schimbatoare, intrucat
inceputul lui atarna de data Rusaliilor. Se lasa sec in Duminica intai dupa Rusalii (a tuturor Sfintilor) si
se posteste pana in ziua de San-Petru (29 iunie). Daca aceasta zi cade miercuri sau vineri nu mancam de
dulce. E un post mai usor; se dezleaga martea si joia la vin si untdelemn, iar sambata si duminica si la.
304. Cum trebuie sa postim?
Respectarea posturilor este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa in porunca a doua a
Bisericii. Sfintele Soboare si randuielile date de Sfintii Parinti pedepsesc cu asprime pe cei ce nu pazesc
posturile (Can. 69 al Sf. Apostoli). Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Adica nu
numai mancand de post, ci si infranandu-ne totodata de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de
la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si
pocainta. Postul intreg, adevarat si desavarsit este deci nu numai cel trupesc, ci si sufletesc: postul de
bucate, impreuna cu cel de fapte, postul de mancare si totodata de purtari. Asa ne indeamna Biserica,
prin cantarile ei din slujbele Postului celui Mare: Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul
cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de
clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bine
primit. Iar Sf. Ioan Gura de Aur zice: Postiti? Aratati-mi-o prin fapte. Cum? De vedeti un sarac, aveti
mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie
frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul vostru sa posteasca, ci si ochiul, si urechile, si
picioarele, si mainile voastre, si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand
curate si de hrapire si de lacomie. Picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii,
neprivind cu ispitire frumusetile straine Gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri
rusinoase. )
Exemplul 2 (Postul si rolul lui in viata credinciosilor6
Sensul spiritual al postului in viata crestina si timpul nostru
Precum bine se stie, postul este retinerea totala sau partiala de la anumite alimente si bauturi, pe un timp
mai lung sau mai scurt, in scop religios-moral. Aceasta retinere de la mancari si bauturi trebuie insa
6 http://www.crestinortodox.ro/paste/postul-pastelui/postul-rolul-in-viata-credinciosilor-71107.html
6

insotita si de retinerea de la ganduri, pofte, patimi si fapte rele, ceea ce inseamna ca postul trupesc
trebuie sa fie insotit de post sufletesc. Postul este de origine si instituire divina, de aceea il gasim
practicat din vremuri stravechi, intalnindu-l aproape in toate religiile si la toate popoarele. Dupa unii
Sfinti Parinti ca: Vaisile cel Mare, Ioan Gura de Aur si altii, el isi are originea in rai, prin interzicerea
data de Dumnezeu protoparintilor nostri de a manca din pomul oprit.
Postul a fost practicat de evrei in Vechiul Testamment, fiind cerut si de Legea lui Moise (Deut. IX, 10;
Lev. XVI, 29-31; Jud. XX, 26; I Regi VII, 6; Is. LVIII, 6; Ioil II, 15; Iona III, 5-8). Dupa exemplul
Vechiului Testament, inainte de a-si incepe activitatea, Mantuitorul Hristos s-a retras in pustie, unde a
postit 40 de zile si 40 de nopti (Matei IV, 2; Luca IV, 2), sanctionand astfel postul prin insusi exemplul
Sau si desavarsindu-l prin aratarea sensului sau adevarat, ca si a modului in care trebuie sa fie practicat
(Matei VI, 16-18), de asemenea recomandandu-l, alaturi de rugaciune, drept mijlocul cel mai eficace de
a izgoni diavolii (Matei XVII, 21; Marcu IX, 29).
Sfintii Apostoli si ucenicii lor au continuat practica postului dupa exemplul Mantuitorului, pregatindu-se
totdeauna pentru misiuni importante prin post si rugaciune (Fapte XIII, 3; XIV, 23) de asemenea au
recomandat crestinilor practica postului ca obligatie generala (Can. 66 si 69 apost.; Const. Apost. V, 15;
Marturiile lui Herma, Iustin Martirul, Policarp, Varnava si Clement Romanul).
Sfintii Parinti din veacurile urmatoare au practicat si recomandat postul, subliniind valoarea deosebita a
acestuia, iar prin hotararile unor Sinoade ecumenice si particulare, ca si prin canoanele unor Sfinti
Parinti, postul a fost institutionalizat (can. 66 si 69 apost.; 89 sin VI ecum.; 49, 50, 51 si 52 Laodiceea; 1
Dionisie al Alexandriei; 15 Petru al Alexandriei; 8 si 10 Timotei al Alexandriei, s.a.).
Dintre Sfintii Parinti care au subliniat in mod deosebit importanta postului amintim pe: Irineu, Ieronim,
Augustin, Epifaniu, Petru al Alexandriei, Vasile cel Mare, Atanasie cel Mare, Grigorie Teologul,
Grigorie de Nisa, Timotei si Teofil ai Alexandriei, Ioan Gura de Aur, Nichifor Marturisitorul, Maxim
Marturisitorul, Ioan Damaschin si altii. Ei nu uita insa sa accentueze ca postul trupesc fara cel sufletesc
este lipsit de orice valoare morala.
La inceput n-au existat prescriptii precise si obligatorii cu privire la timpul, durata si severitatea
postului, dar cu vremea, autoritatea bisericeasca a stabilit prescriptii si norme care reglementau timpul,
durata si modul de a posti. Despre acestea avem dovezi mai multe din veacul al IV-lea. Dar unele
existau de mai inainte.

