Sunteți pe pagina 1din 4

ngrijirea pacientului cu boala Addison

Definiie:
Boala Addison este o tulburare endocrina care apare atunci cand glandele suprarenale nu produc
cantitati suficiente de hormon cortizol si, in unele cazuri, de aldosteron. Boala este de asemenea
numita insuficienta corticosuprarenaliana sau hipocorticism. Boala Addison apare la toate grupele de
varsta si afecteaza barbatii si femeile in mod egal. Boala se caracterizeaza prin scadere in greutate,
slabiciune musculara, oboseala, scaderea tensiunii arteriale (hipotensiune arteriala) si, uneori,
inchiderea la culoare a pielii.
Cortizolul este un hormon glucocorticoid produs de glandele suprarenale, situate deasupra
rinichilor. Principalele efecte ale cortizolul in organism sunt: mentinerea tensiunii arteriale si a functiei
cardiace, scaderea raspunsului sistemului imunitar (imunosupresie), reducerea inflamatiei (efect
antiinflamator), reglarea metabolismului proteinelor, carbohidratilor si grasimilor,etc. Cantitatea de
cortizol este reglata de hipotalamus si glanda pituitara (hipofiza), o glanda de dimensiuni mici situata la
baza creierului. Hipotalamusul secreta hormoni care stimuleaza glanda pituitara. Glanda pituitara
raspunde prin secretia de hormoni care regleaza functia glandelor suprarenale, ACTH
( adrenocorticotropina). ACTH-ul este un hormon care stimuleaza glandele suprarenale. Aldosteronul
este un hormon mineralcorticoid secretat la nivelul suprarenalei. Aldosteronul are rolul de a controla
absorbtia de sare, potasiu si apa din organism si tensiunea arteriala, iar la nivelul rinichilor regleaza
echilibrul hidro-electrolitic.
Cauzele aparitiei bolii Addison:
Exista doua tipuri de insuficienta corticosuprarenaliana:
Insuficienta corticosuprarenaliana primara
Insuficienta corticosuprarenaliana primara apare atunci cand partea periferica a glandei
suprarenale (care produce corticosteroizi) este deteriorata si nu produce o cantitate corespunzatoare de
hormoni. Cauzele aparitiei insuficientei corticosuprarenaliene sunt:
Boala autoimuna - boala caracterizata printr-o agresare a glandelor suprarenale de catre propriul
sistem imunitar. In mod normal anticorpii produsi de sistemul imunitar ajuta la protejarea
organismului impotriva virusilor, bacteriilor si altor substante straine. O boala autoimuna apare
atunci cand sistemul imunitar produce anticorpi care ataca tesuturile propriului organismului.
Tumori care intereseaza glandele suprarenale- glandele suprarenale sunt cel mai frecvent sediul
metastazelor cancerului pulmonar.
Sangerare la nivelul glandelor suprarenale ca un efect secundar al medicamentelor
anticoagulante.
Infectii ale glandelor suprarenale, cum ar fi tuberculoza, HIV sau anumite infectii bacteriene,
cum ar fi meningococcemia (infectie cauzata de meningococ).
Interventii chirurgicale (extirparea unei parti a suprarenalelor) sau radioterapia.
Aplazia suprarenala este absenta congenitala a dezvoltarii glandei suprarenale.
Afectarea glandelor suprarenale in timpul stadiilor avansate ale sarcinii sau in timpul nasterii
copilului.

Folosirea anumitor medicamente, cum ar fi dozele mari de ketoconazol.


