www.dacoromanica.

ro

Proletari din toate tdrile, uniti-vd!

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE MARXISM-LENINISM
de pe lingii C.C. AL P.C.U.S.

EDITURA DE STAT
PENTRU LITERATURA POLITICA

www.dacoromanica.ro

V.

I. LENIN
DESPRE

PROBLEMA NATIONALA
$1

NATIONAL-COLONIALA

BUCURE,,S'TI - 1958
www.dacoromanica.ro

Prezenta traducere a fost IntocmitA in colectivul

de redactie al Editurii de stat pentru literatura

politica' dupg originalul In limba rug apa'rut
In Editura de stat pentru 1iteratur6 politica,
Moscova, 1956.

www.dacoromanica.ro

PREFAT

In culegerea de fat slut cuprinse cele mai importante

lucrelri ale lui V. I. Lenin in problema nationala i national-coloniala.
Marele merit istoric al lui V. I. Lenin const6 in faptul
ea, dezvoltInd marxismul in noile condi-pi istorice, in epoca
imperialismului i a revolutiilor proletare, el a creat o
invataitur unitar i inchegat in problema nationala i
national-colonial, a elaborat politica national a partidulni comunist.
Primul din textele incluse in aceasta' culegere este un
extras din Proiect de program al partidului social-democrat i explicarea programului", scris in anii 1895-1896.
Inca in aceasta lucrare si in articolele Problema nationalg.
In programul nostru" (1903), Care muncitorii evrei"
(1905), V. I. Lenin a atras atentia asupra importantei problemei nationale, aprind, in lupta dusg. de el impotriva
oportunitilor, dreptul la autodeterminare al tuturor popoarelor, subliniind necesitatea unirii muncitorilor de toate

nationaliatile in lupta Impotriva tarismului i a capitalismului i fundamentInd principiul international al construirii partidului proletar.
In culegerea de fafa sint cuprinse i lucrri programatice

ale lui V. I. Lenin In problema national, ca Note critice

in problema nationalV, Despre dreptul natiunilor la autodeterminare", -Revolutia socialist6 i dreptul natiunilor la
autodeterminare", Bilantul discutiei asupra autodetermin'arii", Despre bropra lui Junius", Despre o caricaturil
de marxism i despre economismul imperialist *".
www.dacoromanica.ro

PREFATA

In aceste lucralri ale sale Lenin da o fundamentare teoretical multilaterala a programului si a politicii partidului
in problema nationala, face o critical ascutita a conceptiilor
antimarxiste in problema national-coloniala.
El a aratat ca in rezolvarea problemei nationale partidul
tine seama de doua tendinte istorice obiective in dezvoltarea capitalismului: tendinta de deteptare a nationalitatilor i de desfaurare a luptei impotriva asupririi nationale,
ci tendinta de sfarimare a barierelor nationale, de creare
a unor relatii economice internationale, realizate, in epoca
imperialismului, prin violenta, acaparari coloniale i inrobirea popoarelor.
Partidul proletar ne invata Lenin, trebuie & se ridice
In mod consecvent impotriva asupririi nationale i national-coloniale, pentru egalitatea in drepturi a tuturor popoarelor, pentru acordarea tuturor natiunilor a dreptului la
autodeterminare Oda la despartirea de stat ; el trebuie s
sprijine pe toate calk micarile progresiste de eliberare
nationalal, indreptate impotriva imperialismului.
Lenin a aratat c. in perioada imperialismului problema
national-colonial devine o parte componenta a problemei
generale a revolutiei proletare, a dictaturii proletariatului.
El a fundamentat ideea necesitaltii unirii micarii proletare
din metropole cu micarea de eliberare nationala din colonii

intr-un front comun al luptei impotriva imperialismului.

Lenin ne-a invaltat ca o conditie a victoriei depline a mi-`
carii de eliberare nationala a popoarelor coloniale i depen-

dente o constituie hegemonia proletariatului, condus de

partidele comuniste i muncitore0i, alianta lui cu taranimea, precum ci participarea paturilor largi ale maselor
neproletare la lupta de eliberare nationala.
Lenin s-a ridicat impotriva abordarii abstracte a problemei nationalismului. El a sustinut ideea ca nationalismul natiunilor asuprite, atunci cind este indreptat impotriva jugului imperialist, joacal un rol progresist i trebuie
folosit de clasa muncitoare ci de partidul ei in lupta impotriva colonialismului, pentru eliberarea natiunilor asuprite.
In lucrarea Despre o caricatura de marxism ci despre
economismul imperialist " Lenin ci-a formulat concluzia
sa geniala despre varietatea cailor de trecere la socialism

ale diferitelor 1ari. Toate natiunile vor ajunge la sociawww.dacoromanica.ro

P REF A TA

lism, aceasta e inevitabil scrie el , dar toate vor ajunge

nu chiar in acelasi fel, fiecare va aduce un specific intr-o

formai sau alta a democratiei, intr-o varietate sau alta a

dictaturii proletariatului, intr-un ritm sau altul al trans-

formArilor socialiste ale diferitelor laturi ale vietii sociale".

Aceasta. teza' a lui Lenin a fost confirmat de intregul mers
al dezvoltrii istorice i constituie un indreptar in actiune
pentru partidele comuniste si muncitoresti din toate Wile.
In lucrrile Material inflamabil in politica mondial",

Trezirea Asiei"; China innoit", in rezolutiile conferintei de la Praga si in alte lucrari cuprinse in prezenta
culegere, V. I. Lenin a dolascat politica coloniala prdalnic. practicat6 de statele imperialiste si a salutat cu
entuziasm miscarea de eliberare national din China, India,
Indonezia, Persia, Turcia, Finlanda.

El a subliniat cu toat g. taria importanta principiului

proletar, necesitatea unei strInse
aliante intre muncitori si toti oamenii muncii de diferite
internationalismului

nationalitati in lupta pentru eliberarea lor de asuprire nationald si social, necesitatea unei lupte necrutaloare impotriva nationalismului i sovinismului burghez. Lenin este
intemeietorul si animatorul ideologiei prieteniei intre
popoare.

Sub conducerea lui Lenin, partidul bolsevic a fgurit

unitatea dintre clasa muncitoare rug si oamenii muncii
apartinind tuturor naIionalitatilor din Rusia, ducindu-i la
victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, care a
sftirimat jugul national sti social.

V. I. Lenin a elaborat politica partidului comunist In

problema national In conditiile dictaturii proletariatului
i ale constructiei socialiste si a indrumat munca de rezolvare a problemei nationale In Tara sovietica. Maretele prin-

cipii ale politicii nationale leniniste politica egaliatii

In drepturi, a suveranitatii si prieteniei popoarelor i-au
gasit o strsalucita expresie In Declaratia drepturilor poporului muncitor si exploatat", scrissa de Lenin.
In proiectul de program al partidului si in raportul asupra programului partidului, prezentat la Congresul al VIII-

lea al P4. (b) din Rusia, in Schita initiala a tezelor cu

privire la problema nationala si problema colonial", In
raportul prezentat la cel de-al II-lea Congres general din
www.dacoromanica.ro

PREFATA

Rusia i organizatiilor comuniste ale popoarelor din Orient,

in rapoartele prezentate la Congresul al II-lea al Internationalei Comuniste, in rezolutia Q. Q. al P. C. (b) din Rusia
cu privire la Puterea sovietica. in Ucraina, in scrisorile

Catre tovaraii comuni0i din Turkestan" i Care tova-

ralii comuniti din Azerbaigean, Gruzia,'Armenia, Daghestan i Republica Gorskaia", cuprinse in culegerea de fata,

Lenin a formulat principiile de bazd ale constructiei statului sovietic socialist multinational. El a demonstrat necesitatea unei strinse aliante intre republicile sovietice, a
trasat sarcina de a ajuta natiunile altadata asuprite sji
lichideze inapoierea lor economical, politica i culturala,
de a sprijini prin toate mijloacele dezvoltarea multilaterald
a limbilor i a literaturilor nationale, formarea de cadre
nationale, de a transpune in fapt dreptul maselor muncitoare de toate nationalitatile de a-si crea viata de stat
sovietic a. proprie, de a vorbi si a invata in limba materna..

Lenin a dat o fundamentare tiir4ific tezei cu privire la

posibilitatea popoarelor inapoiate de a trece, in conditiile
instaura'rii puterii oamenilor muncii i avind sprijinul
natiunilor socialiste avansate, peste stadiul de dezvoltare
capitalist i de a p4i treptat de la relatiile feudale patriarhale la socialism.
V. I. Lenin este intemeietorul Uniunii Republicilor

Sovietice Socialiste. El a elaborat din punct de vedere teoretie i a trasat in practical sarcina unirii de bunavoie, pe

principiul egalitatii de drepturi, a republicilor sovietice

intr-un stat socialist unic. Lenin a aratat c rezolvarea cu
succes a problemei unificarii va avea o influental insemnat5.

asupra destinelor construirii socialismului, pentru inflorirea economica i politica a tuturor popoarelor sovietice.
Lenin a condus munca de unire a republicilor sovietice,
luptind cu hotarire atit impotriva devierii oviniste de
*natiune dominantal, cit i impotriva devierii burghezo-nationaliste, care reprezentau un serios pericol in calea internationalismului proletar.
In culegere a fost inclusal i scrisoarea lui V. I. Lenin

In legnura cu problema nationalitaltilor sau a #autonomizalriie, dictatal de el la 30-31 decembrie 1922. In

aceast scrisoare, scris6 in zilele pregaltirii directe k4i desfa-

urarii Primului congres al Sovietelor din U.R.S.S., V. I.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Lenin cerea cu insisteng transpunerea In practicA a principiilor internationalismului proletar, consolidarea prieteniei dintre popoarele mari i mici din cuprinsul Uniunii
Sovietice. El critica cu asprime pripeala i metodele administrative in rezolvarea problemelor de politicA nationalA,
atrAgind atentia asupra pericolului pe care-I prezint centralismul excesiv ci denaturArile birocratice, care pot Irina
dezvoltarea initiativei ci a colaborArii popoarelor din
U.R.S.S. El a arAtat ca". centralismul democratic nu exclude,
ci, dimpotrivA, presupune posibilitatea unei dezvoltAri

depline i nestlnjenite nu numai a particularitatilor locale,

ci ci a initiativei locale, a varietatii cAilor, mijloacelor ci
metodelor de Inaintare spre telul comun.
RidicIndu-se Impotriva abordArii abstracte a problemei
nationalismului In general, Lenin a subliniat necesitatea
de a delimita. cu strict* nationalismul unei natiuni care
altAdat asuprea alte popoare de nationalismul unei natiuni
care altaidat era asuprit, nationalismul natiunii mari de
nationalismul natiunii mici". El acorda o deosebit atentie
necesitAtii de a se stabili nu o egalitate formal, ci o egalitate de fapt Intre toate natiunile care s-au unit laolaltA,
precum ci liclLid.rii jignirilor aduse In trecutul istoric de
&Are guvernul natiunii dominante fostelor popoare mici
ci asuprite. ...Nimic scria Lenin nu frineazA Intr-a-

tlt dezvoltarea ci consolidarea solidaritjii proletare de

clash' ca nedreptatea nationalA, ci fata de nimic nu slnt a-tit
de sensibili nationalii jigniti# ca fatA de sentimentul ega-

litatii ci fag de IncAlcarea acestei egalitAti, chiar dacii

aceastA IncAlcare se datorecte unei neglijente, chiar dac

se face In gluing, fat de IncAlcarea acestei egalitAti de
&Are tovara'ii lor proletari". Pentru InlAturarea nelncrederii i a suspiciunilor oamenilor muncii apartinInd micilor
natiuni altAdatA. asuprite faVa de poporul natiunii altAdatA
dominante, Lenin cerea de la lucrAtorii de partid, sovietici
ci din alte domenii o deosebit prudentA, circumspectie ci
concesivitate, trsAturi organice ale internationalismului cu
adevrat proletar.
InfAptuind politica nationalA leninistA, partidul comunist a unit toate natiunile din Tara sovieticA Intr-o familie
frAteascA, crelnd puternica Uniune a Republicilor Sovietice
www.dacoromanica.ro

10

PREFATA

Socialiste, a asigurat Inflorirea economical i culturala a

tuturor popoarelor patriei noastre.
In ultimii ani, partidul comunist i guvernul sovietic

au luat o serie de masuri In directia lrgirii drepturilor

Consiliilor de Minitri din republicile unionale i ale ministerelor republicane In constructia economical i culturala;
unele ministere au fost transformate din ministere unionale
In ministere unional-republicane, iar Intreprinderile din
subordinea lor au fost puse sub conducerea organelor econornice republicane. Toate aceste malsuri vor contribui

intr-o masura din ce in ce mai mare la dezvoltarea initiativei creatoare locale, la Intarirea continua a republicilor
unionale, la consolidarea prieteniei i colaborarii frateti
dintre popoarele tarii noastre. Partidul comunist se Ingrijete In permanenta de intarirea continua a prieteniei dintre
popoarele Uniunii Sovietice, care este baza de granit a
statului sovietic socialist multinational, i educa pe oamenii

muncii In spiritul patriotismului sovietic i al internationalismului proletar.

Lenin arata c rezolvarea justa a problemei nationale
In U.R.S.S. are o uriaa importanta international. Revolutia Socialista din Octombrie i crearea Statului sovietic
au exercitat o influenta uria0 asupra dezvoltarii micarii
de eliberare nationala din colonii si din Wile dependente
0 au aratat tuturor popoarelor asuprite calea eliberarii de
colonialism. Lenin a aratat c. lupta popoarelor din Rusia,
China, India are o importanta hotaritoare pentru victoria
definitiva a socialismului. Deznodamintul luptei scria
depinde, In ultima analizal, de faptil ca
Lenin In 1923
Rusia,. India, China etc. formeaza imensa majoritate a
populatiei. i tocmai aceasta majoritate a populatiei este
antrenata neobinuit de repede, In ultimii ani, In lupta
pentru eliberarea sa; In acest sens nu poate exista nici umbra

de Indoiala asupra deznodamIntului final al luptei duse

pe plan mondial. In acest sens, victoria definitiva a socialismului este absolut ci pe deplin asigurata".
Previziunea marelui Lenin a fost pe deplin confirmata.
Sistemul colonial al imperialismului trece printr-o criza
acuta i se afla in pragul pralbu0rii, In pofida Incercarilor
desperate ale colonialictilor de a-i mentine dominatia. 0
puternica lovitura data sistemului imperialist a fost victowww.dacoromanica.ro

PREPATA

11

ria marelui popor chinez, care a izgonit de pe pamintul

sau pe imperialitii straini, a zdrobit pe dumanii si interni

0 a pait pe calea construirii socialismului. In Coreea i
Vietnam au fost proclamate republici populare, care se
intaresc pe zi ce trece. In India, Birmania, Indonezia,
Egipt i o serie de alte tari a fost abolit regimul colonial.
Crete miearea de eliberare nationala din colonii i din

tarile dependente. Popoarele din Orient joaca un rol din

ce In ce mai important In dezvoltarea istorical i In solutionarea problemelor internationale.
Fidel preceptelor leniniste, poporul sovietic Intarete
pe toate caile relatiile frate0i cu Republica Populara Chi-

neza ci cu celelalte tari din lagarul socialist, Intarecte prietenia ci colaborarea cu popoarele care s-au eliberat de sub
jugul imperialist, 10 manifesta simpatia fierbinte fata de
popoarele dependente i coloniale care lupta pentru elibe-

rarea lor nationala, Ici Intemeiaza relatiile sale cu toate

popoarele pe principiul coexistentei papice, al egalitatii
ci respectarii reciproce a integritatii ci suveranitatii terit oriale.

Statul sovietic socialist multinational, creat de marele

Lenin, constituie un model de Infaptuire practica a prieteniei ci colaborarii Intre popoare 0 de rezolvare a proble-

mei nationale pentru toate tarile din lagarul socialist,

pentru toate popoarele care duc lupta Impotriva asupririi

nationale ci sociale.
Articolele ci celelalte documente cuprinse In culegerea
de fata shit dispuse In ordine cronologica. Toate lucrarile
se tiparesc dup editia a 4-a a Operelor lui V. I. Lenin.
Scrisoarea In legatura cu problema nationalitatilor sau
a (cautonomizarii" se tipare0e dupa textul brocurii publicate In' 1956.
Institut:a de marxism-leninism

de pe MO C.C. al P.C. U. S,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

13

PROIECT DE PROGRAM
AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT
SI EXPLICAREA PRO GRAMULUI
D IN E XPL I CARE A PRO GRAMULU I "

A 5. Impotriva dominatiei clasei capitalitilor lupg

In momentul de fag muncitorii din toate trile europene,
precum i muncitorii din America i Australia. Unirea
coeziunea clasei muncitoare nu se marginete la o singura
taxa.' sau la o singur nationalitate: partidele muncitoreti

din diferitele state declar sus i tare c interesele ci

telurile muncitorilor din intreaga lume sint perfect iden-

tice (solidare). Ei se Intrunesc in congrese comune, formu-

leag fag de clasa capitalistilor din toate trile revendi-

earl comune, instituie o silrbtoare internationara a Intre-

gului proletariat unit care nalzuiecte spre eliberarea sa

(1 Mai), unind clasa muncitoare de toate nationaligtile ci
din toate grile intr-o singurg. mare armag a muncitorilor.
Aceastal unire a muncitorilor din toate grile este determinag de necesitate, de faptul ca clasa capitalitilor, care
domin6 asupra muncitorilor, nu-ci mgrgineste dominatia la
o singura tara. Legaturile comerciale dintre diferitele state
devin tot mai strinse ci mai Intinse; capitalul trece mereu

dintr-o Ora intr-alta. Bancile, aceste uriace depozite de

capitaluri, care adud capitalul de pretutindeni si-I repar-

tizeag sub forma de Imprumut capitalitilor, se transforma

din balci cu caracter national in banci cu caracter inter-

national, adun6 capitalurile din toate grile ci le repartizeazA capitalictilor din Europa i America. Uriace societati pe actiuni se organizeaza acum cu scopul de a Infiinta
Intreprinderi capitaliste nu intr-o singura tara, ci in mai
multe gri deodat; apar sociegti internationale de capitalicti. Dominatia capitalului este internationala. Iat de
ce ci lupta muncitorilor din toate grile pentru eliberarea
www.dacoromanica.ro

14

V.

I. LENIN

lor reuseste numai atunci cind muncitorii lupt impreun5.

impotriva capitalului international. WA' de ce si muncitorul german, si muncitorul polon, i muncitorul francez
sint tovarasi ai muncitorului rus in lupta impotriva clasei
capitalistilor, tot asa cum si capitalitii rusi, si cei poloni,
ei cei francezi shit dusmanii lui. Astfel, In ultimul timp,

capitalitii stra'ini 1i transfer6 bucurosi capitalurile in

Rusia, construiesc in Rusia filiale ale fabricilor si uzinelor

lor si infiinteaza societati pentru noi intreprinderi in Rusia.

Ei se apustesc cu 15.comie asupra acestei tinere tali, In

care guvernul este mai binevoitor si mai servil fata de
capital ca nicieri, in care muncitorii, spre deosebire de

cei din Apus, sint Mai putin uniti, mai putin capabili

de a opune rezistent, In care nivelul de trai al muncitorilor, si deci si salariul lor, este mult mai scazut, astfel
inclt eapitalitii strAini pot obtine beneficii uriase, nemaipomenite In tara ion. Capitalul international a si intins
mina asupra Rusiei. Muncitorii rusi intind mlinile lor migaril muncitoresti internationale.
Serie in inchisoare in anii 1895-1886

Publicat Peniru intlia oard in 1924

Se tipdreete dupd textul

Operelor lui V. I. Lenin, ed. a 4--a,
vo I

2, pag. 92-98

www.dacoromanica.ro

15

PROBLEMA NATIONALA IN PRO GRAMUL NO STRU

In proiectul de program al partidului noi am formulat

revendicarea republicii cu o constitutie democraticA, care

sa asigure, Intre altele, recunoaterea dreptului la autodeterminare tuturor natiunilor care fac parte din cadrul

statului". Aceasta revendicare a programului a pArut multora insuficient de clara i In nr. 33, vorbind despre manifestul social-democratilor armeni, am explicat In felul urmator semnificatia acestui punct. Social-democratia va lupta
Intotdeauna Impotriva oricarei Incercari de a influenta din
afara prin violentA sau prin orice nedreptate autodetermi-

narea national. Dar admiterea neconditionata a luptei

pentru libertatea autodeterminArii nu ne obliga cItui de
putin sA sustinem orice revendicare de autodeterminare

national. Ca partid al proletariatului, social-democratia Ii

propune ca sarcinA principal, imperioas, sprijinirea autode-

terminarii nu a popoarelor i natiunilor, ci a proletariatului

In cadrul fiecArei natiuni. Noi trebuie sa tindem 1ntotdeauna i i In mod absolut la cea nzai strinsd unire a proletariatului tuturor nationalitAtilor, i numai In unele cazuri
exceptionale putem formula i sprijini In mod activ reven-

care preconizeazA crearea unui nou stat bazat

pe Impartirea in clase sau lnlocuirea unitAtii politice
depline a statului printr-o unitate federativa mai slabA
dicArile

etc. 2.

Aceasta interpretare a programului nostru cu privire la

problema nationala a provocat un protest vehement din
partea Partidului socialist polonez (P.P.S.) 3 In articolul:
Atitudinea social-democratiei fat de problema nationala"
www.dacoromanica.ro

10

V.

I. LENIN

(PrzedAwiV*, martie 1903), P.P.S. se revolt impotriva

acestei interpretari surprinzgloare" i a caracterului nebulos" al misterioasei" noastre autodetermingri, ne acuz
i de doctrinarism, i de conceptii anarhiste", de para.
pe muncitor nu 1-ar interesa nimic altceva In afard de
desfiintarea complet a capitalismului, de para.' limba,
nationalitatea, cultura etc. ar fi doar nite n'ascociri burgheze" etc. Merit s examingin ama'nurrtit aceasta argu-

mentare care da". la ivea1 aproape toate confuziile in ceea

ce privete problema nationala i care shit atit de obinuite
i de rspindite printre socialiti.

De ce este atit de surpringtoare" interpretarea noastra? de ce este privit ca o abatere de la sensul literal"?
Oare recunoa0erea dreptului natiunilor la autodeterminare
implic sprijinirea eriarei revendiari a oriarei natiuni de
a se autodetermina? Doar recunoaterea dreptului tuturor
cetatenilor de a infiinta asociatii libere nu ne obliga nicidecum pe noi, social-demoeratii, sec' sprijinim formarea ori-

arei noi asociatii, nu ne lmpiedic cItui de putin s ne

pronuntam ti s facem agitatie impotriva inoportunit4ii i

lipsei de ratiune a ideii de a forma cutare asociatie noutt.
Noi recunoatem chiar i iezuitilor dreptul de a face agitatie
In mod liber, dar noi luptni. (nu prin mijloace politieneti,
desigur) Impotriva unirii iezuitilor cu proletarii. De aceea,

cind Przedgwit" spune: daa aceast revendicare a autodeterminarii libere trebuie inteleas6 in mod literal (i

aceasta este semnificatia pe care i-am atribuit-o pin acum),

atunci ea ne-ar satisface", este cu des6vIrdre evident a

tocmai P.P.S. se abate de la sensul literal al programului.

Lipsa de logical din punct de vedere formal a concluziilor

pe care el le trage este neindoielnia.

Dar nu vrem sa ne limitam la o verificare formala a

interpretarii noastre. Sa." punem problema direct i in ceea

ce privete fondul: social-democratia trebuie oare s ceara
intotdeauna, in orice conditdi, independenta national:6, sau
numai in anumite conditdi i in care anume? P.P.S. rezolva
Intotdeauna aceasa problern In sensul recunoaterii neconditionate i de aceea nu ne mill de loc afectiunea lui pentru
socialitii-revolutionari rui, care cer o orinduire de stat
*

.Zorlle".

Nola Trad.

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA NATIONALA TN PROGRAMUL NOSTRU

1'7

federativa, pronuatindu-se pentru recunoasterea deplina i

neconditionata a dreptului la autodeterminare nationala"
(Revoliutionnaia Rossiia" 4 nr. 18, articolul Inrobirea
nationala i socialismul revolutionar"). Din pacate, aceasta
nu este altceva cleat una dintre acele fraze burghezo-democratice care arata a suta si a mia oath adevarata natural a
asa-numitului partid al asa-numitilor socialisti-revolutionari. Lasindu-se ademenit de momeala acestor fraze, sedus
de aceasta zarva, P.P.S., la rindul sau, dovedeste prin
aceasta cit de slaba este In constiinta sa teoretica si In activitatea sa politica legatura cu lupta de dna a proletariatului. Tocmai intereselor acestei lupte trebuie sd-i subordondm revendicarea autddeterminarii nationale. Tocmai In
aceasta conditie consta deosebirea dintre felul nostru de
a aborda problema nationala si felul burghezo-democrat
de a o aborda. Democratul burghez (ca i oportunistul socialist din zilele noastre, care paseste pe urmele lui) Isi litchipule ca democratia desfiinteaza lupta de eked si de aceea
pune revendica'rile sale politice In mod abstract, in bloc,
neconditionat", din punctul de vedere al intereselor Intregului popor" sau chiar din punctul de vedere al unui principiu absolut de morala eterna. Social-democratul demasca
fr crutare oriunde i oricind aceasta iluzie burgheza', fie
ca ea Isi gaseste expresia intr-o filozofie idealista abstracta,
fie In formularea revendicarii neconditionate a independentei nationale.
Daca mai e nevoie Inca sa demonstram cal un marxist
nu poate admite revendicarea independentei nationale deal
In mod conditionat, i anume cu conditia aratata mai sus,
atunci vom cita cuvintele scriitorului care susfinea de pe
pozitiile marxismului revendicarea formulata de proletariatul polonez,
a unei Polonii independente. in 1896 Karl

Kautsky scria In articolul sau Finis Poloniae?" *: Din

moment ce proletariatul polonez se va ocupa de problema

poloneza, el nu va putea sa. nu se pronuute pentru independenta Poloniei, el nu va putea deci sa nu salute fiecare pas
care poate fi Mut Inca de pe acum In aceasta directie, In
masura In care acest pas este In genere compatibil cu interesele de clash' ale proletariatului international luptator.
*

S-a stinit ou Polonia?"

Nola Tract.

www.dacoromanica.ro

V.

1R

Aceasta rezerval

I. LENIN

continua Kautsky

este in orice caz

necesar sk fie lacuta. Inaependenta nationald nu este wit

de indisolubil legata de interesele de clasci ale proletariatului

care luptd incit sa tie necesar sic se tinda spre ea in mod neconditionat, in orice imprejurdri * . Marx qi Engels s-au pro-

nuntat in modul cel mai botarit pentru unirea i eliberarea Italiei, dar acest lucru nu i-a impiedicat ca In 1859
sk se pronunte impotriva aliantei dintre Italia i Napoleon" (Neue Zeit" XIV, 2, S. 520 **).

Vedeti: Kautsky respinge in mod categoric revendicarea neconditionatd a independentei natiunilor, cere in mod
categoric sal se abordeze problema nu numai din punct de
vedere istoric In general, ci tocmai din punct de vedere de
clask. Si dac vom analiza cum au pus problema poloneza
Marx i Engels, vom vedea ca tocmai in acest fel au pus-o
i ei de la bun inceput. Nona Gazetk Renanal" 5 a acordat
un loc insemnat problemei poloneze i cerea cu hotkrire
nu numai independenta Poloniei, dar i un rAzboi intre
Germania i Rusia pentru libertatea Poloniei. Dar in acelai
timp Marx s-a, n'apustit asupra lui Ruge, care vorbise in
parlamentul din Frankfurt In favoarea libertaltii Poloniei,
rezolvind problema poloneza doar prin fraze burghezodemocratice despre o nedreptate ruinoasal", IAA nici un
fel de analiza' istorical. Marx nu falcea parte dintre acei
pedanti i filistini ai revolutiei care se tern cel mai mult
de polemical" in momentele istorice revolutionare. Marx
1-a acoperit cu sarcasm necrutaltor pe umanul" cetatean
Ruge, dovedindu-i prin exemplul asupririi Frantei de sud

de care Franta de nord ca nu orice asuprire nationalk i

nu intotdeauna determinA o tendintk legitimal, din punctul

de vedere al democratiei 4i al proletariatului, spre independent. Marx s-a referit la conditiile sociale speciale in

virtutea carara Polonia a devenit o parte revolutionar

a Rusiei, Austriei i Prusiei... Pink i nobilimea poloneza,

care in parte se mai afla Ina pe pozitii feudale, a aderat

cu o abnegatie fra precedent la revolutia agraral democratical. Polonia era deja focarul democratiei europene
atunci cInd Germania vegeta Inca stkpinita de cea mai

banalal ideologie constitutionalk i emfatic filozofica'...

* Sublinlat de not.
TImpuri nor XIV, 2, pag. 520.

**

Note Tract.

www.dacoromanica.ro

PROBLEMA NATIONALA IN PROGRAMUL NOSTRU

1.0

Atita timp eft noi (germanii) ajutm la asuprirea Poloniei,

atita timp cit legAm o parte a Poloniei de Germania,
rAminem noi inine inlAntuiti de Rusia i de politica rug,
nu ne putem elibera in mod radical nici la noi acasa de absolutismul patriarhalo-feudal. Crearea unei Polonii democrate
este prima conditie a creArii unei Germanii democrate" 6.

Am citat atit de amanuntit aceste declaratii, deoarece

ele demonstreazA in mod concret ce conditii istorice anume

au determinat acest fel de a pune problema polonezA in

social-democratia internationaM, care s-a mentinut aproape

in tot cursul celei de-a doua jumAtAti a secolului al XIX-lea.
A nu acorda atentie conditiilor care s-au schimbat de atunci,

a sustine vechile solutii ale marxismului, inseamnA a fi

credincios literei, i nu spiritului teoriei, inseamng a repeta
din memorie vechile concluzii WA a ti s foloseti in ana-

liza noii situatii politice metodele marxiste de cercetare.

Atunci i acum, epoca ultimelor micAri revolutionare bur-

gheze i epoca cruntei reactiuni, a IncordArii extreme In

ajunul revolutiei proletare a tuturor fortelor, se deosebesc
in modul cel mai vAdit. Atunci tocmai Po Ionia in ansamblul ei era revolutionarA, i nu numai taranimea, dar i
masa nobilimii. Traditiile luptei pentru eliberare nationalA erau atit de puternice, atit de adinci, Licit dupg infringerea suferit in patrie, cei mai buni fii ai Poloniei au
plecat sA sustinA peste tot clasele revolutionare; amintirea lui Dombrowski i Wrublewski 7 este indisolubil legatA

de cea mai mAreatA micare a proletariatului din secolul

al XIX-lea, de ultima i, sal sperAm, ultima nereuitgi
insurectie a muncitorilor parizieni. Atunci victoria
deplinA a democratiei intr-adevAr nu era posibilA fited restaurarea Poloniei. Atunci Po Ionia era Intr-adevr reazemul
civilizatiei Impotriva tarismului, detaamentul inaintat al
democratiei. Acum clasele guvernante din Po Ionia, leahta
In Germania i Austria, magnatii industriei i finantelor
in Rusia se manifestA ca partizani ai claselor guvernante
din tArile care asupresc Po Ionia, in vreme ce alAturi de proletariatul polonez, care i-a insuit In mod eroic marile traditii
ale vechii Polonii revolutionare, luptA pentru eliberarea sa
proletariatul german ci proletariatul rus. Acum reprezentantii inaintati ai marxismului in Ora vecinA 7 care urmawww.dacoromanica.ro

20

V.

I. LENIN

resc cu atentie dezvoltarea politic a Europei si care

nutresc o mare simpatie fatO de lupta eroicg a polonezilor,
recunosc totusi direct: In momentul de fat Petersburgul
a devenit un centru revolutionar mult mai important cleat
Varsovia, miscarea revolutionara rush' are o mult mai mare
insemnatate internationala decit cea poloneza". Asa a spus
Inca In 1896 Kautsky, sustinind ca revendicarea restaurarii
Poloniei poate fi inclusa in programul social-democratilor
polonezi. Iar in 1902, Mehring, studiind] evolutia problemei

poloneze din 1848 si Oda in momentul de fat, a ajuns la

urmOtoarea concluzie: Daca proletariatul polonez ar dori
BA inscrie pe steagul su restaurarea statului polonez bazat
pe Imprtirea in clase, restaurare de care nici nu vor sa
auda clasele dominante ins*, el ar juca o comedie istoricA
third: cu clasele posedante se intimplA asemenea aventuri
(asa cum s-a intimplat, de pild, cu nobilimea poloneza
In 1791), dar clasa muncitoare nu trebuie s. decad 'Ana
Intr-atita. Dacai ins aceasta utopie reactionarg este scoas5.
la lumina zilei pentru a atrage de partea agitatiei proletare paturile intelectualit-tii i micii burghezii, in rindurile carora agitatia nationala mai are un anumit easunet,
atunci aceasta utopie este de doug ori de condamnat ca
manifestare a oportunismului nedemn, care jertfeste interesele profunde ale clasei muncitoare unor neinsemnate i
ieftine succese de moment.
Aceste interese poruncesc in mod categoric ca muncitorii
polonezi din toate cele trei state care si-au imprtit Po Ionia

at lupte umOr la umar, fair nici un gind ascuns, alturi.

de tovara'sii lor, care au aceeasi situatie de clasa. Au apus
vremurile cind revolutia burghez6 putea s creeze o Polonie
liber; astOzi renasterea Poloniei este posibila numai printr-o revolutie social, in care proletariatul contemporan
s-si sfarme lanturile" 8.
Noi subscriem in totul la aceastai concluzie a Iui Mehring. Remarcam numai ca aceasta concluzie rOmine pe
de-a-ntregul justa i in cazul in care noi nu vom merge asa
departe In ceea ce priveste argumentatia cum merge Mehring. Este neindoielnic c actuala problema polonez6 se
deosebeste in mod radical de ceea ce a fost cu 50 de ani
in urma. Dar nu se poate considera ea' situatia de azi va
dainui venic. Este nandoielnie ea antagonismul de elasa
www.dacoromanica.ro

PROBLEMA NATIONALA IN PROGRAMUL NOSTRU

21.

a Impins acum problemele nationale mult pe planul al doilea, dar nu se poate afirma in mod categoric, far g. a risca
s. cazi In doctrinarism, cl nu este posibil ca pe avanscena

dramei politice s apar temporar o problema national

sau alta. Este nandoielnic ea'. restaurarea Poloniei Inainte
de pr6busirea capitalismului este foarte putin probabi16,
dar nu se poate spune ea ar fi absolut imposibila", ea' in
anumite combinatii burghezia polonez n-ar putea BA fie
pentru independerig etc. Nici social-democratia rug nu-sr
leagtt mlinile. Ea tine seam6 de toate combinatiile posibile,
chiar si de toate combinatiile imaginabile, atunci clnd introduce In programul s'au recunoasterea dreptului natiunilor

la autodeterminare. Acest program nu exclude citusr de

putin posibilitatea ca proletariatul polonez s-si formuleze
lozinca unei republici poloneze libere si independente,
chiar dacal probabilitatea realizgrii inainte de socialism a
acestei lozinci ar fi cu totul neinsemnat. Acest program
cere doar ca partidul socialist Intr-adevr s5. nu perverteasc6 constiinta proletar, s'a nu camufleze lupta de clas,
s nu ademeneasc6 clasa muncitoare prin fraze burghezodemocratice, sg. nu violeze unitatea actualei lupte politice
a proletariatului. Tocmai in aceast conditie, far de care
noi nu recunoastem autodeterminarea, constg toga'. esenta.
In zadar se strAduieste P.P.S. s'a prezinte lucrurile In sensul
ea', pe el 1-ar desparti de social-democratii germani sau

rusi negarea de care acestia a dreptului la autodetermi-

nare, a dreptului de a tinde spre o republic6 liberg si inde-

pendent. Nu aceasta, ci uitarea punctului de vedere de

clash', intunecarea lui de atre sovinism, violarea unitatii
luptei politice date iat g. ce nu ne permite 86 conside-

ram P.P.S. ca fiind un adev'arat partid muncitoresc socialdemocrat. Wit, de pild, cum se pune de obicei problema
In P.P.S.: ... noi putern doar sg. slabim tarismul,smulgindu-i Po Ionia, dar de rasturnat trebuie s4-1 rastoarne

tovarsir rusi". Sau Inca: ...dupg ce absolutismul ar fi

desflintat, noi pur si simplu ne-am hotrl soarta in sensul

cal ne-am desparti de Rusia". Priviti la ce concluzii monstruoase duce aceastA. logicA monstruoasA chiar din punctul

de vedere al revendicarii de restaurare a Poloniei, care este

formulatg in program. Deoarece una dintre urmarile posibile (dar care in conditiile dominatiei burgheziei, inC(113,www.dacoromanica.ro

22

V.

I. LENIN

testabil, nu shit asigurate In mod precis) ale evoiutiei

democratice este restaurarea Poloniei, de aceea proletariatul polonez nu trebuie sa lupte impreuna cu proletariatul
rus pentru rasturnarea tarismului, ci doar" pentru slabirea
lui prin smulgerea Poloniei. Deoarece alianta dintre tarismul rus i burghezie i guvernele germane si austriece etc.
devine din ce In ce mai string, de aceea trebuie proletariatul polonez s. slabeasca alianta sa cu proletariatul rus,
german etc., Impreuna cu care lupta acum impotriva zinnia
fi aceluiqi jug. Aceasta nu inseamna nimic altceva decit
sacrificarea celor mai vitale interese ale proletariatului in
fata conceptiei burghezo-democratice a independentei natio-

nale. Destramarea Rusiei spre care vrea sa tinda P.P.S.,

spre deosebire de scopul nostru care consta In rasturnarea

absolutismului, este si va fi o fraza lipsit de continut

atita timp eft dezvoltarea economica va uni tot mai strins

diferitele parti ale unui tot politic, atita timp cit burghezia
din toate tarile se va uni tot mai solidar impotriva
nului ei comun: proletariatul, i pentru aliatul ei comun:
tonal In schimb destramarea fortelor proletariatulai, care
sufera acum sub jugul acestui absolutism, este o trista realitate, rezultat direct al greselii P.P.S., rezultat direct al
ploconirii lui in fata formulelor burghezo-democratice.
Incercind sa nu vada aceasta destramare a proletariatului,

P.P.S. ajunge pia. la sovinism, expune, de pilda, con-

ceptiile social-democratilor rusi In felul urmator: noi

(polonezii) trebuie sa asteptam revolutia sociala, .iar ping.
atunci sa suportam cu rabdare asuprirea nationalr. Acesta
este de-a dreptul un neadevar. Social-democratii rusi nu
numai ca n-au preconizat niciodata ceva asemnator, ci,
dimpotriva, ei insisi lupta si cheama intregul proletariat
rus la lupta impotriva oricani asupriri nationale in Rusia,

ei pun In programul lor nu numai egalitatea deplina a

limbilor, a nationalitatilor etc., ci si recunoasterea drep-

tului fiecarei natiuni de a-si hotarl soarta. Daca, recunoscind acest drept, noi subordondm sprijinirea revendicarii
independentei nationale intereselor luptei proletare, apoi
numai un sovinist poate explica pozitia noastra prin neincrederea rusului fata de cel de alta nationalitate, deoarece
in realitate aceasta pozitie trebuie si rezulte in mod obligatoriu din nelncrederea proletariatului constient fata de
www.dacoromanica.ro

PROBLEMA NATIONALA IN PROGRAMUL NOSTRU

23

burghezie. P.P.S.. consided c problema nationalal se

reduce la opozitia: noi" (polonezii) i ei" (germanii,
ruii etc.). Iar social-democratul pune pe primul plan opozitia: noi proletarii ci ei" burghezia. Noi", proletarii, am vzut de zeci de. ori cum burghezia treideazd
interesele libertii, patriei, limbii i natiunii atunci chid
in fata ei se ridid proletariatul revolutionar. Am vAzut
cum intr-un moment de cea mai puternid asuprire i umilire a natiunii franceze, burghezia franced s-a predat prusacilor, cum guvernul apdrii nationale s-a transformat
intr-un guvern de trAdare nationalg, cum burghezia natiunii asuprite a chemat In ajutorul ei soldatii natiunii asu-

pritoare pentru a reprima pe compatriotii lor proletari

care au cutezat sa intind mina spre putere. i iatai de ce,

Mr a ne l'asa en* de putin intimidati de atacurile coviniste i oportuniste, vom spune intotdeauna muncitorului
polonez: numai alianta cea mai deplin6, cea mai string
cu proletariatul rus poate satisface cerintele luptei politice
impotriva absolutismului, numai o
curente, actuale,
astfel de aliang va constitui o garantie a unei elibedri

politice i economice depline.