Conform Didahiei, zile de post pentru toti crestinii sunt miercurile si vinerile, iar canoanele 66 si 69
apostolice, Didascalia (cap. 21) si Constitutiile Apostolice (5, 13 si 15 alaturi de 7, 22 si 23) prescriu
postul inainte de hirotonie, de botez si de impartasanie, inainte de Pasti si in zilele de miercuri si vineri.
Dar nu in toate Bisericile postul era la fel de lung si de aspru. Calugarita spaniola Etheria noteaza in
jurnalul ei (care dateaza din ultimul deceniu al veacului IV) ca in acea vreme, la Ierusalim, postul
dinaintea Invierii Domnului (Postul Pastilor) era lasat la libera vointa a crestinilor, durata si asprimea lui
nefiind stabilita in acea vreme. Cu timpul insa, dispozitiile bisericesti care reglementau disciplina
postului s-au inmultit, oficializindu-se prin canoanele unor Sinoade ecumenice si particulare, sau ale
unor Sfinti Parinti, uniformizindu-se si generalizandu-se intre veacurile VII-IX in intreaga Biserica
Ortodoxa.
Cu privire la timpurile si durata postului, aceste dispozitii prevad urmatoarele:
1. Toate miercurile si vinerile de peste an, vechimea postului in aceste zile fiind testata de marturii din
veacurile I-III (Didahia; Pastorul lui Herma; Tertulian; Origen, Clement Alexandrinul, s.a.) exceptie
facand cele in care este dezlegare (harti) si anume: miercurea si vinerea din saptamana luminata;
miercurea si vinerea din saptamana de dupa Rusalii; miercurile si vinerile dintre Nasterea Domnului si
Botezul Domnului; miercurea si vinerea din saptamana Vamesului si Fariseului; miercurea si vinerea din
saptamana branzei, in care se dezleaga la lapte, branza si oua. Regimul postului in zilele de miercuri si
vineri e mai usor decat cel al Postului Patruzecimii.
2. Ajunari (posturi) de o zi pe an: Ajunul Botezului Domnului (5 ianuarie); Ajunarea din ziua taierii
capului Sf. Ioan Botezatorul (29 august); Ajunarea din ziua Inaltarii Sfintei Cruci (14 septembrie).
Aceste zile de post au un regim mai sever.
Posturile de mai multe zile in decursul anului bisericesc sunt:
1. Postul Patruzecimii (al Paresimilor, al Pastilor). Dupa marturiile unor Sfinti Parinti, numele i s-a dat
dupa postul de 40 de zile al Mantuitorului Iisus Hristos; tinut inainte de iesirea Sa la propovaduire.
Despre acest post voresc: canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 si 89
al sinodului trulan, precum si numerosi Sfinti Parinti si scriitori bisericesti.
In privinta lungimii acestui post, la inceput el nu se tinea la fel peste tot: unii posteau o zi inainte de
inviere, altii mai multe zile, pana la o saptamana. Din veacul IV avem dovezi ca acest post era de 40 de
zile, iar apoi de 6 saptamani, pentru ca dupa aceea sa se fixeze la 7 saptamani (49 de zile), ultima

saptamana, numita a Patimilor, fiind considerata ca un post deosebit, mai sever, legat de Pastele
Rastignirii.
Acest post a fost socotit totdeauna drept cel mai sever, de aceea indrumarile tipiconale - pe baza
canonului 50 Laodiceea, 56 trulan si 40 al Sf. Nichifor Marturisitorul - prescriu cu privire la el
urmatoarele: "in sfanta si marea Patruzecime, in ziua dintai a saptamanii dintai, adica luni, nicidecum nu
se cuvine a manca, asisderea si marti. Iar miercuri dupa savarsirea dumnezeiestii Liturghii a celor mai
inainte sfintite, mancam paine calda si se da si apa calda cu mied. Iar cei ce nu pot sa pazeasca cele doua
zile dintai, mananca si beau apa marti, dupa vecernie, asisderea si batranii. Sambetele si duminicile
dezlegam numai la untdelemn si vin. Iar in celelalte saptamani ajunam pana seara cinci zile, mancand
mancare uscata, afara de sambata si duminica. Peste in sfanta si marea Patruzecime nu mancam, afara de
sarbatoarea Buneivestiri a Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu si de Duminica stalparilor."
Postul din ultima saptamana (a Patimilor) este cel mai aspru. Constitutiile Apostolice prescriu pentru
aceasta saptamana urmatoarele: "In zilele Pastelor (adica in saptamana Patimilor) ajunati, incepand de
luni pana vineri si sambata, sase zile, mancand numai paine, sare, fructe uscate si band numai apa si va
abtineti atunci de vin si de carne (de peste), caci acestea sunt zile de intristare si nu zile festive. Si
anume vinerea si sambata, cei ce pot sa nu guste nimic pana la cantarea de noapte a cocosului. Cine insa
din cauza slabiciunii nu poate ajuna amandoua zilele, sa ajune cel putin sambata".
Postul Patruzecimii a fost privit totdeauna drept cel mai insemnat dintre toate posturile si cel mai
potrivit pentru primirea de catre credinciosi a Sfintelor Taine a Pocaintei si Euharistiei, fiind cel mai
nimerit prilej de curatire de pacate, rugaciune si fapte de milostenie. Canonul 69 apostolic osandea cu
caterisirea pe slujitorii Bisericii, iar pe laici cu excomunicarea, daca nu respectau Paresimile, asemenea
miercurile si vinerile, admitand exceptii numai in caz de boala. Si porunca a IV-a bisericeasca considera
acest post drept cel mai potrivit pentru implinirea obligatiei minimale a crestinilor, de marturisire a
pacatelor.
2. Postul Sfintilor Apostoli. Potrivit Constitutiilor Apostolice, acest post a fost randuit de Biserica in
amintirea Sfintilor Apostoli si indeosebi a Sf. Apostoli Petru si Pavel. Despre el stim din veacul IV. El
tine de la Duminica I-a dupa Pogorarea Duhului Sfant (Duminica tuturor sfintilor) si pana in ziua
sarbatorii Sf. Apostoli Petru si Pavel. El este mai usor decat cel al Paresimilor.
3. Postul Adormirii Maicii Domnului. Este cel mai nou dintre toate posturile, datand din veacul al V-lea.
Durata lui de la 1 la 15 august s-a stabilit la un sinod din Constantinopol din 1166, tinand deci pana la
sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului. Acest post e mai usor decat al Patruzecimii, dar mai aspru
9

