POZIIA GEOPARCULUI

Pentru a avea o viziune ct mai apropiat de realitate asupra teritoriului geoparcului

au
fost folosite patru tipuri de surse:
- Fiele de comun completate de administraiile locale;
- Fiele de comun completate de membrii echipei, pe baza interviurilor i
documentrii
in teren;
- Datele statistice din diferite documente oficiale (Anuarul statistic, PUG-uri,
Sinteze);
- Sesiunile de formare i informare cu reprezentanii instituiilor judeene i Agenii
de dezvoltare local. Rezultatele pariale au fost supuse dezbaterilor, in timpul
intlnirilor Grupului de lucru i in sesiunile de formare pentru scriere de proiecte.
Aceste consultri, organizate in cadrul studiului au permis o mai bun conturare a
nevoilor i o ierarhizare a prioritilor in realizarea geoparcului i a unei strategii de
turism durabil.
Teritoriul geoparcului, schiat in harta de mai jos, este situat in Regiunea 2, Sud-Est,
in partea de N a judeului Buzu. Din punct de vedere geografic se afl in zona de
curbur
a Carpailor Orientali, la intersecia drumurilor istorice ce leag Muntenia,
Transilvania i
Moldova.

Geoparcul cuprinde comunele: Beceni, Berca, Bozioru, Bisoca, Breti, Chiliile.

Cnesti, Coli, Cozieni, Loptari, Mnzleti, Odile, Pntu, Prscov, Scoroasa,
Sruleti,
Valea Salciei, Vintil Vod. Insumat, rezult pentru geoparc are o suprafa de
103482 ha si
o populaie de 52370 locuitori.

Principiile de ecoturism
Geoparcul

Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde elemente de interes geologic

deosebit, alturi
de elemente de interes ecologic, arheologic, istoric i cultural. Caracteristicile
geologice
sunt cuprinse intr-un numr de situri de importan stiinific, educaional sau
estetic,

reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamntului sau pentru anumite
evenimente
sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o suprafa suficient de mare i o strategie de
dezvoltare teritorial in folosul comunitilor locale, a cror existen este bazat pe
valorificarea
resurselor naturale i culturale, pe principiul dezvoltrii durabile. Geoparcurile sunt
zone cu
aezri umane astfel gestionate nct s constituie modele de dezvoltare a
comunitilor n
armonie cu mediul natural.
Geoparcul are o structura de administrare proprie care, in parteneriate locale i
naionale, asigur conservarea patrimoniului natural i cultural i propune metode
noi de
protecie, educaie, cooperare, in scopul dezvoltarii socio-economice, mbuntirii
condiiilor
de via din mediul rural i intririi identitii locale.
Managementul unui geoparc se realizeaz in conformitate cu strategia de
dezvoltare
teritorial identificat i n conformitate cu recomandrile UNESCO i Cartei Reelei
Europene
a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului siturilor geologice, naturale,
istorice,
culturale, precum i pentru valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit
cerinelor de
consum ale populaiilor locale, n cuprinsul geoparcului se pot delimita zone cu
regim difereniat
de protecie, de conservare i de valorificare a resurselor, dup cum urmeaz:
1. Zone strict protejate, avnd regimul de protecie i conservare al rezervaiilor
tiinifice;
2. Zone tampon, cu rol de protecie a zonelor strict protejate i n care sunt admise
activiti limitate de
valorificare a resurselor disponibile, n conformitate cu autorizaiile date de
administraia geoparcului;
3. Zone de dezvoltare durabil, valorificabile economic prin practici tradiionale sau
noi, ecologic admise, n limitele capacitii de regenerare a resurselor. Toate acestea
se vor realiza prin Planul de Management al geoparcului, ce va fi intocmit in etapa
ulterioar creri geoparcului.