Ceea ce am spus clespre problema poloned se aplid in
intregime la oricare alt6 problema national'a. Blestemata
istorie a absolutismului ne-a Thisat moctenire o imensA
Enstrdinare a claselor muncitoare de diferite nationaliVati,
asuprite de acest absolutism. Aceastai instdinare este cel
mai mare ru, cea mai mare piedid in calea luptei impotriva absolutismului, ci noi nu trebuie sal legalidm acest
rgu, s consfintim aceasta monstruozitate prin nici un fel
de principii" de partide separate sau de federatii" de par-

tid. E mai simplu ci mai ucor, desigur, de mers pe linia

celei mai mici rezistente, fiecare aranjIndu-se in coltico-

rul &Au dup6 regula eu imi vgd de-ale mele", aca cum

vrea s se aranjeze acum Bundul. Cu eft recunoactem mai

mult necesitatea unitii, cu eft sintem mai ferm convinli
Ca atacul general impotriva absolutismului nu este posibil
fair o unitate deplina, cu eft apare mai pronuntat caracterul obligatoriu al unei organizdri centralizate a luptei in
conditiile rinduielilor noastre politice, cu atit vom fi mai

putin Inclinati s ne multumim cu o solutie simpla" a

problemei, dar aparent ci profund falsa in ceea ce priwww.dacoromanica.ro

24

V.

I. LENIN

vete esenta ei. Daca nu exist contiinta daunelor produse de instrinare, dac nu exista dorinta de a sfiri cu
orice prat i in mod radical cu aceast Instr6inare In lagarul partidului proletar, atunci nu are rost nici frunza
de vita a federatiei", atunci nici nu avem pentru ce sg. ne
apucm de rezolvarea problemei, pe care una dintre parti"
In fond nici nu vrea s-o rezolve, atunci mai bine sd lasam
ca Invatmintele experientei vietii i ale mic6rii reale sg.
convingai de necesitatea centralismului pentru succesul
luptei proletarilor de orice nationalitate, pe care absolutismul o inbuO, Impotriva acestui absolutism i impotriva burgheziei internationale, care se unete din ce In
ce mai strins.
jskra" nr. 44 din 15 iulie 1903

Se tipdreete dupd textul

Operelor lui V . Lenin, ed. a 4-a,
vol.

www.dacoromanica.ro

6, pag. 412 420

25

CATRE MUNCITORH EVREI 9

Public Ind in limba evreiasc6 darea de searnal asupra

Congresului al III-lea al partidului, redactia Organului
Central al partidului consider necesar s spun' citeva
cuvinte In legatur cu aceast publicare.
Conditii le de viac ale proletariatului constient din
intreaga lume actioneazal in direqia crearii unei legnuri
eft mai strinse si a unei uniri at mai mari in lupta social-

democratai sistematic a muncitorilor de diferite nation&

MAreata lozinc6 Proletari din toate i.rile, uniti-va I",
care a ra'sunat pentru prima call acum mai bine de o jumg.tate de veac, a devenit astazi lozinca nu numai a partidelor
social-democrate din diferitele ni. Aceast lozincti lei

&este tot mai mult intruchiparea atit in unificarea tacticii social-democratiei internationale, cit si in crearea unei
unitati organizatorice in rindurile proletarilor de diferite
nationalitati, care, aflate sub jugul unuia i aceluiasi stat
despotic, lupt pentru libertate si socialism.
In Rusia muncitorii de toate nationalitAile, indeosebi

cei care nu shat de nalionalitate rug, se afl Intr-o stare

de asuprire economic6 i politicA cum nu exist In nici un
alt stat. Muncitorii evrei sufer nu numai de pe urma asupririi economice i politice generale, care ii oprinfa ca natio-

nalitate lipsit de drepturi, dar si de pe urma asupririi

care li priveaz6 de drepturile civile elementare. Cu cit este

mai apaatoare aceastd asuprire, cu atit mai imperioasa

este necesitatea ca proletarii de diferite na-VonalitAtA s'a se

uneasa eft mai strins, deoarece far o asemenea unire nu

este cu putinl lupta victorioas6 impotriva acestei asupriri. Cu eft este mai mare zelul cu care tIllArescul abso.
www.dacoromanica.ro

26

V.

I. LENIN

lutism tarist se straduiete s semene ur, neincredere qi

vrajba Intre nationalitatile asuprite de el, cu cit mai
odioasa este politica lui, care atto la pogromuri bestiale

masele ignorante, cu atit mai mult ne incumba noua, social-

democratilor, obligatia de a depune eforturi ca toate partidele social-democrate razletite ale diferitelor nationalitati
a se contopeasca intr-un singur Partid muncitoresc socialdemocrat din Rusia.
Primul congres al partidului nostru, care a avut loc in
primavara anului 1898, i-a pus ca scop crearea unei asemenea unitati. Pentru a inlatura orice banuiala c ar avea
un caracter national, partidul s-a intitulat nu partid rus,
ci partid din Rusia. Organizatia muncitorilor evrei Buna intrat in partid ca o parte autonoma". Din pacate,
dul
din acest moment unitatea social-democratilor evrei i
in cadrul aceluiai partid a fost distrusa. Prinneevrei
tre militanii Bundului au inceput sa se raspindeasca idei
nationaliste, care contrazic in mod flagrant intreaga conceptie despre lume a social-democratiei. In loc sa caute
sa apropie pe muncitorii evrei de cei neevrei, Bundul a
pait pe calea izolarii celor dintli de cei din urma, promovInd la congresele lui ideea ca evreii formeaza o natiune
aparte. In loc sa." continue munca efectuata de primul Congres al Partidului social-democrat din Rusia, In directia
unei i mai strInse uniri a Bundului cu partidul, Bundul
a facut un pas In directia separArii lui de partid: el a ieit
mai intli din organizatia unica din strainatate a
P.M.S.D.R. qi a intemeiat In strAinatate o organizatie de
sine statatoare, iar mai tirziu a ieit din P.M.S.D.R., and
Congresul al II-lea al partidului nostru, din 1903, cu o mare
majoritate de voturi a refuzat sa recunoasca Bundul drept
singurul reprezentant al proletariatului evreu. Bundul sustinea cu tarie nu numai c'd el este singurul reprezentant
al proletariatului evreu, dar Ca, In afar& de aceasta, el nu
este lngradit in activitatea sa de nici un fel de cadru regional. Congresul al II-lea al P.M.S.D.R. nu putea, firete,
sa accepte aceste condiii, pentru c. intr-o serie intreaga
de regiuni, de pilda In sudul Rusiei, proletariatul evreu
organizat facea parte din organizatia generala a partidului.
NetinInd seama de acest lucru, Bundul a ieit din partid,
i astfel a apart unitatea proletariatului social-democrat,
www.dacoromanica.ro

CATRE MUNCITORII EVREI

ti

In pofida muncii depuse In comun la cel de-al II-lea Congres, in pofida programului i statutului organizatoric al
partidului.
La Congresul al II-lea ci al III-lea, Partidul muncitorese social-democrat din Rusia gi-a exprimat convingerea
ferma c iecirea Bundului din partid a fost din partea
acestuia o greceal grava.' ci regretabil. Greceala Bundului
este rezultatul conceptiilor lui nationaliste, inconsistente din
punct de vedere principial: rezultatul pretentiei lui neintemeiate de a avea monopolul de unic reprezentant al pro-

letariatului evreu, din care trebuie s rezulte inevitabil

principiul federalist de organizare, rezultatul politicii indelungate de IndepArtare i izolare de partid. SIntem convinci
di aceastal grecealA trebuie Indreptat ci ea va fi, fr Indoiara, Indreptatg. pe mg.sura dezvoltgrii continue a miccarii.
Noi ne socotim uniti din punct de vedere ideologic cu proletariatul social-democrat evreu. Dup Congresul al II-lea,

Comitetul nostru Central n-a pcit pe calea unei politici

nationaliste, ci s-a ingrijit de formarea unor comitete (din

Polessie, din Nord-Vest) care sa.' uneascg Intr-un singur tot

pe toti muncitorii locali, atit evrei eft i neevrei. La Con-

gresul al III-lea al P.M.S.D.R. a fost adoptatl o rezolutie

cu privire la editarea unei literaturi In jargon. Procedind
la Infptuirea acestei rezolutii, noi tipgrim acum In jargon
traducerea completA a ddrii de seam6 asupra Congresului
al III-lea al P.M.S.D.R., apgrut deja In limba rus. Din
aceast dare de seam6 muncitorii evrei atit cei care se
afl acum In rIndurile partidului nostru clt i cei care vremelnic shit. In afara lui vor vedea cum evolueaz g. partidul nostru. Din aceast dare de seam muncitorii evrei
vor vedea cg. partidul nostru este pe cale s iasa din criza

interng. de pe urma cAreia a avut de suferit dupg Congresul

al II-lea. Ei vor vedea care sint adevgratele nzuinte ale

partidului nostru ci care este atitudinea lui fag' de celelalte partide ci organizatii social-democrate nationale, precum ci atitudinea Intregului partid ci a centrului su fata
de diferitele parti din care este alcatuit. Ei vor vedea, In
sfircit, ci aceasta este principalul, care stilt directivele tactice, elaborate de Congresul al III-lea al P.M.S.D.R., in
ceea ce privecte politica Intregului proletariat conctient In
actualul moment revolutionar.
www.dacoromanica.ro

28

V.

I. LENIN

Tovarai 1 Se apropie timpul luptei politica Impotriva

lupta a proletariatului pentru

absolutismului tarist
libertatea tuturor claselor 1 popoarelor din Rusia, pentru
libertatea azuiztei proletare spre socialism. Ne a0eapta Incerc'ari cumplite. De gradul nostru de contiinc5. i de pregal-

tire, de unitatea i hotarirea noastr depinde rezultatul

revolutiei din Rusia. S pornim deci cu mai mult curaj
i mai univi la lucru, s. facem tot ce ne st'a In putint6 ca
proletarii de diferite nationaliati s. IntImpine libertatea

sub conducerea unui Partid muncitoresc social-democrat din

Rusia lntr-adevar unit!

Redactia Organului Central al Partidului

muncitoresc social-democrat din flusia

Scris la sfIrilut lui mai (Inceputul
lui iunie) 1905
Pub licat pentru prima oartt in 1905
ca prefata la broeura in limba
evreiasca: Comunicat despre Congresul al III-lea al Partidului muneitoresc social-democrat din Rusia"

Se tipareste dupd textul

Operelor lui V.I.Lenin, ed. a 4-a,

vol. 8, pag. 461-464

www.dacoromanica.ro

29

DIN LIICRAREA:
PLATFORMA TACTICA PENTRIT
CONGRESUL DE ITNIFICARE AL P.M.S.D.R.,,
PROIECT DE REZOLUTIE
PENTRU CONGRESUL DE UNIFICARE AL P.M.S.D.R.

ATITUDINEA FATI
DE PARTIDELE SOCIAL-DEMOCRATE NATIONALE

Avind in vedere:

1) ca.' in cursul revolutiei proletariatul tuturor nationalitatilor din Rusia se uneste tot mai strins prin lupta

comung;

2) c5. aceast lupt comuna' duce la o tot mai mare

apropiere intre diferitele partide social-democrate natio-nale din Rusia;
3) ce., in locul vechilor comitete federative, in multe
orase se forrneaz . deja comitete fuzionate ale tuturor organizatillor social-democrate Rationale din localitatea respectiv6;
4) c'd majoritatea partidelor social-democrate nationale
nu mai insista in prezent asupra principiului federalizhrii,
respins pe bun dreptate de Congresul al II-lea al Partidului muncitoresc social-democrat din Rusia;
Considergm i propunem congresului se. declare:
1.) c este necesar & se ia cele mai energice masuri
pentru fuzionarea eft mai grabnice. a tuturor partidelor
social-democrate nationale din Rusia intr-un singur Partid
muncitoresc social-democrat din Rusia;
2) Ca baza unificilrii trebuie s-o constituie fuzionarea
completA a tuturor organizatiilor social-democrate din toate

localittile;

3) ca partidul trebuie s asigure efectiv satisfacerea

tuturor intereselor si nevoilor de partid ale proletariatului

social-democrat al fiecgrei nationalitti date, tinind seamai
i de particularitalile lui social-culturale; mijloacele pentru o astfel de asigurare pot fi: organizarea unor conferinte
speciale ale social-democratilor apartinind nat,ionalite.'tii
www.dacoromanica.ro

30

V.

I. LENIN

respective, reprezentarea minoritii nationale In institutiile locale, regionale i centrale ale partidului, crearea
unor grupuri speciale publicistice, editoriale, agitatorice etc.

Notd. Reprezentarea minoritAtii nationale fn C.C. al partidului

ar putea fi organizat, de pild, In felul urmator: congresul general
al partidului sa introduca In C.C. un anumit num6r de membri din
rfndurile candidatilor desemnati de congresele regionale ale acelor
regiuni din Rusia unde fn timpul de fata exista organizatii socialdemocrate separate.
Publicat in ziarul
Partiinie lzvestiia" nr.
din 20 martie 1900

Se tipareete dupti textul

Operetor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 10, pag. 138-139

www.dacoromanica.ro

31

DIN ARTICOLUL:
CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL
DE LA STUTTGART" 11

Congresul socialist international de la Stuttgart, care a

avut loc in august anul acesta, s-a deosebit prin numarul

neobisnuit de mare al participantilor si al delegatilor.

Toate cele cinci continente si-au trimis delegatii lor, al
ca'ror numar total a fost de 886. Dar, In afara de faptul
ca a fost o grandioasa demonstratie a unitatii Internationale

a luptei proletare, acest congres a jucat un rol de seama

In definirea tacticii partidelor socialiste. Intr-o genie

intreaga de probleme, care Oda' acum erau rezolvate exclusiv in cadrul diferitelor partide socialiste, congresul a adoptat rezolutii generale. Cimentarea socialismului intr-o
singura forta internationala este exprimata deosebit de preg-

nant in cresterea nurnarului problemelor care reclama o

rezolvare principiala identick in tari diferite.
Publicam mai jos textul complet al rezolutiilor de la
Stuttgart 12 Deocamdata ne vom opri pe scurt asupra
fiecareia dintre ele pentru a releva principalele puncte
litigioase i caracterul dezbaterilor congresului.

Nu este pentru prima oara cind congresele internationale se ocupa de problema colonial. Pina acum hotaririle

lor au exprimat intotdeauna condamnarea categorica a

poll-hell coloniale burgheze ca o politica de jaf si de violenta. De data aceasta comisia congresului a avut o asemenea

componenta, incit elementele oportuniste, In frunte cu

olandezul Van-Kol, au reusit sa aiba precumpanire. In
proiectul de rezolutie a fost inserata o fraza. In sensul ca,
in principiu, congresul nu condamna orice politica colomala, care intr-un regim socialist poate. avea un rol
civilizator. Minoritatea comisiei (germanul Ledebour, social-

www.dacoromanica.ro

32

V.

I. LENIN

democratii polonezi si rusi si multi altii) a protestat energic impotriva admiterii unei asemenea idei. Problema a
fost adusa In fata congresului, si fortele celor dou curente
s-au dovedit a fi atit de apropiate ca marime, Incit lupta
s-a twins cu o pasiune extraordinarai.
Oportunistii s-au unit In jurul lui Van-Kol. In numele
majoritAtii delegatiei germane, Bernstein si David au pledat

in favoarea recunoasterii politicii coloniale sociahste' i

au acuzat cu vehementa pe radicali cal au o atitudine sterna de negare a reformelor, eh nu inteleg importanta lor,
c nu au un program colonial practic etc. Ei au fost coin-

batuti, printre altii, de Kautsky, care a fost nevoit s

roage congresul sa. se pronunte impotriva majoritatii delegatiei germane. El a aratat, pe buna dreptate, cA nici nu
e vorba de negarea luptei pentru reforme: In celelalte pasaje ale rezolutiei, care nu au provocat nici un fel de con-

troverse, acest lucru este aratat cu toat precizia. Este

vorba de a sti daca trebuie sa facem concesii actualului
regim de jaf si violenta burgheza. Actuala politica colo-

niala urmeaza s fie discutata de congres; or, aceastA politica se bazeaza pe inrobirea directA a indigenilor: burghezia
introduce de fapt sclavia in colonii, aplica bastinasilor un
regim de persecutii si violente nemaipomenite, civilizindu-i"
prin raspindirea rachiului si a sifilisului. i, In aceasta
situatie, socialistii s rosteasca fraze evazive despre posi-

bilitatea recunoasterii principiale a politicii coloniale I

Aceasta ar Insemna o trecere directa la punctul de vedere

burghez, ar insemna un pas hotarit in directia subordonarii
proletariatului fatA de ideologia burgheza, fatal de imperialis-

mul burghez, care isi ridica acum capul cu multa semetie.

Propunerea comisiei a fost respinsa la congres cu 128
de voturi contra 108 si 10 abtineri (Elvetia). Relevam ca,

In cadrul votarii care a avut loc la Stuttgart, partidele

diferitelor natiuni au dispus pentru prima oara de un

numAr diferit de voturi, variind intre 20 (partidele natiunilor mari, inclusiv Rusia) sit 2 (Luxemburg). Numarul
total de voturi al partidelor natiunilor mici al natiunilor care nu duc o politica coloniala tsi al celor care sufera
de pe urma acestei politici a precumpanit asupra aceluia
al statelor in care ping. c proletariatul s-a molipsit Intrucitva de pasiunea cuceririlor.
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIONAL DE LA STUTTGART

33

Acest vot in problema colonialgi are o foarte mare In-

semnatate. In primul rind, in aceasta problems s-a de-

mascat intr-un mod cit se poate de evident oportunismul

socialist, care cedeaz in feta ademenirilor burgheziei. In
al doilea rind, aici s-a manifestat o tr6s6tur negativA a
micrii muncitoreti din Europa, trAsAtur g. care poate sa

aduca mult ru cauzei proletariatului i care, de aceea,

meritgi 0 serioasS atentie. Marx s-a referit in repetate rin-

duri la o cugetare a lui Sismondi, care are o deosebit

semnificatde. Proletarii lumii entice glsuiete aceastA

traiau pe aocoteala sooiet%ii. Societatea moderna traiete pe socoteala proletarilor 13,
Clasa celor neavuti, dar care nu muncesc, nu este in.
stare s rastoarne pe exploatatori. Numai clasa proletacugetare

rilor, care intretine intreaga societate, este in stare BS

inMptuiasc S. revolutia social. Or, politica colonial- pe

scarti larg a Mout ea proletarul european BS se afle, in
parte, in situatia cg. intreaga societate este intretinuta nu
prin munca lui, ci prin munca b6tinai1or aproape inrobiti din colonii Burghezia englez6,-de pild, stoarce mai
multe venituri -din munca-zecil or i sutelor de milioane

de locuitori ai Indiei i ai celorlalte colonii ale ei decit

din cea a muncitorilor englezi. In aceste conditii se creeaz
in anumite tgri o baza material economica pentru molip-

sirea de ovinism colonial a proletariatului dintr-o tug.

sau alta. Acesta poate fi, desigur, numai un fenomen treator; totii trebuie s vedem limpede rul, sa intelegem
cauzele lui pentru a ti s unim proletariatul din toate
Wile in vederea luptei impotriva unui asemenea oportunism. $i aceastS lupt va duce inevitabil la victorie, deoarece

natiunile privilegiate" formeaza un procent tot mai mic

din numArul total al natiunilor capitaliste.
Soria la sfireitul tunii august

inceputul lunii septembrie 1907

Publicat la 20 octombrie 1907

Se lipareste dUPtt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a
vol. 13, pag. 69-61

in ziarul Proletarii" nr. 17

Despre problems natio:moll

www.dacoromanica.ro

4-a,

34

MATERIAL INFLAMABIL IN POLITICA MONDIALA

In ultimul timp, micarea revolutionara din diferitele

state ale Europei si Asiei se face sirutita 1ntr-o masura atIt
de mare, Inc It In fata noastra se contureaz a. destul de lirnpede o etapa rioua a luptei internationale a proletariatului
si incomparabil superioara celei precedente.
In Persia s-a produs o contrarevolutie, care a imbinat
lntr-un fei deosebit dizolvarea Dumei I din Rusia cu insum
rectia rush' de la sfIrsitul anului 1905. Armatatarului rus,
zdrobit In mod rusinos de japonezi,. Ii ia revansa punlndu-se cu zel in slujba contrarevolutiei. Dupa executii, dupA
ispravile expeditiilor de pedepsire, dupa masacrele i jafurile din Rusia urmeaza ispravile savirite de aceiaf,3i cazaci

ln vederea inabuirii revolutiei din Persia. Faptul c

Nikolai Romanov, In fruntea moierilor ultrareactionari i

a capitalistilor inspairaIntati de greve i de razboiul civil,
1i dezlantuie furia Impotriva revolutionarilor persani este
de late les, si nu este prima oara clnd ostailor rusi iubitori de Hristos le revine rolul de alai internationali. Faptul ca Anglia, spalindu-se fariseic pe mlini, pAstreazA o
.neutralitate vadit prieteneasch fatA de reactionarii persani
si de partizanii absolutismului este un fenomen oarecum
de alt gen. Burghezii liberali englezi, Infuriati de creste-

rea micarii muncitoresti la ei acas, speriati de avIntul

luptei revolutionare In India, dovedesc tot mai des, mai
MO i mai accentuat ca personalitatile" politice europene

cele mai civilizate", care au trecut prin cea mai inalt4

coala a constitutionalismului, devin niste fiare atunci chid

masele Incep sa se trezeasca, sa lupte Impotriva capitaluImpotriva sisteroului colonial capitalist, adica a sistewww.dacoromanica.ro

MATERIAL INPLAMABIL IN POLITICA NioNDIALA

35

1100.

mului de inrobire, de jaf 0 de violent. E grea situatia

revolutionarilor persani in Ora pe care erau aproape gata
s-o imparta intre ei stapinii Indiei, pe de o parte, si guver-

nul contrarevolutionar din Rusia, pe de alta parte. Dar

lupta indirjit de la Tavriz, faptul ca revolutionarilor le-a

surfs In repetate rinduri norocul, desi se parea ea sint definitiv zdrobiti, dovedeste ca, cu tot ajutorul Leahovilor
rusi si al diplomatilor englezi, basbuzucii sahului Intimpina o foarte puternica rezistenta de jos. 0 miscare revolutionara care poate da o riposta armata Incercarilor de
restaurare, care sileste pe eroii unor asemenea incercari sa
ceara ajutor strainilor nu poate fi nimicita, si, In aceste
condi0i, cel mai deplin triumf al reactiunii persane s-ar
dovedi a fi numai ajunul unor noi revolte populare.
In Turcia, miscarea revolutionara din armata, condusa

de junii turci, a fost incununata de victorie. E drept ca

aceasta victorie nu sste cleat o jumatate de victorie sau

chiar o parte mai mica dintr-o victorie, deoarece Nicolae

al II-lea al Turciei a scapat deocamdata numai cu promisiunea de a restaura faimoasa constitutie -Lurch'. Dar astfel
de jumatati de victorie In revolutii, astfel de concesii
facute la repezeala de puterea veche constituje cea mai
sigura chezasie a unor noi peripetii ale razboiului civil,
peripetii Inult mai hotaritoare, mai acute si care vor antrena
mase mai largi ale poporului. Iar pentru popoare scoala
razboiului civil nu ramine fara urme. Aceasta este o swath.'
uea si ea implica En mod inevitabil victorii ale contrarevolutiei, dezmatul reactionarilor inraiti, reprimarea salbatic a rasculatilor de &Are puterea veche etc. Dar numai
niste pedanti inveterati, niste mumii ramolite se pot tingui
de faptul ca popoarele urmeaza aceasta scoala chinuitoare/
aceasta scoala Invata clasele asuprite cum se duce razbo-

iul civil, le Invata cum se obtine victoria in revolutie,

concentreaza In masele sclavilor de astazi acea ura pe
care vesnic o poarta In ei sclavii oropsiti, obtuzi, ignoranti, ura care duce la infaptuirea unor marete fapte istorice de catre sclavii care au devenit constienti de rusinea robiei bor.

In India, sclavii indigeni ai capitalistilor englezi civit

lizati" pricinuiesc In ultimul timp o ingrijorare neplacuta
3k

www.dacoromanica.ro

86

V.

1. LENIN

stapinilor" lor. Se tin lant violentele ci jaful care poart

numele de sistemul de guvernare engleza a Indiei. NicA-

ieri In lume cu exceptia Rusiei, firecte

masele nu duc
o existentA atIt de mizerA, populatia nu IndurA o foamete
atit de cronicA ca In India. Persona litAtile cele mai_liberale gi mai radicale din Britania liberA, de felul lui John
Morley
o autoritate pentru cadetii ruci i neruci, o stea

a publicisticii progresiste" (In realitate un om care se

tIracte in fata capitalului)
in calitate de guvernanti ai
Indiei se transformA in adevarati Ginghis-hani In stare
sA sanctioneze toate masurile de linictire" a populatiei ce
le-a lost IncredintatA, mergInd pinA la biciuirea protestatarilor politici 1 Micul sAptAmlnal al social-democratilor
englezi, Justice" 15 (Dreptatea"), este interzis In India de

acecti ticaloci liberali i radicali" de tipul lui Morley. lar

atunci chid Keir Hardie,membru In parlamentul englez,
-conduatorul Partidului laburist independent" (Independent Labour Party), a avut Indrkneala sa vinA in India
i sA vorbeasa indigenilor despre revendicArile cele mai

elementare ale democratiei, Intreaga presA burghezA englezA

a inceput BA urle Impotriva ;,rebelului". Si acum cele mai

influente zjare engleze vorbesc scrtnind din dinti despre
agitatorii" care tulburA linitea Indiei, i salutA sentintele
pur-rusecti, a la Pleve, ale judecAtorilor, precum ci mAsurile
administrative de reprimare luate impotriva publicktilor
democrati indieni. Dar In India Incepe sA se ridice strada
in apArarea publicktilor ci conducAtorilor ei politici. Mircava.sentintA psonuntatA de cacalii englezi lmpotriva dem3-

cratului indian Tilak, condamnat la deportare pe un termen Indelungat

interpelarea fAcutA zilele acestea In
Camera comunelor din Anglia a seas la ivealA ca juratii
indieni s-au pronuntat pentru achitare, sentinta de acuzare
fiind obtinutA datoria voturilor jurafilor englezi
, aceastl
1
rAzbunare a lacheilor sacului cu bani Impotriva unui democrat a provocat demonstratii de stradA i o grevl la Bombay. i In India proletariatul s-a ridicat pinA la nivelul
luptei politice conctiente de masAl qi din moment ce apt
stau lucrurile InseamnA c s-a terminat cu rinduielile engleze-ruseti din India! Jeluirea colonialA a tArilor asiatice de cAtre europeni a fAcut ca una dintre aceste I,Ari,
www.dacoromanica.ro

MATERIAL INFLAMABIL IN POLITICA MONDIALA

37

Japonia, sa se caleasca, ceea ce i-a permis sa repurteze mari

victorii militare care i-au asigurat o dezvoltare nationala

de sine statatoare. Nu Incape Indoiala ca jefuirea seculara
a Indiei de &Are englezi, lupta actuala a acestor europeni
Inaintati" impotriva democratiei persane i indiene va
face ca milioane i zeci de milioane de proletari din Asia
sd se edleascd, sa se caleasca pentru o lupta tot atit de victorioasa (ca si a japonezilor) Impotriva asupritorilor. Muncitorul european constient are de pe acum tovarasi In Asia,
9i numarul acestor tovarasi va creste vzInd cu -ochii.
In ultimele luni miscarea revolulionara impotriva feudalismului din China s-a manifestat si ea deosebit de pu..

ternic. E drept ca nu se poate spune Inca nimic precis

tocmai despre aceasta miscare

exista a-tit de putine date
referitoare la aceasta miscare i atIt de multe stiri referi-

toare la rzmeritele din diferite regiuni ale Chinei

dar cresterea impetuoasa a spiritului nou" si a adierilor

europene" in China, mai ales dupa razboiul ruso-japonez,

nu poate fi pug la Indoial5., prin urmare i transformarea
vechilor rzmeite din China Intr-o miscare democratica
constienta este inevitabila-. Faptul ea de data aceasta unii
participanti la jaful 'colonial se .simteau nelinistiti se vede
din comportarea francezilor In Indochina: ei au dat ajutor
puterii istorice" din China la reprimarea revolulionarilor I
Ei se temeau deopotriva pentru integritatea posesiunilor
lor" din Asia, aflate In vecinatate.
Dar nu numai posesiunile din Asia provoad Ingrijorare burgheziei franceze. Baricadele de la Villeneuve-SaintGeorges, din apropierea Parisului, Impuscarea grevistilop.
care au ridicat aceste baricade (joi 30 (17) iulie), aceste
evenimente au dovedit o data mai mult asculirea luptei
de clasa In Europa. Clemenceau, radicalul care conthice
Franta In numele capitalistilor, se straduieste de zor sa
spulbere ultimele ramasite de iluzii burghezo-republicane
In rindurile proletariatului. Impuscarea muncitorilor de
&are armata, care actioneaza din ordinul guvernului
radical", a devenit in timpul lui Clemenceau un fenown

aproape mai frecvent cleat a fost inainte. Din ateasta

cauza socialiii francezi 1-au poreclit pe Clemenceau Bowl", iar acum, cind agentii, jandarmii i generalii lui au
Mout din nou sa curga sIngele muncitorilor, socialietii lei
www.dacoromanica.ro

88

V.

I. LENIN

amintese de cavintele spuse clndva de el, cel mai progresist republican burghez, unor delegati ai muncitorilor: nu
ne aflm de aceeai parte a baricadei". Intr-adevr, proletariatul francez i cei mai extremiti republicani bur-

ghezi se situeazh acum definitiv de o parte i de alta a

baricadei. Clasa muncitoare din Franta i-a va'rsat din
belpg sIngele pentru a cuceri i a apara republica, iar
astzi, pe terenul regimului republican care s-a statornicit pe deplin, se apropie tot mai mult lupta hotrlt Intre
proprietari i bamenii muncii. N-a fost un simplu masascrie l'Humanit"16 despre ziva de 30 iulie
cru
a fost o pgrticica dintr-o ba.Talie". Geueralii i poliitIi
voiau cu orice chip s5.-i provoace pe muncitori i sa' trans-

forme demonstratia papicg., neinarmata Intr-un macel.

Dar dup6 ce armata a Inconjurat din toate pairtile pe gre-

viti i manifestanti, dupg. ce a atacat oameni neInarmati,

ea a IntImpinat rezistenp, s-au ridicat de Indat baricade

lucrurile- au ajuns la evenimntele care frmlnt Intreaga Franta. Aceste baricade din scIndurele erau ridicul
de slabe, eerie acelai ziar. Dar nu asta este important.
Important este faptul ca' In timpul celei de-A treia republici se pierduse obiceiul .baricadelor. Acum Clemenceau
introduce din nou acest obicei", i el vorbete tot atilt de
f'dti despre acest lucru cum verbeau calAii din iunie 1848
qi Galiffet In 1871" despre raboiul civil.
8i nu numai presa socialista amintete, cu prilejul
evenimentelor din 30 iulie, aceste marete date istorice.
Ziarele burgheze se n6pustesc cu o furie turbata asupra
muncitorilor, acuzindu-d cal s-au comportat ca gi cum ar
si

fi fost gata s Inceapa revolutia socialista. Unul dintre

aceste ziare relateaza un episod neinsemnat, dar caracteristic, care ilustreaza starea de spirit a celor doual parti.

Cind pe Biwa generalul Virvaire, care comanda atacul Impotriva,grevistilor, au trecut nite muncitori dacInd pe un
tovar4 de-al lor ranit, din multimea manifestantilor s-au

auzit strigate: Saluez 1" (dati onorul"). 8i un general al

republicii burgheze a dat onorul inamicului ranit.

Ascutirea luptei proletariatalui Impotriva burgheziei se

observa In toate tarile capitaliste Inaintate, iar deosebirea
de conditii istorice, de regim politic i de forme ale micarii muncitoreti determin .faptul ca aceeai tendinp." se
www.dacoromanica.ro

MATERIAL INPLAMABIL IN POLITICA MONIDIALA

89

manifest in mod diferit. In America si in Anglia, unde

exist libertate politicd deplinA, unde in rindurile proletariatului nu exista de loc sau in orice caz nu exist o traditie revolutdonard i socialist cit de cit vie, aceastd ascutire se manifestA prin intensificarea miscdrii impotriva
trusturilor, in dezvoltarea extraordinarA a socialismului
in atentia crescindA pe care i-o acor41 clasele avute, In
trecerea organizatiilor muncitoresti, uneori pur economice,
la o lupt politicA proletar independentA i sistematicA. In
Austria si in Germania, in parte si in -tdrile scandinave,
ascutirea luptei de clas5. isi gAseste expresia in lupta electoral, In relatiile intre partide, in unirea tuturor burghezilor de diferite nuante impotriva dusmanului comun
proletariatul , in intensificarea represiunilor judiciare
politienesti. Cele douA lagAre dusmane Ii sporesc incet,
dar necontenit fortele, isi intdresc organizatiile, divergentele dintre ele devin tot mai pronuntate In toate domeniile
vietii sociale, de parcA s-ar pregAti in tAcere i concentrat
in vederea unor bAtAlii revolutionare viitoare. In rile romanice
Italia i, In special, Franta ascutirea luptei
de clasA se manifest in explozii deosebit de vijelioase,
vehemente, uneori direct revolutionare, cind ura ascunsA
pe care proletariatul o nutreste faVa de asupritorii lui izbucneste cu o forVA neasteptat, iar decorul pasnic" al
luptei parlamentare este Inlocuit cu scene de adevArat
rAzboi civil,

Miscarea revolutionarA internationala a proletariatului

nu se desfAsoard si nu se poate desfAsura uniform, ea nu
ImbracA si nu poate imbrAca forme identice In diferitele
tAri. Folosirea depling si multilateral a tuturor posibilitAtilor pe toate tArimurile de activitate se obtine numai ca
un rezultat al luptei de clasA a muncitorilor din diferite
fari. Fiecare ar aduce particularitAtile ei pretioase, originale in torentul general, dar In fiecare tar In parte miscarea sufer de o anumit unilateralitate, de anumite lipsuri teoretice sau practice ale diferitelor partide socialiste.
In general vedem limpede uriasul pas inainte fAcut de socialismul international, unirea strinsd a armatelor de milioane ale proletariatului Intr-o serie intreagA de ciocniri
concrete cu dusmanul, apropierea luptei hotAritoare impowww.dacoromanica.ro

40

V.

I.

LENIN

triva burgheziei,
lupta care este cu mult mai bine pregiititei de care clasa muncitoare decit pe vremea Comunei,
aceastti ultima mare insurectie a proletarilor.
Si acest pas Inainte fAcut de Intregul socialism inter-

national, paralel cu ascutirea luptei democrat-revolutionare In Asia, pune revolutia rug In conditii deosebite i
deosebit de grele. Revolutia rus4 are un mare aliat international atit In Europa cit si In Asia, dar cu toate acestea,
si tocmai din aceastil cauzei, ea are nu numai un dusman
national
In Rusia , ci si un dusman international.
Reactia Impotriva luptei In continua crestere a proletariatului este inevitabild In toate tarile capitaliste, i aceasta
reactie uneste guvernele burgheze din Intreaga lume Impotriva oricarei miscari populare, Impotriva oricarei revolutii atilt din Asia, cIt mai ales din Europa. Oportunistii din
partidul nostru, Intocmai ca si majoritatea intelectualilor
liberali rui, viseaza si acum o revolutie burgheza in Rusia
care sA nu IndepArteze" burghezia, sa nu o sperie, sa nu
dea nastere unei reactii excesive", sa nu duca la luarea
puterii de catre clasele revolutionare. Sperante desartel
Utopie filistinA 1 Cantitatea de material inflamabil sporeste

cu atita repeziciune In toate statele Inaintate din lume,

incendiul se extinde atit de evident In majoritatea statelor

din Asia care pina mai ieri erau cufundate Intr-un somn
adinc, Inclt cresterea reactiei din partea burgheziei internationale si ascutirea oricgrei revolutii nationale sint absolut inevitabile.
Contrarevolutia din Rusia nu Indeplineste si nu poate
Indeplini sarcinile istorice ale revolutiei noastre. In mod
inevitabil, burghezia rusbi este atras6 tot mai mult spre
curentul antiproletar si antidemocrat international. Nu
pe aliatii liberali trebuie s6 conteze proletariatul rus. El
trebuie &Ali urmeze In mod independent calea spre victoria deplind a revolutiei, sprijinindu-se pe necesitatea rezolvArii prin violent a problemei agrare In Rusia de catre
masele tarAnesti Insesi, ajutIndu-le pe acestea s rstoarne
dominatia mosierilor ultrareactionari si a absolutismului
ultrareactionar, punIndu-si ca sarcina Infaptuirea In Rusia

a dictaturii democratice a proletariatului si a trnimii,

WA a uita ca lupta lui si victoriile lui shit indisolubil lewww.dacoromanica.ro

MATERIAL INPLAMABIL IN POLITICA MONDIALA

41

gate de miscarea revolutionar international. Mai putine

iluzii In privinta liberalismului burgheziei contrarevolutio-

nare (si a burgheziei din Rusia, si a celei din Intreaga

lume). Mai multd atentie fata de dezvoltarea proletaria-

tului revolutionar international!

Proletarii" nr. 33

din 23 Mix (5 august) 1908

Se tipdreste dupd

textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 15, pag. 159-165

www.dacoromanica.ro

42

-arraa

EVENIMENTELE DIN BALCANI $1 DIN PERSIA

In ultima vreme, nu numai presa politica. din Rusia,

dar i cea din intreaga Europa este plind de stiri cu pri-

vire la evenimentele din Balcani. Citva timp primejdia

unui razboi european 'Area foarte apropiata, i chiar acum,

cind este mult mai probabil ca totul sa se limiteze la aceasta
zarvd si la acest taraboi i sa. nu se 'ajunga la un razboi,
aceasta primejdie este totusi departe de a fi inlaturata.
S aruncam o privire generala esupra caracterului crizei i asupra sarcinilor pe care le pune ea in fata partidului mthicitoresc rus.
Razboiul ruso-japonez i revolutia rusa au fost un imbold deosebit pentru trezirea la viata politica a popoarelor
asiatice. Dar aceasta trezire s-a extins atit de lent de la o

tard la alta, incit contrarevolutia rusa a avut si continua

sa aibd un rol aproape hotaritor in Persia, iar revolutie
turca a intimpinat in calea ei, Inca de la inceput, o coalitie
contrarevolutionara de state, In frunte cu Rusia. E drept
ea' la prima vedere aceasta ultim. afirmatie e In contradictie cu tonul general al presei europene si al declaratiilor

diplomatice, cdci, daca ar fi s ascultam ce se spune in

aceste declaratii, sa dam crezare articolelor al:lax-ate in di-

ferite oficioase, toata lumea nutreste o deosebita simpa-

tie" pentru Turcia cea noud, toata lumea nu doreste altceva

decit consolidarea si dezvoltarea regimului constitutional
din Turcia i nu stie cum sa mai ridice In slavi moderaOa" junilor turci burghezi17.
Dar toate aceste vorbe nu shit decit o mostra de josnica
fATArnicie burgheza practicata de actualele guverne reactio-

nare si de actuala burghezie reactionara din Europa. In

www.dacoromanica.ro

EVENIMENTELE DIN BALCANI 51 DIN PERSIA

43

realitate nici o ar europeana care isi zice democratie,

nici un partid burghez din Europa care se intituleaz5. democratic, progresist, liberal, radical etc. nu si-a dovedit
prin nimic dorinta sa reald de a ajuta revolutia turcd, de
a contribui la victoria ei, la consolidarea ei. Dimpotriva,

toate se tern de succesul revolutiei turce, caci acest succes

ar insemna, in mod inevitabil, pe de o parte, o dezvoltare
a tendintelor spre autonomie i adevarata democratie la
toate popoarele balcanice, iar pe de alt parte victoria revolutiei persane, un nou impuls dat miscarii democratice
din Asia, intensificarea luptei pentru independent: in India,
instaurarea unui regim de libertate pe o imensa Intindere
la hotarele Rusiei, prin urmare crearea unor noi conditii
care ar ingreuia tarismului ultrareactionar posibilitatea de
msi desfasura politica sa i i ar inlesni avintul revolutiei
In Rusia etc.
Esenta fenomenelor care se produc acum in Balcani, In
Turcia si In Persia consta In coalitia contrarevolutionara
a puterilor europene impotriva democratismului in plina
crestere din Asia. Toate eforturile guvernelor noastre si

toata propaganda marilor" ziare europene se reduc la

estomparea acestui fapt, la derutarea opiniei publice, la camuflarea cu ajutorul discursurilor ipocrite si al tertipu-

rilor diplomatice a coalitiei contrarevolutionare a asaziselor natduni civilizate din Europa impotriva natiunilor
mai putin civilizate din Asia, care lupta cu atita ardoare
pentru democratism. Intreaga esenta a politicii proletariatului In momentul de fatA consta in a smulge masca burgheziei ipocrite, in a denunta, in fata maselor largi populare,
reactionarismul guvernelor europene, care, de teama luptei

proletare la ele acas, indeplinesc

indeplinesca

i ajut

i altora s

rolul de jandarm Lap de revolutia din Asia.