decat al Nasterii Domnului si al Sfintilor Apostoli. La sarbatoarea Schimbarea la Fata (6 august) se


dezleaga la untdelemn, peste si vin.
4. Postul Nasterii Domnului. Cele mai vechi marturii despre acest post le avem din veacurile IV-V, de la
Fericitul Augustin si de la episcopul Romei Leon cel Mare. Daca la inceput durata lui nu era
pretutindeni la fel, la acelasi sinod din Constantinopol de la 1166, tinut sub patriarhul Luca Hrisoverghi,
durata lui s-a stabilit la 40 de zile, anume de la 15 noiembrie pana la 25 decembrie. Ultima lui zi, adica
24 decembrie, este zi de ajun (ajunul Craciunului).
In privinta severitatii lor, locul intai il ocupa Postul Patruzecimii, dupa care urmeaza Postul Maicii
Domnului; Postul Sf. Apostoli si al Nasterii Domnului sunt mai putin severe, fiind egale in aceasta
privinta, in ele acordandu-se de mai multe ori dezlegare la untdelemn, vin si peste.
Cu privire la gradul de severitate sau de asprime, se deosebesc mai multe feluri de post si anume:
1. Ajunare sau post total - consta din abtinerea de la orice mancare si bautura.
2. Post aspru (xirofagie) - adica mancare uscata: paine, seminte, fructe uscate si apa, o singura data pe
zi, dupa ora 15.
3. Post comun sau obisnuit - se mananca mancaruri pregatite din alimente vegetale cu untdelemn,
mancandu-se de mai multe ori pe zi si gustandu-se si putin vin (dupa unii vinul nu este ingaduit).
4. Dezlegare de post sau post usor - se mananca peste si se bea vin.
Pastrandu-i sensul adevarat, postul este un mijloc de stapanire si infranare a poftelor, de intarire a
vointei, de inaltare a sufletului catre Dumnezeu, de sporire in virtute, de detasare a crestinului de orice
pofte si placeri senzuale. Bineinteles insa ca la retinerea de bucate trebuie adaugata o continua straduinta
de dominare a poftelor si patimilor, de o curatire a gandurilor si simtirii, asadar de o disciplinare a vietii
sub toate aspectele ei.
Adevaratul post este deci acela care imbina in mod fericit cele doua aspecte ale lui: aspectul trupesc si
aspectul sufletesc, asadar cand retinerea de la bucate este impreuna cu retinerea de la pacate si cu efortul
continuu spre virtute si progres duhovnicesc. Numerosi Sfinti Parinti insista asupra acestui fapt,
subliniind ca postul trupesc fara cel sufletesc este lipsit de orice valoare morala. "Postul cel adevarat spune Sf. Vasile cel Mare - consta in retinerea de la cele rele. Dezleaga toata legatura nedreptatii, iarta
aproapelui tau vatamarile, daruieste lui datoriile. Tu nu mananci carne, dar mananci pe fratele tau. Tu te

10

retii din vin, dar nu infranezi zburdarile trupului. Tu nu mananci pana seara, dar petreci ziua cu
procese." (Despre post, 10).
Acelasi lucru il arata o stihira a Triodului, din Postul Mare: "Sa postim post primit, bine placut lui
Dumnezeu: postul cel adevarat este instrainarea de rautate, infranarea limbii, lepadarea maniei,
departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramant mincinos. Lipsa acestora este postul cel
adevarat si bine primit" (Triod, stihira I de la stihoavna Vecerniei de luni, intaia saptamana din post).
Rezulta deci ca postul complet este cel ce uneste infranarea trupeasca cu cea spirituala, iar timpurile
postului sunt perioade care ofera crestinului cele mai potrivite conditii, atmosfera si mijloacele de
induhovnicire si imbunatatire morala.
In legatura cu sensul si semnificatia postului, mentionam faptul ca literatura teologica romaneasca din a
doua jumatate a veacului trecut, ca si cea din veacul nostru si mai ales cea din ultimele decenii,
insumeaza un mare numar de pagini referitoare la post si la sensul lui cel adevarat. In manuale de
liturgica, pastorala, morala si drept bisericesc, in studii si articole, in pastorale chiriarhale, in nenumarate
predici publicate in volume sau in revistele noastre bisericesti, se accentueaza importanta postului
sufletesc, fara insa a se nesocoti valoarea postului trupesc.
Luandu-se in considerare faptul nerespectarii disciplinei traditionale a postului in toate Bisericile
Ortodoxe, prima Conferinta Panortodoxa de la Rodos - 1961 a inclus in lista temelor care urmeaza sa fie
dezbatute in viitorul sinod al Bisericii Ortodoxe si problema privitoare la post in timpul nostru.
A patra Conferinta Panortodoxa de la Chambesy (Elvetia), din 1968 a mentinut pe lista temelor
viitorului sinod si pe aceasta. Comisia interortodoxa pregatitoare a Sfantului si Marelui Sinod a
incredintat aceasta tema spre tratare Bisericii Ortodoxe Sarbe. In cadrul lucrarilor ei din 16-28 iulie
1971, Comisia a facut cateva precizari in legatura cu tema respectiva. Ea a constatat de la inceput ca
institutia postului in sanul Bisericii a evoluat in ceea ce priveste durata, felul de a posti si hrana folosita
in timpul postului. Totodata ea a constatat faptul ca desi exista deosebiri in materie de post intre
Bisericile Ortodoxe (mai ales in legatura cu felul de a posti si cu hrana folosita), totusi acestea nu
afecteaza nicidecum unitatea Bisericii si importanta postului in viata crestina.
Pornind de la constatare ca cea mai mare parte a credinciosilor contemporani nu respecta toate
prescriptiile privitoare la post din cauza conditiilor diferite ale vietii actuale in raport cu cele din trecut,
Comisia propune ca postul sa devina mai putin aspru, iar durata lui sa fie mai scurta, intrucat o
schimbare de acest fel nu contrazice principiile postului si nici nu pericliteaza mantuirea credinciosilor.
11