Principiile de ecoturism
Turismul este activitatea optim ce poate asigura dezvoltarea socio-economic in
geoparcul inutul Buzului. O dezvoltare agresiv i neechilibrat ar putea distruge
valorile
naturale i culturale ale zonei i ar putea genera dezechilibre intre localiti. In plus,
activitile
de turism clasic nu beneficiaz, in zon, de o infrastructur adecvat. In consecin
forma
cea mai eficient este cea de turism de descoperire: ecoturismul, geoturismul,
agroturismul,

turismul rural sunt forme specifice, axate pe activiti specifice sau pe anumite
particulariti
ale zonei. Ecoturismul se adreseaz unui grup int ce tie s respecte valorile
locale i care
poate contribui la promovarea ei. Turitii ce practic acest gen sunt dispui s
plteasc preuri
mai mari pentru serviciile oferite, dac oferta este echitabil i serviciile de calitate.
Ecoturismul ar putea fi definit ca o activitate de cltorie ctre regiuni / zone unde
cadrul natural este bine conservat, exist o diversitate cultural bine pastrat iar
utilizarea
durabil a acestora asigur un standard de via decent pentru locuitori. Chiar dac
este
definit uor diferit, funcie de diversele organisme sau regiuni, ecoturismul cuprinde,
conform
criteriilor elaborate de Asociaia Romn de Ecoturism, opt principii generale:
Principiul focalizrii pe zone naturale. Ecoturistul petrece multe din activiti in
natur,
folosindu-se de cracteristicile geomorfologice, geologice, biologice, culturale i
spirituale. In
consecin, tur-operatorii vor cuta zonele ce imbin patrimoniul natural i cultural.
Viitorul
geoparc inutul Buzului ofer un cadru natural i cultural foarte bun, dar lipsete
infrastructura.
de promovare i desfurare a activitilor turistice.
Principiul interpretrii produsului ecoturistic. Interpretarea reprezint
modalitatea
prin care se ofer turitilor / comunitii locale informaii i experiente legate de
potenialul
zonei, de valorile ei naturale i culturale, astfel inct s determine o lrgire a
nivelului de
cunoatere i apreciere din partea acestora.
Principiul durabilitii din perspectiva protejrii mediului natural. Toate
activitile
ecoturistice sunt menite s ofere cele mai bune practici de turism i planificare din
punctul
de vedere al conservrii naturii i dezvoltrii durabile. Activitile de turism trebuie
s aib un
impact minim asupra naturii.
Principiul contribuiei la conservare. Presupune participarea opertaorilor de
turism,
a proprietarilor de pensiuni, restaurante din zona protejat, care beneficiaz de
promovare,
prin activitile administraiei ariei protejate, s contribuie activ la conservarea i
managementul
patrimoniului local. Exemplu: oferirea unui ajutor financiar, pentru reabilitarea
zonelor naturale,
colectarea deeurilor, proiecte de promovare;
Principiul contribuiei constructive la dezvoltarea comunitilor locale. O
parte

din beneficiile din ecoturism trebuie s se indrepte spre comunitile locale, mai
ales prin
cumprarea de bunuri, produse i servicii locale in activitile de turism;
Principiul sensibilitii fa de cultura i tradiiile locale. Activitile trebuie
sa reduc
impctul negativ asupra acestor valori, s contribuie la promovare, conservare,
revigorare;
Principiul gradului de satisfacere a turitilor. Participanii la aceast form de
turism
sunt persone cu pregtire medie sau superioar, ce au cltorit frecvent in alte zone
i care
aleg o destinaie pentru a-i descoperi parfumul local i produsele specifice.
Experiena oferit
trebuie s satisfac ateptrile sau s le depaeasc;
Principiul marketingului corect. Prezentarea produsului trebuie s corespund
realitii. Marketingul ofer clienilor informaii complete i responsabile care conduc
la
creterea respectului pentru valorile unei zone.

Elementele naturale
In cea mai mare parte a sa, geoparcul este situat n unitatea Subcarpailor,
subdiviziunea
Subcarpailor Curburii, mai exact n zona central a acestora numit Subcarpaii
Buzului,
dup numele arterei hidrografice principale. Pe o arie mai restrins, in partea nordestica este
o zon de contact cu Munii Buzului.
Zona geoparcului este strabtut de trei vi tributare Buzului: Valea Slnicului, cu
localitile Beceni, Vintil Vod, Mnzleti, Loptari, Srulet i Bisoca, Valea
Srelului,
cu localitile: Berca, Scoroasa, Cneti i Chiliile i Valea Blnesei, cu localitile
Cozieni,
Bozioru, Breti, Odile. Comuna Coli este situata pe Valea Colilor, Valea Aluniului
i
Valea Muscelului aflueni ai Buzului. Comuna Valea Salciei este situat pe valea
Clnulu.
Comunele Pntu, Prscov i Berca sunt situate pe malul stng al rului Buzu.