Reteaua de intrigi cu care a Invaluit Europa toate evenimentele din Turcia i din Balcani este extrem de deas,
si publicul mic-burghez cade lesne in plasa diplomatilor
care se straduiesc sa-i abat atentia asupra unor fleacuri,
a unor arnanunte, asupra unor aspecte izolate ale evenimentelor in curs de desfasurare, care se straduiesc sd Intunece sensul intregului proces in ansamblu. Dimpotriva,
sarcina noastra, a social-democratiei internationale, este
de a lamuri poporului tocmai legatura generala dintre evewww.dacoromanica.ro

44

V.

I. LENIN

nimentele care au loc, -directia principala i shbstratul

tuturor acestor evenimente.
Concurenta dintre puterile capitaliste care vor sa
smulga o bucata", sa-si extinda dominatia i sa-si sporeasca coloniile lor, apoi teama de o miscare democratica
de sine statatoare In rindurile popoarelor dependente sau
tutelate" de Europa, iata cele doua forte motrice ale
intregii politici europene. Li se aduc laude junilor turci
pentru c. sint moderati i retinuti, cu alte cuvinte este laudata revolutia turca pentru faptul ca e slaba, ca nu trezeste
paturile de jos ale poporului, ca nu duce la o reald independena a maselor, ea' e ostila luptei proletare care Incepe
acum in imperiul otoman, dar in acelasi timp Turcia continua sa fie pradata ca i inainte. Este laudat revolutia
turca pentru c poate fi continuata jefuirea, ca si mai Inainte, a posesiunilor turcesti. Sint laudati junii turci dar continua se se duca o politica prin care se urmareste, in modul
cel mai evident, Emprtirea Turciei. De aceea e cit se poate
de justa si de nimerit observatia facuta in aceasta privinta
de Ziarul popular din Leipzig"18, organul social-democra-

tilor locali.

In mai 1791, oameni de slat c1arv5z5.tori *i cu adevdlat pre-

ocupati de binele patriei au efectuat o reform6 politicA in Polonia. Re-

gele Prusiei *i Imparatul Austriei au lAudat constitulia din 3 mai

*i au salutat-o ca pe un lucru scare este spre binele statului vecin*.
Intreaga lume a ridicat in s15vi pe reformatorii polonezi pentru
oderatia* de care driduser dovada, spre deosebire de teribilii iacobini din Paris... La 23 ianuarie 1793 Prusia, Austria *i Rusia au
semnat tratatul cu privire la imp5rtirea Poloniei
In august 1908 junii turci au efectuat o reform5 politia a c5.rei desf5*urare a decurs neobipuit de lin. Intreaga fume i-a liudat
pentru emoderalia* plina de deeenta de care au dat dovada, spre
deosebire de teribilii sociali*ti din Rusia... In octombrie 1908 se produe o serie de evenimente care, toate, due la imp5rtirea Turciei".

Intr-adevar, ar fi pur i simplu o dovada de copilarie

din partea cuiva daca i-ar trece prin minte sa dea crezare
vorbelor diplomatilor Fara a tine seama de faptele lor, de
actiunile colective intreprinse de puterile respective Impotriva Turciei revolutionare. E de ajuns sa punem fata in
faVa faptul Intrevederii i tratativelor duse de ministrii
afacerilor externe, de conducatorii unor state cu evenimentele care au urmat, pentru ca increderea naiva In dewww.dacoromanica.ro

EVENIMENTELE DIN BALCANI $1 DIN PERSIA

45

claratiile diplomatilor sa". se imprstie ca fumul. In august

si septembrie, adic dup revolutia junilor turci i Inainte
de declaratiile Austriei i Bulgariei, asistAm la -co intrevedere a domnului Izvolski cu regele Eduard la Karlsbad si
cu Clemenceau, premierul Republicii Franceze, la Marienbad; la o intrevedere intre von Ehrental, ministrul aface-

rilor externe al Austriei, i Tittoni, ministrul afacerilor

externe al Italiei, la Salzburg; apoi la o Intrevedere Intre
Izvolski i Ehrental, la 15 septembrie, la Buhloe; la o
Intrevedere Intre Ferdinand, printml Bulgariei, si Franz
Iosif la Budapesta; la o intrevedere a lui Izvolski CU von
Schoen, ministrul afacerilor externe al Germaniei, i apoi
cu Tittoni i cu regele Italiei.
Aceste fapte vorbesc de la sine. Inainte de declaratiile
Austriei i Bulgariei, tot ce era esential fusese discutat In
modul cel mai conspirativ si mai direct in cadrul unor Intrevederi personale Entre regii i minitrii celor pse puteri:
Rusia, Austria, Germania, Italia, Franta si Anglia. Ciorovalala care s-a stirnit dapei aceea in coloanele ziarelor
pentru a stabili dacd e adevrat sau nu ceea ce a spus
Ehrental, anume c6 Italia, Germania si Rusia si-au dat
consimOmIntul la anexarea (alipirea) Bosniei i Hertegovinei de ctre Austria, nu este altceva cleat o curata comedie, o curatii farlatanie, de care se lash' Inselati numai
filistinii liberali. Trgatorii de sfori ai politicii externe a
statelor europene Izvolski, Ehrental i toat aceast
band g. de tIlhari incoronati, Impreun6 cu minitrii lor, intentionat au aruncat un os presei: poftiti, domnilor, Incaierati-v6 Intre voi pentru a stabili cine pe eine a inselat
si eine pe eine a nedreptatit: Austria pe Rusia, Bulgaria
pe Austria etc., eine a fost primul" care a rupt tratatul
i In ce fel Ii manifest atitude la BerlinlD, cine
dinea fata de planul conferintei puterilor etc. etc. Poftim,
distrati opinia public6 cu aceste interesante i importante
intr-adev6r, foarte importante
probleme. Tocmai de
asa ceva avem nevoie pentru a ascunde ceea ce este esential
fi principal: acordul care s-a i stabilit in prealabil in ches-

tiunile esentdale, adic in privinta actiunilor care trebuie

intreprinse Impotriva revolutiei junilor turci, msurile
ulterioare in vederea irapdrtirii Turciei, revizuirea intr-o
form6 sau alta a problemei Dardanelelor, permisiunea
www.dacoromanica.ro

;16

V.

1. LENIN

acordata tarului rus ultrareactionar de a inabusi revolutia

persand. Iata ce este esential aici, iata. de ce avem noi
intr-adevar nevoie Si ceea ce facem noi, conducatorii burgheziei reactionare din intreaga Europa. Cit despre prostanacii liberali din presa si din parlamente, ei n-au cleat sa
flecareasca cit or vrea pe tema: cum a inceput, eine i ce
i s. stabileasca sub ce form trebuie definitiv
a spus,
intocmit, semnata i infatisata intregii lumi politica coloniala de jaf si de inabusire a miscarilor democratice.
Presa liberala din toate statele mari ale Europei in

afard de cea din Austria, statul cel mai satul" in mo-

e plina de invinuiri la adresa guvernelor

respective, care, dupa parerea ei, nu tin indeajuns seama
mentul de faVa

de interesele lor nationale. Liberalii din fiecare ar prezinta

tara i guvernul lor ea iiind cele.mai nepricepute, cele mai
inselate i pretind ca ele au profitat" cel mai putin de pe
urma situatiei etc. Tocmai o asemenea politica duc i cadetii nostri, care de mult vreme au ajuns sa spuna ca succesele
Austriei le inspira invidie" (cum s-a exprimat textual domnul Miliukov). Toata aceasta politica a burghezilor liberali
In general, si politica cadatilor nostri In special, denota cea
mai dezgustatoare ipocrizie, cea mai josnica tradare a intereselor reale ale progresului i libertii. Caci, In primul

rind, aceasta politica intuneca constiinta democratica a

maselor populare, trecind sub tacere complotul guvernelor

reactionare ; in al doilea rind, ea impinge fiecare tara pe

calea asa-zisei politici externe active, adica incuviinteaza

sistemul jafului colonial si amestecul marilor puteri in treburile Peninsulei balcanice, amestec intotdeauna reactionar ;
In al treilea rind, aceastii politica face pur i simplu jocul
reactiunii, cointeresind popoarele in chestiunea: cit vom

obtine noi", cit ne va reveni noua" la I mpArteala, cit

vom reusi noi" sa scoatem. Tocmai in acest moment
guvernele reactionare au nevoie, mai mult decit de orice,

sa poata invoca opinia publica" in sprijinul cuceririlor

sau al mvendicarilor lor de compensatii" etc. lath'
spune fiecare presa din tara mea ma acuza ea sint prea

dezinteresat, ea nu apar indeajuns interesele nationale, c

sint conciliant ; ea ameninta cu razboiul, prin urmare revendicarile mele, fiind cit se poate de modeste si juste", trebuie
s fie pe de-a-ntregal satisfacute 1
www.dacoromanica.ro

EVENIMENTELE DIN BALCANI SI DIN PERSIA

47

Politica dug de cadet,ii rusi, ca si aceea pe care o practied burghezii liberali din Europa, inseamna servilism fat4
de guvernele reactionare, Inseamn4 apararea cotropirilor

coloniale, a jalului si amestecului in treburile altor tari.

Politica dusa de cadeti este cit se poate de daunatoare, de-

oarece ea se prezinta sub steagul opozitiei", si in felul

acesta deruteaza pe multi, pe foarte multi, inspir incredere

celor care nu se incred in guvernul rus, perverteste constiinta maselor. De aceea atit deputatii nostri din Durna cit
si toate organizatiile noastre de partid trebuie sa aiba In
vedere & nu se poate intreprinde nimic serios in actiunea
de propaganda si agitatie social-democrata in legatura cu
evenimentele din Balcani fard a explica atit de la tribuna
Dumei cit si prin manifeste, si in diferite adunari legcitura
care exista intre politica reactionara a absolutismului si
opozitia fatarnica a cadetilor. Nu-i putem explica poporului
tot raul pricinuit de politica tarista, tot reactionarismul ei,
fara a-i arata ca politica externa a cadetilor este in esentd
acemi, cu a tarismului. Nu putem lupta impotriva sovinismului si reactionarismului In politica externa, fara a lupta
impotriva frazeologiei, grimaselor, reticentelor si manevrelor cadetdlor.
Nt un exemplu din care se vede unde-i poate duce pe
unii socialisti spiritul lor conciliant faVa de punctul de vedere al burgheziei liberale. InSozialistischeMonatshefte"20
(Revista lunara socialista???"), cunoscutul organ al opor-

tunistilor, Max Schippel scrie In legatura cu criza din

Balcani: Aproape told membrii de partid care judecd ar

socoti drept o greseala daca parerea, care a mai fost expusa o

data, nu de mult, In organul nostru central din Berlin

(adica in Vorwarts 21), si anume parerea ca Germania nu

are de ce sa se arnestece in actualele revolutii din Balcani
si nici in cele viitoare, ar deveni predominanta. Se Inte lege,
noi nu trebuie s tindem spre cuceriri teritoriale... Totodat

insa nu incape indoiala ea marile regrupari de state in

care serveste drept principala veriga de

aceasta regiune
unire intre Europa, intreaga Asie si o parte din Africa
afecteaza In modul cel mai direct situatia noastra international... Deocamdata nu se pune citusi de putin problema
daca colosul rus reactdonar ar putea avea o important: cit
de cit hotaritoare, Noi n-avem nici un motiv sa vedem, in
www.dacoromanica.ro

48

V.

I.

LENIN

orice Imprejurare si cu orice pret, ...in Rusia un dusman,

asa cum a considerat-o democratia din deceniul al 6-lea
al secolului trecut" (S. 1.319).

Acest liberal prostut, care se camufleazd sub masca unui

socialist n-a observat intrigile reactionare ale Rusiei Indd-

rdtul grijii" pe care o poartd ea fratilor slavi" 1 Atunci

cind spune: noi" (In numele burgheziei germane), situatia

noastrd" etc., el nu observd nici lovitura data revohitiei
junilor turci, nici actiunile intreprinse de Rusia Impotriva
revoN.tiei persane I
Cuvintele citate mai sus au fost publicate In numdrul
din 22 oct ombrie al revistei. La 18 (5) octombrie Novoe
Vremea"" a publicat un articol fulminant in legdturd cu
faptul & la Tavriz anarhia a atins proportii extraordinare",
cd acest oral ar fi pe jumdtate distrus si jefuit de revolutionarii semisdlbatici". Precum vedeti, victoria obtinutd
de revolutie la Tavriz Impotriva trupelor sahului a provocat
imediat furia turbata a oficiosului rusesc. Despre Sattarhan, conducdtorul trupelor revolutionare persane, se vorbeste In acest articol ca despre un Pugacev aderbaigean"
(Aderbaigean sau Azerbaigean este o provincie din nordul
Persiei; principalul ei oras este Tavriz ; dupd Reclus,
populatia acestei provincii se ridicd la Aproape 1/5 din
intreaga populatie a Persiei). Se pune Intrebarea
scria
dacd Rusia va putea sd rabde la nesfirsit
Novoe Vremea"

toat aceasta situatie scandaloasd care provoacd ruina

comertului nostru In regiunea de la granita persand, al
cdrui volum reprezint milioane de ruble?... Nu trebuie
sal uitdm cd, sub raport etnografic, toat Transcaucazia
rdsdriteand si Aderbaigeanul formeazd un singur tot...
Semiintelectualii fatari din Transcaucazia, uitind ca slut
supusi rusi, au manifestat o caldd simpatie fatd de tulbu-

rdrile din Tavriz si trimit acolo voluntari din rIndurile bor...

pentru noi este mu lt mai important ca Aderbaigeanul vecin
cu noi sa fie pacificat. Oricit ar fi de regretabil, Imprejurdrile pot sili Rusia, cu toat dorinta ei de a nu se amesteca,

ad facd totusi acest lucru".

La 20 octombrie, z iarul german Gazeta din Frankfurt"23

a primit o telegram6 din Petersburg In care se spune cd,

drept compensatie" pentrir Rusia, se preconizeazd ocuparea

Aderbaigeanului. La 24 (11) octombrie, acelaqi ziar a publiwww.dacoromanica.ro

EVENIMENTELE DIN BALCANI $1 DIN PERSIA

49

cat o telegrama din Tavriz: Alaltdicri fase batalioane de

intanterie rusii cu cavaleria ci artileria respectivii au trecut
granita persand fi stint afteptate astdzi la Tavriz".

Trupele rusesti au trecut granita persana In aceeasi zi

In care M. Schippel, repetind In mod servil asigurarile ei
urletele presei liberale i politiste, spunea muncitorilor ger-

mani ca Insemnatatea Rusiei ca o stinca a reactiunii a

ramas de domeniul trecutului i ca. este gresit a vedea cu

orice pret In Rusia un dusman
Va urma o noufl macelarire a revolutionarilor persani
de catre trupele lui Nikolai Singerosul. Dupa Leahov, care
a actionat neoficial, urmeaza bcuparea oficiala a Aderbaigeanului i repetarea In Asia a ceea ce a fa:cut Rusia In
Europa In 1849, chid Nikolai I a trimis trupe Impotriva
revolutiei ungare. Pe atunci exista Inca In Europa, In rindul
partidelor burgheze, o adevarata democratie, capabila sa

lupte pentru libertate, si nu numai sa palavrageasca cu

fatarnicie despre ea, asa cum fac to-0 democratii burghezi

din zilele noastre. Pe atunci Rusia trebuia s. joace rolul

de jandarm al Europei cel putin Impotriva cltorva tari

europene. Acum toate statele mari din Europa, inclusiv
republica democratica" a rosului" Clemenceau, carora

orice extindere a democratiei la ei acasa le inspir o tearna

de moarte, intruclt acest lucru ar fi In favoarea proletariatului, ajutd Rusia sa joace rolul de jandarm al Asiei.
Nu Incape nici cea mai mica Indoiala c din complotul
reactionar din septembrie al Rusiei, Austriei, Germaniei,
Italiei, Frantei i Anglii feicea parte i libertatea de actiune"
a Rusiei Impotriva revolutiei persane. N-are absolut nici

o importanta daca acest lucru a fost consemnat Intr-un

document secret, care urmeaza sa. fie publicat dupa ce vor

trece ani i ani In vreo culegere de materiale istorice, sau
daca numai Izvolski a spus acest lucru amabililor sal inter-

locutori, sau dac acesti interlocutori Insisi au lasat s

se Inteleaga" cd, iota, noi trecem de la ocupatie" la anexiune", iar dv. poate c yeti trece de la Leahov la ocupatie",
sau au spus-o altcumva, toate acestea au o importanta

cu totul nelnsemnata. Esential este ca, oricit de putin

formal ar fi fost complotul contrarevolutionar din septembrie al marilor puteri, acest complot este un fapt, si pe zi
ce,trece semnificatia lui devine tot mai clara. Acesta e Un
4

www.dacoromanica.ro

50

V.

I. LENIN

complot impotriva proletariatului i democratiei. E un

complot In vederea indbusirii directe a revolutiei din Asia
sau invederea unor lovituri indirecte indreptate impotriva
acestei revolutii. E un complot in vederea continuArii

jafului colonial si a cuceririlor de teritorii, astAzi In Balcani,

miine In Persia, poimline, poate, in Asia Mica, in Egipt

etc. etc.
Numai revolutia mondial a proletariatului va fi In
stare s. doboare aceast fortA unit a tilharilor incoronati
si a capitalului international. Sarcina imediat4 a tuturor
partidelor socialiste este de a intensifica agitatia In mase,
de a demasca jocul diplomatilor din toate rile i de a InfAtisa In mod concret i limpede toate faptele care demasca
rolul josnic al tuturor puterilor aliate, al tuturora deopotrivA,

atit al celor care indeplinesc direct functia de jandarm eit

si al celor care &int complici, pricteni ai acestui jandarm
sau 11 finanteaz.
Deputatilor social-democrati din DumA
unde se asteaptg. i comunicarea lui Izvolski i interpelarea cadetole revine acum o obligatie extrem de grea,
octombristA
dar i extrem de nobil, de mreat. Ei sint membri ai unei
institutii care ascuncle politica principalei puteri reactionare, a principalului complotist al contrarevolutiei, gi
trebuie sd gAseascA in ei priceperea i curajul necesar pentru

a spune tot adeveirul. Intr-un moment ca acesta, deputatilor

social-democrati din Duma ultrareactionar le este dat

mult, dar li se si cere mult, rAci, In afard de ei, In Dum
nu are cine s. ridice glasul Impotriva tarismului, expri-

mind un punct de vedere neoctombrist-cadet. Iar in astfel

de vremuri si In astfel de imprejurdri, un protest" cadet
este mai rAu decit nimic, cAci el nu poate fi altceva decit
un protest venit din rindurile aceleicqi baite capitaliste de
lupi, In numele aceleiasi politici de lup.
S. porneascA deci la treab6 i organizatia noastr din
DumA i toate celelalte organizatii de partid ale noastre.
Agitatia in mase cap AO acum o insemnAtate de o suta de
ori mai mare decit in vremuri obisnuite. In actualele conditii, trei imprejurgri trebuie sA. fie puse pe primul plan In
intreaga noastr agitatde de partid. In primul rind, In opode la ultrazitde cu intreaga presa reactionara i liberalA
, social-democratia
reactionari si pind la cadeti inclusiv
www.dacoromanica.ro

tVEN1MENTELE DIN bALCANI $1 bIN PERSIA

51

va demasca jocul diplomatic de-a conferintele, de-a acordurile, de-a alianta cu Anglia impotriva Austriei sau cu Austria impotriva Germaniei, sau oricare alte manevre de acest
fel. Ceea ce trebuie s facem noi este sa aratAm & complo-

tul reactionar al unor state este un /apt care a si avut loc

si pe care guvernele incearca, din toate puterile, sa-1 camufleze prin comedia unor tratative mai deschise. Sa luptArn
Impotriva comediilor diplomatice, sa explicam poporului
adevarul, sa demascam reactiunea antiproletara mondialA 1

In al doilea rind trebuie sA explicam care sint roadele,

rezultatele reale, si nu verbale ale acestui complot: lovitura data revolutiei turce contributia Rusiei la luausirea revolutiei persane , amestecul In treburile altor state
si incalcarea principiului fundamental al democratiei: dreptul natiunilor la autodeterminare. Programul nostru, ca si
programul tuturor social-democratdlor din lume, apara
acest drept. Si nu exista ceva mai reactionar cleat grija pe
care o poart austriecii, pe de o parte, si ultrareactionarii
rusi, pe de and parte, fratilor slavi". Aceastd grija" ascunde
cele mai josnice intrigi, prin care Rusia si-a cistigat de
mult5 vreme faima in Balcani. Aceasta grija" se reduce
intotdeauna la un atentat impotriva demotratismului real

intr-o tara balcanica sau alta. Singura grija" sincer a

puterilor fat de tdrile balcanice ar putea consta In aceasta

si numai In aceasta: s le lase in voia lor, s nu produca perturbari In viata lor printr-un amestec din afara, & nu puna
bete in roate revolutiei turce. Dar, se intelege, nu de la burghezie poate astepta clasa muncitoare o asemenea political
Toate partidele burgheze pinA la cele mai liberale si
mai democratice" prin denumirea lor, printre care se enumera si cadetii nostri se situeazA pe punctul de vedere
al politicii externe capitaliste. Aceasta este a treia imprejurare asupra cAreia social-democratia trebuie sa atraga deosebit de energic atentda. Liberalii si partidul cadet24 sint

In fond tot pentru o intrecere intre natiunile capitaliste,

numai & ei preconizeaza alte forme ale acestei intreceri
decit cele pe care le preconizeaza ultrareactionarii, numai
CA ei caut sa ajunga la alte acorduri internationale decit
la cele pe care se sprijina acum guvernul. Si aceasta lupta
liberala impotriva unei forme a politicii externe burgheze
si pentru o alta forma a aceleiasi politici, aceste reprosuri
4w

www.dacoromanica.ro

'52

V.

T.

Lt NI NI

pe care liberalii le fac guvernului pentru Ca se lag mai

prejos de ceilaltd (in ceea ce privete jaful i intervential)

exercita In cel mai inalt grad o actiune de pervertire a

maselor. Jos cu toata aceasta politica colonialista, jos cu
intreaga politica de amestec i de lupta capitalista pentru
acapararea de parnInt strain, de populatie straina, de noi
privilegii, de noi piete, de strimtori etc.! Social-democratia
nu impartasete absurda utopie mic-burgheza a unui progres

capitalist pasnic i echitabil". Social-democratia lupta

Impotriva intregii societati capitaliste, tiind c nu exista

pe lume alt aparator al pacii i al libertatdi in afara de

proletariatul revolutionar international.

P. S. Acest articol fusese deja dat la tipar cind in ziare
a aparut o telegrama a Agentiei telegraf ice din Petersburg
care dezmintea tirea despre trecerea granitei persane de
catre trupele ruseti. Telegrama a fost publicata de Frankfurter Zeitung"* din 24. X., editia a doua de dimineata.
In editia a 3-a a aparut o telegrama. din Constantinopol
datata 24. X. orele 10 i 50 minute seara . In aceasta tele-

grama se spune ca in seara zilei de 24. X. la Constantinopol s-a aflat & trupele ruseti au trecut granita persana.
Presa din strainattate, afard de cea socialistd, pastreaza. deocam-

data tdcere in legatura cu invazia trupelor ruseti in Persia.

In concluzie: nu putem afla deocamdat care e, in defi-

nitiv, adevarul exact. In orice caz dezmintirile" venite

din partea guvernului tarist i a Agentiei telegraf ice din

Petersburg nu sint, bineintmles, demne de nici o incredere.

C. Rusia, cu tirea marilor puteri, lupta impotriva revolutiei persane prin toate mijloacele, de la intrigi qi 'Ana la

trimiterea de trupe, acesta este un fapt incontestabil. Incontestabil este de asemenea ca ea duce o politica avind drept
obiectiv ocuparea Azerbaigeanului. 5i chiar daca trupele
n-au trecut Inca granita, s-au i luat, probabil, toate masurile in vederea acestui lucru: pina nu faci foc, nu iese fum.
Proletarii" nr. 37
din 16 (29) octombrie 1908

* .Clazeta din Frankfurt".

Se tipdre6le dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 15, pag. 198-208

Nola Trad.

www.dacoromanica.ro

63

LUI A. M. GORKI

3. I. 1911
Dragd A. M.! De mult aveam de gind sd rdspund la
scrisoarea d-tale, dar indsprirea zizaniei de aici* (s-o ia
100.000 de draci!) m-a impiedicat.
A dori foarte mult sa mai stain putin de vorba.
Inainte de toate, sd nu uit: Tria a fost arestat impreund
cu Jordania i Ramivili. Dupd tirile primite e mai mult
ca sigur. Meat. Este un bdiat bun. Un revolutionar.
Cu privire la Sovremennik"25. Citesc astazi In Reci"203
continutul primului numr i injur de mama focului. Vodovozov despre Muromtev... Kolosov despre Mihailovski, Lopa-

tin: Nu sint ai notri" etc. Cum sd. nu injuri? *i pe d-ta

pared te vdd tachinindu-md: Realism, democratie, spirit
de initiativd".
Crezi cumva c acestea sint cuvintele cele mai potrivite?

Sint nite vorbe urite, folosite de toti burghezii isteti din

lume, de la cadeldi i socialitii-revolutionari de la noi
pina la Briand sau Millerand de aici, Lloyd George din

Anglia etc. *i vorbele astea sint urite, umflate, iar continutul

promite sd fie cadeto-eserist. *i nu-i bine.

Impdrtdesc intru totul pdrerea d-tale in ce privete

cd. fdtarnicii i escrocii vor face din el un glut.

Tolstoi

*i pe Plehanov 1-au scos din fire minciunile i ploconirile

in fata lui Tolstoi; i in aceast privint sintem de acord.
Pentru aceste minciuni i pentru aceast fdtdrnicie el mustr
Naa Zarea"27 in Organul Ceritral (nurndrul urmator), iar
eu in lVIisl"28 (astdzi a aparut nr. 1. Poti sd ne felicili:
Punga4u1 de Trolk1 II unete pe golosit1 i pe vperediM Impotriva
noastrg.. RAzbot

www.dacoromanica.ro

64

V.

I. LENIN

avem la Moscova o revist a noastrei, marxist. Co bucurie

a fost astAzi la noi). In Zvezda"" nr. 1 (aprut la Petersburg la 16. XII) a fost publicat de asemenea un foileton reusit
al lui Plehanov, insotit de o notA platei pentru care noi am
ci

mustrat p e cei de la redactie. A scris-o, pro-

babil, prostul acela de Iordanski impreun cu Bonci! Dar

nu vAd eine sd duch la Sovremennik" lupta impotriva
Iegendei despre Tolstoi si a religiei sale"? Poate Vodovozov
si Lopatin? Cred cA glumesti!

Faptul ca au inceput s-i bat pe studenti este, dupa

mine, o consolare, dar lui Tolstoi nu i se poate ierta
nici pasivismul", nici anarhismul, nici narodnicismul, nici
religia.
In privinta donchisotismului social-democratiei in poli-

tica international:A, mi se pare cd n-ai dreptate. Asta-i,

doar, o veche afirmatle a revizionistilor, potrivit cgrora
politica colonialA ar fi progresistA Intrucit sAdeste capitalismul, si de aceea n-are nici un rost s-i demascAm lAcomia i cruzimea", cAci fdr aceste insusiri" capitalul este
ca si Tart miini".
Ar fi donchisotism i lamentare numai dacA social-

democratii ar spune muncitorilor c poate exista salvare

undeva in afara dezvoltrii capitalismului, iar nu prin

dezvoltarea capitalismului. Dar noi nu le spunem asa ceva.
Noi le spunem: capitalul vA inghite pe voi, li va inghii pe

persi, Ii va inghii pe told i va continua sd inghit atita

timp cit na-1 yeti rAsturna. Acesta-i adevArul, Si nu uitdm

s adaugAm: in afard de cresterea capitalismului nu exist
alt garantie c6-1 vom invinge.
Marxistii nu apard nici o meisura reactionard In genul
interzicerii trusturilor, al ingrAdirii comertului si allele de
acest fel. Dar sa-i leisatin fieceiruia ce-i al sciu: Homeakov
& Co. sa construiasca drumuri de fier in Persia sau sa-1 trimitg.

acolo pe Leahov, iar treaba marxistilor este sd-i demaste

in fata muncitorilor. Capitalismul v& mistuie i o s v
inghita, va inbusA i o s vA sugrume; Impotriviti-v lui !
Impotrivirea fat4 de politica colonial i fat de jaful
international pe calea organizArii proletariatului, pe calea

apArdrii libertatii luptei proletare nu frineaza dezvoltarea

capitalismului, ci o gretbeste, silindu-1 sd recurgA la procedee

mai civilizate, superioare din punct de vedere tehnic. Exist

www.dacoromanica.ro

tot A. M. 6oRKt

bb

capitalism si capitalism. Exista cap italismul octombrist, ultrareactionar, si cap italismul narodnic (realist, democratic",
plin de initiativa"). Cu cit vom dernasca mai viguros capitalismul In fata muncitorilor pentru lacomia i cruzimea"
lui, cu atit ii va fi mai greu capitalismului de prima categorie

sa se mentina, cu atit va fi mai necesara transformarea lui

in capitalism de a doua categorie. Si asta ne convine nou,
ii convine proletariatului.
Crezi c. am cazut in contradictie prin faptul ca. la Inceputul scrisorii consideram cuvintele realism, democratie,

initiativa" drept nista vorbe urite, iar acuma, le gAsesc

bune? Nu-i aici nici o contradictie: ceea ce este rAu

pentru proletariat este bine pentru burghezie.

Germanii au o revistd model de oportunism: Revista
socialist lunard" (Sozialistische Monatshefte"). In paginile ei, niste domni de teapa lui Schippel si Bernstein atac
de multd vreme politica internationala a social-democratiei
revolutionare, afirmind sus si tare ca politica lor, chipurile,
a deviat, semanind a vaicareald" a unor oameni compatimitori". Asta, dragule, nu-i decit o scamatorie a smecherilor oportunisti. Cere sA i se procure din Neapole aceast
revista si s ti se traduca articolele lor daca. cumva te
intereseazd politica international. Nu incape Indoiald c
si la voi, in Italia, existd asemenea oportunisti, numai marxisti nu sint In aceasta tara, iata prin ce este ea antipaticA.

Proletariatul international isi exercitd presiunea asupra

capitalului In cloud feluri: prin aceea ca 11 transformd din
octombrist in democratic, si prin aceea c, alungind capitalul

octombrist din tara lui, II mind spre barbari. Or, aceasta

largeste baza capitalului ci-i apropie moartea. In Europa

apuseana aproape nu mai exist capital octombrist: aproape

tot capitalul a devenit democratic. Capitalul octombrist din
Anglia si din Franta a plecat in Rusia i In Asia. Revolutia
rusa i revolutia din Asia -= lupta pentru inlaturarea capitalului octombrist i inlocuirea lui cu capital democratic.
Iar capitalul democratic = ultimul vlastar. Mai departe nu
are unde s meargA. Mai departe InseamnA pentru el kaput".

Cum gasesti ea arat Zvezda" i Misl"? Dupd mine,

cea dintli spdlacit. A doua este cu totul a noastra, ceea
ce ma bucurd nespus de mult. Numai ca au sa-i dea repede
lovitura.
www.dacoromanica.ro

56

V.

LENIN

Spune-mi, te rog, n-ai putea sA aranjezi tiptIrirea cArtilor mele despre problema agrarA la Znanie? Vorbeste cu
Peatnitki. Nu gAsesc editor, si basta. imi vine s5. strig
ajutor"30.
Citesc in post-scriptumul scrisorii d-tale: tremur de
frig si-mi Ingheal miinile", asta mA revolt. Ce case ticAlease aveti acolo la Capri! Asta-i infamie! La noi, si tot
existA calorifer, e cald de tot, iar d-tale Iti Ingheat5. miinile". Nu te da bAtut!
0 cordialA stringere de minA. Al d-tale, Lenin
Am primit din Bologna invitatia de a m5. duce la scoal

(au acolo 20 de muncitori). Am refuzat31. Nu vreau &A am

de-a face cu vperedistii. Vom cAuta din nou sA aducem

pe muncitori aici.
Trimisa din Paris la Capri (Italia)
Publicata pentru prima oara in 1924

Se pub lied dupa textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 34, pag. 383-385

www.dacoromanica.ro

67

A VI-a CONFERINTA GENERALA (DE LA PRAGA")

A P.M.S.D.R.32
5-17 (18-30) IANUARIE 1912.
DIN RE Z OLUTIILE CONFERINTEI
CU PRIVIRE LA ABSENTA DELEGATILOR
DIN PARTEA CENTRELOR NATIONALE
LA CONFERINTA GENERALA DE PARTID

Considerind extrem de importanta Intrirea unitatii muncitorilor social-democrati de toate nationalitatile din Rusia,

considerind absohit necesara stabilirea unitatii cu nationalii" in organizatiile locale si intgrirea legaturii dintre
organizatiile nationale si centrul pe Intreaga Rusie, conferinta este nevoita totodata sa constate cele ce urmeaz:
1) experienta a dovedit In mod definitiv c este inadmisibila starea de lucruri din partid In care nationalii",
activind complet separat de organizatiile din Rusia, aplicau
principiul federatiei de cea mai rea spet,punind adeseori

independent de vointa lor principalele organizatii din

Rusia intr-o situatie in care P.M.S.D.R. nu putea s aduca'
la indeplinire cele mai necesare si mai importante initiative
ale partidului, neavInd concursul centrelor nationale, care in
practica nu participau in niciun fel la activitatea din Rusia.
2) Unul dintre centrele nationale (al Bundului) a sprijinit
fatis, In ultimul an, pe lichidatori si a incercat s. organizeze o sciziune In P.M.S.D.R., iar celelalte (centrul letonilor
si al S.D.P.) In momentul hotarItor s-au dat Inlaturi de la
lupta impotriva lichidatorilor, care urmareau distrugerea
partidului.
3) Elementele partinice din organizatiile nationale, ei

in primul rind toti muncitorii-partiiti, in masura in care

ajung pina la ei stiri despre viata organizatiilor din Rusia, se

pronunta in mod hotarit pentru unitatea cu organizatiile

social-democrate ilegale din Rusia, pentru sprijinirea C.O.R.

pentru lupta impotriva lichidatorismului.

4) Comitetele Centrale ale tuturor celor trei organizatii
nationale au fost invitate de trei ori la conferinta de partid
i

www.dacoromanica.ro

V.

58

I.

LtNISI

111

(de catre Comisia de organizare din strainatate, Comisia de

organizare din Rusia i delegatii la conferinta), asigurindu-

li-se deplina posibilitate de a-si trimite delegati.

Avind in vedere toate acestea i considerind imposibil

a amina munca P.M.S.D.R. din cauza lipsei de dorinta a centrelor nationale de a-si trimite delegati la conferinta generala

de partid, conferinta declara c. intreaga raspundere pentru

neprezentarea nationalilor" cade asupra centrelor lor si
insarcineaza C.C. al P.M.S.D.R. s depuna eforturi sustinute
in vederea realizarii unitatii Si stabilirii unor relatii normale cu organizatiile nationale care fac parte din P.M.S.D.R.
Conferinta isi exprima convingerea ca., in pofida tuturor
piedicilor, muncitorii social-democrati de toate nationalitatile din Rusia vor lupta strins unii, umar la umar, pentru
cauza proletara i impotriva tuturor dusmanilor clasei muncitoare.
CU PRIVIRE LA AGRESIUNEA GUVERNULUI RUS
IMPOTRIVA PERSIEI

Partidul muncitoresc social-democrat din Rusia protesteazd impotriva politicii tilhdresti a bandei tariste care a hot:6ra sa sugrume libertatea poporului persan si care, in acest
scop, nu se d inlaturi de la cele mai barbare i mirsave
actiuni.

Conferinta constata ca alianta dintre guvernul rus si

guvernul Angliei, careia liberalii rusi lilac in fel si chip

reclarna i pe care ei o sprijind prin toate mijloacele,
este indreptata in primul rind Impotriva miscarii revolutio-

nare a democratiei din Asia si c aceasta alianta face ca

guvernul liberal englez s fie complice al barbariilor singeroase ale tarismului.

Conferinta Ii exprima toat simpatia fata de lupta

poporului persan, i in special fat de lupta partidului

social-democrat din Persia, care a adus atitea jertfe in lupta
impotriva agresorilor taristi.
CU PRIVIRE LA REVOLUTIA DIN CIIINA

Data fiind campania dusa de ziarele guvernamentale si

liberale (Reci"), care in interesul capitalistilor din Rusia
fac propagand6 ca, prof kind de miscarea revolutionar din
www.dacoromanica.ro

A VI-a CONFERINIA GENERALA (DE LA PRAGA") A P.M.S.D.R.

59

China, sd i se ilpeasc5. Chinei regiunile invecinate cu Rusia,

conferinta constat5. importanta mondiald a luptei revolutio-

nare a poporului chinez care aduce eliberarea Asiei si

submineazd dominatia burgheziei europene, salut pe republicanii revolutionari din China, exprimind profunda
insufletire i intreaga simpatie cu care proletariatul din
Rusia urm6reste succesele poporului revolutionar din China
si Infiereaz5. comportarea liberalismului rus care sprijin5.

politica de cotropiri a tarismului.

CU PRWIRE

LA POLITICA TARISMULUI FATA DE FINLANDA

intrunindu-se pentru prima oar dup adoptarea de

ctre tarismul rus i Duma contrarevolutionar a legilor
care suprim drepturile i inbus libertatea poporului finlandez, conferinta P.M.S.D.R. ii exprim deplina sa soli-

daritate cu partidul social-democrat finlandez frAlesc, subliniaz5. identitatea sarcinilor muncitorilor din Finlanda si
din Rusia in lupta Impotriva guvernului contrarevolutionar
rus si a burgheziei contrarevolutionare care calcd In picioare
Isi exprim convingerea fermd cd
drepturile poporului
numai prin eforturile comune ale muncitorilor din Rusia ci
din Finlanda poate fi rAsturnat tarismul i poate fi oblinutd libertatea pentru poporul rus i cel finlandez.
Scris in ianuarie 1912
Publical in februarie 1912
fn brosura: Conferinta generald a
Partidului Ilfunciloresc Social-Democral din Rusia". Ed. C. C., Paris

Se lipdreste dupet texiul

Opere/or /ui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vo/. 17, pag. 415-416, 434-435

www.dacoromanica.ro

60

DEMOCRATIA

I NARODMCISMUL IN CHINA

Articolul presedintelui provizoriu al republicii chineze,

Sun Iat-sen, pe care-1 luam din ziarul socialist Le Peuple"*

de la Bruxelles, prezint un interes cu totul exceptional

pentru noi,

0 zical spune: de departe se vede mai bine. Sun Iat-sen

este un extrem de interesant martor de departe", caci, fiind
un om de cultura europeana, el nu cunoaste, pe cit se vede,
citusi de putin Rusia. i iata c acest om de cultura euro-

peana, reprezentant al democratiei chineze militante ai

biruitoare care si-a cucerit republica, ne pune in iata in
mod absolut independent Ile starea de lucruri din Rusia,
de experienta, de literature rusa
probleme pur rusesti.

Democratul chinez inaintat rationeaza intocmai ca cel rus.

Asemanarea dintre el si narodnicul rus este atit de mare,
incit constatam o deplina identitate a ideilor fundamentale
si a unei serii intregi de expresii.
De departe se vede mai bine. Platformamariri democratii
caci articolul lui Sun Iat-sen constituie tocmai o
asemenea platforma ne determin i ne ofera un prilej
chineze

potrivit de a examine Inca o data, prin prisma noilor evenimente internationale, problema raportului dintre demo-

cratism i narodnicism in cadrul actualelor revolutii burgheze

din Asia. Aceasta este una dintre cele mai importante probleme care s-au ridicat in feta Rusiei in epoca ei revolutionara, care a inceput In 1905. i nu numai in fate Rusiei, ci
si a intregii Asii, dupil cum reiese din platforma presedintelui provizoriu al republicii chineze, mai ales daca confrunt am
*

Poporul".