Luandu-se in considerare raportul prezentat de Biserica Ortodoxa Sarba, ca si de comentariile


Bisericilor din Cipru si Cehoslovacia, si de discutiile ulterioare, Comisia interortodoxa a facut
urmatoarele propuneri:
1. Toate prescriptiile privitoare la post, care sunt in prezent in vigoare, trebuie sa fie respectate intocmai
de catre monahi si de catre toti acei clerici si credinciosi care doresc si sunt in stare sa le tina.
2. Pentru crestinii care intampina greutati in practicarea postului din cauza conditiilor specifice de clima,
de viata sau au greutati in procurarea alimentelor de post, Bisericile Ortodoxe sa ingaduie si consumarea
unor altfel de alimente, adica de dulce, dar acest lucru trebuie sa fie considerat ca "o diminuare a
postului, dupa imprejurari", ca un pogoramant sau forma mai putin aspra a postului.
3. Sa se respecte postul de miercuri si vineri in tot timpul anului, dar sa se ingaduie uleiul si pestele, cu
exceptia zilelor de miercuri si vineri din perioada Postului Mare, sau cand in aceste zile cad sarbatorile
inaltarii Sfintei Cruci, a Taierii capului Sf. Ioan Botezatorul si ajunul Bobotezei.
4. Sa se permita mancarea de dulce in toate miercurile si vinerile din perioada de la Duminica Tomei
pana la Inaltare.
5. Durata Postului Mare trebuie sa ramana asa cum este, adica de 6 saptamani, plus Saptamana
Patimilor, dupa prescriptiile Pascaliei si Tipicului. Prescriptiile actuale in ceea ce priveste cantitatea si
felul alimentelor sa se mentina pentru prima saptamana si in Saptamana Patimilor. In celelalte zile,
incepand cu a doua saptmana si pana la Duminica Floriilor inclusiv, afara de miercuri si vineri, sa se
permita uleiul si pestele.
6. In ceea ce priveste Postul Craciunului, se fac doua propuneri: a) Sa se reduca durata lui la jumatate
(20 de zile), urmand sa inceapa din 5 decembrie, si sa se permita consumarea uleiului si pestelui in
timpul acestei perioade, cu exceptia ultimelor cinci zile; sau b) Sa se mentina postul la 40 de zile,
ingaduindu-se uleiul si pestele in tot acest timp, in afara de primele trei si ultimele trei zile, cand trebuie
sa se tina post aspru.
7. Sa se reduca Postul Sfintilor Apostoli la 8 zile, in cazul in care intre Duminica tuturor sfintilor si
sarbatoarea sfintilor Apostoli exista un interval mai mare de opt zile, ingaduindu-se in acest post uleiul
si pestele.
8. Postul Maicii Domnului dintre 1 si 15 august sa ramana asa cum este in ce priveste durata, dar sa se
permita uleiul si pestele, cu exceptia zilelor de miercuri si vineri.
12

9. Daca sarbatorile Sfintilor Apostoli Petru si Pavel sau a Adormirii Maicii Domnului cad in zilele de
miercuri si vineri, sa se suprime postul, intrucat ele au fost precedate de post.
Pozitia bisericii ortodoxe romane cu privire la posturile bisericesti
Biserica Ortodoxa Romana de la inceputurile ei a fost si a ramas credincioasa invataturii Bisericii
Rasaritene, pastrand nestirbite randuielile si practica bisericeasca a postului, asa cum au fost stabilite de
Sfintele Sinoade si de Sfintii Parinti. Avand legaturi neintrerupte cu Patriarhia Ecumenica a
Constantinopolului, cu Patriarhiile rasaritene istorice, iar mai tarziu cu Bisericile Ortodoxe nationale, ea
nu a nesocotit niciodata dispozitiile privitoare la disciplina si practica postului, recunoscute in intreaga
Ortodoxie, cerand credinciosilor ei practicarea postului potrivit randuielilor canonice. Aceasta disciplina
isi are temelia in oranduirile bisericesti din epoca patristica, fiind cuprinsa in canoane, in poruncile
bisericesti, in Marturisirile de Credinta ale ei si in alte oranduiri, ca si in numeroase catehisme si
marturisiri de credinta mai noi.
Precum rezulta din Marturisirea Ortodoxa a lui Petru Movila, din invatatura de Credinta Crestina
Ortodoxa, din numeroase catehisme mai noi, din manuale de liturgica, pastorala, teologie morala, din
numeroase studii si articole ale teologilor romani privitoare la post, din numeroase pastorale ale
ierarhilor Bisericii noastre, din diferite indrumari si predici privitoare la post, scrise de cei mai
competenti teologi si duhovnici, pozitia Bisericii Ortodoxe Romane cu privire la post se poate rezuma in
urmatoarele:
1. Postul este de origine si instituire divina, fiind practicat atat in Vechiul Testament, cait si in Noul
Testament, insusi Mantuitorul Hristos, practicandu-l si recomandandu-l urmasilor Sai.
2. Postul are un inalt sens religios. El este un act de cinstire a lui Dumnezeu, o jertfa benevola din partea
crestinului, o renuntare de bunavoie la ceea ce nu ne-a fost oprit, din dragoste si pentru cinstirea lui
Dumnezeu, in scopul propriei noastre desavarsiri morale. El este un exercitiu de infranare a poftelor si a
patimilor, un mijloc de intarire a vointei si de practicare a virtutii, o forma a pocaintei si un mijloc de
descatusare de tot ceea ce este potrivnic mantuirii noastre.
3. Atat in invatatura Mantuitorului, a Sfintilor Apostoli, a Sfintilor Parinti cat si din scrierile unor
renumiti teologi, rezulta ca postul are doua aspecte: unul trupesc si altul sufletesc, spiritual, ceea ce
corespunde postului extern si postului intern, care insa constituie o unitate. Postul trupesc sau extern,
fara post sufletesc, este lipsit de deplina valoare morala, caci noi ne infranam de la hrana in scopul
infranarii poftelor si patimilor, in scopul imbunatatirii si desavarsirii noastre duhovnicesti. Noi postim
13