Geodiversitatea

Zona este foarte cunoscut pentru Vulcanii noroioi, chihlimbarul de la Coli, sarea
de
la Meledic, Focul Viu, izvoarele de petrol, relieful spectaculos cu ziduri ale uriailor
sau coli
de piatr, pentru peterile in sare, alunecrile de teren i, nu in ultimul rnd,
pentru peisajele
domoale i izvoarele srate. Nu trebuie s fii specialist pentru a putea admira
spectacolul oferit
de natur.
Aceste fenomene fac parte din geodiversitatea teritoriului i constituie o mare
bogie
a zonei. Ele vor fi punctul forte in activitile de promovare, de educaie, cercetare
i de
dezvoltare a turismului i in construcia infrastructurii necesare: centre de vizitare,
puncte de
informare, locuri de popas, poteci de descoperire, pensiuni, puncte de vnzare,
centre de
inchiriere echipamente i altele.
Geodiversitatea reprezint totalitatea elementelor geologice i geomorfologice
dintr-o
zon: rocile i istoria formrii lor, resturile fosile, elementele structurale (falii, cutele
sinclinale
i anticlinale), resursele minerale, miscarile tectonice (puse in eviden prin care
rocile au fost
deformate), relieful i solurile rezultate din interaciunea elementelor petrografice,
structurale,
erozionale i biologice. Teritoriul geoparcului are o structur geologic extrem de
complex,
spectaculoas att pentru specialiti ct i pentru nespecialiti. Rocile sedimentare
intlnite la
suprafa acoper o istorie ce incepe acum mai bine de 70 de milioane de ani i
sunt o calauz
foarte bun pentru evoluia lanului carpatic.
Punctele cele mai importante in jurul crora se propune dezvoltarea activitilor
geoparcului, inclusiv infrastructura de turism, sunt trecute in harta de mai jos. In
urmatoarea
etap este nevoie de identificarea unor noi puncte pentru a acoperi teritoriile
tuturor comunelor
si, in paralel, realizarea unor documentaii i materiale de promovare i informare,
pentru
turiti, elevii din coli, locuitorii din zon.

Biodiversitatea
Adevratul naturalist este fascinat in egal msur de toate vieuitoarele, indiferent
dac sunt frumoase sau urte folositoare sau duntoare. Totui, ce ar fi
interesant in
inutul Buzului? Rspunsul nu este uor de dat, fiindc numrul de subiecte este
surprinztor
de mare: grduraria, colilia, fluturii i, bineineles, scorpionul, ar fi doar cteva
exemple.
Punctele de interes geologic propuse pentru amenajare turistic.
1 - Beceni, 2,3 - Vintil Vod, 4,5,6 - Mnzleti, 7 - Loptari, 8 - Berca, 9 - Scoroasa,
10 - Cneti, 11 - Coli, 12 - Cozieni, 13 - Bozioru, 14 - Bisoca, 15 - Pirscov, 16 Panatau

Partea nordic i nord-estic a teritoriului se afl in zona pdurilor montane, de fag

i molid, in timp ce in zona central-sudic, in arealul vulcanilor, exist elemente de

tip stepic
precum colilia dintre ierburi i popndul dintre animale. Cea mai mare parte a
teritoriului este
ins un mozaic haotic de petice de pdure, tufiuri, pajiti i terenuri arabile,
rezultat al activitii
omului, aa cum se observ din harta alaturat. Rmiele de pdure matur, sau
fneele in
care exist sute de specii de plante la hectar, sunt fiecare in parte zone de refugiu
pentru flor
i faun, fiecare reprezentnd o posibil arie de interes pentru conservare i de
atracie pentru
turismul specializat sau pentru specialiti. Ele constituie in acelai timp elemente
importante
in atragerea de fonduri europene pentru refacere, conservare, compensaii,
continuarea unor
practici agricole tradiionale.