Nola Trad.

www.dacoromanica.ro

baMOCRATIA $1 NAROIDNICISMUL tINI CHINA

61

aceastA platformA cu destAsurarea evenimentelor revolutio-

nare din Rusia, Turcia, Persia, China. Rusia este, Mil Indoia16, in foarte multe si foarte importante privinte un
stat asiatic, si Inca unul dintre statele asiatice cele mai
barbare, mai medievale si rusinos de inapoiate.

Democratia burghea. din Rusia are un colorit narodnicist

Incepind cu indepartatul si singuraticul ei precursor, nobilul Herten, si sfirsind cu reprezentaatii ei de masA, membrii
Uniunii tArAnesti din 190533 si deputatii trudovici in primele
trei Dume din anii 1906-1912. Acum constatAm cA democra-

tia burghezA din China are un colorit narodnicist identic.

SA vedem, pe baza exemplului lui Sun Iat-sen, In ce constA

semnificatia sociala" a ideilor generate de profunda miscare revolutionarA a sute si sute de milioane de oameni
care intra acum In mod definitiv In torentul civilizatiei
capitaliste mondiale.
Fiecare rind din platforma lui Sun Iat-sen este pAtruns
de un democratism combativ, sincer. Ea vAdeste o depling.
intelegere a faptului ch revolutia rasial" este insuficienta.
Nici urni de apolitism sau macar de desconsiderare a libertAtii politice, nu se admite nici o clip ideea compatibilitatii
absolutismului chinez cu reforma sociala" chinezA, cu transformarile de ordin constitutional din China etc. Democratism

integral cu revendicarea republicii. Abordare directA a

problemei situatiei maselor, a luptei de mag, simpatie caldA
fatA de cei ce muncesc si shit exploatati, credintA In forta

lor si In dreptatea cauzei lor.

.

Avem de-a face cu o ideologie Intr-adevar mareatA a unui

popor Intr-adevAr mare, care stie nu numai sA-si deplingA
sclavia secularA, nu numai BA viseze la libertate si egalitate,
ci s si lupte impotriva asupritorilor de veacuri ai Chinei.
0 comparatie intre presedintele provizoriu al republicii
din China barbara, amortita, asiatica si diferitii presedinti

ai republicilor din Europa, din %America, din Wile cu o

culturA inaintatA, se impune de la sine. Presediatii de re-

publici de acolo slat toti niste afaceristi, agenti sau marionete

In mlinile burgheziei putrede pia. In mAduva oaselor,

minjit. cu noroi si cu singe, nu cu singele padisahilor
si al bogdihanilor, ci cu singele muncitorilor Impuscati, In

numele progresului si al civilizatiei, pentru vina de a fi

Mut greva. Presedintii de acolo shit reprezentanti ai burwww.dacoromanica.ro

62

V.

I. LtNIN

gheziei, care si-a renegat de multa vreme toate idealurile

din tinerete, care s-a prostituat pina la capat, s-a vindut
in intregime milionarilor, miliardarilor, feudalilor imburgheziti etc.
Presedintele provizoriu al republicii din Asia este un democrat revolutionar, plin de noble-tea si de eroismul caracte-

ristice unei clase care este in ascensiune, si nu in declin,

care nu se teme de viitor, ci are incredere in el si lupta cu
abnegatie pentru el, care uraste trecutul si stie sa inlature
putregaiul mort care Inabusa tot ce-i viu, si nu se cramponeaza de apararea si restabilirea trecutului de dragul
apararii propriilor privilegii.
Si atunci? Oare nu inseamna aceasta ca Occidentul mate-

rialist a putrezit si ca. lumina vine numai de la misticul,

religiosul Orient? Nu, tocmai dimpotriva. Aceasta inseamna

ca. Orientul a pasit definitiv pe calea Occidentului, ca. noi
sute $ i sate de rnilioane de oameni vor participa de azi inainte

la lupta pentru idealurile pe care Occidentul le-a atins. A

putrezit burghezia occidentala in fata careia st deja groparul ei proletariatul. Dar In Asia exista 'Inca o burghezie capabila sd reprezinte democratia sincera, combativa, consecventa, un demn tovaras al marilor propovdduitori
si militanti din Franta de la sfirsitul secolului al XVIII-lea.

Principalul reprezentant sau principalul reazem social

al acestei burghezii asiatice, capabila Inca sa. Infaptuiasch o

opera istorica progresista, este taranul. Alturi de el exista

deja si o burghezie liberal, ai carei militanti, de felul lui

Iuan Si-kai, sint oricind gata sa tradeze: ieri se temeau de

bogdihan, se prosternau in fata lui ; apoi, cind au vazut forte

si au simtit victoria democratiei revolutionare, 1-au tradat

pe bogdihan, iar miine ii vor trada pe democrati pentru a

cadea la intelegere cu vreun vechi bogdihan sau cu unul
nou, constitutional".
Fara un 'Malt si sincer avint democratic care sa inflacareze
masele muncitoare, facindu-le capabile sa inMptuiasca miDuni, avint pe care-1 Intilnim In fiecare fraza din platforma
lui Sun Iat-sen, nu ar fi cu putinta o adevarat eliberare a
poporului chinez de sub jugul robiei seculare.
Aceasta ideologie a democratismului combativ se imbina
frig la narodnicul chinez, in primul rind, cu visari socialiste,
cu speranta ca China nu va trece prin capitalism, va pre-

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIA 51 NARODNICISMUL IN CHINA

intimpina capitalismul, iar in al doilea rind cu planul

63

9i

preconizarea unei reforme agrare radicale. Aceste doug. din

urrn curente politice-ideologice reprezinfa tocmai elementul

care formeaz6 narodnicismul in sensul specific al acestui

cuvint, adid. spre deosebire de democratism i in completarea democratismului.
Care este originea i semnificatia acestor curente?
Democratia chineza nu putea sal rAstoarne vechea orindu-

ire din China si s cucereascd republica fara un urias avint

revolutionar si spiritual al maselor. Acest avint presupune
9i genereag cea mai sincer6 intelegere pentru situatia maselor
muncitoare, ura cea mai aprig5. fat de asupritorii i exploatatorii lor. In Europa si in America insa, de unde chinezii
inaintati, toti chinezii, in msura in care au lost cuprinsi
de acest avint, si-au imprumutat ideile eliberatoare, este
deja la ordinea zilei eliberarea de burghezie, adid socialismul. De aici decurge in mod inevitabil simpatia democratilor
chinezi pentru socialism, socialismul lor subiectiv .
Ei sint subiectiv socialiti, deoarece sint impotriva asupririi i exploatrii maselor. Dar conditiile obiective din
China, tar inapoiat, agricol, semifeudala' , fac ca in
viata poporului chinez de aproape o jumatate de miliard
de oameni sa' fie la ordinea zilei o singura forma bine definite, istoriceste specifid a acestei exploat'ari i asupriri,
9i anume feudalismul. Feudalismul se bazeaza.' pe dominatia agriculturii si a economiei naturale ; sursa exploat'arii
feudale a taranului chinez a constituit-o faptul c, intr-o
form6 sau alta, era legat de p6mint ; reprezentantii politici
ai acestei exploatrtri erau feudalii, toti impreun6 i fiecare

in parte, bogdihanul fiind capul acestui sistem.

Si iata. ca din ideile i programele subiectiv-socialiste

ale democratului chinez rezult in fapt programul schimb6rii tuturor bazelor juridice" numai ale propriet4ii imobile",
programul desfiinVarii numai a exploatdrii feudale.
Aceasta constituie esenta narodnicismului lui Sun Iat-sen,
a programului su progresist, combativ, revolutionar

de transform'ari agrare burghezo-democratice si a teoriei

sale pseudosocialiste.

Privit din punctul de vedere al doctrinei, aceast teorie este teoria unui socialist"-reactionar mic-burghez.
Ca:di e cu totul reactionar visul ca China ar putea preIntipwww.dacoromanica.ro

64

V.

I.

LENIN

pina" capitalismul, ca in China, datorit inapoierii ei, ar

putea fi realizat mai usor revolutia socialii" etc. i cu o
naivitate incomparabil, feciorelnicA se poate spune, Sun

Iat-sen spulberai propria sa teorie narodnicistA reactionar,

recunoscind ceea ce viata 11 oblig sA recunoascA, anume CA
China se afl In ajunul unei gigantice dezvoltAri industriale"

(adicA capitaliste), cd In China comertul" (adicd capitalismul) va lua o foarte mare amploare", CA peste 50 de ani
vom avea multe

anhaiuri", adicA centre cu o populalie de

milioane de oameni, centre ale bogatiei capitaliste si ale

mizeriei i sgrAciei proletare.
Se pune insA Intrebarea
i aici e miezul problemei,
cel mai interesant punct, En lap cAruia se opreste adeseori
pseudomarxismul liberal ciuntit i golit de con%inut , se
pune intrebarea dacA Sun Iat-sen sustine, pe baza teoriei
sale economice reactionare, un program agrar intr-adevAr
reactionar.
Tocmai &A nu. Dialectica relatiilor sociale din China
consta tocmai In faptul cA democratii ohinezi, simpatizind
In mod sincer cu socialismul din Europa, 1-au transformat
intr-o teorie reactionarA i, pe baza acestei teorii reactionare

despre preintimpinarea" capitalismului, promoveaz5 uA

program agrar pur capitalist, capitalist la maximum!
Intr-adevAr, la ce se reduce revolutia economicA" despre care Sun Iat-sen vorbeste in termeni atit de pomposi
si de obscuri la Inceputul articolului sAu?
La trecerea rentei In miinile statului, adicA la nationalizarea pAmintului pe calea unui impozit unic, In spiritul
lui Henri George. Revolutia economicA" preconizatA si
propovAduitA de Sun Iat-sen nu contine absolut nimic
altceva real.
Diferenta dintre pretul pAmintului la anhai i pretul
pArnintului lntr-un fund de IarA este o diferentA in ceea
ce priveste rnArimea rentei. Pretul pAmintului este rentl
capitalizatA. A face ca diferenta de preV al pArnIntului
sA devinA proprietatea poporului" inseamnA a trece renta,
adicA proprietatea asupra pArnIntului, In miinile statului,
cu alte cuvinte a nationaliza pAmintul.
Este oare posibilA o atare reformA in cadrul capitalismului ? Nu numai cA este posibilA, ci ea reprezintA
capitalismul cel mai pur, consecvent la maximum, de o desa-

www.dacoromanica.ro

DEMOCRATIA SI NARODNICISMUL IN CHINA

66

virsire ideal. Marx a artat acest lucru in Mizeria filozofiei", 1-a demonstrat in amnuntime in volumul al III-lea
al Capitalului" i 1-a dezvoltat intr-un mod cit se poate de
concret in polemica cu Rodbertus din Teorii asupra
plusvalorii"34.

Nationalizarea pAmintului cl posibilitatea desfiintdrii

rentei absolute, mentdnind numai renta diferential. Inlturarea la maximum a monopolului feudal si a relatiilor
feudale din agricultur, maximum de libertate a circulatiei
comerciale a p5mintului, maximum de usurint de adaptare
a agriculturii la conditiile pietei
iat ce inseamn6, dup5.

teoria lui Marx, nationalizarea. Ironia istoriei este ea', in

numele luptei impotriva capitalismului" in agricultur,
narodnicismul promoveaza" un program agrar a cdrui inf6p-

tuire complet ar insemna cea mai rapida dezvoltare a

capitalismului in agricultur.
Ce necesitate economicd a determinat rdspindirea celor
mai inaintate programe burghezo-democratice cu privire la
p6mint intr-una din cele mai inapoiate tan agrare din Asia?
Necesitatea distrugerii feudalismului in toate formele i
manifestArile lui.
Cu cit China raminea in urma Europei si a Japoniei, cu
atit mai mult era ea amenintat de fdrimitare si destrdmare
national. Ea putea fi Innoit" numai prin eroismul masalor populare revolutionare, capabil sa" instaureze, in domeniul politic, republica chinez, iar in domeniul agrar sg.
asigure, pe calea nationalizdrii pknintului, progresul capi-

talist cel mai rapid.

Dac acest lucru va reusi si in ce mAsur, asta e altA

chestiune. In revolutiile lor burgheze, diferitele tri au inMptuit in masura diferit democratismul agrar i democratismul politic, si aceasta in combinatiile cele mai variate. De
hotArit va hotairi situatia internationala i raportul dintre
fortele sociale din China. Bogdihanul va uni, probabil, pe
Ieudali, birocratia i clerul chinez i va preg6ti restauratia.
IuanSi-kai,reprezentantul burgheziei care din liberal-monarhistd abia a devenit liberal-republican (pentru multa vreme oare?), va duce o politic6 de manevrare intre monarhie Ili
revolutie. Democratia burgheza revolutionara, reprezentat

de Sun Iat-sen, caut, pe buna dreptate, calea de innoire"

a Chinei in dezvoltarea la maximum a initiativei, hota6

Despre problerna nationall

www.dacoromanica.ro

V.

66

I. LENIN

ririi si indrznelii maselor talfanesti in domeniul reformelor

politice si agrare.
In sfirsit, in msura in care va creste in China numArul
Sanhaiurilor, va creste i proletariatul chinez. El va crea,
probabil, un partid muncitoresc social-democrat de un fel
sau altul, care, criticind utopiile mic-burgheze si vederile
reactionare ale lui Sun Iat-sen, desigur ca va alege, va Ostra
si va dezvolta cu mult grij simburele democrat-revolutio-

nar al programului lui politic si agrar.

Nevskaia Zvezda" nr. 17
din 16 iulie 1912
Semnat: V I. I lin

Se

tipareVe dupe/ lextul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 18, pag. 143-149

www.dacoromanica.ro

67

CHINA INNOITA

Inaintata i civilizata Europa nu manifesta interes pentru innoirea Chinei. Patru sute de milioane de asiatici Inapoiati i-au dobindit libertatea i s-au trezit la viata politica.
Un sfert din populatia globului a trecut, ca sa zicem aa,
de la somnolenta. la lumina, la miscare, la lupth.

Civilizatei Europe putin Ii pasa de acest lucru. Nici

macar republica franceza n-a recunoscut Inca in mod oficial

republica chinezd! In Camera deputatilor din Franta se va
face in curind o interpelare in legatura cu aceasta chestiune.
Cum se explica aceast indiferenta a Europei? Se explica

prin faptul c ln Apus domnete pretutindeni burghezia

imperialista, pe trei sferturi deja putrezita, gata sa-i Irina

intreaga civilizatie" orichrui aventurier dispus sa ia masuri
drastice" Impotriva muncitorilor sau sa-i asigure cinci
copeici profit In plus la fiecare rubla. Aceasta burghezie
privete China numai ca pe o prada pe care, probabil, acum,
dupa duioasa stringere la piept" a Mongoliei de catre Rusia,
i-o vor disputa japonezii, englezii, germanii etc.
Dar innoirea Chinei continua. Acum Incep alegerile pentru parlament, primul parlament In aceasta fosta monarhie
despotica. Camera inferioara va avea 600 de membri, iar
senatul" 274.
Dreptul de vot nu e universal si nici direct. Dreptul de
a alege il au numai persoanele care au implinit 21. de ani
si locuiesc de cel putin 2 ani In circumscriptia electorala
respectiva i numai daca platesc impozite directe In suma
de circa 2 ruble sau au o avere de circa 500 de ruble. Sint
alesi frith delegati, care la rindul lor Ii aleg pe deputati.
Insui acest drept de vot vadete existenta unei aliante
5*

www.dacoromanica.ro

68

V.

1. LENIN

a taranimii instarite si a burgheziei i absenta sau o totala

neputinta a proletariatului.
Ace Iasi lucru Ii indic i caracterul partidelor politice
din China. Principalele partide sint In numar de trei:
1) Partidul radical-socialist", in care nu exist in realitate nici un fel de socialism, asa cum nu exista nici la socialistii-populisti" de la noi (si la 9/10 din socialistii-revolutionari"). Acesta este partidul democratiei mic-burgheze.
Principalele sale revendicari sint: unirea politica a Chinei,
dezvoltarea cornertului si a industriei In directie social"
(expresie tot atit de nebuloasa ca i principiul muncii" i egalitarismul" narodnicilor i eserilor nostri), mentinerea pacii.
2) Cel de-al doilea partid e acela al liberalilor. Ei shit
aliai cu partidul radical-socialist", formind impreuna cu
acesta partidul national". Dupa toate probabilitatile, acest

partid va avea majoritatea in primul parlament chinez.

Conducatorul acestui partid este cunoscutul doctor Sun.
Iat-sen. In momentul de MO, el se ocup In special de elabo-

rarea unui plan de creare a unei Intinse retele de chi ferate (spre cunostinta narodnicilor rusi: Sun Iat-sen face

acest lucru pentru ca China sa.' poatti evita" capitalismul I).

3) Cel de-al treilea partid se numeste uniunea republicanilor"
un exemplu care arata o data mai mult cit de

inselatoare sInt firmele in political In realitate, el este un

partid conservator, care se sprijina in primul rind pe functionarimea, mosierimea i burghezia din China de nord,

regiunea cea mai inapoiata. Partidul national" Insa este

In primul rind partidul Chinei de sud, regiune mai indus-

trial, mai avansata, mai dezvoltata.

Principalul sprijin al partidului national" 11 constituie

masa larga a taranimii. Conducatorii acestui partid sint

intelectuali care si-au Mcut studiile In strainatate.

Libertatea Chinei a fost cucerit de democratia Varaneasca

in alianta cu burghezia liberal. Vor putea oare taranii, frA

a fi condusi de un partid al proletariatului, sa-si mentina

pozitiile democratice Empotriva liberalilor, care de-abia

asteapta momentul potrivit pentru a trece la dreapta? Lu-

crul acesta ni-1 va arata viitorul apropiat.

Pravda" nr. 163 din 8 noiembrie
1912. Semmat: T.

Se tiparete dupd textul

Opere/or lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 18, pag. 371-372

www.dacoromanica.ro

69

DIN TEZELE:
CU PRIVIRE LA UNELE DECLARATII
PE CARE AR TREBUI SA LE FACA
DEPUTATII MUNCITORILOR"35

3) A treia tez6 este teza referitoare la rzboiul balcanic,

la situatia international i politic6 externd a Rusiei.
Aceasta ten* extrem de actual, nu poate fi ocolita.
Ea se divide in urmgoarele probleme:
a) Rzboiul balcanic. Lozinca cre6rii unei republici federative balcanice trebuie sa' fie proclamat si de deputatul
muncitorilor rusi. Impotriva vrajbei dintre slavi si turci.
Pentru libertatea i egalitatea In drepturi a tuturor popoarelor din Balcani.
b) Impotriva amestecului altor state In rzboiul balcanic. Raliere obligatorie la demonstratia in favoarea pcii
care a avut loc la Basel, la congresul socialist internationa136.

Rzboi rzboiului! Impotriva oricrui amestec! Pentru

pace! Acestea sint lozincile muncitorilor.
c) Impotriva politicii externe a guvernului rus In gene-

ral, mentionindu-se in mod special poftele" de acaparare

(si inceputul de acaparare) a Bosforului, a Armeniei turcesti, a Persiei, a Mongoliei.
d) Impotriva nationalismului guvernamental, indicIndu-se nationalittile asuprite: Finlanda, Polonia, Ucraina,
evreii etc. Este extrem de important sg. se mentioneze precis
lozinca autodeterminarii politice a tuturor nationalit-tilor,

in opozitie cu toate reticentele (cum ar fi: numai egalitatea in drepturi").

e) Impotriva nationalismului liberal, care nu este atit
de brutal, dar e periculos in special prin ipocrizia sa, prin
felul rafinat" in care insal6 poporul. In ce isi gbeste expresia acest nationalism liberal (progresist-cadet)?

www.dacoromanica.ro

in dis-

70

V.

I. LENIN

cursuri soviniste despre sarcinile slavilor", In discursuri

despre sarcinile de mare putere" ale Rusiei, In discursuri
pe tema unei Intelegeri Intre Rusia, Anglia si Franta In
vederea jefuirii altor tari.
Serie In noiembrie 1912
Pub licat pentra prima oard tn. 1930,
In ed. a 2-a Oa 3-a a Operelor

lui V.I. Lenin, vol. XVI

Se tiptireete duptt lextul

Gperelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 18, pag. 387-388

www.dacoromanica.ro

71

COMUNICATUL 1 REZOLUTHLE CONSFATUIRII

COMITETULUI CENTRAL AL P.M.S.D.R.
CU UNI1 ACTIV1$TI DE PARTID37

DIN REZOLUTIA
DESPRE ORGANIZATIILE SOCIAL-DEMOCRATE NATIONALE"

1. Experienta anului 1912 a confirmat pe deplin justetea hotkIrii conferintei din ianuarie (1912) a P.M.S.D.R.
cu privire la aceastd problem639. Sprijinirea de care Bund
a candidaturii nesocial-democratului Jagello Impotriva social-democratilor polonezi i IncAlcarea programului partidului In favoarea nationalismului de care conferinta din august
(1912) a lichidatorilor39, Bundului i social-democratilor

letoni au vklit intr-un mod deosebit de concret falimentul

total al principiilor federaliste In construirea partidului
social-democrat si caracterul profund ddundtor al separatismului organizatdilor social-democrate nationale" pentru
cauza proletariatului.
2. De aceea consfdtuirea cheamd insistent pe muncitorii
de toate nationalitdtile din Rusia sd dea cea mai hotdrItd ripost nationalismului belicos al reactiunii sd lupte Impotriva

tuturor manifestdrilor de orice fel ale spiritului nationalist

In rindurile maselor muncitoare si s realizeze In fiecare localitate cea mai string unire i contop ire a muncitorilor social-

democratd In organizatii unice ale P.M.S.D.R., care g ducd

munca in fiecare din limbile vorbite de proletariatul local
si sd. realizeze In fapt unitatea de jos, asa cum aceasta se face

de mult timp In Caucaz.

3. ConsMtuirea Ii exprimd regretul profund pentru sci-

ziunea produsd In rIndurile social-democratiei poloneze, sciziune care sldbeste extrem de mult lupta muncitorilor socialdemocrati din Polonia. ConsMtuirea este nevoit g constate
cd Conducerea centrald a social-democratiei poloneze, care
nu reprezintd In momentul de fata majoritatea organizatiilor
social-democrate poloneze ale proletariatului polonez, recurge

www.dacoromanica.ro

72

V.

I. LENIN

la mijloace nepermise in lupta impotriva acestei majoritald

(de pilda suspectarea neintemeiata a intregii organizatii din
Varsovia c ar fi o organizatie de provocatori). Consfatuirea
indeamnd toate organizatiile de partid care yin in contact

cu muncitorii social-democrati polonezi s. contribuie la

crearea unei adevarate unitati a social-democratiei poloneze.

4. Consfatuirea releva indeosebi oportunismul i lichi-

datorismul extrem de care sint patrunse rezolutiile ultimei

conferinte (a IX-a) a Bundului, care a inlaturat lozinca

republicii si a pus pe planul al doilea munca ilegal, dovedind c a dat uitarii sarcinile revolutionare ale proletariatului. Aceeasi condamnare o merit impotrivirea Bundului la
unirea tuturor muncitorilor social-democrati din diferite
localitati (la Varsovia, Lodz, Vilno etc.), unire asupra careia,
incepind din 1906, P.M.S.D.R. a insistat in repetate rinduri
la congresele i conferintele sale.
5. Consfatuirea saluta pe muncitorii social-democrati
revolutionari din organizatia letona, care duc o propaganda
perseverenta in spirit antilichidatorist, si-si exprima regretul
pentru faptul ca C.C. al social-democratiei letone inclina spre

o sprijinire a actiunilor antipartinice ale lichidatorilor.

6. Consfdtuirea Ii exprima convingerea ferma c. avintul
revolutionar care a inceput, grevele economice i politice de
masa, demonstratdile de strada i celelalte forme de lupta
revolutionara deschisa a maselor vor contribui la unirea si la
contopirea deplina, in cadrul organizatiilor locale, a muncitorilor social-democrati fara nici o deosebire de natdonalitate,

intensificind astfel lupta impotriva tarismului, care asupreste toate popoarele din Rusia, i impotriva burgheziei
care se uneste a tuturor natiunilor din Rusia.
Publicald in februarie 1913
In brogurd separatd in editura

C.C. al P. M. S. D. B.

Se tipttreete dupli textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol.

18, pag. 434-436

www.dacoromanica.ro

73

CATRE A. M. GORKI

Iubite A. M.!

Vad, amice, ca nu esti de loc cuminte; ce-i cu d-ta?

Te-ai surmenat, te sinati obosit, te supara nervii. Asta nu-i

treaba. La Capri, si Inca iarna, cind e, probabil, mai putina.

aglomeratie", s-ar cuveni sa duci.o viat. mai regulata.

Daca nu vede nimeni de d-ta, ai luat-o razna? Pe cuvint
ca nu e bine. Ai grija de d-ta i fixeazali un prijim"*
(regim) mai sever, zdu ma! S fii bolnav pe timpurile astea e cu desavirsire nepermis. Sau poate ca ai inceput s
lucrezi noptdle? i cind eram eu la Capri spuneai ca nu-

mai eu am stricat rinduiala i ca inainte de venirea mea te

culcai la timp. Trebuie sa te oclihnesti si sa-ti impui neaparat un prijim.
Lui Troianovski i sotiei lui le voi scrie c i-ai exprimat dorinta sa-i vezi. Ar fi Intr-adevar bine. Sint oameni

de treaba. La munca Inca nu i-am vazut Indeajuns; dar

tot ce stiu pina acum despre ei este in favoarea lor. Au si

mijloace. Ar putea s depuna o munca frunioasa i sa faca mult

pentru revista. Sotia lui Troianovski pleacd In curind In Rusia.

Grozav de mult re-a bucurat pe mine si pe toti cei de

aici faptul c. te apuci de Prosvescenie". Iar eu marturisesc
ma gindeam ca de indat ce-i voi scrie lui A.M.
despre mica sau micuta noastra revista, ii va trece cheful.
Ma &Mese, ma caiesc pentru aceste ginduri.

Ar fi intr-adevar minunat daca incetul cu Incetul am

apropia de noi literati si am urni din loc Prosvescenie"!
Minunat! Cititorul nostru este un cititor nou, proletar;
vom face ca revista s fie ieftina, iar d-ta nu vei publica
*

joc de cuvinte intraductibil: prijim"

strinsoare.

www.dacoromanica.ro

Note Tract.

74

V.

I. LENIN

decit literatud democraticd, fad vaidreli, fad' renegare.

Vom cimenta rindurile muncitorilor. Muncitorii de acum

se prezint bine. Cei vase deputati trimisi de curia muncitoreascd In Duma de stat au inceput s desMsoare o activitate atlt de util pentru munca In afara Dumei, cd
mai mare dragul. Iata unde vor reusi oamenii nostri s lnta.reasd partidul muncitoresc, adevratul partid muncitoresc I In Duma a III-a n-am putut obtine niciodat acest
lucru. Ai vzut In Luci" (nr. 24) scrisoarea celor patru
deputati cu privire la retragere?40 Bunti scrisoare, nu-i asa?
Dar In Pravda" ai vzut? Aleksinski scrie bine si deocamdata". nu face scandal! De necrezut! A trimis un ma-

nifest" (motivead de ce a intrat la Pravda"). N-a fost

publicat. Si totusi deocamdatti nu face scandal.

De ne-cre-zut 1 Bogdanov, Ins, face scandal: In Pravda"
nr. 24 a apg.rut o arhiprostie. Nu, cu el nu se poate
face treab5.1 Am citit lucrarea lui intitulat Inginerul
Munney". Acelasi machism = idealism camuflat In asa fel,
incit nici muncitorii, nici naivii de redactori de la Pravda"
n-au Inteles. Nu, sta-i un machist incorigibil, ca si Lunacearski (multumesc pentru articolul lui). Dad. 1-am putea
desprti pe Lunacearski de Bogdanov pe planul esteticii,
asa cum a Inceput s'a' se despart de el Aleksinski pe plan
politic... multe ar fi bune dacd...
In ceea ce priveste teoria materiei si a structurii ei, slnt
cu totul de acord cu d-ta Ca despre asta e necesar sa." se scrie
si cg. este un mijloc bun impotriva veninului pe care-1
soarbe sufletul amorf al rusului". Numai c gresit numesti

d-ta acest venin metafizid". El trebuie numit idealism

i agnosticism.

Se stie doar c. machistii spun materialismului metafizic6. Si acum, in legiturti cu miracolul" radiului, al eleetronilor etc., multi fizicieni contemporani dintre cei mai de
seam6 11 strecoad pe furis pe dumnezeu, atlt sub forma cea

mai grosolan eft si sub forma cea mai subtil, adid sub
forma idealismului filozofic.

In privinta nationalismului sint cu totul de acord cu

d-ta ca de aceasta problema trebuie s ne ocupgm mai serios. La noi se and un gruzin minunat care scrie pentru
Prosvescenie" un mare articol, folosind toate materialele
austriece i altele41. Vom insista asupra acestei probleme.
www.dacoromanica.ro

CATRE A. M. GORKI

75

Dar d. rezolutiile noastre (iti trimit textul lor imprirnat)

ar fi scriptologie, cancelarism", apoi sd-mi dai voie s-ti
spun ca degeaba ne odr6ti. Nu. Nu slut scriptologie.
La noi i In Caucaz social-democratii gruzini armeni +atari
rui au lucrat tmpreund in cadrul unei organizatii social-democrate unice timp de peste zece ani. Asta nu e frazeologie,
ci rezolvarea proletar a problemei nationale. Unica solutie.
Aa a fost i la Riga: rui letoni lituanieni; s-au izolat

numai separatiftii Bundul. La, fel i la Vilno.

Exist 5. dou bropri social-democrate bune in legitura

cu problema nationala: broura lui Strasser i aceea a lui
Pannekoek. Vrei s' ti le trimit? Dac le vei primi, are eine
s6 i le tradud din germanal?
Nu, la noi nu va fi tidloia care exist In Austria. Nu
vom permitel i apoi noi, veiicoruii, sintem aici in num'ar
mai mare. Avind pe muncitori cu noi nu vont permite instaurarea spiritului austriac".
In ce-1 privete pe Peatnitki42, eu sint pentru darea lui
in judecat5.. Nu trebuie 85. umblam cu ma'nui. Ar fi de ne-

iertat s. facem pe sentimentalii. Socialitii nu slut nicidecum impotriva folosirii justitiei oficiale. Sintem pentru folosirea legalitatii. Marx qi Bebel s-au adresat justitiei oficiale chiar i impotriva adversarilor lor socialiti. Trebuie
s6 tii cums6 faci acest lueru, dar trebuie fAcut.
Trebuie neapdrat obtinutd condamnarea lui Peatnipci.
Dad' ti se vor face repropri pentru asta scuip-i in

obraz pe cei care ti-o vor reproa. Repropri iti vor face

ipocritii.
faci concesii lui Peatnitki, s6-1 lai in pace,
temlndu-te de justitie, ar fi de neiertat.
Ei, prea rn-am intins cu vorba. Scrie-mi cum o duci cu
ang.tatea.
Al d-tale, Lenin
P.S. Noi 11 cunoatem pe Foma din Petersburg. Acum e
la Narim. Foma din Ural? Nu-mi amintesc. La congresul
din 1907 a fost Foma din Petersburg.
Sorts in a doua junultate a lunii
februarie 1913
Trimis din Cracovia pe insula Capri

(Italia)
publicat pentru prima oara in 1924

Se lipttreste duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

Vol.

35, pae. 67.59

www.dacoromanica.ro

76

DIN ARTICOLUL:
DESTINELE ISTORICE ALE INVATATURII
LUI K. MARX"
III

Nu apucasera oportunistii sa se laude indeajuns cu

pacea social" si cu faptul & sub democratie" furtunile
nu slut o necesitate, cind In Asia aparuse in nou izvor
de uriase furtuni mondiale. Revolutiei ruse Ii urmara revolu-

tiile tura, persana, chineza. Traim acum tocmai in epoca

acestor furtuni si a repercusiunilor" lor asupra Europei.
Oricare ar fi soarta marii republici chineze, pe care
se pregatesc s-o sfisie diferite hiene civilizate", nici o
putere din lume nu va putea restabili vechiul feudalism
In Asia si nu va putea sterge de pe fata pamintului democratismul eroic al maselor populare din tarile asiatice si
semiasiatice.

Unii oameni, care nu dau destula atentie conditiilor In

care are loc pregatirea i dezvoltarea luptei de masa, au

fost adusi la desperare i la anarhism de lungile aminari ale

luptei hotarite impotriva capitalismului In Europa. Acum

vedem eft de mioapa si de lad. este desperarea anarhista.
Faptul ca. 800 milioane de oameni din Asia au fost atrasi
in lupta pentru aceleasi idealuri ca In Europa trebuie sa
ne insufle optimism, si nu desperare.
Revolutiile din Asia ne-iiu aratat aceeasi lipsa de caracter i aceeasi nemernicie a liberalismului, aceeasi Insemntitate exceptionala a pozitiei de sine statatoare a. maselor
democratice, aceeasi delimitare precisa a proletariatului
de tot ce este burghezie. Cine vorbeste, dupa experienta
din Europa si din Asia, despre o politica in afara claselor
si

despre un socialism in afara claselor, acela trebuie

pur i simplu pus Intro) cusa i expus alaturi de vreun

cangur australian.

www.dacoromanica.ro

DESTINELE ISTORICE ALE INIVATATURII LUI K. MARX

77

DupaAsia a inceput sa se miste si Europa, dar nu In felul

Asiei. Perioada pasnica.' dintre 1872 si 1904 a apus pentru
totdeauna. Scumpetea si jugul trusturilor provoaca o nemaipomenita ascutire a luptelor economice, ascutire care

i-a urnit din loc pin si pe muncitorii englezi, cei mai

pervertiti de liberalism. Sub ochii nostri se coace o criza politica chiar si in Germania, tam burghezo-iunchereasca cea

mai de neclintit". Inarmarile febrile si politica imperialismului fac ca pacea social" din Europa de azi & semene

mai mult cu un butoi de pulbere. In acelasi timp descompunerea tuturor partidelor burgheze si maturizarea proletariatului progreseaza neincetat.
Dupa aparitia marxismului, fiecare din aceste trei mari
perioade ale istoriei universale i-a adus acestuia noi confirmari si noi triumfuri. Dar un triumf si mai mare Ii va
aduce marxismului, ca doctrina a proletariatului, perioada
istorica ce se apropie.
Pravda" nr. 50 din 1 martie 1913
Semnat: V.I.

S e tipareete dupa I extul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 18, pag. 546 547

www.dacoromanica.ro

78

EUROPENII CIVILIZATI g ASLITICH SALBATICI

In presa muncitoreascg din Germania au fost publicate

relatrile cunoscutului social-democrat englez Rotstein in

legatur cu o intimplare instructiv i tipic ce a avut

loc in Indiile engleze. Aceasta intimplare ne arat mai
bine decit orice rationamente de ce inainteaz6 atit de repede
spre revolutie aceastd tail, care numr peste 300.000.000
de locuitori.

Ziaristul englez Arnold, care editeaz6 un ziar la Rangun, un ora mare (cu peste 200.000 de locuitori), situat
intr-una din provinciile Indiei, a publicat un articol intitulat:

O batjocorire a justitiei britanice", in care era demascat

un judeator englez din acel ora, pe nume Andrew. Pentru

acest articol al sAiu, Arnold a fost condamnat la un an inchisoare; dar el a mers mai departe i, avInd leghluri la Londra,
a ajuns" ping. la instanta supremA din metropol. Guvernul
Indiei s-a grabit el singur s reduca" condamnarea la patru
luni, astfel cd Arnold s-a pomenit pus in libertate.
Ce a provocat toat aceastg. zarvA?
MacCormick, colonel In armata englez, avea o amant,
iar aceasta avea o servitoare de 11. ani, o indiang. cu numele

de Anna. Strlucitul reprezentant al natiunii civilizate a

ademenit-o pe Anna, a siluit-o i a Incuiat-o in locuinta sa.

S-a intimplat ca tat1 Annei BA se afle pe patul de moarte
si s' trimit dup fat. Atunci tot satul a aflat intreaga po-

veste. Populatia era in culmea indignrii. Politia a fost

nevoit sd emit mandat de arestare impotriva lui MacCormick.

Dar judeatorul Andrew 1-a eliberat pe cautdune i apoi,

dup o serie de batjocoriri neruinate ale legii, 1-a achitat.
www.dacoromanica.ro

EUROPENII CIVILIZATI SI ASIATICII SALBATICI

79

Stralucitul colonel a afirmat, aa cum procedeaz6 In asemenea cazuri toti domnii de origine nobil, ca' Anna este o prostituat5. i, pentru a dovedi acest lucru, a propus cinci mar-

tori. Pe cei opt martori Ins pe care i-a adus mama Annei,
judectorul Andrew nici n-a vrut macar sd-i interogheze.
CInd ziaristul Arnold a fost judecat pentru calomnie,
preedintele tribunalului, sir" (nobletea sa") Fox, nu i-a
permis s. verifice cazul prin depozitiile martorilor.
Pentru oricine e clar c asemenea IntImp FAH au loc cu
miile 13i milioanele In India. Numai nite conditii cu totul
exceptionale i-au permis calomniatorului" Arnold (fiul unui
influent ziarist din Londra) s scape din inchisoare i s dea

publicitatii aceast IntImplare.

Nu trebuie uitat c. In fruntea guvernului Indiei liberalii

englezi pun pe cei mai buni" oameni ai lor. Pina.' nu de mult,

vicerege al Indiei, mai mare peste toti aceti MacCormick,
Andrew i Fox, era John Morley, cunoscutul scriitor radical,

astru al tiintei europene", persoana cea mai respectabile

In ochii oricarui liberal din Europa i din Rusia.
In Asia s-a i trezit spiritul european": popoarele ei
au devenit contient democrate.
Pravda" nr. 87 din 14 apri/ie 1913
Semnat: W.

Se tipreete duptt textul

Operelor Iui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol.

19, pag. 37-38

www.dacoromanica.ro

80

TREZIREA ASIEI

Nu e mult de cind China era data drept exemplu de

tara in complet5 stagnare secular. Si iata c astAzi in
aceastd ar clocotete viata politicd, pulseaza din plin
miparea social i avintul democratic. In urma micArii

ruseti din 1905, revolutia democraticd a cuprins intreaga

Turcia, Persia, China. Indiile engleze sint in con
tinu fierbere.
Interesant e faptul c5. miparea revolutionar-democratic a cuprins astazi i Indiile olandeze, insula Java
Asie :

alte colonii olandeze, a cgror populatie se ridic5. la

40.000.000 de locuitori.
Promotorii acestei micdri democratice sint, in primul

rind, masele populare din lava, din ale cdror rinduri a

pornit o micare nationalist sub steagul islamismului.
In al doilea rind, capitalismul a creat o intelectualitate
locard. din rindurile europenilor aclimatizati, care se pronunt5. In favoarea independentei Indiilor olandeze. In al
treilea rind, populatia chinez5. destul de numeroas6
din Java i din alte insule a adus cu sine miparea revo-

lutionar din patria ei.

Descriind aceastd deteptare a Indiilor olandeze mar-

xistul olandez Van Ravestein arat5. c strdvechiul despotism i samavolnicia guvernului olandez intimpind astazi
o ripost5 hotgirit i un protest vehement in rindurile maselor
populatdei indigene.
Se observai de pe acum fenomenele obilnuite ale peri-

oadei prerevolutionare: apar cu o repeziciune uimitoare

o serie de asociatii i de partide. Guvernul procedeaz5. la
www.dacoromanica.ro

TREZIREA ASIEI

81

interzicerea lor, provocind prin aceasta o i mai mare intetire i o nou 5. cretere a mic6rii. Astfel, guvernul olandez

a dizolvat recent partidul indian" pentru faptul c In

statutul i In programul lui se vorbea despre nzuinta spre

independentei. Zbirii olandezi (care, in treacait fie zis, se
bucur de aprobarea clericalilor i a liberalilor: a putrezit
liberalismul european !) au vAzut in aceasta tendinta criminal de a se separa de Olanda! Partidul dizolvat a reinviat, bineinteles, sub o alt denumire.
In Java a luat fiinta o uniune national a indigenilor,
care numar de pe acum 80.000 de membri i organizeaz
mitinguri de mas5.. Miparea democraticd crete nestAvilit.
Capitalismul mondial i micarea ruseasca." din 1.905
au trezit de-a binelea Asia. Sute de milioane de oa-

meni, apartinInd unei populatii oprimate, slbticite in

stagnarea ei medieval, s-au trezit la o viafa noufl i la
lupta pentru drepturile elementare ale omului, pentru
democratie.