Simptomele bolii Addison
Simptomele bolii Addison de obicei apar treptat : oboseala, slabiciune musculara, scaderea poftei de
mancare, pierdere in greutate, greata, varsaturi, diaree, etc. Tensiunea arteriala este scazuta provocand
ameteli, lesin, tulburari de echilibru, tulburari de vedere,slabiciune, tulburari cognitive.
Boala Addison se caracterizeaza prin modificari ale pielii cu zone de hiperpigmentare (inchidere la
culoare); aceasta inchidere la culoare a pielii este mai vizibila la nivelul cicatricilor, pliurilor pielii,
zonelor de presiune ( cum ar fi coatele, genunchii si degetele de la picioare ), buzelor si mucoaselor.
Boala Addison poate provoca iritabilitate si depresie. Din cauza pierderii de sare, apetitul crescut pentru
alimentele sarate este frecvent intalnit. Hipoglicemia (nivelul scazut al concentratiei de glucoza in
sange) este mai severa la copii decat la adulti. La femei ciclul menstrual pot deveni neregulate sau chiar
poate apare amenoreea (absenta menstruatiei).
Deoarece simptomele se instaleaza treptat, acestea de cele mai multe ori nu sunt detectate pana cand nu
se instaleaza criza adrenergica (criza addisoniana sau insuficienta suprarenala acuta). Aceasta criza este
provocata de un eveniment stresant, ca de exemplu o infectie severa, o trauma, un procedeu chirurgical
sau deshidratare. Organismul nu este capabil sa produca o cantitate suficienta de cortizol pentru a face
fata stressului. In cazul in care criza Addisoniana nu este tratata pacientul poate muri din cauza socului
cauzat de scaderea brusca a tensiunii.
Simptomele crizei adrenergice sunt:
Durere brusca localizata la nivelul zonei inferioare a spatelui, abdomenului sau picioarelor
Varsaturi severe si diaree
Deshidratare
Tensiune arteriala scazuta
Pierderea cunostintei, stare confuzionala
Slabiciune extrema, senzatie de lesin iminent
Comportament anormal : neliniste, confuzie, senzatie de frica nemotivata
Febra inalta
Paliditate extrema cu buzele si lobul urechii cianotice (culoare violeta).
DIAGNOSTIC:
In faza incipienta boala Addison poate fi dificil de diagnosticat. Cercetarea atenta a tuturor
simptomelor si mai ales hiperpigmentarea pielii fac doctorul sa suspecteze boala Addison.
Diagnosticul bolii este confirmat de teste de laborator. Scopul testelor este de a determina daca
exista o deficienta de cortizol in organism, iar apoi de a stabili cauza acestor deficiente.
Analizele de laborator evidentiaza:
hiponatremie (scaderea nivelului de sodiu din sange)
hiperkaliemie (cresterea nivelului de potasiu din sange)
acidoza metabolica ce corespunde unei deficiente a eliminarii acizilor prin urina
hipoglicemie (diminuare a nivelului de glucoza din sange)
hematocritul este marit
nivel crescut de uree in sange
cantitatea de cortizol din sange este redusa (sub 50 ng/ml)
nivelul de ACTH este ridicat

TRATAMENT:
Tratamentul bolii Addison consta in inlocuirea hormonilor pe care glandele suprarenale nu ii mai
produc (cortizol si aldosteron). Tratamentul se face de obicei toata viata in cazul bolii Addison.
Cortizolul este inlocuit cu tablete de hidrocortizon, un glucocorticoid de sinteza, administrat o data
sau de doua ori pe zi. In cazul in care se utilizeaza alt medicament in loc de hidrocortizon, de genul
prednisolon, metilprednisolon sau dexametazona. Pacientii sunt sfatuiti sa ia medicatia in timpul
mesei ,iar daca nu este posibil, sa le inghita cu lapte sau un antiacid, deoarece aceste medicamente pot
creste aciditatea gastrica si pot exercita efecte toxice directe asupra mucoasei gastrice.
Daca aldosteronul este de asemenea deficitar, este inlocuit cu un mineralocorticoid de sinteza,
administrat o data pe zi. In acest caz pacientii sunt de obicei sfatuiti sa aiba o dieta bogata in sare.
Inlocuirea aldosteronului nu este necesara pentru pacientii suferind de insuficienta suprarenala
secundara. Dozele pentru toate aceste medicamente sunt stabilite in functie de necesitatile fiecarui
pacient.
In timpul unei crize suprarenale, scaderea tensiunii arteriale, hipoglicemia si nivelul crescut de
potasiu din sange pot fi fatale. In aceste cazuri este necesara administrarea intravenos de hidrocortizon,
sare si glucoza. De obicei, starea pacientului se imbunatateste rapid. La iesirea din criza, doza de
hidrocortizon este micsorata treptat pana se ajunge la doza necesara zilnic.
In cazul in care un pacient suferind de boala Addison are nevoie de o interventie chirurgicala
necesitand anestezie generala, el va fi tratat cu injectii intravenoase de hidrocortizon si sare incepand
din seara dinaintea operatiei si continuand pana cand pacientul este treaz si capabil sa-si ia
medicamentele oral. Doza de hidrocortizon este apoi redusa treptat pana se ajunge la doza zilnica.
Femeile gravide care sufera de insuficienta suprarenala primara sunt tratate cu terapia standard pe
tot parcursul sarcinii. Uneori, datorita starilor de voma, hidrocortizonul va fi luat injectabil. In timpul
nasterii, tratamentul este similar cu cel din cazul operatiilor. Doza de hidrocortizon este apoi redusa
treptat pana se ajunge la doza zilnica.