Diversitatea cultural
Spaiu aflat la interferena dintre trei provincii, inutul Buzului are cte ceva din
toate
dar, in acelai timp, i propria identitate, datorat predominrii spaiului rural,
aezrii satelor
in lungul vilor, existenei unor puternice i vechi centre religioase i monahale,
existenei unor
ctune izolate unde vechile tradiii au fost mult timp transmise din generaie in
generaie.
Diversitatea cultural se poate observa in portul tradiional, zona Bisoca fiind bine
cunoscut i in alte elemente precum: arhitectur tradiional, calendarul
srbtorilor de peste
an i calendarul trgurilor, obiceiurile de natere, nunt, moarte, reetele
tradiionale, rnduiala
vieii rurale, legendele i povetile despre comori i boieri, crucile de hotar,
fntnile, troiele
i istorisirile despre puterile supranaturale ale unor locuri. Toponimele si hidronimele
sunt cea
mai puternic dovad a legaturii pe care oamenii locului o au cu resursele
pmntului sau cu
lumea animalelor i plantelor. Nume precum Slnic, Srel, Cneti, Pcuri, Nucu,
Coli sunt
doar cteva exemple.
Diversitatea cultural, completat de godiversitate i biodiversitate reprezint baza
dezvoltrii socio-economice a geoparcului. Dezvoltarea eco / agro / geo-turismului,
revigorarea
activitilor tradiionale (prelucrarea lemnului, esturi, olrit), stoparea migraiei,
imbuntirea
calitii vieii au la baz pstrarea i valorizarea acestor tradiii.
Intrirea identitii locale este cheia i soluia pentru atragerea locuitorilor in
proiecte, in
dezvoltarea iniiativelor locale, in crearea de IMM-uri, in formarea de asociaii i
parteneriate.

Inventarierea preliminar ne-a permis identificarea elementelor de patrimoniu

cultural
local, a persoanelor resurs, a activitilor tradiionale, a punctelor muzeale
existente, a
monografiilor i publicaiilor dedicate zonei, toate constituind o baz pentru evluari
viitoare.
Direciile de dezvoltare identificate, att pentru geoparc ct i pentru teritoriul
LEADER,
integreaz elementele de geodiversitate, biodiversitate i diversitate cultural.

Viaa social - economic

Zona geoparcului este o zon rural, cu o tendin de imbtrnire a populaiei i de
migrare, mai ales in strintate. Locuitori celor 16 comune sunt distribuii inegal,
comuna Berca
fiind, de departe, cea mai numeroas i cu ponderea economic cea mai mare.
Principalele surse de venituri provin, in ordinea importanei, din: agricultur,
creterea
animalelor, prelucrarea lemnului, industrie, comer i activiti de turism. Excepie
face comuna
Berca unde peste 2900 locuitori lucreaz in industrie, mai ales exctractiv.
In hrile i diagramele de mai jos sunt sintetizate datele statistice, informaiile
obinute
din documentare, din fiele de comun completate de primrii, din paginile web ale
localitilor
i din diferite publicaii i monografii. Uneori datele obinute nu concordp intre
diferitele surse,
motiv pentru care au un anumit grad de aproximaie.

CARTA
GEOPARCULUI

Analiza SWOT pentru contextul socio-economic

Datele prezentate anterior reprezinta o sinteza a informaiilor publice cuprinse in

diverse
tipuri de documente, completate cu opiniile locuitorilor intervievai, opiniile
diverilor purttori de
interese, ale agenilor de dezvoltare local, punctele de vedere ale reprezentanilor
instituiilor
partenere din jude. Analiza detaliat a contextului social-economic, a resurselor,
potenialului de
dezvoltare i potenialilor parteneri ai geoparcului au permis efectuarea unei analize
SWOT.
Puncte tari
Agricultura, turismul i activitile conexe sunt privite att de locuitori ct i de
administraia
local drept principalele direcii de dezvoltare;
Omogenitatea teritoriului. Nu exist mari discrepane intre diferitele localiti ale
geoparcului.
Cu excepia comunei Berca unde predomin industria extractiv, in toate celelalte
agricultura are ponderea cea mai mare;
Diversitatea natural este privit ca o potenial resurs exploatabila durabil;
Marea majoritate a localitilor au aceleai tip de probleme: alimentarea cu ap,
drumurile,
deeurile, comunicaiile. Aceasta permite elaborarea unor planuri de aciune care s
beneficieze de cointeresarea majoritii;
Cetatenii si administratiile au identificat problemele majore si propun solutii
viabile;
Exist un potenial uman pentru activitile de turism corelat cu agricultura;
Existena unui GAL i demararea realizrii documentaiei pentru crearea unui
teritoriu
LEADER in anul 2008.
Puncte slabe
Lipsa unei viziuni pe termen lung. Majoritatea proiectelor, existente, sunt proiecte
de
infrastructur rutier i de alimentare cu ap;
Lipsa de formare i de exerciiu in realizarea unor planuri de dezvoltare;
Lipsa parteneriatelor in cadrul aceleiai comuniti sau intre comune pentru
rezolvarea
unor nevoi comune, cu excepia Grupului de Aciune Local, iniiat in vederea crerii
unui
teritoriu LEADER;
Lipsa participrii civice. Exist doar cteva organizaii neguvernamentale in toat
zona;
Turismul este vzut ca un panaceu dar nu exist proiecte concrete in domeniu;
Lipsa unor proiecte de anvergur;
Lipsa unei campanii de informare / promovare / comunicare;
Ameninri
Izolarea zonei in cadrul regiunii / la nivel naional;
Pierderea ansei de a accede la fonduri comunitare
Depopularea zonei i pierderea valorilor locale;
Oportuniti
Existena fondurilor europene