de bucate, ca sa postim de pacate, dupa afirmatia unor Sfinti Parinti. Retinerea de la bucate nu se face
pentru valoarea acestui exercitiu in sine, ci pentru efectul pe care il are asupra vietii sufletesti a
postitorului: infranarea si disparitia poftelor pacatoase, stapanirea vointei asupra patimilor si placerilor
pacatoase, dobandirea libertatii fata de pornirile si poftele pacatoase, inaltarea si daruirea gandurilor
noastre lui Dumnezeu prin rugaciune si meditatie etc.
De aici rezulta ca infranarea nu se refera numai la mancarea de la care ne retinem, ci la efectul acestei
retineri asupra trupului si sufletului: infranarea si stapanirea poftelor, dorintelor, ispitelor si patimilor.
Din acest motiv, Biserica ne indeamna sa postim postul cel adevarat, bineplacut lui Dumnezeu, care
este: instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de
minciuna si de juramant fals. "Lipsa acestora e postul cel adevarat si bineprimit".
4. Biserica Ortodoxa Romana a cerut totdeauna credinciosilor ei respectarea disciplinei postului in
conformitate cu randuielile canonice, dar ea n-a aplicat nicicind aceasta disciplina fara dragoste si fara
intelegere fata de fiii ei duhovnicesti, fata de posibilitatile si nevoile acestora. Din acest motiv, ea a dat
dezlegare de post nu numai in cazuri particulare, ci si atunci cand s-au ivit nevoi generale, determinate
de diferite calamitati naturale: inundatii, cutremure, epidemii, foamete, seceta, foc, razboaie etc, in astfel
de imprejurari ea acordand dezlegari generale de la post. Aceasta a facut-o tinand seama de invatatura si
practica generala a Bisericii Ortodoxe, precum si de practica si exemplul unor Biserici Ortodoxe surori
in cazuri asemanatoare.
Astfel, cunoastem cazuri in care unii din ierarhii Bisericii Ortodoxe Romane au sesizat Sfantul Sinod,
solicitand acordarea unor dispense de la disciplina postului, cu caracter mai larg. Este cunoscut cazul
episcopului Partenie al Dunarii de Jos, care, la 4 mai 1899, tinand seama de starea economica, sociala si
culturala a credinciosilor din acea vreme, de cresterea mortalitatii la copii si la varstnici, de prezenta
unor boli epidemice care faceau ravagii si impotriva carora nu se putea lupta decat printr-o hrana mai
buna si mai imbelsugata, a inaintat o cerere Sfantului Sinod, solicitand pentru credinciosi o dispensa mai
generala de la post. Astfel, el ruga forul suprem de conducere a Bisericii noastre sa aprobe, pe de o
parte, "imputinarea zilelor de post", iar pe de alta parte, "dezlegarea pentru o hrana mai buna si mai
indestulatoare pentru cei bolnavi si slabi, pentru lehuze si copii, pentru batrani si neputinciosi, pentru
scoli si cantine, internate si ospicii, pentru armata si taranimea rurala, pentru cei ce vin cu regularitate la
serviciul divin sau zidesc si contribuie la zidiri si intemeieri de biserici, scoli si asezaminte de
binefacere, precum si celor ce ajuta pe fete la maritat, pe tineri la invatatura, arte si meserii si pe toti cei
ce fac mila si judecata dreapta cu vaduva si cu orfanul, cu saracul si cu miselul".
14

Dar nu numai in trecut, ci si in vremea noastra, Biserica Ortodoxa Romana tinand seama de noile
realitati aparute in viata credinciosilor ei, precum si de nevoile fiilor ei duhovnicesti, la propunerea
Patriarhului Justinian, in sedinta Sfantului Sinod din 27 februarie 1956 a hotarat urmatoarele:
1. Copiii pana la 7 ani sa fie dezlegati de pravila postului, putand manca in tot timpul anului orice fel de
alimente.
2. Pentru copiii de la 7 la 12 ani si pentru credinciosii de orice varsta care sunt cuprinsi de slabiciuni si
suferinte trupesti, pravila postului sa fie obligatorie numai in urmatoarele zile:
a. Toate miercurile si vinerile de peste an, afara de acelea cand este dezlegare de peste.
b. Prima si ultima saptamana din Sfantul Post al Pastelui si tot asa din Postul Nasterii Domnului.
c. De la 24 la 29 iunie (adica 5 zile din postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel).
d. De la 1 la 15 august (adica cele doua saptamani ale Postului Adormirii Maicii Domnului).
e. Ajunul Craciunului, ajunul Bobotezei, Taierea Capului Sfaintului Ioan (29 august) si Ziua Iinaltarii
Sfintei Cruci (14 septembrie).
3. Pentru celelalte zile si saptamaini din timpul marilor posturi bisericesti, copiii intre 7 si 12 ani si
credinciosii de orice vairsta care suint suferinzi, sa fie dezlegati a mainca: peste, icre, oua, lapte si
branza.
Iata deci o serioasa usurare si adaptare a postului la conditiile vremurilor noastre, facuta de Biserica
noastra pentru credinciosii ei inainte de a se pune in discutie aceasta problema de catre toate Bisericile
Ortodoxe.
5. In conditiile vietii de astazi, cand au aparut noi situatii in viata oamenilor, acestea n-au ramas fara
urmari in viata Bisericii Ortodoxe Romane si a credinciosilor ei. Biserica Ortodoxa Romana in calitate
de Biserica slujitoare lumii si fiilor ei duhovnicesti, este convinsa ca are datoria sa tina seama de aceste
situatii din viata credinciosilor sai. De aceea, ea este de acord cu ideea de a se tine seama in aplicarea
disciplinei postului la conditiile vremurilor noastre, printr-o hotarare a viitorului Sfant si Mare Sinod
Ontodox. In acest fel, ea este convinsa ca va putea aduce un real serviciu fiilor ei duhovnicesti, precum
si crestinilor ortodocsi din lumea intreaga, care, prin usurarea acestei discipline, potrivit unor situatii ale
vremurilor noastre o vor putea respecta.
Cateva premise pentru reacomodarea randuielilor bisericesti privitoare la post
15