Muncitorii din trile inaintate ale lumii urnAresc cu

interes i cu insufletire aceast cre0ere viguroas a micArii

mondiale de eliberare, care se desfdoar azi pe toate conti-

nentele si In toate formele. Infricopt de forta mic6rii

muncitoreti, burghezia din Europa s-a aruncat in bratele
reactdunii, militarismului

clericalismului i obscurantismului. Dar locul acestei burghezii, car.e putrezete de vie,

yin s-1 ia proletariatul din Orile europene i till:6ra demo-

cratie din tdrile asiatice, increatoare in fortele sale i

plin de incredere in mase.

Trezirea Asiei si inceputul luptei pentru cucerirea
puterii de atre proletariatul inaintat din Europa marcheaz6
inaugurarea
la inceputul secolului al XX-lea a unei
noi epoci in istoria universal.
Pravda" nr. 103 din 7 mai 1913
Semnat: F.

Se tipdreete dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 19, pag. 65-60

www.dacoromanica.ro

82

CLASA MUNCITOARE I PROBLEMA NATIONALA

Rusia este o tar pestriVa din punct de vedere national.

Politica guvernului, politica moierilor, sprijiniti de burghezie, este pe de-a-ntregul parunsa de nationalism ultrareactionar.
Taiul acestei politici este indreptat impotriva majorittii popoarelor din Rusia, care constituie majoritatea
populatiei ei. Para lel cu aceasta li ridic capul nationalismul burghez al celorlalte natiuni (polonezd, evreiaschl,

ucraineana, gruzin g. etc.), care prin lupta national sau

prin lupta pentru cultura national 5. caut6 s abarei clasa

muncitoare de la mretele ei sarcini de importantg. mon-

dialt.

Problema national se cere pusal cu toat5. claritatea i

rezolvatal de &are told muncitorii contienti.
Pe vremea chid burghezia lupta pentru libertate alAturi

de popor, alaturi de oamenii muncii, ea milita pentru

deplina libertate i deplina egalitate In drepturi a natiunilor.

'piffle inaintate Elvetia, Belgia, Norvegia etc. ne
oferd un exemplu de felul cum convietuiesc in pace sau
cum se despart prin bun fatelegere natiuni libere in conditiile unui regim cu adevdrat democratic.
Acum burghezia se teme de muncitori; ea cauta' aliant
cu Purikevicii, cu reactiunea, tra..deaz6 democratismul, este

pentru asuprirea sau inegalitatea in drepturi a natiunilor,

pervertete pe muncitori prin lozinci nationaliste.

In zilele noastre numai proletariatul ap6ral adev6rata

libertate a natiunilor i unitatea muncitorilor apartinlnd
tuturor natiunilor.
www.dacoromanica.ro

CLASA MUNCITOARE SI PROBLEMA NATIONALA

83

Pentru ca diferite natiuni s convietuiasca fiber i pac-

nic, sau sa se desparta liber i pacnic (atunci cind acest

lucru le convine), alcatuind state diferite, trebuie sal existe

democratismul absolut pentru care militeaza clasa muncitoare. Nici un privilegiu pentru nici o natiune, pentru nici

o limba! Nici o stingherire, nici o nedreptate, fie cit de

mica, fata de o minoritate nationala! iat principiile
democratdei muncitorecti.
Capitaliatii fi mocierii vor cu orice pret sa dezbine pe

muncitorii diferitelor natiuni, in timp ce ei, puternicii

acestei lumi, se inteleg de minune intre ei ca actionari ai

unor afaceri rentabile", aducatoare de milioane (cum shit minele de la Lena) ; crectini ci evrei, ruci i germani, polonezi

ucraineni, toti cei care dispun de capital exploateaza in

deplina armonie muncitori apartinInd tuturor natiunilor.

Muncitorii conctienti sint pentru unitatea deplia a

muncitorilor tuturor natiunilor in toate organizatiile muncitorecti de orice fel: culturale, profesionale, politice etc.
N-au decit domnii cadeti fa se compromit prin contestarea
sau diminuarea egalitatii In drepturi in ceea ce-i privecte
pe ucraineni. N-are decit burghezia tuturor natiunilor sa se
desfete cu fraze mincinoase despre cultura nationala, despre
sarcini nationale etc. etc.
Muncitorii nu se vor lasa dezbinati prin nici un fel de
vorbarie dulceaga despre cultura nationala sau despre
autonomia cultural-nationala.". Muncitorii tuturor natiu-

nilor revendica cu tutii laolalt, Infra-PO in organizatii

comune, deplina libertate i deplina egalitate in drepturi
chezacie a unei adevarate culturi.

In intreaga lume muncitorii Ici fauresc cultura lor proprie, internationala, la a carei pregatire lucreaza de mult
vreme propovaduitorii libertatii i ducmanii asupririi.
Vechii lumi, lumii asupririi nationale, a disensiunilor nationale ci a izolarii nationale, muncitorii ii opun lumea nou5.
a unitatii oamenilor muncii apartinind tuturor natiunilor,
In care nu va fi loc nici pentru privilegii, nici pentru cea
mai mica asuprire a omului de catre om.
Pravda" nr. 106 din 10 mai 1913

Se tipdrefte dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 19, pag. 71-72

66

www.dacoromanica.ro

84

,wwww116

INAPOIATA EUROPA SI INAINTATA ASIE

Puse fa1,6 in fat,a, aceste cuvinte par paradoxale. Cine

nu stie ca Europa e Inaintata si Asia lnapoiata? i totusi
cuvintele care formeaza itlul articolului de fala contin
un adevar amar.
Civilizata i inaintata Europa, cu tehnica ei stralucit,
dezvoltatd, cu cultura ei bogata i multilaterala i u constitulia ei, a ajuns la un moment istoric cind burghezia
care comanda, de frica proletariatului, care creste si se
intareste, susOne tot ce este Inapoiat, tot ce este pe cale
sa dispara, tot ce e medieVal. Burghezia, pe cale de disparitie, se uneste cu toate forOle care si-au trait traiul sau
sint pe cale de a disparea, spre a menOne robia salariata,
care se elating..

In inaintata Europa comanda burghezia, care susOne

tot ce e inapoiat. In zilele.noastre Europa este Inaintat
nu datorit burgheziei, ci in pofida ei, caci numai proletariatul mares-Le necontenit oastea de milioane a luptatorilor pentru un viitor mai bun, numai el continua sa.
nutreasc i s raspindeasca o ura neimpacata fal,d de tot
ce e lnapoiere, salbaticie, privilegii, robie i injosire a
omului de &Are om.
In Inaintata" Europa numai proletariatul este o clasa
inaintatd. Iar burghezia, inch' In viata, este gata sa savirseasca orice salbaticii, cruzimi si crime, numai ca sa. meni,ina

robia capitalista, pe cale de a pieri.

Nu s-ar putea aduce un exemplu mai frapant al acestei
descompuneri a intregii burghezii europene decit sprijinul

pe care Il da. ea reactiunii din Asia pentru satisfacerea scopurilor interesate ale afaceristilor finantei si ale capitalistilor escroci.
www.dacoromanica.ro

INAPOIATA EUROPA $1 INAINTATA ASIE

85

Pretutindeni in Asia crete, se largete i se intarete

o puternica mipare democratica. Acolo burghezia merge
Inca impreuna cu poporul Impotriva reactiunii. Sute de milioane de oameni se deteapta la viat, lumina i libertate.
Ce entuziasm stIrnete aceasta mipare mondiala In inimile
tuturor muncitorilor contienti, care rtiu ca drumul spre
colectivism trece prin democratie! Cit de mare e simpatia
pe care toti democratii cinstiti o nutresc pentru tInaraAsie !
Dar Inaintata" Europa? Ea jefuiete China i da ajutor
dumanilor democratiei, dumanilor libertatii din China!
Iat o mica socoteala, simpla, dar instructiva. Noul
Imprumut chinez a fost Incheiat impotriva democratiei
chineze: Europa" este pentru Iuan i-kai, care pregatete
instaurarea unei dictaturi militare. De ce este ea pentru
Iuan
Pentru ca face o afacere buna. Imprumutul de
circa 250 milioane de ruble a fost incheiat la cursul de 84
pentru 100. Aceasta Inseamna: burghezii din Europa"
pliitesc chinezilor 210 milioane, dar iau de la populatie 225
milioane de ruble. Iata dintr-o lovitura, ln citeva saptmlni,

un cltig curat de 15 milioane ruble! Intr-adevar, curat"

cletig, nu-i aa?
Dar daca poporul chinez nu va recunoate Imprumutul?

China este doar o republica, i majoritatea parlamentului

este impotriva Imprumutului.
0! atunci Inaintata" Europa va Incepe sa tipe: civilizatie", ordine", cultura" i patrie"! Ea va pune atunci
In functie tunurile i va sugruma republica din Inapoiata"
Asie, In alianta cu aventurierul, tradatorul i amicul reac-

tiunii Juan i-kai!

Intreaga Europa care comanda, Intreaga burghezie

europeana se aliazei cu toate fortele reactionare i medievale din China.

In schimb, Intreaga Maya Asie adica sutele de milioane ale celor ce muncesc din Asia
are un aliat sigur In
proletariatul din toate tarile civilizate. Nici o putere din
lume nu va putea Impiedica victoria acestuia, victorie care

va elibera atlt popoarele din Europa, cIt i popoarele dinAsia.

PraPda" nr, 1.13 din 18 mai 1913

Se tipttreete ditpd textul

Operelor lui V.I.Lenin, ed. a 4-a,

vol. 19, pag. 77-78

www.dacoromanica.ro

86

DIN PROIECTUL DE PLATFORMA

PENTRU CONGRESUI AL IV-LEA
AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINUTUL LETON"43
PROBLEMA NATIONAL&

Aceasta problema, atit 1n abordarea ei general, principiala din punctul de vedere al socialismului, clt qi sub aspectul ei practic-organizatoric (construirea propriului nostru
partid), se cere In mod imperios discutata si rezolvata de
catre toate organizatiile social-democrate.
Conferinta din august 1.912 a lichidatorilor aa cum
recunoate pina i menevicul neutru Plehanov
a &Mr . it
o inceilcare a programului P.M.S.D.R. In spiritul adapteirii

socialismului la nationalism" .
Intr-adevar, aceasta conferinta, la propunerea bunditilor,

a recunoscut, contrar hotarlrii celui de-al II-lea congres al

partidului, ca fiMd admisibila lozinca autonomiei national-culturale".
Aceasta lozinca (sustinuta, In Rusia, de &Are toa te par-

tidele bur gheze ale nationalismului evreiesc) e in con-

trazicere cu internationalismul social-democratiei. Ca democrati, shitem categoric impotriva oricarei asupriri, fie ea clt
de mica, a oricarei nationalitati, impotriva oricarui privilegiu al cutarei sau cutarei nationalitati. Ca democrati noi cerem libertatea de autodeterminare a natiunilor in sensul politic

al acestui cuvint (vezi programul P.M.S.D.R.), adica libertatea de despartire. Ceram egalitatea absoluta In drepturi pentru toate natiunile care fac parte din stat i ocrotirea absoluta a drepturilor fiecareia din minoritatile nationale. Cerem o larga autoadministrare i autonomie
pentru regiunile care trebuie sa fie delimitate, lntre altele,
dup criteriul national.
Toate aceste revendicari slnt obligatorii pentru orice
democrat consecvent, i cu atit mai mult pentru un socialist.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE PLATFORMA PTh. CONGR. SOC.-DEM. LETONE

87

Dar socialistii nu se mrgMesc la revendicAri generaldemocratice. Ei luptd impotriva oridiror manifestAri, brutale
sau subtile, ale nationalismului burghez. Tocmai o astfel de
manifestare reprezint i lozMca autonomiei natdonal-culturale" care u n e te proletariatul i burghezia unei natiuni

si dezbin d proletariatul diferitelor natiuni.

Social-democratii s-au situat si se situeazal intotdeauna

pe punctul de vedere al internationalismului. Ap6rInd, impo-

triva feudalilor si a statului politienesc, egalitatea in drepturi a tuturor nationalitatilor, noi nu sintem pentru cultura

nationald", ci pentru o cultur international a,

in

care Mtr doar o parte din fiecare cultur national, si

anume: doar continutul consecvent democratic si socialist

al fiec6rei culturi nationale.
Lozinca autonomiei cultural-nationale" Ii Inal pe
muncitori cu iluzia unitAtii culturale a natiunilor, pe cind,
de f apt, In sinul fiec6rei natiuni predomind astAzi cultura"
mosiereasc6, burghez6 sau mic-burghez.
Sintem impotriva culturii nationale, intrucit ea este una
din lozincile nationalismului burghez. Sintem pentru cultura
internationald a proletariatului consecvent democratic fi socialist.

Unitatea muncitorilor de toate nationalittile, In condiegalitali in drepturi a nationalittilor si ale

celui mai consecvent democratism al statului, iat care
este lozinca noastra', ca i lozinca intregii social-democratii
revolutionare internationale. Aceast lozinc6, cu adev6rat
iile

proletarg, nu creeaz6 o fals6 fantom i iluzie a uniatii nationale" a proletariatului si a burgheziei, pe clt vreme lo-

zinca autonomiei cultural-nationale" creeaza, lar doar si

poate, o asemenea fantom'a i seaman6 In rindurile oamenilor

muncii o asemenea iluzie.

Nou6, social-democratilor letoni, care tr'alim intr-un tinut

cu o populatie deosebit de amestecat din punct de vedere
national, noug, care sintem Inconjurati de reprezentantii nationalismului burghez al letonilor, al rusilor, al estonienilor,
al germanilor etc., ne este deosebit de clar falsitateaburgheza
a lozincii autonomiei cultural-nationale". Nou ne este deosebit de scump lozinca unitdtii tuturor organizatiilor muncitorilor de toate nationalitatile, pe care am si experimentat-o
In practicg In cadrul organizatiei noastre social-democrate.

www.dacoromanica.ro

V.

88

I. LENIN

Se incearc 5. adeseori sd se justifice lozinca autonomiei

cu1tura1-nationale" prin referire la cazul Austriei. In legatura' cu aceast5 ref erire trebuie luat In considerare, in primul
rind, c5. punctul de vedere al principalului teoretician austriac in problema national, Otto Bauer (in cartea sa: Problema nationald i social-democratia"), a fost calificat, ping si de
un scriitor atit de ponderat cum este K. Kautsky, drept o exagerare a factorului national i o grozavii subapreciere a f actoru1ui international (vezi K. Kautsky: Nationalitat u. Internationalitar*. Exist i o traducere ruseasc6) ; in al doilea
rind, trebuie luat in considerare c la noi numai bundistii, impreun6 cu toate partidele evreiesti burgheze, au sustinut pina
acumautonomia cultural-nationala", pe cit vreme nici Bauer
zi

nici Kautsky n u recunosc autonomia nationala pen-

tru evrei, iar Kautsky (ibid.) declar de-a dreptul Ca evreii din
Europa rsritean6 (Galitda i Rusia) constituie o casta, i nu
o natiune ; in al treilea rind, & i programul national de la

Brno (1899) al social-democratilor austrieci" nu recunoaste

In intregime autonomia nationa16 exteritorial (personala),
mergind doar pind la revendicarea unei uniuni pe planul
intregului stat a tuturor regiunilor nationa1e de aceeasi

nationalitate ( 3 al programului de la Brno); In al patrulea rind, c'd i acest program, de vdit compromis (si

nesatisMcgor din punctul de vedere al internationalismului),

a suferit un eve total chiar In Austria, deoarece compromisul
nu a adus pacea, ci a dus la desprinderea separatistilor cehi ;
In al cincilea rind, c'd acesti separatisti cehi, condamnati

in unanimitate, la Congresul de la Copenhaga, de c6tre

intreaga International, sustin Ca' separatismu 1 bundistilor
este apropiat de al lor (vezi Der Cechoslavische Sozialdemokrat"** nr. 3, organul separatistilor, care se poate obtine In

mod gratii it de la Praga, Prag, Hybernska 7) ; In al saselea rind, c5. insusi Bauer cere unitatea organizatiilor politice social-democrate locale ale diferitelor nationalitati.
Insusi Bauer consider contradictorie i instabila constructia
nationala" a partidului austriac, care 1-a dus astalzi la o
sciziune completii.
*

**

K. Kaulsky: Nationalitatea qi internattonalitatea".

Social-democratul cehoslav".
Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

Nola Trod.

PROIECTUL DE PLATFORMA PTR. CONGR. SOC.-DEM. LETONE

89

Intr-un cuvint, referirea la Austria pledeaza lmpotriva

bundictilor, ci nu in favoarea lor.

Unitatea de jos, deplina unitate ci contopire pe teren a

muncitorilor social-democrati de toate nationalittile in toate
organizatiile muncitorecti iat lozinca noastr. Jos lo-

zinca burghez de anAgire ci de compromis a autonomiei

cultura1-nationale"1

5i in ceea ce privete construclia partidului nostru, noi

sintem Empotriva federalizairii, sintem pentru unitatea organi-

zatiilor social-democrate locale (ci nu numai centrale) ale

tuturor nationalittilor.
Congresul trebuie sal resping6 atit lozinca autonomiei
cultural-nationale eft ci principiul federatiei In constructia
de partid. Social-democratii letoni trebuie s rAmina credincioci internationalismului social-democrat, aca cum au 'Ames credincioci ci social-democratii polonezi, ci social-demo-

cratii din Caucaz de-a lungul intregii perioade 1898-1912

(in told cei 14 ani de istorie a partidului).
Soria in mai 1913
Publicat pentru prima oartt intr-o
brosurtt in limba leton4 duptt textul
apttrut in nr. 8 al publicatiei ,,Biletens

Se tipdreste duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vo . 19 , pag. 91 94

Latwijas Sozialdenwkratijas

Ahrsemju Grupu Biroja isdewums"

In limba rusti a lost publicat pentru

prima oartt in 1929, in editiile a

2-a si a 3-a ale Operelor lui V.I.
Lenin, vol. XVII

www.dacoromanica.ro

90

TEZE IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONAL145

1. Paragraful din programul nostru (cu privire la autodeterminarea natiunilor) nu poate fi interpretat altfel decit
in sensul unei autodeterminari politice, adica al dreptului
la despartire i la formarea unui stat de sine statator.
2. Acest punct din programul social-democrat reprezinta
pentru social-democratia din Rusia un punct absolut necesar.

(a) atit in virtutea principiilor fundamentale ale democratiei In general

(b) cit i datorita faptului c. pe teritoriul Rusiei, ci
anume la periferia ei, exista o aerie de natiuni care au condiii economice, de trai etc. net deosebite i care (ca i
toate natiunile din Rusia, in afara de velicorui) grit crincen

asuprite de monarhia tarista;

(c) in sfirit, i datorita faptului c in toata Europa de
rasarit (Austria i Balcanii) i in Asia, adica In -Wile vecine

cu Rusia, transformarea burghezo-democratica a statelor

care pretutindeni in lume a dus, intr-o masura mai mare
sau mai mica, la crearea de state nationale independente
sau de state formate din nationalitati cit mai apropiate
i inrudite intre ele este neterminata sau abia la inceputul ei.
(d) Rusia este in prezent tam cu cea mai inapoiata i
mai reactionara orinduire de stat in comparatie cu toate
tarile care o inconjoara, incepind
la apus cu Austria,
In care de la 1867 incoace s-au consolidat bazele libertatii
politice i ale regimului constitutional, iar acum s-a introdus i votul universal, i terminind la rasarit cu
www.dacoromanica.ro

TEZE IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALA

91

China republicana. De aceea, in Intreaga kr propaganda,

social-democratii din Rusia trebuie sa insiste asupra dreptului tuturor nationalitatilor de a forma state separate sau
de a alege liber statul din care vor s. faca parte.
3. Recunoaterea de catre social-democratie a dreptului
tuturor nationalitatilor la autodeterminare obliga pe socialdemocra0

(a) sa fie categoric ostili oricarei folosiri a violentei,

sub orice forma, de calre natiunea dominanta (sau majoritara) fata de natiunea care dorete sa se desparta pe planul

vietii de stat;

(b) sa ceara ca problema unei asemenea despartiri sa

fie hotarita exclusiv de populatia de pe teritoriul respectiv
pe baza votului universal, direct, egal i secret;
(c) s. duca o lupta. neslabita atlt Impotriva partidelor
octombriste-ultrareactionare cit i impotriva celor liberaleburgheze (progresitii", cadetii etc.) ori de cite ori acestea
al:4ra sau admit asuprirea nationala In general sau contesta dreptul natiunilor la autodeterminare in special.
4. Recunoaterea de catre social-democratie a dreptului
tuturor nationalitatilor la autodeterminare nu inseamnal de
loc ea social-democratia renunta s. aprecieze in mod de
sine statator, In.fiecare caz In parte, utilitatea despartirii
de stat a cutarei sau cutarei natiuni. Dimpotriva, social-

democr4ii trebuie sa aprecieze neaparat in chip de sine

statator utilitatea unei asemenea despartiri, tinInd seama

atit de conditiile de dezvoltare a capitalismului i de conditiile de asuprire a proletarilor de diferite natiuni de catre
burghezia unita apartinind tuturor nationalitatilor, cit i
de sarcinile generale ale democratiei, i, In primul rind i
mai presus de toate, de interesele luptei de clash' a proletariatului pentru socialism.
Din acest punct de vedere trebuie s se tina seama In
special de urmatoarea imprejurare. In Rusia exista doua
natiuni cu un nivel de cultura mai ridicat, care, datorita

unei serii intregi de comlitii istorice i de viata, se OM

intr-o situaIie mai aparte i care ar putea said infaptuiasca

In modul cel mai uor i mai firesc" dreptul la despartire.

Acestea slut Finlanda ci Polonia. Experienta revolutiei din
1905 a aratat ca, chiar in sinul acestor doug natiuni, clasele. dominante, mocierimea i burghezia, mInate de teama
www.dacoromanica.ro

92

V.

I. LENIN

pe care le-o inspir proletariatul revolutionar din Finlanda

i din Po Ionia, resping ideea luptei revolutionare pentru
libertate ci caut o apropiere de clasele dominante din
Rusia ci de monarhia tarist.
De aceea social-democratia trebuie sa previn6 cu toga'.

energia proletariatul ci clasele de oameni ai muncii de

toate nationalitdtile c sint pur ci simplu incelate cu aju-

torul lozincilor nationaliste de care burghezia lor proprie",

care, intrind In aliantO atit economic6 cit ci politic cu

burghezia altor natiuni ci cu monarhia tarista, caut prin
discursuri mieroase sau inflacOrate despre patrie" s dezbine proletariatul ci sei-i abatei atentia de la manevrele ei.
FOr o aliant cit mai string ci mai deplin6 Intre mun-

citorii tuturor natiunilor in cadrul tuturor organizatiilor

muncitorecti fOr exceptie, proletariatul nu poate BO duca

lupta pentru socialism titi sa-i apere interesele economice

de zi cu zi.
Proletariatul nu poate cuceri libertatea altfel decit pe
calea luptei revolutionare pentru rOsturnarea monarhiei

tariste ci pentru inlocuirea ei printr-o republicii democratical. Monarhia taristO exclude libertatea ci egalitatea In
drepturi a nationalitatilor, fiind in acelaci timp principalul
bastion al barbariei, atrocitglii ci reactiunii atit in Europa
cit ci in Asia. Or, rOsturnarea acestei monarhii o poate

infaptui numai proletariatul unit al tuturor nationalita-

tilor din Rusia, in fruntea elementelor consecvent democratice ci capabile de lupt revolutionar din rindurile maselor

muncitoare ale tuturor nationaliatilor.

De aceea muncitorul care pune unitatea politicg cu bur-

ghezia natiunii sale" mai presus de unitatea depling cu

proletarii de toate nationalitatile merge impotriva intereselor sale, Impotriva intereselor socialismului ci a intereselor democratiei.
5. MilitInd pentru o orinduire de stat consecvent democraticA, social-democratia core o absolutO egalitate in drep-

turi intre nationalitati ci lupt Impotriva oricaror privilegii instituite in folosul unei nationalitati sau al citorva
nationaliati.
Social-democratia respinge In special ideea unei limbi

de stat". In Rusia o astfel de limbg este cu totul de pri-

sos, deoarece peste apte zecimi din populatia Rusiei aparwww.dacoromanica.ro

TEzE ils1 LECATURA

U Pflo8LEMA NATioNALA

08

in unor popoare slave inrudite, care, dacA ar avea o coal

liber intr-un stat liber, datorit cerintelor circulatiei eco--

nomice ar ga'si cu uprinta posibilitatea de a se intelege

f 614 nici un fel de privilegii de stat" in favoarea uneia
dintre limbi.

Social-democratia cere inlocuirea vechii impartiri administrative a Rusiei, imprtire stabilita de moierii-feudali
i

de functionarii statului feudal-absolutist, printr-o imp 'a'r-

tire bazat pe cerintele vietii economice contemporane i

care sa' tinfa' Bean* in mAsura posibilului, de compozitia
national 5. a populatiei.
Toate regiunile statului care se deosebesc prin modul
de via-g al populatiei sau prin compozitia ei national trebuie s se bucure de largi drepturi de autoadministrare i
de autonomie in cadrul unor institutii create pe baz de
vot universal, egal i secret.
6. Social-democratia cere promulgarea unei legi generale care s ocroteasca drepturile oria.rei minoritati nationale in oHce regiune a statului. Aceastai lege trebuie s.
prevada Ca' orice na6sur prin care majoritatea nationala
ar incerca a-0 creeze vreun privilegiu national sau s restring6 drepturile unei minoritati nationale (in domeniul
invt'amintului, al folosirii limbii, in materie de buget etc.)
este declarat nul i neavenita, iar aplicarea acestei m6suri
este interzig sub sanctiune penal.
7. Social-democratia are o atitudine negativ6 fata'. de
lozinca autonomiei cultural-nationale" (sau pur i simplu nationale") i fat'd de proiectele de infgptuire a acest-eia, deoarece aceasta lozinc6 (1) este in vtidital contradictie

cu internationalismul luptei de dug a proletariatului, (2)

uureaza atragerea proletariatului i a maselor muncitoare

in sfera de influen0 a ideilor na-tionalismului burghez,

(3) poate s abat ateatia de la sarcina transformArilor consecvent-democratice ale statului in ansamblu, transformri
care stilt singurele in stare sb: asigure o pace national
(in m'asura in care acest lucru este in genere posibil in
capitalism).

Dat fiind c problema autonomiei cultural-nationale

cap6th in rindurile social-democratiei o ascutime deosebit,
vom da citeva lamuriri in legktur a'. cu aceast tez6,
www.dacoromanica.ro

94

V.

T. LENIN

(a) Din punctul de vedere al social-democratiei este

inadmisibila lansarea, fie directa., fie indirecta, a lozincii
culturii nagonale. Aceasta lozinca este greita, deoarece
cMar in cadrul capitalismului intreaga viata economica,
politic ai spirituala a omenirii se interna-tionalizeaza din
ce In ce mai mult. Socialismul o internationalizeaza In
intregime. Cultura internationala pe care o creeaza de pe
acum In mod sistematic proletariatul din toate tarile nu

absoarbe In ea toata cultura national" in ansamblu (a

unui colectiv national oarecare), ci ia din fiecare cultura
national exclusiv elementele ei consecvent democratice
i

socialiste.

(b) In programele social-democratiei, 3 din programul de la Briinn al social-democratilor austrieci ne ofera

un exemplu ci probabil singurul exemplu de apropiere, deci timida, de lozinca culturii nationale. Acest 3

spune: Toate regiunile autonome populate de una i aceeaci

natiune formeaza o uniune nationala unitara care-0 rezolva
chestiunile nationale In cadrul unei autonomii depline".

Aceasta este o lozinca de compromis, intruclt nici nu

pomenete de autonomie nationala exteritoriala (personala). Dar i aceasta lozinca este greita i daunatoare,
deoarece in general nu e sarcina social-democratilor ruci
sa uneasc intr-o singura natiune pe germanii din Lodz,
Riga, Petersburg ci Saratov. Sarcina noastra este sa luptam pentru un democratism deplin ci pentru desfiintarea
tuturor privilegiilor nationale in vederea unirii muncitorilor germani din Rusia cu muncitorii tuturor celorlalte
natiuni In opera de aparare ci dezvoltare a culturii internationale a socialismului.
Cu atlt mai greita este lozinca autonomiei nationale
exteritoriale (personale) cu parlamente nationale (dupa
planul partiza,nilor consecventi ai acestei lozinci) ci cu secretari de stat natdonali (0. Bauer ci K. Renner). Institui-.
rea unor asemenea foruri, care este in contradictie cu toate
conditiile economice din tarile capitaliste ci care n-a fost
incercata in nici un stat democratic din lume, reprezinta
visul oportunist al unor oameni care au incetat BA' creada
in crearea unor institutii consecvent democratice ci care
ici Inchipuie ca. In izolarea artificiala atit a proletariatului
cit ci a burgheziei fiecarei natiuni In unele probleme (culwww.dacoromanica.ro

TEZE IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALA

95

turale") vor g5.si o scpare de vrajba national 5. 1ntretinut5.

de burghezie.
Imprejurarile oblig5. uneori pe social-democrati sa." ac-

cepte vremelnic cutare sau cutare solutie de compromis,

dar noi nu trebuie s5. imprumut5.m de la alte tairi solutii de
compromis, ci solutii consecvent social-democrate. A imprumuta nereukiita Incercare de compromis a austriecilor este

cu atit mai putin indicat acum, clnd i In Austria ea a

suferit un eec total, ducind la separatism i la desprinderea social-democratilor cehi.

(c) Istoria lozincii autonomiei cultural-nationale" In

Rusia arat 5. c5.' ea a fost adoptat 5. de toate partidele burgheze evreieti farai exceptie, ci nurnai de partidele evreiecti,

pe care le-a urmat Mil critic5. Bundul, dind dovada.' de

inconsecventrt atunci and respinge in acelaci timp ideea
unui parlament (seim) evreu national ci a unor secretari
de stat nationali evrei. Or, chiar tii social-democratii din
Europa care admit sau care sustin lozinca de compromis a

autonomiei cultural-nationale recunosc c5., In ce-i privekite

pe evrei, aceast5. lozinc este complet irealizabil (0. Bauer

i K. Kautsky). Evreii din Galitia kii din Rusia sint mai

curind o cast 5. cleat o natiune, i tentativele de a constitui

evreimea ca o natiune nu sint decit incercgri de a mentine

o caste (K. Kautsky).

(d) In Wile civilizate observ6m Ca' o apropiere destul

de deplin5. (comparativ) de ceea ce constituie o stare de
pace national in conditiile capitalismului are loc numai
acolo unde se Infaiptuiete la maximum democratismul in
toat5. structura ci conducerea statului (Elvetia). Lozincile
democratismului consecvent (republic5., militie, functionari al* de popor etc.) unesc proletariatul, masele muncitoare i in general tot ce este inaintat in rindurile fiecarei
natiuni, In numele luptei pentru conditii care s5. exclud
posibilitatea oricarui privilegiu national cit de mic, In timp
ce lozinca autonomiei cultural-nationale" propovaduiete
separarea natiunilor in domeniul invaitmintului (sau in
domeniul culturii" In general), separare pe deplin compa-

tibil5. cu mentinerea bazelor a tot felul de privilegii (inclusiv nationale).

Lozincile democratismului consecvent unesc proletariatul i democratia progresist apartinind tuturor natiunilor
www.dacoromanica.ro

96

V.

I.

LENIN

(elemente care au nevoie nu de separarea elementelor democrate ale natiunilor in toate domeniile, inblusiv domeniul invatamintului, ci de unirea lor), In timp ce lozinca
autonomiei cultural-nationale desparte proletariatul diferitelor natiuni, legindu-1 de elementele reactionare i burgheze ale fiecarei natiuni in parte.
Lozincile democratismului consecvent sint cu totul inacceptabile atit pentru reactionarii cit i pentru burghezii
contrarevolutionari ai tuturor natiunilor, in timp ce lozinca
autonomiei cultural-nationale este pe deplin acceptabila
pentru reactionarii i pentru burghezii contrarevolutionari
ai unor natiuni.
8. Intregul complex de conditii politice i economice din
Rusia cere aadar in mod categoric social-democratiei infaptuirea contopirii muncitorilor de toate nationalitatile in
toate organizatiile proletare Mr exceptie (organizatii politice, sindicale, cooperatiste, culturale etc. etc.). Nu principiul federatiei in structura partidului i nici formarea
unor grupuri social-democrate nationale, ci unitatea proletarilor de toate nationalitatile din localitatea respectiva
concomitent cu desfaurarea propagandei i agitatiei in
toate limbile proletariatului din localitatea respectiva, cu
lupta comuna a muncitorilor tuturor nationalitatilor impotriva oricaror privilegii nationale i cu autonomia organizatiilor locale i regionale ale partidului.
9. Cei peste zece ani de experient a istoriei P.M.S.D.R.
confirma tezele de mai sus. Partidul ia natere in 1898 ca
partid pe intreaga Rusie", adica ca partid al proletariatului tuturor nationalitatilor din Rusia. Partidul ramine un
partid pe intreaga Rusie" atunci cind in 1903 Bundul iese
din partid, dupa ce congresul partidului a respins cererea
de a considera Bundul drept singurul reprezentant al proletariatului evreiesc. In 1906-1907 viata scoate la iveala
cit se poate de limpede inconsistenta acestei cereri; numeroi proletari evrei continua sa participe activ la munca
social-democrata comuna intr-o serie de organizatii locale
si Bundul revine in partid. La Congresul de la Stockholm
(1906) intra in partid i social-democratii polonezi i letoni,
care se situeaz pe punctul de vedere al autonomiei teritoriale, dar congresul nu accepta principiul federatiei ci
cere unirea in eadrul organizatiilor locale a social-demowww.dacoromanica.ro

TEZE IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALA

97

cratilor de toate nationaliatile. Acest principiu este infalptuit de multi ani in Caucaz, este infAptuit la Varsovia (muncitorii polonezi ci soldatii rusi), la Vilna (muncitorii polo-

nezi, letoni, evrei si lituanieni), la Riga; In toate aceste

trei centre din urm5., el este infAptuit impotriva Bundului,

care are o atitudine separatista si se tine izolat. In decembrie 1908 conferinta P.M.S.D.R. adopta o rezolutie special care reafirma' cerinta unitiitii muncitorilor de toate
nationalitAtile nu pe baza principiului federatiei. Neindeplinirea hotririi partidului de &are bundistii-separatisti,
care s-au comportat astfel ca niste Scizionicti, duce la faliment Intreaga aceastg federatie de cea mai rea speta" 46,
apropie pe separatistii bundisti de separatistii cehi i viceversa (vezi articolul lui Kossovski In Nasa Zarea" si orga-

nul separatistilor cehi Der Cechoslavische Sozialdemokrat" *, 1913, nr. 3, despre Kossovski) si, In sfirsit, la
conferinta din august (1912) a lichidatorilor, provoaca incer-

carea separatistilor bundisti si a lichidatorilor, precum si

a unei parti a lichidatorilor caucazieni, de a strecura prin
contrabandii in programul partidului autonomia culturalnationala" feirei a o fi aparat in fond!
At It In Po Ionia cit ci In tinutul leton i In Caucaz,
muncitorii social-democrati revolutionari se situeag, ca
si inainte, pe punctul de vedere al autonomiei teritoriale q.i
al unitatii muncitorilor social-democrati de toate nationalittile. Disidenta lichidatorist-bundist6 si alianta Bundului cu nesocial-democrati la Varsovia fac ca in fata tuturor
social-democratilor s se pung la ordinea zilei intreaga
problem6 nationa16 atit pe plan teoretic cit ci pe planul
constructiei de partid.
Solutiile de compromis au fost anihilate tocmai de cei
care le promovau impotriva vointei partidului, iar glasurile
celor care cer unitatea muncitorilor social-democrati de
toate nationaliatile ra'sun mai puternic ca oricind.
10. Nationalismul agresiv ci ultrareactionar al monarhiei tariste ci apoi inviorarea nationalismului burghez
atit a celui velicorus (d-1 Struve, Russkaia Molva" 47,
progresistii" etc.) cit si a celui ucrainean, polonez (antisemitismul democratiei" populiste 48), gruzin, armean etc.
*

"Social-democratul cehoslav".

Despre problems nationalll

Nota Tract.

www.dacoromanica.ro

98

V.

I. LENIN

toate acestea rec1am5. intr-un mod deosebit de imperios

ca organizatiile social-democrate din toate regiunile Rusiei
s'd acorde o atentie mai mare decit pidal acum problemei
nationale i s. elaboreze in aceast5. prob1em6 solutii riguros-marxiste in spiritul internationalismului consecvent i

al uniVatii proletarilor de toate nationalittile.

(a) Lozinca culturii natdonale este greit'a i nu exprim5.

decit mrginirea burghez a. in intelegerea problemei nationale. Cultura internationalg.
(p) Permanentizarea diviz.rii nationale i promovarea
unui nationalism rafinat ; unirea, apropierea, amestecul
natiunilor i promovarea principiilor unei a 1 t e culturi,

a unei culturi internationale.

(y) Dezolarea micului burghez (lupta zadarnic 5. impotriva vrajbei nationale) i teama de transformg.ri radicaldemocratice i de miparea socia1ist5.; numai transformAri
radical-democratice pot crea o pace nationalg. in statele
capitaliste i numai socialismul este hi stare &a pun5. capat
vrajbei nationale.
(8) Curii nationale in domeniul 1nve4Amintu1ui 49.
(e) Evreimea.
Scris in iunie 1913
Publicat pentru iniiia earl in 1926

in Oulegeri din L.min", vol. III

Se tipdreqte dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 19, rag. 213-221

www.dacoromanica.ro

99

DIN REZOLUTIA CONSFATUIRII

DIN VARA ANULUI 1913 a C.C. al P.M.S.D.R.
CU DNB ACTIVI$71 DE PARTID45

REZOLUTIE IN PROBLEMA NATIONALA

Dezmatml nationalismului ultrareac-tionar, creterea tendintelor nationaliste in rindurile burgheziei liberale, intensificarea tendintelor nationaliste in rindurile paturilor superioare ale nationalitatilor asuprite fac ca, in momentul de
fata, problema nationald s. ocupe un loc de frunte.
Starea de lucruri din sinul social-democratiei (ulcercarile social-democratilor din Caucaz, ale Bundului i ale
lichidatorilor de a anula programul partidului 51 etc.) face

ca partidul s. acorde i mai multd atentie acestei probleme.

Sprijinindu-se pe programul P.M.S.D.R., consratuirea

In interesul organizarii juste a agitatiei sogial-democrate
in problema nationala formuleaza urmatoarele teze:
1.. In masura in care este cu putinta pacea nationala in
societatea capitalista societate bazata pe exploatare, jaf

i vrajba , ea este realizabila numai in conditiile unei

orinduiri de stet republicane consecvente, pina la cepa

democratice, care sa asigure deplina egalitate in drepturi a

tuturor natiunilor i limbilor, in care sa nu existe o limba
de stet obligatorie, asigurindu-i-se populatiei coli cu predare in toate limbile locale, inscriindu-se In constitutie o
lege fundamentala care sa desfiinteze mice fel de privilegii
ale uneia dintre natiuni i care sa. punal capat oricaror incalCali ale drepturilor minoritatilor nationale. Totodata este
deosebit de necesara o larga autonomie regionala i o

autoadministrare locala pe deplin democratica, delimi-

tindu-se granitele regiunilor autonome i ale celor care se

autoadministreaza pe baza luarii In consideratie de care
7*

www.dacoromanica.ro

100

V.