 Propunerea unui proiect de startegie la nivel judeean (Proiect PHARE)

Existena interesului de colaborare din partea partenerilor
Propunerea unor proiecte de infrastructur, deeuri, alimentri cu ap, la nivel
regional
Strategia este in concordan cu planurile naionale de dezvoltare din turism,
educaie etc.
Analiza principalelor resurse
pentru turism din terito riul geoparcului
Resursele zonei pentru turism
Zona este rurala, cu o concentrare a locuirii mai ales in lungul vilor, cu raporturi
foarte
diferite de utilizare a terenurilor intre comunele componente, aa cum reiese din
datele prezentate,
i cu multe resurse turistice insuficient exploatate.
Elementele de atracie natural sunt reprezentate de Vulcanii noroioi, complexul de
la
Meledic, Focul Viu (Loptari), Zona Lacurile (Bisoca), siturile SCI (Natura 2000)
propuse pentru
zona Bisoca Mnzleti, Meledic, Vulcanii noroioi, Lunca Buzului, diverse forme
erozionale
(Tronul lui Negru Vod), lacurile, chihlimbarul de la Coli, fenomenele geologice ce
apar in zona
Vintil Vod, Coli, Bozioru. Biodiversitatea este i ea foarte divers, zona fiind
situat la confluena
dintre trei zone biogeografice: stepic, alpin i continental.
Cu excepia Vulcanilor noroioi nici unul dintre situri nu are marcaje, puncte de
informare,
pliante. Singurele informaii putnd fi obinute din pagini web, de la autoriti i de
la localnici.
Evenimentele specifice sunt legate mai ales de trguri i festivaluri: Pe plaiuri
bisocene
(Bisoca), Trgul de Sfnta Marie (Cozieni), Trgul de Ziua Crucii (Vintil Vod),
trgurile
sptmnale din lungul vii Slnicului.
Patrimoniul cultural i istoric este inegal repartizat. Dei urmele de locuire sunt
frecvent
semnalate nu exist situri arheologice amenajate. Cele mai importante situri
culturale protejate
sunt mnstirile (Rteti, Gvanu, Poiana Mrului) i cele aproximativ 30 de chilii,
locuine rupestre
i biserici din zona Aluni Nucu. Lista complet a siturilor de patrimoniu cultural
protejate, la
nivel judeean, este prezentat n anexe.
Serviciile de informare i documentare sunt oferite de monografiile publicate de
Consiliul
Judeean, Muzeul Judeean, monografiile ctorva comune i siturile web de turism,
majoritatea
create i intreinute de amatori. Nu exist panouri de semnalizare, puncte de
informare, pliante

specifice. Infrastructura de cazare cuprinde aproximativ 50 de locuri i trei tabere