Recunoscand nevoia reacomodarii randuielilor bisericesti privitoare la post la conditiile vremurilor


noastre, Biserica Ortodoxa Romana ramane insa credincioasa invataturii dogmatice, morale si
disciplinare a Bisericii Rasaritului in ceea ce priveste postul, precum si traditia acestuia in viata
Bisericii. Ea recunoaste inaltul sens si importanta valoare religios-morala a postului, care are origine si
instituire divina.
Postul ramane o fapta bineplacuta lui Dumnezeu, un mijloc de despatimire, un act de daruire Lui, o
jertfa consimtita pentru cinstirea si preamarirea lui Dumnezeu, un mijloc de dominare a poftelor, o
renuntare de buna voie la unele placeri si desfatari trupesti pe un anumit timp, toate acestea facandu-se
in scopul desavarsirii morale a crestinului. Postul inseamna un exercitiu de infranare a poftelor si
patimilor din om, un mijloc de dobandire a stapanirii de sine prin intarirea vointei si practicarea virtutii,
un mijloc de pocainta, de desprindere si purificare a omului de tot ceea ce i se opune si il indeparteaza
de dobandirea propriei sale mantuiri.
Dar in conformitate cu invatatura Mantuitorului, cu parerea unanima a Sfintilor Parinti, ca si a unor
renumiti teologi apartinatori tuturor Bisericilor Ortodoxe, postul trupesc fara postul sufletesc nu-si
implineste deplin scopul lui. Asadar, nu trebuie nesocotit nici postul sufletesc, spiritual. Post nu e deci
numai retinerea de la mancare si bautura ci aceasta sa fie imbinata cu schimbarea felului de viata:
retinere de la pofte, placeri, desfatari si patimi, care sa asigure crestinului atmosfera spirituala necesara
progresului sau duhovnicesc.
Biserica noastra considera ca adevaratul post este postul total, postul integral, care este post trupesc si
post sufletesc in acelasi timp. De aceea, nici atitudinea de desconsiderare ori chiar de dispret fata de
postul trupesc, manifestata de unii pentru a se sustrage de la obligativitatea postului, ori pentru a scoate
in evidenta primatul spiritual al postului, nu poate fi aprobata. Acest fapt il sublinia un teolog roman,
afirmand ca pentru crestinul umil care ar vrea sa implineasca porunca postului, "nesocotirea sau
dispretul fata de postul trupesc constituie un fel de sminteala, caci postul trupesc este el insusi un act cu
caracter spiritual: o incordare a vointei, o rezistare in fata poftei, o realizare a domniei spiritului".
Pe de alta parte nu trebuie sa se uite ca in conceptia ortodoxa, trupul si sufletul se afla intr-o unitate
fiintiala ceea ce inseamna ca unul exercita asupra celuilalt influente reciproce. Dar, desigur, pentru a
trezi si ridica astazi interesul crestinilor fata de postul total sau integral, este nevoie sa sporim in ei
dorinta de desavarsire in viata morala, deci de imbunatatire duhovniceasca.
Referindu-se acum in mod concret la potrivirea randuielilor bisericesti privitoare la post cu unele situatii
ale timpului nostru mentionam ca Biserica Ortodoxa Romana a inregistrat cu satisfactie propunerile
16

facute in aceasta privinta de catre Comisia interortodoxa pregatitoare, in cadrul lucrarilor ei din 16-28
iulie 1971, propuneri care, desigur inseamna o usurare a respectarii disciplinei postului de catre
credinciosi, dovedind o serioasa incercare de potrivire a acestei discipline la conditiile vremurilor
noastre. Dar aceste propuneri nu trebuie privite nici ca definitive, nici pe deplin satisfacatoare, ele
putand, desigur, sa fie imbunatatite fie inainte de prezentarea lor in discutia Sfantului si Marelui Sinod,
fie in decursul dezbaterilor din cadrul acestuia. Esential este ca "diminuarea" sau "pogoramantul" de la
disciplina traditionala a postului sa poata ajuta efectiv pe credinciosii Bisericii Ortodoxe Romane la
respectarea disciplinei postului astfel reacomodata, pentru ca practica postului in viitor sa fie reintrodusa
in viata crestinilor ortodocsi intr-o masura cat mai larga si cat mai generala.
Dar pentru rezolvarea acestei probleme, Sfantul si Marele Sinod va trebui sa tina seama si de conditiile
geografice diferite sau specifice unor zone, in care traiesc unii dintre credinciosii Bisericii Ortodoxe,
luand in considerare ca disciplina postului a fost randuita indeosebi de monahi (de la manastiri trecand
la credinciosii de rand), tinandu-se seama de climatul mediteranean, suficient de calduros si bogat in
hrana vegetala. De aceea astazi, cand Biserica Ortodoxa are credinciosi care traiesc in zone climatice
aspre, unde nu e posibila cultivarea legumelor si fructelor si unde frigul si zapada sunt prezente aproape
in tot timpul anului, acestia fiind nevoiti sa consume aproape numai carne si grasime spre a rezista
gerului, nu poate fi vorba de o disciplina unica a postului, valabila pentru toti crestinii de pretutindeni.
De aceea, in reacomodarea randuielilor privitoare la post, va trebui sa se tina seama si de aceste realitati.
Pe de alta parte, va trebui sa se acorde mai multa imputernicire autoritate si libertate duhovnicilor, in
aplicarea individuala sau colectiva a disciplinei postului, fie la dezlegarile pe care le vor putea acorda,
fie in privinta canoanelor sau epitimiilor date pentru nerespectarea acestei discipline. Caci pe langa toate
"diminuarile" sau "pogoramintele" pe care Sfantul si Marele Sinod le va face, duhovnicul va trebui
imputernicit cu dreptul de a spori aceste pogoraminte atat cu privire la durata postului, cat si cu privire
la alimentele permise a fi consumate, tinand seama de nivelul religios-moral al credinciosilor, de
conditiile de viata in care traiesc, de felul si greutatea muncii pe care o presteaza (stiut fiind ca antidotul
principal impotriva toxicitatii este laptele), cat si de mediul social in care isi desfasoara munca, mare
parte dintre muncitori fiind nevoiti sa manance la cantine, bufete, restaurante etc, unde, se stie, nu se
pregatesc mancaruri de post.
Pastrand dispozitiile traditionale care reglementeaza posturile ca obligatorii pentru monahi, precum si
pentru clericii si credinciosii care sunt in masura si voiesc sa le respecte, dar acordand "pogoraminte" de
la aceasta disciplina si extinzand sfera celor ce beneficiaza de ele, de asemenea, adaptand dispozitiile
generale privitoare la post la conditiile geografice si de clima, ca si la conditiile sociale si de munca si
17