I. LENIN

Insasi populatia locala a conditiilor economice si de trai,

a compozitiei nationale a populatiei etc.
2. Impartirea scolilor pe nationalitati In cadrul unui

singur stat este, desigur, dalunaltoare din punctul de

vedere al democratiei, in general, si al intereselor luptei
de dug a proletariatului, in special. Tocmai la aceasta
divizare se rezuma planul asa-zisei autonomii cultural-nationale" sau de creare de institutii care sa asigure libertatea dezvoltarii nationale", adoptat In Rusia de toate partidele burgheze ale evreilor si de elementele oportuniste
mic-burgheze ale diferitelor natiuni.
3. Interesele clasei muncitoare cer unirea muncitorilor
de toate nationalitatile din statul respectiv In organizatii proletare unice politice, sindicale, cooperatiste, culturale etc. Numai o astfel de unire in organizatii unice a
muncitorilor de diferite nationalitati va da proletariatului
posibilitatea s. ducal o luptal victorioasa impotriva capitalului international si Impotriva reactiunii, precum si
impotriva propovaduielilor i aspiratiilor mosierilor, popilor i nationalistilor burghezi de toate natiunile, care 1si
promoveaza de obicei aspiratiile lor antiproletare sub steagul culturii nationale". Miscarea muncitoreascal mondiala

creeaza i, pe zi ce trece, dezvolta tot mai mult cultura

internationala a proletariatului.
4. In ceea ce priveste dreptul la autodeterminare al
natiunilor asuprite de catre monarhia tarist, adica dreptul
la despartire si la crearea unui stat independent, partidul
social-democrat trebuie, desigur, s apere acest drept.
Aceasta o cer atit principiile fundamentale ale democratiei
internationale In general cit i, In special, asuprirea nationala fall precedent a majoritatii populatiei din Rusia de
care monarhia tarista, care este orinduirea de stat cea mai
reactionara si mai barbara in comparatie cu statele vecine
din Europa si din Asia. Aceasta o cere, apoi, cauza libertatii populatiei velicoruse Insasi, care nu poate sa creeze
un stat democratic daca nu va fi smuls din radacini nationalismul velicorus ultrareactionar, Intretinut de traditia
unui sir de singeroase represiuni impotriva miscarilor natio-

nale si cultivat sistematic nu numai de monarhia tarista

si de toate partidele reactionare, ci si de liberalismul burwww.dacoromanica.ro

REZOLUTIA CONSF. C.C. AL P.M.S.D.R. CU UNII ACTIVISTI DE PARTID 101

ghez velicorus, care se ploconeste in fata monarhiei in special intr-o epocai de contrarevolutie.

5. Este inadmisibil a confunda problema dreptului

natiunilor la autodeterminare (adical asigurarea de care
constitutia statului a unui mod de rezolvare pe deplin liber6

si democrat a problemei despartirii de stat) cu problema

utilitii desp 61-Orli unei natiuni sau alteia.Aceast6 din urm5.

problem5. partidul social-democrat trebuie s-o rezolve de

la caz la caz, intr-un mod cu totul de sine stt6tor, tinind
seam5. de interesele intregii dezvoltrtri sociale si de interesele luptei de clas5. a proletariatului pentru socialism.
Social-democratia trebuie totodat BA' aiba.' in vedere c.
mosierii, popii si burghezia natiunilor asuprite camufleazg
deseori inddrdtul lozincilor nationaliste tendinta lor de a
dezbina pe muncitori si de a-i prosti, incheind in spatele
lor tranzactii cu mosierii si cu burghezia natiunii dominante
in dauna maselor muncitoare ale tuturor natiunilor.
*

Consfatuirea pune pe ordinea de zi a congresului partidului problema programului national. Consfdtuirea invit
C.C., presa de partid si organizatiile locale s5. lgnaureasc
eft mai amnuntit posibil (in brosuri, discutii etc.) problema nationalL
.

Scris in septembrie 1913

Publicat tn 1913 in brofura
Instiiniare Ii rezolutiile consfdtuirii din vara anului 1913 ale

Se tiptireste duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 19, pag. 384-386

C.C. al P.M.S.D.R. cu activistii

de partid",

ed.

C.C.

www.dacoromanica.ro

102

SCRISOARE CATRE S. G.

AUMEAN

6.XII.1913
Drag5. prietene ! Scrisoarea d-tale din 15.XI m-a bucurat
nespus de mult. Trebuie BA tii cd pentru un om in situatia
mea sint extrem de pretioase pArerile tovarAsilor din Rusia,
in special ale acelora care judeca cu pAtrundere si pe care

li preocup aceast problemA. De aceea scrisoarea d-tale

prompt mi-a fkut o deosebit plAcere. Te simti mai putin
izolat cind primesti asemenea scrisori. Dar ajunge cu lirismul. S. venirn la chestiunea noastr.
1.. Esti pentru o limb de stat in Rusia. Ea este nece-

sail; ea a avut si va avea o mare insemndtate progresista". Nu sint citusi de putin de acord cu d-ta. Despre
aceasta chestiune am scris de mult in Pravda'', si pinti
acum n-am intimpinat nici un fel de obiectii. Argumentul
d-tale nu m-a convins de loc, ci dimpotrivA. Este indiscutabil c5. pentru numeroase natduni mici si inapoiate limba
rasa a avut o insemnatate progresistA. Dar e cu putint oare
sal nu vezi cal ea ar aPea o insemnatate progresist si mai
mare dacA nu ar exista nici o constringere? Se poate contesta
oare &A limba de stat" inseamna o bitai care indepdrteazd de
la limba rus?? De ce nu vrei &A intelegi latura psihologicd,

care in problema nationala e deosebit de importantA.

datorit cAreia cea mai mica constringere pingAreste, degra-

deaza, anihileazA Insemntatea progresist indiscutabil a

centraliza'rii, a statelor mari, a limbii unice?? Dar si mai
important deett latura psihologicA este latura economicA
a problemei: In Rusia existg. deja o economie capitalista
care face ca limba rusd s'a fie necesarA. i d-ta nu crezi In
* Vezi eulegerea ae lam pag. 122-124,

Nola Bed.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE S. G. SAUMEAN

108

forta economicului i vrei s5. intresti" economicul cu bas-

toanele canaliei politdste?? E cu putintg oare sa.' nu vezi

ca prin aceasta niutilezi economia i frinezi dezvoltarea
ei?? Crezi d-ta Intr-adevgr eh disparitia abjectului sistem
politist nu va duce la Inzecirea (inmiirea) asociatillor volun-

tare pentru ocrotirea i rspindirea limbii ruse?? Nu, nu

sint de loc de acord cu d-ta i te Invinuiesc de koniglich
preussischer Sozialismus *11
2. Esti impotriva autonomiei. Esti numai pentru autoad-

ministrare regional. Nu slut citusi de putin de acord cu

d-ta. Aminteste-ti de laimuririle date de Engels In sensul
c. centralizarea nu exclude in nici un caz libertatile" 52

locale. De ce Po Ionia sa fie autonom, iar Caucazul, Sudul

gi Uralul nu?? Limitele autonomiei vor fi doar fixate de
parlamentul central! Sintem fr doar i poate pentru un
centralism democratic. Sintem impotriva federatiei. Sintem
pentru iacobini Impotriva girondinilor. Dar s'a.' te temi de
autonomie in Rusia... Nu, asta-i ceva ridicol! E ceva reactionar. Da-mi un exemplu, imagineazg un exemplu In care
autonomia poate deveni daunatoare Nu vei putea da un

asemenea exemplu. Iar o interpretare Ingust numai autonu va face In Rusia (si In Prusia) decit sa
administrare

aduc6 ap5. la moar6 mirsavului sistem politienesc.

3. Dreptul la autodeterminare nu inseamn6 numai drep-

tul la despArtire. El inseamna i dreptul la legh"tur federativg, dreptul la autonomie", spui d-ta. Nu slut de loc de acord.
El nu Inseamn dreptul la federcgie. Federatia este o uniune
intre egali, o uniune care necesit consimtmintul tuturor.
Cum poate s exiSte dreptul une i parti la consimtdmintul

celeilalte parti?? E ceva absurd. In principiu sintem bnpotriva federatiei; ea slbete legnura economid. i este

un tip nepotrivit pentru un singur stat. Vrei sa te desparti? Chl6torie sprincenata, dac poti rupe legalura econo-

mica sau, mai bine zis, daca ap6sarea si frictiunile convietuirii" stilt de aa natura, inelt strica' si distrug legtitura

economiea. Nu vrei sa te desparti? Atunci sa avem ier-

tare; nu lua hotdriri n locul meu, nu-ti Inchipui c. ai

dreptul" la federatie 53.

)3

socialism regal prusac.

Nota Trod.

www.dacoromanica.ro

104

V.

I. LENIN

Dreptul la autonomie??" Nici asta nu-i just. Sintem

pentru o autonomie acordatd, tuturor pgrtiIor, sintem pentru

dreptal la despdrtire (i nu pentru despdr;irea tuturor 1) Planul nostru de organizare a statului

democratic prevede autonomia. Despdrtirea nu figureazd
de loc in planul nostru. Noi nu propovdduim nicidecum
ideea despartirii. In general sintem impotriva despartirii.

Dar sintem pentru dreptul la despdrtire, dat fiind

nationalismul velicorus ultrareactionar, care a compromis

pind-ntr-atit cauza conviquirii nationale, hien uneori se stabilete o legdturd mai puternicd dupd o despairtire liberd U
Dreptul la autodeterminare este o exceptie de la premisa
noastrai generald a centralismului. Aceastd. exceptie este

fdr doar i poate necesard in conditiile nationalismului

velicorus ultrareactionar

i orice renuntare la aceast excep-

tie este oportunism (ca la Rosa Luxemburg), este un joc

prostesc care aduce apd la moard nationalismului velicorus

ultrareactionar. Dar exceptia nu poate fi, interpretatd In

sens extensiv. Ea nu cuprinde i nu trebuie s cuprind

nimic, absolut nimic altceva in afard de dreptul la

despdrOre.

Scriu despre asta in Prosvecenie" ". Scrie-mi neaprat mai amdnuntit dupd ce voi termina aceste articole
(ele vor aparea In trei numere). Voi mai trimite ceva. La
adoptarea rezolutiei am contribuit, in cea mai mare parte,
chiar eu. Ast-vard am tinut referate cu privire la problema
nationald 55 i am studiat-o intrucitva. De aceea slut b.ottirit
sd nu cedez", dei, bine inteles, ich lasse mich belehren* de
cdtre tovardii care au studiat problema mai bine i timp

mai indelungat cleat mine.

4. Eti impotriva modificdrii" programului, impotriva
programului national"?? Nici cu asta nu slut de acord.
Te temi de cuvinte. Nu ai de ce s te temi de ele. Oricum,
to ti modified programul pe ascuns, in mod josnic, intr-un
sens rdu. Noi insd definim, precizdm, dezvoltdm i confirmdm In spiritul lui, in spirit consecven. t-democratic, in spirit marxist (antiaustriac). Acest lucru t r e -

buia fAcut. S pofteascd acum canaliile oportuniste

(bundiste, lichidatoriste, narodnice) ad dea rdspunsuri p r o*

- tin seam/ de pArerea emisS.

Note. Tract.

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE S. G. SAUMEAN

105

prii tot atit de precise i tot atIt de complete la toate problemele noastre, luate In consideratie i rezolvate In rezolutia noastral. S Incerce. Nu, noi nu am dat Inapoi" In
fata oportunitilor, ci i-am biitut la toate punctele 1
0 brour 5. de popularizare despre problema national este foarte necesara. Scrie-mi. Atept raspuns i-ti
trimit o cordiala strIngere de mina'.

Al dumitale, V. I. Saluari tuturor prietenilor.

Scris la 23 noiembrie
(6 decembrie) 1913

Publicat pentru prima Gard

la 2 (15) mantic 1918 in ziaru/
Bakinskii Rabocii" nr. 48

Se tiptireIte dupti textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol, 19, pag. 452-454

www.dacoromanica.ro

106

DESPITE ATJTONOMIA CULTURAL -NATIONALA."

Esenta planului sau a programului asa-zisei autonomii

cultural-nationale" (cu alte cuvinte: crearea unor institutii care sa garanteze libertatea dezvoltarii nationale")
consta' in Empartirea Envgimintului pe nationaliteiti.

Asupra acestei esente trebuie s insistam cu atit mai

mult cu cit mai des incearca s-o intunece tot felul de naionaliti declarati i camuflati (printre care si bundistii).
Fiecare natiune, indiferent de locul unde locuieste oricare dintre indivizii care o compun (indiferent de teritoriu:
de aici denumirea de autonomie exteritoriaM", din afara
teritoriului), constituie o singura' uniune recunoscuta de

stat, uniune care are in atributia sa problemele culturii

nationa,le. Cea mai importantg. dintre aceste probleme este

cea a invaTamintului. Stabilirea compozitiei natiunilor prin
inscrierea liber a fiecarui ceatean, indiferent de domiciliul lui, in oricare dintre uniunile nationale asigura o precizie absolut i o consecventa absoluta In ceea ce priveste
impa.'rtirea invalamintului pe nationaliati.
Se pune intrebarea dac6, din punctul de vedere al democratiei, in general, si al intereselor luptei proletare de clasa,
in special, este admisibil o asemenea impartire?
E de ajuns sa.-0 reprezinti clar esenta programului auto-

nomiei cultural-nationale" pentru a ra'spunde la aceast

intrebare far5. pic de ezitare: o asemenea impartire este cu

totul inadmisib
Atita timp cit diferite natiuni tiliesc in cadrul aceluiasi
stat, aceste natiuni slut legate intre ele prin milioane
miliarde de fire cu caracter economic, juridic si social. Cum
ar putea fi smuls invatamintul din reteaua acestor legAturi?

www.dacoromanica.ro

IDESPRE AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA"

107

Poate fi el scos din atributia" statului, cum grdsuieste formularea bundistd, clasicA prin sublinierea pregnant a unei
absurditati? Din faptul c economicul uneste strIns intre
ele natiunile care locuiesc In cadrul aceluiasi stat rezult cd.
Incercarea de a le separa odata pentru totdeauna In domeniul problemelor culturale", si mai ales ale invatmintu-

lui, este absurd si reactionaa. Dimpotriv, trebuie s.

urma'rim unirea natiunilor In domeniul InvgtAmintului,

pentru a pregai in scoal ceea ce se InMptuieste In viat6.
In momentul de fat'a constatam c. exisa o stare de inegalitate in drepturi Intre natiuni i deosebiri In ceea ce priveste nivelul dezvoltrii lor ; In asemenea condiii, Imphtirea inv6t6mintu1ui pe nationalitali ar insemna de fapt
o EnrciutOre inevitabil pentru natiunile mai inapoiate.

In America, in statele din sud, odinioar sclavagiste, existg.

pentru copiii negrilor scoli speciale, in timp ce in nord

negrii invat6 impreun6 cu albii. In Rusia a apa'rut nu

demult un proiect de nationalizare a scolii evreiesti"s adica."

de separare a copiilor evrei de cei de alte nationalitaiti

in scoli speciale. E de prisos s. ad'aug6m ca acest proiect

a lost amislit In cercurile cele mai reactionare, in cercurile puriskeviciste.

Nu poti fi democrat daa aperi principiul imprtirii

invgtamintului pe naiona1iti. Subliniem c in rationamentele noastre noi ne situ sam, deocamdat, pe punctul
de vedere general-democratic, adic burghezo-democratict

Cu incomparabil mai multa hoarire trebuie s. respingem imprtirea inv6tAmintului pe nationaliati atunci
cind judecm lucrurile din punctul de vedere al luptei de
claa a proletariatului. Cine nu stie cg. in 'orice stat capitalistii de toate nationalitAtile se 'Mese In modul cel mai
strins, In mod indisolubil In intreprinderi pe actiuni, In
carteluri i trusturi, in uniuni ale industriasilor etc. impotPiva muncitorilor de orice nationalitate? Cine nu stie Ca'
in oricare intreprindere capitalista incepind cu uzinele,
minele i fabricile marl, continuind cu firmele comerciale
i termintnd cu gospod'ariile capitaliste ale proprietarilor
funciari
obsorvilm tntotdeauna, Mr& nici o exceptie, o
mai mare lmpeAtritare nationant a muncitorilor decit Intr-un

papic i adormit sat dintr-un fund de provincie?

www.dacoromanica.ro

108

V.

I. LENIN

Muncitorul de la orq, care cunoate cel mai bine capitalismul dezvoltat i i-a insuit In modul cel mai profund

din intreaga sa viata i, poate, chiar a supt odata cu

laptele mamei psihologia luptei de clas, 1i va da

seama numaidecit i In mod inevitabil c impartirea invatamintului pe nationalitati este o nascocire nu numai cidundtoare, dar de-a dreptul potlogareasca, qarlataneasca a capitaliftilor. Muncitorii pot fi farimitati, dezbinati vi sIbii
prin propagarea unei asemenea idei i, intr-o masura. i
mai mare, prin impartirea colilor elementare pe nationalitati, in timp ce pentru capitaliti, ai caror copii sint cit
se poate de bine asigurati cu coli particulare pentru bogati
cu profesori special angajati, nici un fel de autonomie
cultural-nationala" nu poate, in nici un caz, sa prezinte o
primejdie de farimitare sau de slake.
In realitate, autonomia cultural-nationare, adica impartirea absolut pura i consecventa a invatamintului pe

nationalitati, nu a fost nascocita de capitaliti (acetia

folosesc, deocamdatei, metode ceva mai brutale pentru dez-

binarea muncitorilor), ci de intelectualitatea oportunista,

mic-burgheza din Austria. In Wile democratice vest-europene cu o populatie multinationala, nici pomeneald nu-i
de aceasta geniala idee mic-burgheza i nationalist. Numai

in rasaritul Europei, in Austria Inapoiata, feudala, dericala, birocratica, in care orice viata sociala i politica. este

Impiedicata in dezvoltarea ei de marunte i meschine controverse (mai rau decit atIt: de certuri i de lupte interne)

pentru motive de limba, a aparut aceasta idee de mic-burghez

ajuns la desperare. Cel putin s delimitam odata pentru

totdeauna, cu o puritate i cu o consecventa absolutal,
toate natiunile In cadrul unor curii nationale" In domeniul invatamintului, din moment ce nu este cu putinta s.
impaci pisica cu clinele 1
iata psihologia care a generat
ideea prosteasca a autonomiei cultural-nationale". Proletariatul, care este contient de internationalismul sau i-1
pretuiete, nu va accepta niciodata aceast prostie a nationalismului rafinat.

Nu este intimplator faptul

ca.

In Rusia autonomia

cultural-nationale nu a lost adoptata cleat de t o a te partidele burgheze evreieti, apoi (In 1907) de conferinta partidelor mic-burghezel narodnicista de stinga ale eltorva
www.dacoromanica.ro

DESPRE AUTONOMIA ..CULTURAL-NATIONALA"

109

natillni 56 i, in sfirit, de elementele mic-burgheze, oportu-

niste ale grupurilor cvasimarxiste, adicA de bunditi

de lichidatori (aceOia din urmA s-au temut chiar ff-0 facA
direct i fAti, In termeni explicit* Nu este IntimplAtor faptul cgo la tribuna Dumei de stat au vorbit despre
autonomia cultural-nationalA" doar Cihenkeli, care e un
semilichidator contaminat de nationalism, i mic-burghezul Kerenski.
Este In genere amuzant sa citeti referirile lichidatorilor
i ale bunditilor la exemplul Austriei in aceastA chestiune.
In primul rind, de ce sA se ia drept model cea mai Inapoiata

dintre tarile cu populatie multinational? De ce nu tara

cea mai Inaintat? AR fac numai falii liberali din Rusia,
adicA cadetii, care cautA cu preadere In OH lnapoiate, In
Prusia i in Austria, modele pentru o constitutie, iar nu In
tAri Inaintate, nu In Franta, In Elvetia sau in America!
In al doilea rind, luInd exemplul Austriei, mic-burghezii nationaliti din Rusia, adic bunditii, lichidatorii,
narodnicii de stinga etc., II InrAutAtesc la rindul lor i mat
mult. Cei care folosesc cel mai mult la noi In domeniul propagandei i agitatiei planul autonomiei cultural-nationale"

sint in primul rind bunditii (plus toate partidele bur-

fr s-i dea intotdeauna

se tirAsc bunditii). Or, tocmai In

gheze evreieti, in coada cArora

seama de acest lucru

patria ideii autonomiei cultural-nationale", in Austria,

pArintele acestei idei, Otto Bauer, a consacrat, intr-o carte
a sa, un capitol special argumentArii tezei cA ideea autonomiei cultural-nationale" nu poate fi aplicatA evreilor!
Aceasta dovede0e, mai bine decit orice discursuri lungi,
cit de putin consecvent este i cit de putin crede in ideea
sa 0. Bauer, care a exclus din planul autonomiei exterito-

riale a natiunilor singura natitne exteritorial (care nu

are un teritoriu propriu).

Aceasta dovedete ca." bunditii imprumutA de la Europa

planuri demodate, agravind greelile Europei i mergind

pinA la absurd in dezvoltarea" acestor greeIi.
ksi aceasta in al treilea rind la congresul de
CAci
la Briinn (1899) social-democratii austrieci a u respins
programul autonomiei cultural-nationale" care le fusese
prezentat. Ei au acceptat numai un compromis sub forma
uniunii tuturor r egiu nilor cu fizionomie nationalA prowww.dacoromanica.ro

V.

110

I. LENIN

prie ale statului. In acest compromis nu este vorba

nici de principiul exteritorial, nici de lmOrtirea inva.16mintului pe naionaliti. Potrivit acestui proiect de corn-

promis, asezrile, orasele, fabricile, minele, marile proprie-

t0i rurale etc. cele mai lnaintate (sub raport capitalist)

nu frlmi$eaza." invkamintul pe naidonalithli!

Clasa muncitoare din Rusia a cornbAtut si va continua
s. combat ideea nationalist reactionar, ddunktoare, mic-

burghez6 a autonomiei cultural-nalionale".

d,i.Za

?ai2cr.

rovideum"b rner . 149613

Se tipareffe dupd lextul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 19, pag. 455--458

www.dacoromanica.ro

111

41111

DE SPRE PRO GRAMUL NATIONAL AL PJLS.DJI.

Consfatuirea C.C. a acloptat in problema nationala*

rezolutia publicata in Intiintare" i a inclus in ordinea
de zi a congresului problema programului national.
De ce i ln ce fel problema nationalA ocup, in
momentul de fata, un loc de frunte
atit in intreaga
politica a contrarevolutiei i in contiinta de clasa a burgheziei eft i in partidul social-democrat proletar din
Rusia
acest lucru a fost aratat, in mod amanuntit, In

rezolutia insai. Dat fiind ca situatia este acum cit se poate

de clard, nu cred c ar fi nevoie BA ma mai opresc asupra
acestei chestiuni. In literatura teoretica marxista, aceastA
stare de lucruri i bazele programului national' al socialdemocratiei au i lost lamurite in ultima vreme (pe primul
plan se situeaza aici articolul lui Stalin 57). De aceea cre-

dem ca e nimerit s. ne limitam, in articolul de fata, la a

pune problema In mod pur partinic i a lamuri ceea ce
presa legal, oprimata de jugul stolipinist-maklakovist, riu
poate spune.

In Rusia, formarea social-democratiei se bazeaza in

intregime pe experienta tarilor mai inaintate, adica a Europei, precum i pe expresia teoretica a acestei experiente,
adica pe Marxism. Specificul tarii noastre i al momentului

istoric de creare, la noi, a social-democratiei consta, In

primul rind, in faptul ca aici spre deosebire de Europa
social-democratia a inceput s se formeze inainte de
revolutia burgheza i continua sa se formeze i in timput
ei. In al doilea rind, la noi lupta inevitabila pentru des* Vezi eulegerea de fata, pag. 99-101.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

112

V.

I. LENIN

prinderea democratiei proletare din cea general-burgheza i

mic-burgheza lupta identica, in fond, cu aceea prin care

au trecut toate Wile

se desfavara. in conditiile unei

depline victorii teoretice a marxismului in Occident i la
noi. De aceea aceasta lupta nu capata atit forma luptei
pentru marxism, cit pe aceea a luptei pentru sau impotriva
teoriilor mic-burgheze, camuflate printr-o frazeologie
aproape marxistaTh
Aa stau lucrurile incepind cu economismul" (1895
1901) i cu marxismul legal" (1895-1901, 1902). Numai
eine se teme de adevarul istoric poate uita de legatura
extrem de strins, nemijlocit, i de inrudirea acestor curente

cu menevismul (1903-1907) i Cu lichidatorismul (1908

1913).

In problema national, ca i in celelalte probleme,

vechea Iskra.", care a pregatit, in anii 1901-1903, i a
elaborat programul P.M.S.D.R. impreun cu prima fundamentare radicala a marxismului in teoria i practica
miqcarii muncitoreti din Rusia, a dus lupta impotriva
oportunismului mic-burghez. Acesta gi-a gasit expresia,
mai intii de toate, in tendintele sau ovaielile nationaliste

ale Bundului. Vechea Iskra." a dus o lupta dirza impotriva nationalismulUi Bundului, i a da uitarii aceasta
lupta inseamna iarai a face pe uitucul, a te detala de
baza istorica i ideologica a intregii michri muncitoreti
social-democrate din Rusia.
Pe de alta parte, la cel de-al doilea congres, in august

1903, cind a fost definitiv aprobat programul P.M.S.D.R.,

s-a dus o lupta care n-a fost consemnata in proceseleverbale ale congresului, deoarece lucrurile s-au petrecut in
comisia pentru elaborarea programului, pe care o frecventa
aproape intregul congres Impotriva Incercarii neinde. minatice a citorva social-democrati polonezi de a pune sub
semnul indoielii dreptul natiunilor la autodeterminare",
adica de alunecare pe panta oportunismului i a nationa-

lismului cu totul din alta parte.

acum, dupa zece ani, lupta se desfavara pe aceleai

ceea ce de asemenea dovedete,
intr-o masura egaM, strinsa legatura dintre aceasta lupta
i toate conditiile obiective ale problemei nationale In
Rusia.
dou linii principale,

www.dacoromanica.ro

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R.

113

In Austria, la congresul de la Braun (1899), programul

autonomiei cultural-nationale" (care a fost aparat de
Kristian, Ellenbogen etc. si care si-a gasit expresia in proiectul slavilor de sud) a lost respins. A fost adoptata autonomia nationala teritoriald, i numai propaganda facuta de
catre social-democratie In favoarea unei uniuni obligatorii a
tuturor regiunilor nationale reprezint a. un compromis cu

ideea autonomiei cultural-nationale". Faptul ca aceasta

idee nefericit nu este aplicabild evreilor a fost subliniat
In mod special de principalii teoreticieni ai acestei idei.
In Rusia s-au gasit ca Entotdeauna
oameni care

si-au pus drept sarcina sa exagereze mica greseala oportunist si sit faca din ea un sistem al politicii oportuniste.
Asa cum Bernstein din Germania a dat nastere cadetilor
de dreapta din Rusia Struve, Bulgakov, Tugan & Co.,
tot asa si uitarea internationalismului" de catre Otto
Bauer (dupa aprecierea arhiprudentului Kautsky l) a dat
nastere, In Rusia, la adoptarea in intregime a autonomiei
cultural-nationale" de Care toate partidele burgheze ale
evreimii si de catre o serie intreaga de curente mic-burgheze (Bundul si conferin(a partidelor nationale socialistrevolutionare din 1907). Inapoiata Rusie ofera, ca sa zic
asa, un exemplu de felul cum microbii oportunismului
vest-european dau nastere, pe solul nostru salbatic, unor
intregi epideniii.
Le place unora, la noi, sa spuna cal Bernstein este tolerat" In Europa ; ei uita ling sa adauge ca nicalieri in lume,

in afara de sfinta" noastra Rusie, bernsteinismul nu a

dat nastere struvismului, iar bauerismul" nu a dus la justificarea de catre social-democrati a nationalismului rafinat al burgheziei evreiesti.
Autonomia cultural-nationala" Inseamna tocmai natio-

nalismul cel mai rafinat si de aceea cel mai daunator,

inseamna pervertirea muncitorilor prin lozinca

culturii
nationale, propagarea ideii profund daunatoare si chiar anti-

democratice a impartirii scolilor pe nationalitati. Intr-un

cuvint, acest program este fail doar si poate in contradictie
cu internationalismul proletariatului, corespunzlnd numai
idealurilor mic-burghezilor nationalisti.
Exista Insa un caz in care marxistii shit obligati, dacit
nu vor sa tradeze democratia si proletariatul, sa apere o
8

www.dacoromanica.ro

114

V.

1.

L EN 1 N

singura revendicare speciala 1n problema nationala, ei

anume dreptul natiunilor la autodeterminare ( 9 din programul P.M.S.D.R.), adica dreptul la despartire politica.
Rezolutia. consfatuirii explica i motiveaza atIt de amanuntit aceasta revendicare, Incit nu lasa loc pentru nici
un fel de confuzii.
De aceea ne vom opri numai pe scurt asupra caracterizarii obiectiilor din cale-afara de ignorante i oportuniste care
se ridica Impotriva acestui punct de program. Vom observa
totodata ea, En decursul celor 10 ani de existenta a programului, nici o parte din P.M.S.D.R., nici o organizatie nationala nici o conferiata regionala, nici un comitet local, nici
un delegat la un congres sau la o consfatuire nu a Incercat
sal ridice problema modificarii sau a Inlaturarii 91!
Acest fapt trebuie neaparat avut In vedere. El ne arata
dintr-o data dacal obiectiile impotriva acestui punct contin macar un pic de seriozitate si de spirit partinic.
Ieta-1, de pilda, pe d-1 Semkovski de la ziarul lichida-

torilor: Cu usurinta unui om care a lichidat partidul, el

declara: din anumite considerente noi nu Impartasim propunerea facuta de Rosa Luxemburg de a elimina In lntregime 9 din program" (Novaia Raboceaia Gazeta"58 nr. 71).

Considerente secrete! Si cum sa nu le Odd In secret"

cind da dovada de o totala necunoastere a istoriei programului nostru? Cum sa nu le tina. In secret" cind acelasi
domn Semkovski, inegalabil prin usurinta lui (ce-i pasa
lui de un partid si de un program oarecare f), face o exceptie

pentru Finlanda?

Ce-i de fAcut... dac6 proletariatul polonez va vrea s duck in

cadrul unui singur stat, lupta comura cu Intregul proletariat din
Rusia, iar clasele reactionare ale societAtii poloneze vor dori, dimpotrivk s despart Po Ionia de Rusia i vor Intruni, la un referendum
(consultarea intregii populatii), majoritate de voturi In favoarea despartirib va trebui s5. votam noi, social-democratii rusi, In parla-

mentul central Impreung cu tovardsii nostri polonezi Inzpotriv a

desp'artirii, sau, pentru a nu Inalca odreptul la autodeterminare,

s. vot6m pentru desp6rtire?"

Intr-adevar, ce-i de facut clnd se pun niste 1ntrebari

atlt de naive si care vadesc o confuzie atIt de dezolanta?
Dreptul la autodeterminare, stimabile domn lichidator,
Inseamna tocmai rezolvarea problemei nu de care parlawww.dacoromanica.ro

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R.

415

mentul central, ci de catre un parlament, seim, referendum

al minoriteitii care vrea sci se despartci. Cind Norvegia s-a des-

partit (In 1905) de Suedia, acest act 1-a hoarit numai

Norvegia (care e de doua ori mai mica decit Suedia).

Pin i un copil ar putea s. vada ca d-1 Semkovski
incurca lucrurile deli sta mintea in loc.
Dreptul la autodeterminare" inseamna o astfel de orinduire democratica in care nu numai s. existe, in general, o
democratie, dar, In special, sit nu poatd exista o rezolvare
nedemocratica a problemei despartirii. Democratia, in
general vorbind, este compatibild cu nationalismul militant
oi asupritor. Proletariatul revendica o democratie care sd
excluctd retinerea cu forta a vreuneia dintre natiuni In cadrul

unui stat. De aceea, pentru a nu incalca dreptul la autodeterminare", sintem obligati nu sa votam pentru despartire", cum crede istetul domn Semkovski, ci s votam pentru dreptul regiunii care vrea sa se desparta de a botari ea
singurd in aceasta problema.
S-ar 'Area ca, chiar cu capacitatile intelectuale ale d-lui
Semkovski, nu este greu de priceput ea dreptul la divort"
nu inseamna s votezi pentru divort Dar asta-i, pe cit se
pare, soarta criticilor paragrafului 9: ei uita pina i logica
cea mai elementara.
Cind Norvegia voia sa se desparta de Suedia, proletariatul suedez, daca nu voia sa urmeze mica burghezie nationalista, era obligat sa voteze i sa fad. agitalie impotriva
alipirii cu foga a Norvegiei, lucru pe care 11 urmareau
popii i mosierii din Suedia. Este un lucru clar, si nu chiar
asa de greu de inteles. Democratia nationalista din Suedia

putea sa nu desfasoare agitatia pe care i-o cere prole-

tariatului natiunilor dominante, asupritoare principiul dreptului la autodeterminare.

Ce-i de Mcut dactt reactionarii constituie majoritatea?"
intreaba d-1 Semkovski. E o intrebare demna de un licean

de clasa a 3-a. i ce e de Mcut cu constitutia rusei daca

votul democratic va da reactionarilor majoritatea? D-1
Semkovski pune o intrebare inutil, desarta, care nu are
nimic de-a face cu problema in disculde,
o intrebare dintre acelea despre care se spune ea sapte prosti pot sa intrebe

mai mult decit pot sa raspunda saptezeci de intelepti.

8*

www.dacoromanica.ro

116

V.

1. LENIN

Atunci cind, In conditiile votului democratic, reactionarii constituie majoritatea, se IntImplA de obicei
i se
poate IntImpla una din dou5.: sau hotArlrea reactionarilor este tradusA ln via, i atunci consecintele ei dAunItoare fac ca masele s treacA, mai curind sau mai tlrziu,
de partea democratiei, Impotriva reactionari1or; sau conflictul dintre democratie i reactionari se rezolva printr-un
rzboi civil sau de altA naturA, care este posibil (probabil
cA i un Semkovski a auzit despre aa ceva) ci In conditiile
democratiei.
Recunoasterea dreptului la autodeterminare face jocul"
celui mai inveterat nationalism burghez", sustine d-1 Semkovski. Asta-i o ineytie copilareascA, Intrucit recunoasterea acestui drept nu exclude cituci de putin propaganda
i agitatia impotriva despArtirii i nici demascarea nationalismului burghez. /n schimb, este absolut incontestabil

cg. negarea dreptului la despartire face jocul" celui mai

inveterat nationalism ultrareaqionar velicorus I
Esenta greelii ridicole a Rosei Luxemburg, pentru care

ea a fost mai de mult ridiculizatA atlt In rindurile socialdemocratiei germane citt i ln ale celei ruse (august 1903),
constA tocmai In faptul cA, procedeazA asemenea celor care,

de teama de a nu face jocul nationalismului burghez al

natiunilor asuprite, fac nu mimai jocul nationalismului
burghez, ci i jocul nationalismului ulirareactionar al

natiunii asupritoare.
DacA d-1 Semkovski nu ar fi atIt de candid In chestiunile de istorie a partidului ci ale programului partidului,
el ar fi inteles ca are obligatia s-1 combatA pe Plehanov,
care acum 11 ani, apArInd. In revista Zarea" 59 proiectul
de program (devenit program lncepind din 1903) al
P.M.S.D.R., a subliniat En mod special (pag. 38) recunoacUrea dreptului la autodeterminare, scriind despre acest
drept urmAtoarele:

AceastA revendicare care pentru democratii burghezi nu este

obligatorie nici macar In teorie este obligatorie pentru noi, socialdemocratii. Dna am uita de ea sau dacg am ezita s-o formulArn de
teamA sA nu ne atingem de prejudecAtile nationale ale compatriotilor
notri de neam velicorus, atunci, rostit de buzele noastre, strigatul
de luptA al social-democratiei internationale: aproletari din toate
tarile, uniti-vA I ar deveni o minciunA rusinoase.

www.dacoromanica.ro

DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R.

111

Plehanov aduce Inca In Zarea" principalul argument,

care a fost expus in am'anuntime In rezolutia consfnuirii
i c6ruia, timp de 11 ani, d-1 Semkovski i cei de-o seama

cu dinsul nu s-au Invrednicit si-i dea nici o atentie. In Rusia

shit 43% velicorui, dar nationalismul velicorus domnete
asupra a 57% din populatie i asuprete toate natiunile. Au
i aderat la national-reactionari national-liberalii (Struve
& Co., progresistii etc.) i au aparut primele rindunele"

ale national-democratismului (amintiti-v de apelul din

august 1906 al d-lui Peehonov, care recomanda o atitudine

prudent5. fat5. de prejudeatile nationalistp ale t'aranului).
In Rusia, numai lichidatorii considera c revolutia burghezo-democratica a fost desavirita; or o astfel de revolutie
a fost i este, pretutindeni In lume, Insotit6 de micAri na-

ionale. In Rusia, tocmai intr-o serie intreag6 de regiuni

periferice vedem natiuni asuprite care In statele vecine se
bucur de o libertate mai mare. Tarismul este mai readionar decit statele vecine, constituind o foarte mare piedica
in calea dezvoltrii economice libere i atitind din r4sputeri nationalismul velicoruilor. Bineinteles ca pentru un
marxist, celelalte conditii rmtrand neschimbate, statele mai
mari sint intotdeauna preferabile celor mici. Ar fi insa ridicol
ci reactionar s'ai se cread Ca conditiile din cadrul monar-

hiei tariste sint aceleasi cu cele din toate j4nile europene

i din cea mai mare parte a trilor asiatice.
De aceea, in Rusia de asazi, negarea dreptului la autodeterminare a natiunilor inseamn oportunism evident i
renuntare la lupta impotriva nationalismului velicorus
ultrareactionar, Ora acum atotputernic.
Solial-Demokral"

r. 32

dirt. 15 (28) decembrie 1913

Se tipttreete duptl lextul

Operelor lvi V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 19, pag. 488 494

www.dacoromanica.ro

118

INCA 0 DATA.

DESPRE IMPARTIREA INTATAMIMULIJI

PE NATIONALITATI

Marxistii duc o luptg. hot6r1tg. impotriva nationalismului sub toate formele lui, incepind cu nationalismul reactionar; brutal al cercurilor noastre guvernante si alpartidelor octombriste i de dreapta, si terminind cu nationalismul mai mult sau mai putin rafinat si camuflat al parti-

delor burgheze si mic-burgheze.

Nationalismul reactionar sau pogromist tinde s asigure
privilegii unei singure natiuni, condamnind toate celelalte
natiuni la o stare de subordonare, de inegalitate in drepturi
si chiar de totalg. lipsg. de drepturi. Nici un marxist i chiar

nici un democrat nu poate avea fard de acest nationalism

cleat o atitudine de ostilitate deplina.
Nationalismul burghez si democrat-burghez, recunosand in vorbe egalitatea In drepturi a natiunilor, apar In
fapt (adeseori pe ascuns, in spatele poporului) anumite
privilegii ale uneia dintre natduni si tinde Intotdeauna s

obtin mai multe avantaje pentru natiunea sa"

(adica."

pentru burghezia natiunii sale), sa." despart6 natiunile si s

ridice bariere Intre ele, sg. cultive exclusivismul national
etc. Perorind mereu despre cultura nationala", subliniind
.ceea ce desparte o natiune de alta, nationalismul burghez
cautai st-i despartei pe muncitorii diferitelor natiuni si st-i

prosteasc cu ajutorul lozincilor nationale".

Muncitorii constienti, luptind impotriva oriceirei asu-

priri nationale si impotriva oricaror privilegii nationale, nu

se limiteaza la aceasta' lupt. Ei combat orice nationalism,
chiar si cel mai rafinat, proclamind nu numai unitatea, ci
i contopirea muncitorilor de toate nationaliatile In lupta
Impotriva reacOunii qi a oricanii nationalism burghez, Sar.
www.dacoromanica.ro

INCA 0 DATA DESPRE IMPARTIREA INVAT. PE NATIONALITATI 119

cina noastr nu este sal ridicgm bariere Intre natiuni, ci sa

unim pe muncitorii tuturor natiunilor. Pe steagul nostru
nu este Inscrish lozinca culturii nationale", ci lozinca culturii internationale, care va contopi toate natiunile Intr-o
unitate socialist5. superioar5, si pe care o pregneste de pe
acum unirea internationa15. a capitalului.
Influenta nationalismului filistin, mic-burghez, a molipsit i pe cItiva socialisti si ei", care apara' asa-numita
autonomie cultural-educativV, adic6 trecerea Invaltam1ntului (si 1n general a chestiunilor referitoare la cultura
national) din mlinile statului In mlinile diverselor natiuni.
Se lntelege c5. marxistii lupt6 impotriva acestei propovlduiri
a, credrii de bariere Entre natiuni, Impotriva acestui nationalism rafinat, impotriva Emparfirii invdtdmintului pe nationalitati. Atunci and, contrar prevederilor programului,
bundistii nostri, iar apoi lichidatorii au vrut s proclame
principiul autonomiei cultural-nationale", ei au fost dezaprobati nu numai de bolsevici, ci si de mensevicii-partiiti
(Plehanov).
Acum, In Novaia Raboceaia Gazeta" (nr. 103), d-1 An 60
Inceard. s sustinA o cauzai gresit, substituind o problemtt

alteia i Improscindu-ne cu insulte. Respingem cu indife-

reap.' insultele, deoarece ele nu gilt cleat un indiciu al

neputintei lichidatorilor.
Scoli In limba materna' vrea s5. ne asigure d-1 An
nu Inseamna altceva cleat, Imp5rtirea scolilor dup princi-

piul national; pravdistii vor s. ia alogenilor scolile lor

nationalel
Asemenea procedeu din partea d-lui An nu poate decit
s provoace zimbete, Intrucit toata lumea stie c pravdistii
shit pentru cea mai deplin5. egalitate In drepturi a limbilor
si sustin chiar ca.' nu este nevoie de o limba de stat! Cuprins
de o furie neputincioasa', d-1 An Incepe &-0 piard5. cumpatul, ceea ce este periculos, stimate d-le An!
Dreptul de a folosi limba materna.' este recunoscut precis
si clar ln paragraful 8 al programului marxistilor 61.
Dac d-1 An ar fi avut dreptate afirmInd c coli In
limba materna.' Inseamna Impartirea Inv6t6mIntului pe
nationalitati, atunci de ce au trebuit bundistii 1n 1906
si lichidatorii In 1.912 sa.' completeze" (sau, mai bine zis,
sd denatureze) programul, care In 1903, la acelasi congres
www.dacoromanica.ro

V.