sau internate
colare in toata zona.
Infrastructura rutier i cile de acces: accesul este asigurat pe calea ferat Buzu
Ptrlagele i rutier de DN 10 (Brasov Buzu Rmnicu Srat) care strabate la
sud o mic
poriune din teritoriu. Din aceasta, in lungul vilor Slnicului, Blneasa, Srel se
desprind
drumuri judeene i comunale. Majoritatea au poriuni greu practicabile din cauza
alunecrilor de
teren i inundaiilor.
Marea densitate de drumuri comunale sau forestiere poate fi un element pozitiv
pentru
turismul de promenad i descoperire.
Nu exist ghizi oficiali pentru teritoriu, activiti de orientare i ghidaj pentru
anumite
grupuri de turiti fiind asigurate de proprietarii unor pensiuni sau cluburi (Coli,
Blejani) i parial
de custodele de la Vulcanii noroioi.
Serviciile financiare precum bnci, birouri de schimb
sunt disponibile in orae (Buzu, Patrlagele).
Spaiile sau serviciile de recreere sunt foarte puine. In
afara siturilor menionate i a Muzeului de la Coli nu exist alte
faciliti. Exist excursii organizate ce apeleaz la ghizi locali
dar toate sunt din exterior sau sunt oferite de unii proprietari de
pensiuni. Spaiile de campare sumar amenajate sunt in zonele
Meledic, Bisoca, Berca.

Analiza SWOT pentru secto rul turism

Puncte tari
Potenialul foarte mare oferit de patrimoniul natural i cultural pentru ecoturism;
Lipsa polurii sau distrugerilor datorate activitilor umane. Cu excepia anumitor
zone
precum Loptari (unde sunt 30 de gatere) i Bisoca unde este un puternic impact
negativ al exploatrilor forestiere;
Existena unei agriculturi tradiionale;
Buna poziionare geografic: la intersecia rutelor de comunicare intre Muntenia,
Moldova,
Transilvania;
Viaa rural relativ nealterat;
Existena unei reele de drumuri comunale i forestiere cu un mare potenial
pentru
dezvoltarea drumeiei, cicloturismului i turismului ecvestru, turismului de
descoperire,
turismului de aventur;
Deschiderea administriei judeene i a administraiilor locale pentru realizarea
unor
proiecte de turism;
Potenialul pe care il are zona pentru a fi creat un geoparc.
Puncte slabe
Inexistena unui sistem coerent de informare i promovare a zonei;

 Lipsa informaiilor pentru a se putea realiza un studiu de pia: numr de

vizitatori,
interesul localnicilor pentru turism, profilul vizitatorilor etc;
Accesul dificil in teritoriu;
Lipsa unei infrastructuri de cazare, restauraie, ghidaj;
Sezon turistic limitat la 4 - 6 luni;
Lipsa unor finanri la nivel local pentru iniierea unor proiecte pilot;
Lipsa unei strategii de dezvoltare turistic, in condiiile
in care majoritatea celor chestionai vd turismul ca
cea mai bun soluie de dezvoltare;
Slaba ofert de produse locale agricole;
Slaba ofert de preparate culinare locale in zon,
lipsa unui Ghid al reetelor tradiionale;
Lipsa de incredere i iniiativ in iniierea de proiecte
bazate pe utilizarea produselor locale;
Lipsa unei diagnoze teritoriale - ca baz pentru
aplicarea de proiecte finanabile din fondurile
structurale.
Oportuniti
Dezvoltarea interesului pentru turismul rural / ecoturism;
Existena unor mari oportuniti de finanare prin fondurile europene;
Patrimoniul cultural i natural poate fi pus in valoare, existena unor activiti
tradiionale
bine pstrate: reete locale, produse curate, lucuitorii ataai valorilor locale;
Memoria unei viei tradiionale este inc prezent;
Poziionare bun in Regiunea 2 Sud pentru dezvoltarea unor circuite turistice
majore:
litoral, delt, zona Vrancea - Mcin:
Conexiunile cu Reeaua European i UNESCO a geoparcurilor.
Produse comercializate la
festivalurile din zona

Ameninri
Tergiversarea formrii de structuri asociative i lipsa de corelare, la nivel local,
regional a
diverselor programe / proiecte;
Apariia unor conflicte intre grupuri cu interese diferite: asociaii de vntoare,
promotori
ai ecoturismului;
Alte zone similare din regiune pot atrage mai rapid fondurile i pot deveni
destinaii
privilegiate in detrimentul zonei geoparcului;
Incapacitatea celor interesai de a reaciona intr-un timp scurt pentru realizarea
unei
strategii care s asigure cadrul de aplicare a proiectelor identificate.