dand o mai mare imputernicire duhovnicilor in interpretarea canoanelor si largirea pogoramintelor acolo
unde este vorba de cazuri, conditii si imprejurari speciale, Sfantul si Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe
va putea rezolva in mod satisfacator problema potrivirii randuielilor bisericesti privitoare la post la unele
situatii ale vremurilor noastre, tinand seama si de greutatile unor credinciosi de a observa si pastra poate
vechile randuieli, dar aducand si liniste in constiinta credinciosilor mai ravnitori. Prin aceasta se va
putea ajunge la o mai mare pretuire si la o mai larga practicare a postului din partea credinciosilor ceea
ce va contribui la progresul vietii lor religios-morale si la o sporire a autoritatii bisericesti in ochii lor.
prof. dr. Ioan Zagrean
pr. dr. Nicolae Necula )
Exemplul 3 CUM SE TIN POSTURILE DE PESTE AN7

(Biserica Ortodox de Rsrit a rnduit pentru dreptcredinciosii crestini anumite posturi. Cci postul -- zice Sfntul
Ioan Gur de Aur -- potoleste trupul, nfrneaz poftele cele nesturate, curteste si naripeaz sufletul, l nalt .
Posturile de peste an si pricinile pentru care le tinem sunt :
1. Sfntul si Marele Post, care se mai numeste si postul patruzecimii, Presimile, Postul Pastilor, este rnduit pentru
curtirea sufletului prin ajunare, rugciune, milostenie, spovedanie si mprtsirea cu Sfintele Taine. El nchipuieste
postul cel de patruzeci de zile al Mntuitorului. Tine sapte sptmni. St n legtur cu Pastile, srbtoare cu dat
schimbtoare. De aceea, nceputul acestui post este artat n calendarul fiecrui an.
n acest post nu mncm : carne , ou , brnz . De asemenea postim de peste, vin si untdelemn . Mncm deci
numai bucate fr unsoare (ULEI) , legume si poame.
Mncm untdelemn si dezlegm la vin : Smbta si Duminica , n ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfntului
Ioan Boteztorul , la 9 Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , cnd aceasta cade n ziua de Joia-Mare sau n
Vinerea ori Smbta din Sptmna Patimilor .
Mncm peste : Buna-Vestire - 25 Martie si n Dumininica Floriilor.
Cu deosebit evlavie se cuvine s postim n sptmna de la nceputul Postului Mare si n sptmna Patimilor.
Astfel, n sptmna de la nceputul Marelui Post : Luni si Marti se mnnc numai o dat pe zi - seara - pine si
ap. Iar n sptmna Patimilor, n afar de Joi cnd facem dou mese se mnnc la fel, Vineri si Smbt e post
desvrsit. Bolnavii au voie s mnnce bucate cu untdelemn si s bea vin n Postul Mare.
2. Postul Sfintilor Apostoli sau al Simpietrului , a fost asezat de Biseric n cinstea Sfintilor Apostoli Petru si
Pavel, precum si a celorlalti apostoli. Acest post e un prilej de nltare a sufletului. St n legtur cu Pastile si cu
Pogorrea Duhului Sfnt, srbtori cu dat schimbtoare. De aceea nu ncepe la dat sorocit, ci tine cnd mai mult,
cnd mai putin. Lsm sec ins totdeauna n Duminica Tuturor Sfintilor , seara, si postim pn la 29 iunie, ziua
Sfintilor Apostoli , care dac va cdea Miercurea sau Vinerea, nu mncm de dulce.
7 Postul ortodox - Posturile de peste an/Post - Postul ortodox - Posturile de peste an.htm
18