120

I. LENIN

care respinsese autonomia cultural-nationald", a recunoscut

lard rezerve limba materna?

Nu, d-le An, nu yeti reusi sA substituiti o problema

alteia 2i sA musamalizati prin larmA, tipete i insulte

Encalcarea acestui program de &Are lichidatori, Incercarea

lor de a adapta socialismul la nationalism", dup6 cum

s-a exprimat tov. Plehanov.

Noi sintem impotriva IncAlcArii programului. Sintem
impotriva adaptArii socialismului la nationalism. Noi luptAm pentru democratie deplinA, pentru libertate deplina 9i
pentru egalitatea in drepturi a limbilor, IAA a preconiza
citusi de putin prin aceasta trecerea InvAtAmintului In
miinile natiunilor", ImpArtirea invktAmIntului p e nationalitati".
Din moment ce se vorbete despre ImpArtirea colilor pe natiuni scrie d-1 An , Inseamn6 c'a in tark exist aceste natiuni,
care se 1mpiedicti una pe alta s6 se dezvolte, i, prin urmare, este

nevoie ea ele sci fie separate i in domeniul Invatrtrntntului public";

Cuvintele subliniate de noi aratA limpede cum lichidatorismul 11 trage pe d-1 An de la socialism la nationalism.
Crearea de bariere Intre natiuni In cadrul aceluiasi stat este
dAunAtoare, iar noi, marxistii, cAutAm sa le apropiem i sa

le contopim. Nu separarea" natiunilor este telul nostru,

ci asigurarea printr-o democratie deplina a egabitAtii lor
In drepturi si a unei convietuiri (relativ) tot atit de pasnice
ca In Elvetia *.
Proletarskaia Pravda" nr. 9
din 17 decembrie 1913

Se

tipareste dupd textut

Operelor lui V . I . Lenin, ed. a 4-a,

vol. 19, pag. 497 499

* D-I An, WS a sta pe glndurl, spune al nu exista amestec de natiunl

nici In cantoanele Ely etiel". Nu va roai el care daea II vom indica patne
cantoane: Dem, Freiburg, Graubanden, Wallis?

www.dacoromanica.ro

121

NOTE CRITICE
IN PROBLEMA NATIONALA 62

Este evident c5. In momentul de fatl problema nationalA ocupA un Mc de frunte printre problemele vietii publice din Rusia. Si nationalismu1 agresiv al reactiunii, si
trecerea liberalismului burghez contrarevolutionar pe pozitiile nationalismului (indeosebi ale celui velicorus, iar
apoi pe pozitiile nationalismului polonez, evreiesc, ucrainean etc.), si, in sfirsit, intensificarea oscilArilor nationaliste in sInul diferitelor social-clemocratii natdonale" (adicA
nevelicoruse), care a mers pin la cAlcarea programului
partidului,
toate acestea ne obligA in chip imperios sa
acordm problemei nationale mai multA atentie decit Oda
acum.
Articolul de fatA urmAreste un anumit scop: de a cerceta In conexiunea lor tocmai aceste oscilri In programul
marxistilor si in cel a:1 asa-zisilor marxisti cu privire la
problema nationalA. In nr. 29 al ziarului Severnaia Pravda" 63 (din 5 septembrie 1913, articolul Liberalii si democratii in problema limbii")" am avut ocazia sal vorbesc

despre oportunismul manifestat de liberali In problema

national; asupra acestui articol al meu s-a nApustit cu
critica sa ziarul evreiesc oportunist Zeit"65, prin articolul
d-lui F. Libman. Pe de alt parte, cu criticarea programului

marxistilor rusi in problema national se indeletniceste

oportunistul ucrainean d-1 Lev Iurkevici (Dzvin"66, 1913,

nr. 7-8). Acesti doi scriitori au atins atit de multe probleme, Melt pentru a le rAspunde va trebui sA ne referim

la cele mai variate laturi ale temei de fat. Si mi se pare

ca cel mai bun lucru va fi s incepem prin a reproduce articolul din Severnaia Pravda".
www.dacoromanica.ro

V.

122

1. LIBERALII

I. LENIN

I DEMOCRATII IN PROBLEMA LIMBII

Ziarele au relevat In repetate rinduri darea de seam'd

a rezidentului din Caucaz, care se caracterizeazd nu prin
ultrareactionarism, ci printr-un timid liberalism". Rezidentul se pronunt, printre altele, impotriva rusificArii artificiale, adicA impotriva rusificArii nationalitAtilor neruse.
In Caucaz reprezentantii nationalitaitilor neruse tind ei singuri sA. Inv* pe copii limba rusg., lucru ce se face, de pildd,
in coli1e parohiale ale armenilor, in care predarea limbii

ruse nu este obligatorie.

Subliniind acest lucru, unul dintre cele mai rAspindite
ziare liberale din Rusia, Russkoe Slovo"" (nr. 198), ajunge
la concluzia justA Ca' in Rusia atitudinea ostilA feta de
limba rus'a provine exclusiv" din introducerea artificial"
(ar trebui sal se spunA: silit) a limbii ruse.

De soarta limbii ruse nu trebuie sA avem grijA. Ea

lsi va cuceri singurA recunoasterea general'a in intreaga

Rusie"

scrie ziarul. Acest lucru este just, cdci necesitAtile

schimbului economic vor sili intotdeauna nationalitAtile

care trAiesc intr-un anumit stat (atita timp cit vor voi BA

trAiascd impreunA) s invete limba majoriatii. Cu cit

regimul din Rusia va fi mai democrat, cu atit mai puternic,
mai repede si mai mult se va dezvolta capitalismul i cu
atit mai stAruitor nevoile schimbului vor impinge diferitele
nationalitati sA invete limba, cea mai potrivitd pentru reintiile comerciale comune.
Dar ziarul liberal se graleste sA se contrazicd i A' dovedeascA inconsecventa lui liberal.

E putin probabil scrie ziarul ca cineva, fie chiar dintre

adversarii rusificrii, sti poat obiecta eh' Intr-un stat atit de imens
cum este Rusia n-ar trebui sA existe o singura 1imb oficial pi at
aceast6 limb4... ar putea s fie alta decit limba rush'.
Ce logic. sucitA! Mica Elvetie umn pierde, ci cistig'd prin
f aptul cd nu are o singurti limbA oficiard, ci chiar trei: germana, franceza i italiana. In Elvetia, germanii formeaz
70% din totalul populatiei (in Rusia, velicorusii alcdtuiesc
43%), francezi 22% (in Rusia, ucrainenii constituie 17%),
italienii 7% (in Rusia, polonezii reprezintd 6% si bielorusii 41/2%). Dacd italienii din Elvetia vorbesc adeseori in

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEM NATIONALA

128

parlamentul comun limba franceg, ei nu fac acest lucru

sub presiunea vreunei legi politieneti sAlbatice (o astfel
de lege nu exista in Elvetia), ci pur i simplu pentru cg.
ceatenii civilizati ai unui stat democrat preferA ei inii
s. vorbeascA o limbA pe intelesul majoritAtii. Limba Iran-

cez . nu provoac ura italienilor, fiindc este limba unei

natiuni libere i civilizate, i nu impusA prin mAsuri dezgustAtoare, politieneti.

i groDe ce atunci imensa" Rusie, mull mai pestri

zav de inapoiatA, trebuie said frineze dezvoltarea pAstrind
un oarecare privilegiu pentru una dintre limbi? N-ar trebui
oare sA fie tocmai Myers, domnilor liberali? N-ar trebui
oare ca Rusia, dacA vrea s ajungA Europa, sA lichideze
cit mai repede, cit mai complet i cit mai hotairit toate pri-

vilegiile, de orice natur ar fi ele?

DacA vor dispare orice privilegii, dacA se va pune

capAt situatiei ca una dintre limbi sa." fie impus, toti slavii
se vor deprinde atunci repede i uor s'A. se inteleagA Intre
ei i nu se vor speria la gindul inspAimintAtor" & in par-

lamentul comun se vor auzi discursuri in diferite limbi.

Iar nevoile schimbului vor determina de la sine limba trii

respective ,limba a cArei cunoatere convine majoritAtii popu-

latiei in interesul legAturilor comerciale. Si aceastA deter-

minare va fi cu atit mai puternical, cu cit va fi acceptaa

de bunAvoie de populatia diferitelor natiuni, i cu atit mai
rapidA i mai largA, cu cit mai consecvent va fi democratismul, cu eft mai rapidA va fi in virtutea acestui lucru dezvol-

tarea capitalismului.
Liberalii trateazA i problema limbilor, ca i toate pro-

blemele politice, in felul unor negustori cu dou 'A. fete, care

intind o min. (pe fatA) democratiei, iar pe cealaltal (pe la

spate) moierilor iobAgiti i polititilor. Sintem impotriva

privilegiilor strigA liberalul, dar in acelagi timp, pe la
spate, el se tocmete cu moOerii iobAgiti and pentru un

privilegiu, and pentru altul.

Astfel se prezint oricare nationalism burghezo-liberal,

nu numai cel velicorus (acesta este mai rAu decit toate

celelalte, datorita caracterului sAu violent i inrudirii lui
cu d-nii Purikevici), ci i cel polonez, evreiesc, ucrainean,
gruzin i oricare altul. Prin lozinca culturii nation ale", burghezia tuturor natiunilor, atit in Austria eft i in Rusia, duce

www.dacoromanica.ro

124

V.

1. LENIN

in realitate o politica.' de dezbinare a muncitorilor, ae slbire a

democratiei, de tranzactii negustoreksti cu moierii iob`dgiti
in jurul vInzrii drepturilor popoarelor i a liberttii lor.

Lozinca democratiei muncitoreti nu este cultura natio-

nalV, ci cultura internationaM a democratismului i a

micArii muncitoreti mondiale. Burghezia n-are decit s'

inele poporul prin fel de fel de programe nationale pozitive". Muncitorul conOient Ii va raspunde: exista: numai
un singur mod de rezolvare a problemei nationale (in mgsura In care, in general, este posibil5. rezolvarea acesteia
In lumea capitalist, in lumea profitului, gilcevei i exploatArii), i acesta este democratismul consecvent.
Dovadal: Elvetia in Europa apuseana tar cu veche
cultur, i Finlanda in Europa rg.griteana taral cu cultura'. tinr.
Programul national al democratiei muncitoreti este:
absolut nici un fel de privilegii pentru nici o natiune, pentru nici o limb6; rezolvarea problemei autodetermin6rii po-

litice a natiunilor, adiai a desprtirii lor de stat, Intr-un

mod cu desvirire liber, pe cale democratiaa; promulgarea

unei legi valabile pentru intregul stat, in virtutea csareia

orice masur6 (a zemstvelor, a administratiei oreneti, comunale etc. etc.) care acord vreun privilegiu uneia dintre
natiuni, care calc5 principiul egalitatdi In drepturi a natiunilor sau drepturile minorit4ii nationale, s fie declarat5.
ilegal i nevalabilA, oricare cetAltean al statului avind dreptul s ceara' abrogarea unei asemenea ma.suri ca fiind anticonstitutionala i sanctiuni penale pentru cei care ar incerca BA introducg In practic6 o asemenea maned.
Disensiunilor nationale ale diferitelor partide burgheze
In problema limbii etc., democratia muncitoreasa. le opune,
ca o contracarare a orichrui nationalism burghez, urnatoarea
revendicare: unitatea neconditionat i contopirea depling
o muncitorilor de orice nationalitate In toate organizatiile
muncitoreti, sindicale, cooperatiste, de consum, culturale
i de orice alt fel. Numai printr-o astfel de unitate i contopire poate fi apg.rat democratia, pot fi apArate interesele
muncitorilor impotriva capitalului
care a i devenit si
devine tot mai mult international , pot fi ap'arate interesele
dezvolarii omenirii spre o nouti orinduire a vietii, care sa
exclud4 orice privilegii i mice exploatare.
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE /N PROELEMA NATIONALA

125

2. CULTURA NATIONALI"

Dupg cum poate vedea cititorul, articolul din Severnaia

Pravda" demonstreag printr-un exemplu, i anume In problema limbii oficiale, inconsecventa i oportunismul burgheziei liberale, care In problema nationala Intinde mina
moierilor iobgiti i po1iiti1or. Oricine Iniklege cg., In
afar de problema limbii oficiale, burghezia liberal procedeazai Intr-un mod tot atit de tra'claor, de ipocrit i de stu-

pid (chiar din punctul de vedere al intereselor liberalismului) Intr-un ir intreg de alte probleme de acelai gen.

atunci care-i concluzia? Concluzia este cg oricare nationalism burghezo-liberal pervertete Intr-o foarte mare
msur6 mediul muncitoresc, dunind foarte mult cauzei
libertatii i cauzei luptei de clas a proletariatului. Acest
lucru este cu atit mai periculos, cu cit tendintele burgheze
(i burghezo-feudale) Ant mascate de lozinca culturii naOonale". In numele culturii nationale velicoruse, poloneze, evreieti, ucrainene etc. huliganii ci cercurile clericale, iar apoi i burghezii tuturor natiunilor, Ici aranjeaz5.
toate afacerile lor reactionare i mirave.
Astfel se prezinth realitatea vieii nationale contemporane, daca o privim din punctul de vedere marxist, adica
prin prisma luptei de clasd, daca' confrunt'am lozincile cu
interesele ci cu politica claselor sociale, i nu cu principiile
generale", cu declamatille i vorbele goale.
Lozinca culturii nationale este o Inceratorie burgheza
(0 de multe ori clerical-huliganica). Lozinca noastr este

cultura international a democratismului i a miccalrii muncitorecti din lumea IntreagA.

Dar iatt cg. aici se aruna. In lupta bundistul Libman,
dIndu-mA gata cu urmtoarea tiradA nimicitoare:
Orice om care cunoate eft de cit problema nationall, tie ca
cultura internationala nu este o cultura anationala* (cultura fara
forma nationala); o cultura anationall care nu trebuie sa fie nici
rusa, nici evreiasca, nici poloneza, ci doar cultura pull, este o absurditate; tocmai de aceea clasa muncitoare 1i poate insuci ideile internationale numai atunci cind ele se adapteaza limbii In care vorbete
muncitorul i conditillor nationale concrete In care el fi duce viala;
muncitorul nu trebuie sa fie indiferent feta de starea i dezvoltarea
* Inter

ne; Internationata 1ntre popoare, Intre naIntre; a

nenationals, Ora natiune, iSrS popor.

Vun1; anaiiona15

www.dacoromanica.ro

126

V.

I. LtNIN

culturii sale nationale, fiindeti prin ea si numai prin ea obtine el

posibilitatea de a participa la cultura internationalA a democratismului si a miscArii muncitoresti din lurnea intreagg*. Acest lucru este
arhicunoscut, dar V.I. nici nu vrea s audA de el..."

Grinditi-va ceva mai adinc la aceasta judecata tipic bun-

dista, care, vedeti dv., are menirea sg. distruga teza marxista infaltiatal de mine. Cu un aer de extrema incredere

in sine, ca un om familiarizat cu problema nationala",

domnul bundist ne prezintal ca pe nite adevaruri de mult

cunoscute" obipuite conceptii burgheze.
Da, cultura international nu este anational, stimabile
bundist. Nimeni n-a afirmat acest lucru. Nimeni n-a proclamat o cultural pura`.`, nici poloneza, nici evreiasca, nici rusa
etc., asa Wit iniruirea d-tale de vorbe goale nu este cleat

o incercare de a distrage atentia cititorului i a camufla

fondul problemei prin vorbe rasunatoare.

In sinul fieceirei culturi nationale se galsesc elemente,

fie si nedezvoltate, de cultural democratical i socialista,

fiindca in sinul fieceirei natiuni exista mase de muncitori gi
exploatati ale caror conditii de via-ta creeaz in mod inevitabil ideologia democratica i socialista. Dar in sinul fieceirei natiuni existal i o cultura burghezal (iar in majoritatea

cazurilor chiar o cultura uhrareactionara qi clerical), si,

ceea ce trebuie s. remarcam, nu numai sub forma de elemente", ci sub forma de cultura dominantei. De aceea cultura nationala" in genere este cultura mogierilor, a popilor,
a burgheziei. Acest adevar fundamental, elementar pentru
oricare marxist, bundistul 1-a lalsat in umbra, ingropindu-1" sub avalana sa de cuvinte, adica, in fapt, En loc de
a dezvalui cititorului prapastia dintre clase i a o explica,
el a ascuns-o. In fapt bundistul s-a manifestat ca un burghez, care are tot interesul sa se ralspindeasca credinta
Intr-o cultura nationala in afara claselor sociale.
Formullnd lozinca culturii internationale a democra-

tismului i a micarii muncitoreti din lumea intreaga", noi

luam din fiecare cultura nationala numai elementele ei democratice i elementele ei socialiste, le luam numai pe acestea i En mod exclusiv in opozitie cu cultura burghezal, cu
nationalismul burghez al fiecdrei natiuni. Nici un democrat

cu atit mai mult nici un marxist nu neaga egalitatea in

drepturi a limbilor sau necesitatea de a polemiza in limba
gi

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

127

materna cu burghezia proprie", de a propaga ideile anticle-

ricale sau antiburgheze in rindurile taranimii proprii" i

micii burghezii; despre aceste lucruri e de prisos sa mai
vorbim. Cu ajutorul acestor adevaruri incontestabile bundistul ascunde lucrurile discutabile, adica cele care constituie intr-adevr miezul problemei.
Chestiunea este de a sti dac e admisibil pentru marxi.sti s. formuleze direct sau indirect lozinca culturii nationale, sau dac trebuie s. duc neaparat impotriva ei o pro.

pagand in toate limbile, pentru lozinca internatiohalismului muncitorilor, adaptindu-se" la toate particularitatile
locale i nationale.
Semnificatia lozincii culturii nationale" nu este determinata de promisiunea sau de buna intentie aunui intelectual oarecare de a interpreta" aceasta. lozinca In sensul de
a promova cu ajutorul ei o cultura internationala". A privi
astfel lucrurile, inseamna a cadea intr-un subiectivism
copilaresc. Semnificatia lozincii culturii nationale este deter-

minata de raporturile obiective dintre toate clasele sociale

ale unei anumite tan i ale tuturor tarilor din intreaga

lume. Cultura nationala a burgheziei este un /apt (totodata, repet, pretutindeni burghezia incheie tranzactii cu

moierii i cu popii). Nationalismul burghez agresiv, care

abrutizeaza, inala i dezbina pe muncitori pentru a-i pune
la cheremul burgheziei iata faptul fundamental al vremurilor de azi.

Cel care vrea s. aduca servicii proletariatului trebuie

s. contribuie la unirea muncitorilor tuturor natiunilor, lup-

Mind neincetat impotriva nationalismului burghez, atit

propriu" cit i strain. Locul celui care ia apararea lozincii
culturii nationale e In rindurile mic-burghezilor nationaliti, si nu in rindurile marxistilor.
Sd luam un exemplu concret. Poate un marxist velicorus sa accepte lozinca culturii nationale velicoruse? Nu.
lin asemenea oin trebuie situat printre nationaliti, i nu
printre marxiti. Sarcina noastra este sa luptam Impotriva culturii nationale burgheze, ultrareactionare i dominante a velicoruilor, dezvoltind intr-un spirit exclusiv
internationalist i in cea mai string unire cu muncitorii
altor tan germenii de cultura care exista in istoria micarii
noastre democrate qi muncitoreti. S lupti linpotriva prowww.dacoromanica.ro

128

V.

I. LENIN

priilor ti mosieri si burgbezi velicorusi, impotriva culturii" lor, In numele internationalismului, sa lupti adap-

tindu-te" la particularitatile unor oameni de teapa lui

Puriskevici si Struve aceasta-i sarcina ta, si nu sa propovaduiesti sau s admiti lozinca culturii nationale.
Acest lucru se refera si la cea mai oropsita si mai prigonita natiune, natiunea evreiasca. Cultura nationala evreiasca este lozinca rabinilor si burghezilor, este lozinca dus-

manilor nostri. Dar cultura evreiasca si intreaga istorie a

evreimii mai contine si alte elemente. Din 1.0.500.000 de
evrei cIti exista In Intreaga lume, ceva mai mult de jumatate focuiesc in Galitda si Rusia, tari Inapoiate, pe jumatate
salbatice, care mentin prin violenrd pe evrei Intr-un fel de

izolare de ma'. Cealalta jumatate a evreilor traieste in

tari civilizate, si acolo nu exista izolarea de casta a evreilor.

Acolo au iesit limpede In evidenta calitatile progresiste deo-

sebite, de Insemnatate mondial, ale culturii evreiesti: internationalismul ei simpatia ei fata de miscarile progresiste
ale epocii (peste tot in miscarile democratice si proletare
procentul evreilor este superior procentului pe care-1
formeaza evreii In cadrul intregii populatii).
Cel care, direct sau indirect, formuleazd lozinca culturii nationale" evreiesti (oricit de bune i-ar fi intenOile),
este dusmanul proletariatului, un adept al spiritului tnvechit
i de eastii In sinul evreilor, un acolit al rabinilor si al burgheziei. Dimpotriva, marxistii evrei care se contopesc In
organizatiile marxiste internationale cu muncitorii rusi,
litnanieni ucraineni si altii, dindu-si contributia (0 In ruseste, si In evreieste) la crearea culturii internationale a
miscarii muncitoresti, acesti evrei continua, In ciuda separatismului Bundului, cele mai bune traditii ale evreimii,

luptind Impotriva lozincii culturii nationale".

Nationalismul burghez si internationalismul proletar

iat doua lozinci vraimace, de nelmpacat, care corespund
celor doua mari tabere de clasa ale intregii lumi capitaliste
si care exprima douei politici (mai mult: dou conceptii asupra lumii) in problema nationala. Sustinind lozinca culturii
nationale, creind pe baza ei un intreg plan si un Intreg
program practic, asa-numit al autonomiei cultural-nationale", bundistii apar de fapt ca promotori ai nationalismului
burghez In mediul muncitoresc.
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

129

3. ASIMILAREA", GOGORITA A NATIONALISMULUI

Chestiunea asimilArii, adicA a pierderii particularitAtilor

nationale, a trecerii la o alt natiune, permite s'a ne

imaginAm in mod clar consecintele oscilArilor nationaliste

ale bunditilor si ale celor ce gindesc la fel cu ei.

D-1 Libman, redind exact i repetind obipuitele argu-

mente, mai bine zis procedee bundiste, a caracterizat cerinta

unitAtii i contopirii muncitorilor de toate nationalitAtile

dintr-un anumit stat In organizatii muncitoreti unice (vezi
mai sus sfiritul articolului din Severnaia Pravda") drept
vechea poveste a asimildrii".
Prin urmare spune d-1 F. Libman cu privire la

concluzia articolului din Severnaia Pravda" la intrebarea: de care nationalitate sinteti? muncitorul trebuie sA

raspund: eu slut social-democrat".

Bundistul nostru socoate spusele sale foarte spirituale.
In realitate ins, prin astfel de spirite i prin strigAte referitoare la asimilare", Endreptate Empotriva unei lozinci consecvent democratice i marxiste, el nu face decit sA. se demate in mod definitiv.
Capitalismul in dezvoltare cunoate dou tendinte istorice in problema nationalai. Prima: trezirea vietii nationale
i a micArilor nationale, lupta impotriva oricArei asupriri
nationale, crearea statelor nationale. A doua: dezvoltarea

i stringerea diferitelor legaturi dintre natiuni, fringerea

IngrAdirilor nationale, crearea unitAtii internationale a

capitalului, a vietii economice in genere, a politicii,

a tiintei etc.
Ambele tendinte constituie o lege universal a capitalismului. Prima precumpAnqte la inceputpl dezvoltArii lui,
a doua caracterizeazA capitalismul ajuns la maturitate, chid
pete spre transformarea lui In societate socialistA. Pro-

gramul national al marxitilor tine seamA de amindou6

aceste tendinte, sustinind, In primul rind, egalitatea in drep-

turi a natiunilor i a limbilor, inadmisibilitatea oricAror

privilegii in aceastA privint (precum :;ii dreptul natiunilor
la autodeterminare, despre care vom vorbi in mod special
mai jos) i, in al doilea rind, pr\incipiul internationalismului
i al luptei neimpAcate impotriva infectArii proletariatului
cu nationalismul burgb.ez, fie el cel mai rafinat.
9 --- Despre problema natIonall

www.dacoromanica.ro

130

V.

I. LENIN

Se pune intrebarea: ce vrea s spuna bundistul nostru

atunci cind 1nalt6 strigte la cer impotriva asimilarii"?
El n-a putut vorbi aci despre violentele exercitate impotriva

natiunilor, despre privilegiile unei natiuni, intruclt aci, in

genere nu se potriveste cuvintul asimilare"; intruclt too
marxietii, fiecare In parte si ca un tot unic oficial, au condamnat categoric si fara' echivoc orice violenta, asuprire sau

inegalitate nationala fie ea cit de mica; intrucit, In sfirsit,

in articolul din Severnaia Pravda" asupra ca'ruia s-a napustit bundistul, aceast 5. idee marxist general a fost expri-

math' In mod hotArit si categoric.

Nu. In acest caz eschivarile sint imposibile. D-1 Libman condamn6 asimilarea", neintelegind prin acest cuvint
nici violentele nici inegalitatea In drepturi, nici privilegiile. Mai rniine oare ceva real In notiunea de asimilare
dupa ce dam la o parte orice violente si orice inegalitate
in drepturi?
Far5. doar si poate. Ramine tendinta istorica universala

a capitalismului de a fringe ingradirile nationale, de a

titerge deosebirile nationale, de a asimila natiunile, tending

care se manifest din deceniu in deceniu tot mai hotarIt

si constituie unul din cei mai puternici factori care duo la

transformarea capitalismului In socialism.

Nu este marxist si nici macar democrat acela care nu
recunoaste si nu aparl egalitatea In drepturi a natiunilor si
a limbilor, acela care nu lupt Impotriva asupririi nationale,
de orice fel ar fi ea, sau Impotriva inegalitatii In drepturi.
Acest lucru este neindoielnic. Dar tot atit de neindoielnic
este si faptul c6 asa-zisul marxist care injura cit II tine gura

pe un marxist de alta natiune pentru tendinta de asimilare" se vadeste a fi In realitate un simplu nationalist rnicburghez. Din aceast putin respectabil'a categorie de oameni

fac parte toti bundistii si (dupa cum vom vedea indat)

social-nationalictii ucraineni de felul d-lor L. Iurkevici,

Dontov & Co.

Pentru a demonstra in mod concret cit de reactionare
sInt conceptiile acestor nationalisti mic-burghezi, vom prezenta trei categorii de date.
Cei care striga mai mult ca oricine impotriva tendintei
de asimilare" a marxistilor ortodocsi ruci sintnationalistii
evrei din Rusia, in general, si printre ei bundistii, in special.
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

131

Or, dupa cum se poate vedea din datele aratate mai sus,
din cei 10.500.000 de evrei, citi exista in toata lumea,
aproape jumeitate traiesc In OH civilizate, In condipile celei

mai largi asimilari", afunci cind numai evreii din Rusia

ci Galitia, nenorociti, Inapoiati, lipsiti de drepturi ci oprimati de alde Purickevici (mit ci polonezi), traiesc in conditiile celei mai recluse asimilari", In condi-Pile celei mai
mari izolri, care merg pia. la zona de domiciliere"*,
numerus clausus" ci alte minunatii purikeviciste.
Evreii din t4ri1e civilizate nu constituie o natiune, ei s-au

asimilat cel mai mult

sustin K. Kautsky ci 0. Bauer.

Evreii din Galitia ci Rusia nu constituie, din pacate,

o natiune (ci nu din vina lor, ci din vina Purickevicilor),

ei nu formeaza aci cleat o casti 1. Aceasta este judecata indiscutabila a unor oameni care cunosc fail doar i poate istoria
poporului evreu ci care -tin seama de faptele amintite mai sus.

Ce arata aceste fapte? Arata ca. impotriva asimilarii"

pot striga numai evreii mic-burghezi Teactionari, care ar voi

sa Intoarca Indrat roata istoriei, s-o faca sa mearga nu

de la rinduielile din Rusia ci Galitia Inspre rinduielile
Parisului ci New York-ului, ci invers.

Cei mai de seama oameni ai evreimii, care au dat lumii

conducatori de frunte ai democrapei c1 socialismului, celebri in istoria mondiala, n-au strigat niciodata impotriva
asimilarii. Impotriva asimilarii striga numai venerabilii
contemplatori ai partii posterioare" a evreimii.
Despre proportiile generale ale procesului de asimilare
a napunilor In condi-pile actuale ale capitalismului lnaintat
ne putem da seama aproximativ, de pilda, din datele asupra
emigrarii In Statele Unite ale Americii de Nord. Din Europa au emigrat In 10 ani, Intre 1891 ci 1900, 3.700.000 de
oameni, iar in noua ani, intre 1.901 ci 1909, 7.200.000 de
oameni. Dupa recenstimIntul din 1900, in Statele Unite se
aflau peste 10.000.000 de straini. Statul New York, In care
se aflau, dupa acelaci recensamInt, peste 78.000 de austrieci,
136.000 de englezi, 20.000 de francezi, 480.000 de germani,
37.000 de unguri, 425.000 de irlandezi, 182.000 de italieni,
70.000 de polonezi, 166.000 de originari din Rusia (In majo-

ritate evrei), 43.000 de suedezi etc.

poate fi asemanat

* TerItorlu In af ara arida evreil nu aveau dreptul al lootdaset.

9*

www.dacoromanica.ro

Nota Trad.

132

V.

I. LENIN

cu o moara care macina deosebirile nationale. i ceea ce

se petrece la New York in proportii man, internationale,
se petrece de asemenea in fiecare mare ora i aezare industriala.
Cel care nu s-a Impotmolit In prejudecati nationaliste
nu poate sa nu vada In acest proces al asimilarii natiunilor de &Are capitalism unul din cele mai de seama progrese istorice, distrugerea prejudeatilor ingust-nationale
din diferite regiuni indepartate i primitive mai ales din
rile inapoiate, cum este Rusia.
SO. lum Rusia ci atitudinea velicorucilor fata de ucraineni. Desigur cal orice democrat, ca sa nu mai vorbim de
marxicti, va lupta cu hotarire lmpotriva nemaiauzitei umiliri a ucrainenilor i va cere deplina lor egalitate in drepturi. A sldbi legatura i unirea dintre proletariatul ucrainean
i cel velicorus, unire care exista azi in cadrul aceluiaci
stat, inseamna a comite o adevarata tradare a socialismului,
inseamna a duce o politica imbecila chiar din punctul de
vedere al sarcinilor nationale" burgheze ale ucrainenilor.
D-1 Lev Iurkevici, care se considera de asemenea marxist" .(bietul Marx !), ne d o pilda de asemenea politica
imbecila. In 1906 aerie d-1 Iurkevici Sokolovski (Basok) i Lukacevici (Tuceapski) afirmau c. proletariatul
ucrainean s-a rusificat pe deplin i ea nu are nevoie de o
organizatie deosebita. Fara s invoce macar un singur fapt
cu privire la fondta problemei, d-1 Iurkevici se napustecte
pentru motivul aratat asupra arnbilor, vociferind isteric absolut in spiritul celei mai inferioare spete de nationalism obtuz i reactionar, cum ca acest fapt ar insemna
pasivitate nationalA" renegare nationala", c. acecti
oameni i-au dezbinat (!!) pe marxictii ucraineni" etc. In
prezent
ne Incredinteaza d-1 Iurkevici deci asistam
la o ridicare a conctiintei nationale a muncitorilor ucrai-

neni", numai o minoritate a muncitorilor au conctiinta

nationala", majoritatea aflindu-se Inca sub influenta culturii ruse". i sarcina noastra exclama mic-burghezul
nationalist

nu consta In a pai in urma maselor, ci in a

le antrena dupa noi, a le lamuri sarcinile noastre nationale (cauza nationala)" (Dzvin", pag. 89).
Tot acest rationament al d-lui Iurkevici este in intregime un rationament burghezo-nationalist. Dar nici chiar
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

133

din punctul de vedere al nationaligtilor burghezi, dintre care

unii vor deplid egalitate in drepturi i autonomia Ucrai-

nei, iar alii formarea unui stat independent ucrainean,

aceast5. parere nu rezista criticii. Adversarii tendintelor de

eliberare ale ucrainenilor sInt clasa mogierilor velicorugi
i polonezi, apoi burghezia aceloragi dou5. nalduni. Care
este forta socia15. In stare a se impotriveasd acestor dotfa
clase? Primul deceniu al secolului al XX-lea a dat raspunsul concret: aceast forta este reprezentatA In mod exclusiv de clasa muncitoare, care antreneaza." dup 5. ea tarnimea
democratic6. Tinz1nd s divizeze i, prin aceasta, s. 816beasd forta cu adevgrat democratid a drei victorie ar face
cu neputintai violenta national6, d-1 Iurkevici trkleaz5. nu

numai interesele democratiei In general, ci gi interesele

patriei sale, ale Ucrainei. Printr-o actiune unia a proletarilor velicorugi i ucraineni este posibilii o Ucrain liber;
Meal

aceatt unitate nu poate fi nici macar vorlb de

aga ceva.
Dar marxigtii nu se limiteaza la punctul de vedere burghezo-national. De citeva decenii s-a concretizat pe deplin
procesul dezvoltarii economice mai rapide a Sudului, adid
a Ucrainei, proces care atrage din Velicorusia zeci i sute
de mii de teirani i muncitori, incadrindu-i In economia
capitalist, In mine, In orage. Asimilarea" In aceste
limite
a proletariatului velicorus i ucrainean este neindoielnic. i aceasta are lath' Endoialei un caracter progresist.
Capitalismul hilocuiegte pe mujicul velicorus sau ucrainean,

abrutizat, 1napoiat, sedentar, glbatic ca un urs, cu proletarul, liber s'a se deplaseze dintr-un loc Intr-altul, ale drui

-conditii de viatai fr1ng 1ngustimea specific nationa15., atit

pe cea velicorug cit i pe cea ucraineana. S. admitem c

1ntre Velicorusia gi Ucraina se va stabili cu timpul o grani t5. de stat ; gi In acest caz caracterul progresist, istoricegte

determinat, al asimildrii" muncitorilor velicoruci gi ucraineni va fi neindoielnic, tot aga cum gi mcinarea natiunilor din America este progresist. Cu clt Ucraina gi Velicorusia vor deveni mai libere, cu atit mai ampli mai rapidii
va fi dezvoltarea capitalismului, care ln acest caz va atrage
gi mai puternic pe muncitorii de toate natiunile, din toate

regiunile statului gi din toate statele vecine (dad. s-ar

intimpla ca Rusia s fie stat vecin cu Ucraina), va atrage
www.dacoromanica.ro

134

V.

I. LENIN

ci mai puternic masa muncitorease la crap, in mine,

in fabrici.
D-1 Lev Iurkevici se comportti ca un adevIrat burghez
ci, mai mult chiar, ca un burghez miop, marginit, redus,
ca un filistin, atunci cind inlaiturg. interesele comuniunii,
contopirii, asimilarii proletariatului celor doua natiuni de
dragul succesului de moment al cauzei nationale ucrainene.
Intii cauza nationalg ci apoi cea proletara afirm nationalictii burghezi ci d-nii Iurkevici, Dontov ci dup'a ei alti
asemenea jalnici marxicti. Inainte de toate cauza proletar
spunem noi fiinda. ea nu asigur numai interesele
permanente, vitale ale muncii ci ale omenirii, ci i interesele democratiei; or, MA democratie nu poate fi conceput6
o Ucrainai autonoma ci nici independent.
In fine, in rationamentul neobicnuit de bogat in perle
nationaliste al d-lui Iurkevici trebuie s6 mai notalm urmatoarele: minoritatea muncitorilor ucraineni este conctientl

din punct de vedere national, spune el; majoritatea se

aflai incl sub influenta culturii ruse"*.
A opune atunci and e vorba despre proletariat
cultura ucraineang., luat. ca un tot, culturii velicoruse,

1uat5. de asemenea ca un tot, inseamnI a comite cea mai

nerucinata tradare a intereselor proletariatului in favoarea
nationalismului burghez.
Existal dou 5. natiuni in sinul fiecalrei natiuni contemporano
spunem noi tuturor social-nationalictilor. Exist6
dou'd culturi nationale in sinul fiedrei culturi nationale.
Exist cultura velicorus6 a Purickevicilor, Gucikovilor ci

Struvilor, dar exist ci cultura velicorus, caracterizatl

prin numele lui Cernicevski i al lui Plehanov. Tot afa

existai ci cloud culturi la ucraineni, ca de altfel ci in Germania, Franta, Anglia, la evrei etc. Dac majoritatea muncitorilor ucraineni suferal influenta culturii velicoruse, sintern siguri c paralel cu ideile culturii velicoruse a popilor
ci burgheziei actioneazg ci ideile democratiei ci socialdemocratiei velicoruse. Luptind impotriva primului gen de
culturV, marxistul ucrainean va cti totdeauna sa disting6

cel de-al doilea gen de culturg ci va spune muncitorilor

sai: straduiti-va neapArat, din rasputeri, s'a nu pierdeti,
* In original, ultima propozitie este data In parantez5 si In limba

ucraineana.

Nola Trad.

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

135

sa' folositi, s. intariti oHce posibilitate de contact cu muncitorul velicorus contient, cu literatura lui, cu cercul lui de

idei; acest lucru este impus de interesele fundamentale

ale midrii muncitoreti, ant ucrainene eit l velicoruse".

Marxistul ucrainean care se va rasa antrenat pin intratita de ura, pe deplin legitim fi fireascii, impotriva asupritorilor trelicorui, inch va transmite fie numai o pArticid
din aceasfa ura' , fie numai un sentiment de instrAinare
fag de cultura proletar i fag de cauza proletara'. a munci-

torilor velicorui, acest marxist va aluneca prin insui

acest fapt in mlatina nationalismului burghez. De asemenea marxistul velicorus va aluneca in mlatina nationalismului, i nu numai a celui burghez, ci i a nationa-

lismului huliganic, dad va uita macar o clip revendicarea

deplinei egalit'ati in drepturi pentru ucraineni sau dreptul

lor de a forma un stat independent.

Atita vreme cit fac parte din acelai stat, muncitorii

velicorui. i ucraineni trebuie ca impreun5., in cea mai

string unire organizatorid, care s'a mearg ping.' la contopire, s apere cultura comuna sau international a midrii proletare, adoptind o atitudine de absolut tolerant'a

atit in problema limbii in care se face propaganda, cit

i atunci and este vorba de a se lua in considerare, cu

prilejul acestei propagande, particularittile pur locale sau

pur nationale. Iat cerinta absolutgi a marxismului. Orice
propaganda' care tinde s despart pe muncitorii unei natiuni de muncitorii alteia, oHce atacuri impotriva tendintei

de asimilare" marxist, orice actiune de contrapunere a

unei culturi nationale luat ca un tot unei alte culturi

nationale, Juat, chipurile, i ea ca un tot etc., in chestiunile privitoare la proletariat inseamd nationalism burghez,
impotriva druia este obligatorie o lupta' necrugtoare.
4. AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA"

Pentru marxiti, problema lozincii culturii nationale"

are o foarte mare insemn'atate nu numai pentru c, spre
deosebire de propaganda burghed, aceasta.' lozind determina' continutul ideologic al intregii noastre propagande
1;;i agitatii in problema nationalg., dar i pentru d intregul
www.dacoromanica.ro

136

V.