n acest post nu mncm carne , ou si brnz. Lunea, Miercurea si Vinerea nu mncm untdelemn si nu bem vin.
Martea si Joia dezlegm la untdelemn si avem voie la vin.
Mncm peste : Nasterea Sfntului Ioan Boteztorul -24 Iunie - chiar dac aceasta ar cdea Miercurea sau Vinerea.
Dac n zilele de Luni , Marti si Joi cade vre-un sfnt mai mare nse4mnat n calendar cu cruce neagr (+) , atunci
mncm peste , iar de cade Miercurea sau Vinerea mncm numai untdelemn si bem vin. Intmplndu-se Miercurea
sau Vinerea vre+un sfnt cu priveghere, sau hramul bisericii, dezlegm la untdelemn , la vin si la peste.
3. Postul Sfintei Marii , sau al Sntmriei, numit si postul lui August, se tine n cinstea Nsctoarei de Dumnezeu ,
care nainte de Adormire a petrecut n nencetat rugciune si ajunare. Dureaz dou sptmni : de la 1 la 15
August.
Lsm sec la 31 iulie ; iar de va cdea aceast zi Miercurea sau Vinerea, lsm sec la 30 iulie.
n acest post untdelemn si vin mncm numai Smbta si Duminica. MNCM PESTE : Schimbarea la Fata - 6
August.
De asemenea , dac Adormirea Maicii Domnului cade n zi de post, mncm de dulce a doua zi, adic la 16 August ,
iar n ziua Adormirii mncm peste.
4. Postul Nasterii Domnului , sau al Crciunului, iarsi ne d putinta curtirii trupesti si sufletesti. El nchipuie
ajunarea de patruzeci de zile a Proorocului Moisi, precum si postul patriarhilor din Vechiul Testament. Dup cum
aceia asteptau venirea lui Mesia cu post si rugciune, asa se cuvine s astepte crestinii si s ntmpine prin ajunare pe
''Cuvntul lui Dumnezeu'' nscut din Fecioara Maria.
Acest post tine 40 de zile : de la 15 Noiembrie la 25 Decembrie , lsm sec n seara sfntului Filip , la 14 Noiembrie.
Dac aceast zi cade Miercurea sau Vinerea, ncepem postul n seara zilei de 14 Noiembrie. Daca aceast zi cade
Miercurea sau Vinerea, ncepem postul n seara zilei de 13 Noiembrie.
Postim de carne , ou si brnz . Lunea , Miercurea si Vinerea mncm bucate fr unsoare (ulei) si fr vin. Martea
si Joia se dezleag la untdelemn si vin. Smbetele si duminicile ,pn la 20 decembrie exclusiv , se dezleag la
untdelemn , vin si peste.
Dac n zilele de Luni , Miercuri si Vineri prznuim vre-un sfnt mare, nsemnat n calendar cu cruce neagr (+) ,
mncm untdelemn si bem vin; iar de va cdea hramul bisericii sau srbtoare nsemnat n calendar cu cruce rosie
(+) , atunci dezlegm si la peste. Martea si joia mncm peste , untdelemn si bem vin , cnd cade n aceste zile :
vreun sfnt mare, hramul sau srbtori cu rosu.
n ziua de Ajun se mnnc tocmai seara si anume : gru fiert ndulcit cu miere, poame, covrig sau turte din fin,
cci cu seminte a ajunat Daniil proorocul si cei trei tineri din Babilon, care au nchipuit - mai nainte - Nasterea lui
Hristos. La Crciun, n orice zi ar cdea mncm de dulce.
MNCM UNTDELEMN SI DEZLEGM LA VIN la 16 , 22 , 23 , 24 , 25 si 30 Noiembrie, la 4 , 5 , 6 , 7, 9 , 12
, 13 , 17 si 20 Decembrie, dac aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea - cci n aceste zile se prznuiesc sfinti
mai nsemnati .
Mncm peste : Intrarea n Biseric a Maicii Domnului - 24 noiembrie chiar dac aceast srbtoare ar cdea
Miercurea sau Vinerea.
19

De asemenea mncm peste n Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , dac n aceste zile cade hramul bisericii
din enoria noastr.
n sfrsit dezlegm la peste n zilele cu sfinti nsemnati, precum 16 , 22 , 23 , 24 , 25 si 30 Noiembrie,
4,5,6,7,9,12,13,17 Decembrie , dac aceste zile cad Martea sau Joia. Cu att mai mult, cnd Martea sau joia se
ntmpl hramul bisericii.
ZILELE POSTURILOR N CARE MNCM UNTDELEMN SI DEZLEGM LA VIN
Din pricina asprimii posturilor si a slbiciunii trupului omenesc , precum si pentru cinstireazilelor n care se
svrseste Sfnta Liturghie, canoanele bisericii ngduiesc crestinilor dezlegare la vin si untdelemn n zilele artate
aici:
n Postul Mare : Smbta si Duminica , n ziua de 24 Februarie aflarea Capului Sfntului Ioan Boteztorul , la 9
Martie Sfintii 40 de Mucenici, la Buna-Vestire , cnd aceasta cade n ziua de Joia-Mare sau n Vinerea ori Smbta
din Sptmna Patimilor .
n Postul Crciunului : la 23 si 30 Noiembrie, la 4 , 5 , 6 , 9 , 16 si 20 Decembrie, dac aceste zile cad Lunea,
Miercurea sau Vinerea + cci n aceste zile se prznuiesc sfinti mai nsemnati .
ZILELE POSTURILOR N CARE MNCM PESTE
nsemntatea unor praznice mprtesti si a unor sfinti este asa de mare nct Sfintii Printi au dezlegat mncarea de
peste n posturile aspre. Artm aici aceste praznice si sfinti:
n Postul Mare : Buna-Vestire - 25 Martie si n Dumininica Floriilor.
n Postul Sfintilor Apostoli : Nasterea Sfntului Ioan Boteztorul -24 Iunie - chiar dac aceasta ar cdea Miercurea
sau Vinerea.
n Postul Sntmriei : Schimbarea la Fata - 6 August.
n Postul Crciunului : Intrarea n Biseric a Maicii Domnului - 24 noiembrie chiar dac aceast srbtoare ar cdea
Miercurea sau Vinerea.
De asemenea mncm peste n Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , dac n aceste zile cade hramul bisericii
din enoria noastr.
n sfrsit dezlegm la peste n zilele cu sfinti nsemnati, precum 23 si 30 Noiembrie, 4,5,6,9,16 si 20 Decembrie ,
dac aceste zile cad Martea sau Joia. Cu att mai mult, cnd Martea sau joia se ntmpl hramul bisericii.)

OBSERVAIE: A nu se copia integral ci doar a se face referiri la citatele care se comenteaz personal
din exemplele menionate sau din alte materiale de pe alte site-uri sau studii, cr i, articole etc .

20