I. LENIN

program al faimoasei autonomii cultural-nationale este

intemeiat pe aceast lozinca.
PAcatul fundamental, principial al acestui program este

& el caut s'a.' introduca in viata nationalismul cel mai

rafinat si mai absolut, nationalismul dus pina." la ultima
lui expresie. Fondnl acestui program 11 constituie faptul
ca". fiecare cetatean e incadrat intr-o natiune oarecare, fiecare natiune formind o entitate juridica." cu dreptul de a
obliga pe membrii ei sh prateasca." impozite, cu parlamente

nationale (seimuri), cu secretari de stat" nationali (mi-

nistri).
0 astfel de idee aplicat in domeniul national seam'gra
cu ideea aplicat de Proudbon capitalismului. Nu distrugerea capitalisrnului si a bazei lui productia de ma".rfuri,
ci curatirea acestei baze de toate excrescentele ei, inlturarea tuturor abuzurilor etc.; nu nimicirea schimbului si a
valorii de schimb, ci, dimpotrivd, constituirea" acesteia
din urn* generalizarea ei, prefacerea ei in ceva absolut,
just", f gal fluctuatii, crize, abuzuri
iat ideea lui
Proudhon.

Pe cit de mic-burghez este Proudhon, a carui teorie

face ceva absolut si sublim din schimb si din productia de

mrfuri, pe atit de mic-burghez'a este teoria si programul
autonomiei cultural-nationale", care face ceva absolut si
sublim din nationalismul burghez, cuatindu-1 de violente
si nedreptAti etc.
Marxismul nu se poate impAca nici cbiar cu cel mai
drept", mai curate-1", mai fin si mai civilizat nationalism.
In locul oricArui nationalism raarxismul promoveaza" internationalismul, contopirea tuturor natiunilor intr-o unitate
superioarg, care creste sub ochii nostri cu fiecare kilome-

tru de cale ferat, cu fiecare trust international, cu fie-

care uniune muncitoreased (international prin activitatea

ei economia, si apoi prin ideile si tendintele ei).

Din punct de vedere istoric, principiul nationalitAtii
este inevitabil in societatea burghez, si, tinInd seama de

aceasa societate, marxistu.1 recunoaste pe deplin legitimitatea istoric a miscairilor nationale. Dar pentru ca aceast
recunoastere s'a nu fie transformat intr-o apologie a nationalismului, trebuie s'a fie limitat6 In modul cel mai strict

doar la ceea ce este progresist In aceste misctiri, astfel

www.dacoromanica.ro

Molt CRITICE IN PRoIlLEMA NATIONALA

137

ca aceast recunoatere s'a nu duca." la intunecarea contiiatei

proletare de &Are ideologia burghez.

Trezirea maselor din somnul lor feudal, lupta lor im-

potriva oricarei asupriri nationale, pentru suveranitatea

poporului, pentru suveranitatea natiunii este progresistd.
De aci rezult6 datoria indiscutabild a fiecgrui marxist de a
sustine democratismul cel mai hotgrit i cel mai consec-

vent In ce privete toate laturile problemei nationale.

Aceasta sarcina are mai ales un caracter negativ. Proletariatul Ins nu,-poate pgi mai departe pe calea sprijinirii

nationalismului, fiindc mai departe incepe activitatea

pozitiv" a burgheziei, care tinde la Entdrirea nationalismului.
S5. scuture orice jug feudal, s In Mare orice asuprire

nationard, orice privilegii ale unei natiuni sau limbi

iat datoria indiscutabil a proletariatului ca forth' democratica, iat interesul indiscutabil al luptei de clas6 proletare, lupt umbrit i frInat de dezbinarea dintre natiuni.

A sustine big nationalismul burghez dincolo de aceste

limite, strict fixate intr-un anumit cadru istoric, inseama.
a trada cauza proletariatului i a trece de partea burgheziei. Aceast6 granita' este de multe ori foarte putin perceptibil6 i cu totul uitatg de social-nationalistii bunditi i
ucraineni.

Sintem categoric pentru lupta impotriva oricgrei asupriri nationale. Sintem categoric Impotriva luptei pentru
orice fel de dezvoltare na-tionaM, pentru cultur nationald"
In general. Dezvoltarea economica" a societtii capitaliste

din lumea intreaga ne d exemple de mic6ri nationale

care n-au ajuns la o dezvoltare complet, exemple de
constituire a unor natiuni mari dintr-un ir Intreg de
natiuni mici sau in dauna unor natiuni mici, exemple de
asimilare a natiunilor. Dezvoltarea ideii de nationalitate
In general iat principiul nationalismului burghez ; din
el decurge exclusivismul nationalismului burghez, din el
decurge dezbinarea dintre natiuni, dezbinare care nu are
ieire. Proletariatul insal nu numai c5. nu se angajeaz6
s susting. dezvoltarea nationalg. a fiecdrei natiuni, ci,
dimpotriv6, previne masele impotriva unor asemenea iluzii,

sustine cea mai deplin g. libertate a circulatiei capitaliste

www.dacoromanica.ro

188

V.

T. LENIN

de marfuri, saluta orice asimilare a natiunilor, cu exceptia

celei silite sau a celei bazate pe privilegii.

A fixa nationalismul intr-o anumita sfera just" limitata, a constitui" nationalismul, a delimita temeinic i in
mod durabil natiunile Intre ele Cu ajutorul unei anumite
institu-tii de stat
iata baza ideologica i continutul principiului autonomiei cultural-nationale. Aceasta idee este
pe de-a-ntregul burgheza i pe de-a-ntregul falsa. Proletariatul nu poate sa admita nici un fel de fixare a nationalismului; dimpotriva, el sustine tot ceea ce contribuie la -tergerea deosebirilor nationale, la desfiintarea barierelor
nationale, tot ceea ce contribuie la stringerea tot mai mare a
legaturilor dintre nationalitati, tot ceea ce duce la contopiTea natiunilor. A proceda altfel Inseamna a trece de partea
micii burghezii nationaliste reactionare.

Atunci and proiectul autonomiei cultural-nationale a

fost discutat la congresul de la Brno (1899) al social-democratilor austrieci, aproape ca nu s-a acordat nici o atentie aprecierii acestui proiect din punct de vedere teoretic.
Este totui instructiv sa no-tam c impotriva acestui program s-au adus doua argumente: 1) programul ar duce la
Intarirea clericalismului; 2) rezultatul acestui program
ar fi permanentizarea ovinismului, introducerea lui pina
gi in cea mai mica comunitate, In cel mai mic grup" (pag.
92 din procesul-verbal oficial in limba germang al congresului de la Brno. Exista o traducere rusa, editata de partidul nationalist evreiesc Serp" 68).
Nu incape indoiala c. cultura nationala" In intelesul
obinuit al acestui cuvInt, adica colile etc., se Oa astazi
In toate tarile lumii sub influenta precumpanitoare a clericalilor i ovinilor burghezi. Faptul ca bunditii, aparind autonomia cultural-nationala", afirma ca constituirea natiunilor va face ca lupta de clasa din sinul lor sii
fie purificatd de orice consideratii laturalnice, nu reprezinta cleat o evidenta i ridicola sofistica. 0 serioasa lupta
de clash' se desfapara In orice societate capitalista, In
primul rind in domeniul economic i politic. A separa
coala de acest domeniu ar fi, in piimul rind, o utopie absurda, deoarece nu se poate separa coala (ca i cultura
n4ionala" in general) de viata economica i politic, lar
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

139

in al doilea rind tocmai viata economic si politica. a unei

tari capitaliste impzzne la fiecare pas fringerea IngrAdirilor

si prejudeca.tilor nationale absurde si invechite, iar des-

partirea scolii etc. ar contribui tocmai la conservarea,

agravarea, IntArirea purului" clericalism si a purului"
sovinism burghez.

In socieatile pe actiuni, capitalistii de nationalitati

diferite stau alaturi, contopindu-se pe deplin. In fabria,
muncitorii de nationaliati diferite lucreaza. impreung.. In

orice problem politic cu adevairat serioas6 si profunda.,

grupg.rile se fac pe clase, si nu pe natiuni. Scoaterea din
competinta statului" a scolii etc. si trecerea ei in competinta natiunilor e echivalenta.' cu incercarea de a separa
economicul, care contopeste natiunile, de cel mai ideologic,
ca s. spunem asa, domeniu al vietii sociale, in cadrul ca."-

ruia cultura nationala. pull" sau cultivarea national a

clericalismului si ovinismului poate fi racut cel mai
lesne.

Realizarea practica a planului autonomiei exteritoriale" (In afara teritoriului, nelegat de teritoriul pe care
locuieste o natiune sau alta) sau al autonomiei culturalnationale" n-ar insemna cleat un singur lucru: Empeirtirea
invtireimEntului pe nationalit*, adia introducerea curiilor
nationale In mnvmint. E destul sali imaginezi in mod
clar fondul acesta real al faimosului plan bundist, ca s6
intelegi eft este de reactionar, fie chiar si numai din punctul de vedere al democratiei, pentru a nu mai vorbi de
punctul de vedere al luptei de clasa a proletariatului pentru
socialism.

Un singur exemplu si un singur proiect al nationaligrii" scolii ne va la'muri In mod concret In ce const fon-

dul chestiunii. PIn. in ziva de azi in State le Unite ale

Americii de Nord se mentine In toate domeniile vietii im.pgrtirea statelor in state de nord si In state de sud; cele
_

dintli cu puternice traditii de libertate si de lupta impocu puternice

triva proprietarilor de sclavi; celelalte
traditii sclavagiste, cu ramsite de prigonire a negrilor,
cu inapoierea lor economic5., cu o extrem de Inapoiath'
stare culturala. (44% analfabati printre negri si 6% printre
albi) etc. i iata. ca In statele nordice negrii invatai imwww.dacoromanica.ro

140

V.

I. L EN I N

preun cu albii, in aceleasi scoli. In sud exist pentru

negri scoli speciale
nationale" sau rasiale, numiti-le
cum vreti. Se pare ca.' acesta este In realitate unicul exemplu

de nationalizare" a scolii.
In rAsgritul Europei exista. o tara. In care 01'6 ast'azi
shit posibile fapte ca afacerea Beilis 69, in care evreii sint
condamnati de domnii Puriskevici s. aiba o situatie mai
rea cleat aceea a negrilor. In aceast tail nu de mult guvernul a elaborat un proiect de nationalizare a Folii eweiefti. Credem ca.', din fericire, aceasa. utopie reactionar
nu se va putea realiza, dup cum nu se va realiza nici utopia mic-burghezilor austrieci, care, pierzindu-si speranta
ca va fi realizat 5. o democratie consecvent si c nationali-

tAtile nu se vor mai sfIsia intre ele, au na.scocit bariere

pentru natduni in domeniul scolar, pentru ca nu cumva ele
s se certe pe chestiunea tmpeirfirii colilor
dar s-au
constituit" in vederea unei vefnice sfIsieri Intre diversele

culturi nationale".
In Austria autonomia cultural-national a rgmas In

mare ma.'sura.' o naiscocire a literatilor, pe care n-au luat-o

In serios nici chiar social-democratii austrieci. In schimb,
insai, In Rusia ea a fost introdusa. In programele respective
de toate partidele burgheze evreiesti si de cIteva elemente

mic-burgheze si oportuniste de diferite nationalitati, ca,

de pild, bundistii, lichidatorii din Caucaz, conferinta partidelor nationale din Rusia de orientare narodnica.' de

stInga. (Nota.m, in parantez, c'a. aceast conferint a avut

loc In 1907, si rezolutia acestei conferinte a fost adoptaa cu
abtinerea de la vot a socialistilor-revolutionari rusi 70 i a
social-patriotilor polonezi, P.P.S. Abtinere
iat un procedeu care caracterizeaz cum nu se poate mai bine atitudinea socialistilor-revolutionari si
intr-o problem'a principial de o extrema.' importanta. In domeniul
programului national!)
In Austria, tocmai Otto Bauer, cel mai de seam teoretician al autonomiei cultural-nationale", a consacrat un
capitol special din cartea sa pentru a argumenta imposibilitatea de a cere aplicarea acestui program pentru evrei.
In Rusia, tocmai la evrei, toate partidele burgheze
Impreun'a cu ele i Bundul, care le data.' in strunA
au
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

141

acceptat acest program*, Ce Inseamnai acest lucru? Inseamn'a c, datorit experientei politice a unui alt stat,
istoria a dezvaluit absurditatea nbcocirii lui Bauer, tot
aa cum bernsteinienii rui (Struve, Tugan-Baranovski,
Berdeaev & Co.) au demascat prin evolutia lor rapidg. de la

marxism la liberalism adevratul fond ideologic al bernsteiniadei germane.

Nici social-democratii austrieci, nici cei din Rusia n-au
introdus autonomia cultural-nationalai" In programul lor.
Dar partidele evreieti burgheze din cea mai Inapoiat
tart, ca i un ir de grupuri mic-burgheze care-i zic socialiste, au acceptat-o, pentru a infiltra In mediul muncitoresc Intr-o form subtil ideile nationalismului burghez.
Faptul acesta vorbete de la sine.
Din moment ce am pomenit despre programul austriac

in problema nationala, nu se poate s'a nu restabilim un

adevr deseori denaturat de bunditi. La congresul de la
Brno a fost prezentat un program pur de autonomie cultural-nationa16". E vorba de programul social-democratiei slavilor de sud ; paragraful 2 al acestui program spune: Fiecare popor care traiete In Austria, independent
de teritoriul pe care-1 ocup membrii si, formeaz6 un grup

autonom care Ii rezolva In mod cu totul independent

toate treburile sale nationale (culturale i de limb6.)".
Programul acesta a fost sustinut nu numai de Kristan,
ci i de influentul Ellenbogen. Dar el a fost scos de pe

ordinea de zi, deoarece n-a obtinut nici un vot. A fost adop-

tat programul teritorialist, adia. un program care nu creeaza nici un fel de grupuri nationale independent de teritoriul pe care locuiesc membrii acestor natiuni".

* Este explicabil eS bundiatii neagA adeseori cu 0 extraordinarA IndrAznealli faptul ca toate partidele burgheze evreieati au acceptat autonomia cultural-nationall". Faptul acesta demascl Intr-un mod foarte evident adevaratul
rol al Bundului. Atunci clnd unul dintre bundiati, d-1 Manin, a Incercat, In
ziarul Luci" 71, sii-1 nege din nou, el a lost pe deplin demascat de N. Skop
(vezi Prosveacenie" nr. 3). Clnd InsA d-1 Lev Iurkevici, In ziarul Dzvin"
(1913, nr. 7-8, pag. 92), citeazii din Prosveacenie" (nr. 3, pag. 78) fraza
lui N. Sk.: Bundiatii, Impreunt cu toate partidele ai grupurile evreieati burgheze Bustin de mult autonomia cultural-nationalA", denaturind acest citat,
ecolind din el cuvIntul bundiati" i inlocuind cuvintele: autonomia cultural-nationalA" prin cuvintele: drepturile nationale" rAmli cu totul uimit 1 I
D-1 Lev Iurkevici nu este numai un nationalist, nu este numai un desilvIrait
ignorant In ceea ce priveate istoria social-democratiei si programul ei; el este
de-a dreptul un falsificator de citate In favoarea Bundului. Prost stau treburile

Bundului al ale domnilor Iurkevicil

www.dacoromanica.ro

V.

142

I. LENIN

Paragraful 3 al programului adoptat spune: Regiunile care se autoadministreaza i slut populate de locuitori de aceegi natiune formeaza laolalt o uniune national unicA, care li rezolva treburile nationale in mod com-

plet autonom" (compara cu Prosvecenie", 1913, nr. 4,

pag. 2872). E clar c nici acest program, bazat pe un com-

promis, nu este just. Vom larauri acest lucru printr-un

exemplu. Obtea colonitilor germani din gubernia Saratov,

plus suburbia germana a muncitorilor din Riga sau Lodz,

p lus un sat german de ling Piter* etc. formeaza Impre-

una uniunea nationala unica" a germanilor din Rusia.

Este evident ca. social-democratii nu pot set ceard un asemenea lucru, nu pot a sanegoneze o asemenea uniune, cu

toate Ca ei, bineiateles, nu neag intru nimic libertatea

oricaror uniuni, inclusiv uniunea pricaror obti de oHce
nationalitate dintr-un stat. Dar cu separarea, prin lege, a

germanilor etc. din diferite localitati ale Rusiei i apartinind diferitelor clase i cu constituirea lor intr-o uniune
nationala germana unica se pot ocupa popii, burghezii,
mic-burghezii, in sfirit oricinenumai social-democratii nu.
5. EGALITATEA IN DREPTURI A NATIUNILOR
DREPTURILE AIINORITATII NATIONALE

Procedeul cel mai des intrebuintat de oportunitii din

Rusia atunci cind discuta problema nationala este acela
de a se referi la exemplul Austriei. In articolul meu din
Severnaia Pravda"73 (Prosvecenie", nr. 10, pag. 96-98)
asupra caruia s-au napustit oportunitii (d-1 Semkovski

in Novaia Raboceaia Gazeta", Libman in Zeit") am

afirmat c exista o singura rezolvare a: problemei natio-

nale, in masura in care in general problema nationala

poate fi rezolvata in lumea capitalista, i aceasta rezolvare este: democratismul consecvent. Pentru a dovedi

acest lucru, ma refer, intre altele, la exemplul Elvetiei.

Acest exemplu nu e pe placul celor doilj oportuniti
amintiti mai sus, care incearca sa-1 combata sau sa-i atenueze efectul: Vedeti dv., Kautsky a spus ca Elvetia constituie o exceptie; ca in Elvetia ar avea loc o descentrali*

Petersburg.

Nota Traci.

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

143

zare cu totul specialai, cg. ea ar avea o istorie special5.,

conditii geografice speciale, o repartizare foarte specific
a populatiei de limbi diferite etc. etc.
Toate acestea nu sint nimic altceva decit incercri de
eschivare de la fondul discutiei. Desigur, Elvetia consti.

tuie o exceptie in sensul ca ea nu este un stat national unitar,

Dar tot o astfel de exceptie (sau stare de inapoiere adaug5.
Kautsky) este i Austria i Rusia. Desigur in Elvetia unele
conditii speciale, specifice, istorice i de trai au Mut posibil dezvoltarea unui democratism mai larg decit in majoritatea 15.rilor europene invecinate cu ea.

Dar ce Insematate poate avea acest lucru din mo-

ment ce este vorba de un model pe care trebuie 864 imitam? Tari le in care diferite institutii sint organizate pe
baza unor principii consecvent democratice constituie, in
conditiile actuale, o exceptie In Intreaga fume. Dar acest
lucru ne Iinpiedica oare s aparam in programul nostru
realizarea democratismului consecvent in toate institutiile?
Istoria, conditiile geografice i altele
iatal particularitatea Elvetiei. Forta Meal precedent a proletariatului in
epoca revolutiilor burgheze i inspimintaltoarea stare de
inapoiere generala a Orli, care determinai In mod obiectiv
necesitatea unei micari inainte exceptional de rapide i
iat5.
de hotrite, cu riscul orica'ror scaderi i infringeri
particularitatea Rusiei.
Noi Intocmim un program national din punctul de ve-

dere al proletariatului; de cind au inceput, oare, sa fie

date ca model exemplele cele mai proaste i nu cele mai
bune?

In orice caz nu 'Incline oare indiscutabil i incontestabil faptul c. In regimul capitalist pacea nationala este

realizata (In masura in care e in general realizabilai) exclusiv

In Wile cu democratism consecvent?

Acest lucru fiind incontestabil, insistentele referiri ale

oportunitilor la exemplul Austriei In locul Elvetiei trebuie socotite drept un procedeu pe de-a-ntregul cadet, caci
cadetii sint aceia care copiaza.' intotdeauna cele mai proaste
constitutii europene, qi nu cele mai bune.

In Elvetia shit trei limbi oficiale, dar proiectele de

legi supuse referendumului sint publicate In cinci limbi,

adica, pe linga cele trei limbi oficiale, in Inca doled. dialecte

www.dacoromanica.ro

V.

144

1. LENIN

romanice". Dup a. cum arata recensamintul din 1900,

dintr-un numar total de 3.315.443 de locuitori ai
38.651 vorbesc aceste dou'a dialecte, adica ceva mai mult

de unu la sutd. In armata, ofiterilor 9i subofiterilor li

se acorda cea mai larga libertate de a se adresa soldatilor

In limba lor materna". In cantoanele Graubiinden i Wallis
(fiecare cu cite o populatie ceva mai mare de o sut de mii
de locuitori) ambele dialecte se bucura de o absoluta egalitate

In drepturi*.
Se na9te Intrebarea: trebuie oare ca noi s. propagam
i sa sustinem aceasta experientei vie a unei tari Inain-

tate sau sa Imprumutam de la austrieci nilte nscociri

in genul autonomiei exteritoriale", neexperimentate Inca

nicaieri in lume (si pe care in94i austriecii nu le-au adoptat

Inca)?

A propaga aceasta nascocire Inseamna a propaga divi-

zarea Invatamintului pe nationalitati, adica un lucru

direct vatamator. Experienta Elvetiei ne 'arata Insa ca asigurarea unui maximum (relativ) de pace Intre nationalitati este posibild in practicd Intr-un regim de democratism
consecvent (iarai relativ) al Intregului stat.
In Elvetia spun oamenii care au studiat aceastA prob1em5.
nu exist o problem nationalei In sensul In care exist In Europa fasti-

riteanA. Nici chiar cuvIntul acesta (problem a nationaIg) nu este

cunoscut aici"... In Elvetia lupta dintre nationalitgti apartine de
mult trecutului; ea este legat6 de perioada 1797-1803"**.

Acest lucru Inseamna c epoca marii revolutii Iranceze, care a dat cea mai democratica rezolvare proble-

melor la ordinea zilei In perioada trecerii de la feudalism la

capitalism, a ftiut sd rezolve" In treacat, printre altele,

si problema nationala.

Sa Incerce acum domni de teapa lui Semkovski, Libman i alti oportuniti sa afirme c. aceasta rezolvare exclusiv elvetiane nu poate fi aplicat oricarui judet sau
chiar parti de judet din Rusia, unde numai la 200.000
de locuitori exista un numar de patruzeci de mii de cetteni care vorbesc cloud dialecte i care doresc sa se bucure

* Vezi Rend Henry: La Suisse et la question des langues" (Elvetia st

problema limbilor".
Nota Trad.), Berna, 1907.
** "Veal Ed. Blocher: Die Nationalitten In der Schweiz" (Nationalitstile
In Elvetla".
Nota Trad.), Berlin, 1910,

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

145

In tinutul lor de deplind egalitate in drepturi cu privire la

limba lor!
Preconizarea egalitatii depline In drepturi a natiunilor
si limbilor scoate la iveala din fiecare natiune numai elementele consecvent democratice (adica numai pe proletari), unindu-i nu dupa nationalitati, ci dup nazuinta lor
de a imbunatati in general, in mod serios si radical, orinduirea de stat. Dimpotriva, preconizarea autonomiei cultural-nationale", cu toate bunele intentii ale unor persoane
si ale unor grupuri izolate, desparte nagunile i apropie
in fapt muncitorii unei natiuni de burghezia acesteia (adoptarea acestei autonomii cultural-nationale" de &Are toate
partidele burgheze evreiesti).
Garantarea: drepturilor minoritatii nationale este indisolubil legata de principiul deplinei egalitati in drepturi.
In articolul meu din Severnaia Pravda" acest principiu
este exprimat aproape la fel ca in hotarirea de mai tirziu,
oficiala si mai precisa, adoptata la consfatuirea marxistilor. Aceasta hotarire cere introducerea in constitutie a

unei legi fundamentale care sa declare nevalabil orice

privilegiu al vreunei natiuni i orice violare a drepturilor
minoritatii nationale".
D-1 Libman incearca sa ia In deridere aceasta formu-

lare, intrebind: De unde putem insa sti in ce constau

drepturile minoritatii nationale?". Adica, face sau nu face

parte din aceasta categorie dreptul la un program propriu" in scolile nationale? Cit de numeroasa trebuie sa
fie minoritatea nationala ca s aiba dreptul de a avea
judecatorii ei, functionarii ei, scoli in limba ei materna?

D-1 Libman vrea sa deduca din aceste intrebari necesitatea

unui program national pozitiv".
In realitate insal aceste intrebari ne arata cu toata claritatea ce fel de ginduri reactionare incearca sa strecoare
bundistul nostru sub masca discutarii, zice-se, unor mici

detalii si particularitati.
Program propriu" in scoala nationala propriel...

Marxistii au, amabile domn social-nationalist, un program

polar general, care revendica, de pilda, scoala exclusiv

laica. Din punct de vedere marxist, intr-un stat democratic nu poate fi admisa in nici o imprejurare vreo abatere
de la acest program general (iar completarea lui prin
10

www.dacoromanica.ro

146

V.

I. LENIN

unele materii locale", prin limbi etc. rAmIne sA fie hota4

ritA de populatia local6). Din principiul de a scoate"

coala din competinta statului" spre a o trece in compe-

tinta natiunilor, ar rezulta InsA c noi, muncitorii, acord'am

natiunilor" in statul nostru, democratic, dreptul de a cheltui banii poporului pentru coli clericale FArA
sA observe,
I
d-1 Libman Insui ne-a demonstrat foarte clar caracterul
reactionar al autonomiei cultural-nationale"!

Cit de numeroas6 trebuie s'a fie minoritatea national'?" Acest lucru nu este definit nici chiar de programul
austriac, atit de drag bunditilor: acesta glasuiete (mai
scurt i mai putin clar cleat textul nostru): Dreptul
minoritAtilor nationale este garantat printr-o lege speciaM,
care trebuie &A fie promulgatA de parlamentul imperial"
( 4 al programului de la Brno).

De ce nu s-a legat nimeni de social-democratii aus-

trieci, punindu-le intrebarea: ce anume va contine aceastA

lege? CArei minoritAti anume i care drepturi anume va
trebui ea BA asigure?
Pentru c. toti oamenii cu judecatA sAnAtoas Inteleg
c precizarea detaliilor este imposibilA i ne la locul ei
intr-un program. Un program stabilete numai principiile
fundamentale. In cazul nostru principiul fundamental se
subIntelege numai la austrieci, pe cind In hotarirea adoptatA la cea din urmai consfAtuire a marxitilor din Rusia
el este exprimat In mod limpede. Principiul acesta constA

in a nu admite nici un fel de privilegii nationale i nici

un fel de inegalitate In drepturi a natiunilor.
SA luAm un exemplu concret pentru a-i explica bun-

distului problema, In orapl Petersburg, dupA datele recensAmintului colar din 18 ianuarie 1911, au frecventat colile primare ale ministerului instructiunii" publice 48.076

de elevi. Printre acetia au fost 396 de evrei, adia mai

putin de 1%. Au mai fost printre colari 2 romini,
1 gruzin, 3 armeni etc.74. Poate fi alcAtuit oare un program national pozitiv" in aa fel incit sA cuprind in el
toatA diversitatea aceasta de raporturi i conditii? (Or,
Piterul este, bineinteles, departe de a fi cel mai pestrit"
orq din Rusia din punct de vedere national.) Se pare a
nici chiar specialiti In subtilitti" nationale, de felul
bundiOilor, nu vor alcatui un asemenea program.
www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEM NATIONALA

147

Dar dac in constitutia statului ar exista o lege fundamental care fa' declare nevalabilA orice mAsur prin
care se violeazA drepturile minoritii, orice cetAtean ar
putea su cearA abrogarea mAsurii prin care, de pild, s-ar
refuza angajarea pe socoteala statului a unor invAtAtori
speciali de limbai evreiascA, de istorie a evreilor etc. sau
punerea la dispozitia copiilor evrei, armeni, romini, sau
chiar a unui copil gruzin, a unui local al statului, necesar pentru predarea lectiilor. In orice caz nu este de loc
imposibil sA satisfaci toate dorintele rationale i juste ale
minoritAtilor nationale pe baza egalitii lor In drepturi,
ei nimeni nu va spune & propaganda principiului egalitAtii in drepturi ar putea fi vatAmAtoare. DimpotrivA,
propaganda imp art irii InvAtamintului pe natiuni, propaganda, de pild, in vederea 1nfiinrii unei coli speciale
evreieti pentru copiii evrei in Piter, ar fi hotArit vatAmAtoare, iar crearea unor coli nationale pentru oricare mi-

noritAti nationale, pentru I copil, 2 sau 3 este cu totul

imposib HA.

Mai departe, este imposibil sA se stabileascA printr-o

lege general cit de numeroas6 trebuie sa fie o minoritate
nationalA ca BA aibA dreptul la coli speciale sau la invtAtori i profesori speciali pentru obiectele suplimentare etc.

DimpotrivA, legea generalg asupra egalitaldi In drepturi poate fi prelucratA In amAnunt i dezvoltaa printr-o
legiferare specialA, prin deciziile seimurilor regionale ale
oraelor, zemstvelor, comuniatilor etc.
6. CENTRALIZARE SI AUTONOMIE

D-I Libman aerie urmAtoarele:

Luati la noi Lituania, Tinutul baltic, Po Ionia, Volinia, sudul
Rusiei etc., peste tot yeti gsi o populatie amestecatd; nu existA
orag care s nu ail:4 o minoritate nationala numeroasC. Oricit de
departe ar merge descentralizarea, se vor gsi peste tot, in diferite
localitati (mai ales In comunele urbane), diferite nationalittiti care
locuiesc impreung; or, tocmai democratismul (l minoritatea national6
pe mina majoritAtii nationale. Si, dupg cite tim, V.I. are o atitudine
ostill fag de o asemenea organizare federativ a statului i fatA de
infinita descentralizare care exist in uniunea elvetianti. Se pune
intrebarea: de ce atunci a citat el exemplul Elvetiei?"
10*

www.dacoromanica.ro

148

V.

I. LENIN

Pentru ce am citat exemplul Elvetiei lucrul acesta a

fost deja 15.murit mai sus. Tot astfel a fost l'amurit i
faptul c problema garant6rii drepturilor minorittii nationale poate fi rezolvat numat prin decretarea unei
legi generale intr-un stat conseevent democratic, care nu
se abate de la principiul egalitatii in drepturi. Dar in citatul reprodus, d-1 Libman repeta Inca una din cele mai
frecvente (si mai nejuste) obiectii (sau observatii seeptice), facute de obicei impotriva programului national al
marxistilor si care de aceea merit s'a' fie discutat.
Marxistii, bineinteles, sint ostili federatiei i frimi-

Orli pentru simplul motiv c, pentru a se dezvolta, capitalismul necesit state eft mai man i eft mai centralizate. In. conditii egale, proletariatul constient va sustine
intotdeauna un stat mare. El va lupta intotdeauna impotriva particularismului medieval, va sprijini intotdeauna

9 eft mai strinsa unire economid. a unor mari teritorii,

pe care lupta proletariatului impotriva burgheziei s se
poat5. desfsura in voie.
Larga i rapida dezvoltare a fortelor de productie ale

capitalismului necesitd teritorii intinse, unite si centralizate din punctul de vedere al organizatiei de stat, deoarece numai pe astfel de teritorii se poate uni clasa

burghez, desfiintind toate barierele vechi, medievale, ingust-locale, ingust-nationale, religioase, bariere constituite
de existenta st6rilor sociale i altele, lar o data cu clasa
burgheza. ca un antipod inevitabil al ei i clasa
proletar.

Despre dreptul natiunilor la autodeterminare, adica

despre dreptul lor la despartire si la formarea unui stat
national independent, vom vorbi in mod special*. Dar
atita timp cit diferite natiuni formeaza un stat unitar,
marxistii nu vor propaga in nici un caz nici principiul
federatiei, nici descentralizarea. Un stat mare centralizat
este un enorm pas istoric facut de la frimitarea medievala la viitoarea unitate socialista a lumii intregi, i un
alt drum spre socialism in afara de cel care trece printr-un asemenea stat (indisolubil legat de capitalism) nu
exista si nu poate exista.
* Vezi volumul de fatd, pag 184-245

Notes Red.

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

149

Ar fi fug de neiertat dac . s-ar uita c, aparind centralismul, noi sustinem un centralism exclusiv democratic. In aceasta privinta spiritul mic-burghez In general si
spiritul mic-burgbez nationalist (inclusiv raposatul Dragomanov75) au provocat atitea Incurcaturi In aceasta
chestiune, hien de fiecare data iti trebuie timp ca s-o
descurci.

Centralismul democratic nu numai ca nu exclude autoadministrarea locala Insotita de autonomia regiunilor care
se deosebesc prin specificul conditiilor economice si de

trai, prin compozitia deosebita din punct de vedere na-

tional a populatiei lor etc., ci, dimpotriva, necesit in mod

imperios ci una ci alta. Mereu se confunda la noi centralismul cu samavolnicia i cu birocratismul. Istoria Rusiei a trebuit, fireste, sh dea nastere unei asemenea con-

fuzii; unui marxist, fug,

ea, nu-i poate fi permisa In

nici un caz.
Acest lucru II vom lamuri cu toata usurinta printr-un

exemplu concret.

Rosa Luxemburg, In marele ei articol: Problema na-

tionala i autonomia', face, printre multe erori amuzante (despre care vom vorbi), una deosebit de amuzanta:
ea incearca sei limiteze revendicarea autonomiei numai la
Po Ionia.

Sa vedeti tug mai intii cum defineste ea autonornia.

Rosa Luxemburg recunoaste
i, ca marxista, ea este
c toate problemele
obligatd, fireste, sa recunoasca
economice si politice esentiale i foarte importante pentru societatea capitalista trebuie sa intre In competinta
exclusiva a parlamentului central, general al statului, iar
nicidecum a seimurilor autonome locale ale diferitelor tinuturi. Din categoria acestor probleme fac parte: politica
vamala, legislatia comerciala i industrial, caile i mijloacele de comunicatie (caile ferate, posta, telegraful, telefonul etc.), armata, sistemul impunerilor, dreptul civil**
si penal,.principiile generale ale administratiei scolare (de
pild, legea cu privire la scoala exclusiv laic, Invatamin* Przeglad Socjaldemokratyczny" 70, Cracovia, 1908 si 1909.
** DezvolAndu-s1 ideea, Rosa Luxemburg ajunge sti se ocupe pi de
detalii ; ea aminteste, de pild8 Si cu drept cuvInt de legislatia divortului
(nr. 12, pag 162 a revistei amintite).

www.dacoromanica.ro

160

V.

I. LENIN

tul general, programul-minimum, organizarea democratica

a colii etc.),legislatia protectiei muncii,liberttile politice
(dreptul de asociere) etc. etc.
In competinta seimurilor autonome vor intra pe baza
legislatiei generale a statului problemele de interes pur
local, de importanta regionall sau pur nationalg. Dezvoltind i aceasa idee cu multe ca 81 nu spunem excesiye
detalii, Rosa Luxemburg (16 ca exemplu constructia
callor ferate de insemn'atate locala (nr. 12, pag. 149), oselele locale (nr. 14-15, pag. 376) etc.
Este absolut evident & nu ne putem inchipui un stat
modern cu adevairat democratic In care regiunile cu par-

ticularitati economice i de trai clt de oft importante, cu

o compozitie a populatiei deosebitg din punct de vedere
national etc., sg. nu se bucure de o asemenea autonomie.

Principiul centralismului, necesar dezvolVarii capitalismului, nu numai cal nu este subminat printr-o asemenea, autonomie (localg i regionara), ci, dimpotriv, tocmai multumitg, ei, el poate fi introdus in viat6 in mod democratic, i nu birocratic. Dezvoltarea largA, liber6 ci rapidil

a capitalismului ar fi cu neputinta, sau cel putin ar fi

extrem de ingreuiat6 lard o asemenea autonomie, care

a-tit concentrarea capitalurilor cit i dezvoltarea fortelor de productie, ci unirea a-tit a burgheziei cit
ci a proletariatului In cadrul general al statului. CAci interventia birocratic6 In problemele pur locale (regionale,
nationale etc.) constituie In general una dintre cele mai
mari piedici in dezvoltarea economid. i politica', iar In
particular una din piedicile intImpinate de centralism In
Enlesnefte

problemele sale serioase, Insemnate, fundamentale.

De aceea iti vine greu A' nu zimbeti chid vezi cum se
str6duiete admirabila noastra Rosa Luxemburg, luindu-i

un aer foarte serios i Intrebuintind cuvinte pur mar-

xiste", s ne demonstreze posibilitatea de a aplica revendicarea autonomiei numai la Po Ionia, numai ca o exceptie ! Desigur ca." nu intervine aci citui de putin patriotism
de proprie parohie", ci numai consideratii practice"... cu
privire, de pild, la Lituania.

Rosa Luxemburg ia patru gubernii: Vilna, Kovno,

Grodno i Suvalki, asigurindu-i pe cititori (ca i pe sine

insaci) ca.' lituanienii locuiesc mai ales" In aceste guberwww.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLENIA NATIONALA

151

nii In acelaci timp, adunind la un loc populatia acestor

gubernii, ea obtine pentru lituanieni o proportie de 23%

din populatia intreagg, iar dack-i reunim pe imuzi cu lituanienii obtinem o proportie de 31% din populatia totala
mai putin de o treime. Concluzia care se impune, desigur,
este c ideea cu privire la autonomia Lituaniei este arbi-

trail ci artificiala" (nr. 10, pag. 807).

Cititorul familiarizat cu neajunsurile cunoscute de toatO

lumea ale statisticii noastre oficiale ruse va observa indat

eroarea Roiei Luxemburg. De ce a fost luat gubernia

cloud
Grodno in care lituanienii formeaza numai 0,2%
din populatia total'a? De ce a fost luata
gubernia Vilna in totalitatea ei i nu numai judetul Troki,
in care lituanienii formeag mapritatea populatiei? De ce

zecimi la sutd

a fost luatl toat gubernia Suvalki, stabilind proportia

lituanienilor la 52% din intreaga populatie, ci nu numai
judetele lituaniene, adic 5 judete din 7, in care lituanienii formeag 72% din totalul populatiei?

Este ridicol s discutOm asupra conditiilor ci cerintelor

capitalismului de asfazi ci s. ne referim la impOrtirea administrativ a Rusiei, ImpOrtire cazon, birocratic, cu
caracter medieval ci feudal in forma ei cea mai grosolana
(guberniile, nu judetele), i sa nu ne referim la imprtirea
contemporana", capitalista.'". Este limpede ca lumina zilei
ea In Rusia nici vorbg nu poate fi de vreo reform6 locala
cit de cit serioas fr desfiintarea acestei impOrtiri adminis-

trative ci inlocuirea ei printr-o impartire cu adeveirat contemporan", care BA raspunda cu adevarat nu cerintelor
fiscului, nu ale birocratiei nu ale rutinei nu ale mocierilor,
nu ale popilor, ci cerintefor capitalismului, mentionind
c printre cerintele actuale ale capitalismului va figura,
fr indoiala, ci revendicarea unei cit mai mari unitati a
compozitiei nationale a populatiei, deoarece nationalitatea,
identitatea de limb constituie un factor important pentru
cucerirea pietei interne ci pentru deplina libertate a circulatiei economice.
Curios este faptul cg. aceast evidental eroare a Rosei
Luxemburg este repetata de bundistul Medem, care ar vrea
s dovedeascO nu particulariatile exceptionale" ale Poloniei, ci nepotrivirea principiubui autonomiei nationalteritoriale (bundictii sint pentru autonomia nationala exwww.dacoromanica.ro

152

V.

I. LENIN

teritorial!). Bunditii i lichidatorii notri culeg din lumea Intreag toate greelile i toate ovaielile oportuniste
ale social-democratilor din diferite, tari i de diferite natiuni, adunind in bagajul lor, in mod obligatoriu, tot ce
este mai Mu in social-democratia mondiala: taieturile din
scrierile bunditilor i lichidatorilor, puse la un loc, ar putea
constitui un model de muzeu social-democrat de prost gust.
Autonomia regionall afirma sententios Medem
este

potrivit pentru o regiune, un tinut", nu insg pentru

districtele letone, estoniene etc. cu o populaiie intre 500.000

i 2.000.000, cu un teritoriu eft al unei gubernii. N-ar

mai fi autonomie, ci o simpld zemstvd... Peste aceasta zemstva

ar trebui de-abia s fie instituit6 o adev'aratsa. autonomie"... i

autorul condamn sfrimarea" vechilor gubernii i judete*.

In realitate ins6 sfarimarea" i deformarea conditiilor

capitalismului contemporan nu este, altceva declt pastrarea impartirii administrative cazone, cu caracter medieval i feudal. Numai oamenii Otruni de spiritul acestei
Impdrtiri pot EA reflecteze cu un aer de savant" la contra-

punerea dintre notiunile de zemstva" i de autonomie",

avind grija ca autonomia" & fie aplicat dup ablon la
regiunile mari, iar zemstva la regiunile mici. Capitalismul
de azi nu simte de loc nevoia unor astfel de abloane birocratice. Pentru care motiv. n-ar putea sa. existe districte
nationale autonome cu o populatie nu numai de 500.000,
dar chiar i de 50.000 de locuitori, pentru care motiv asemenea districte n-ar putea sa se uneasd In cele mai felurite
chipuri cu districtele invecinate de diferite marimi Intr-un
singur tinut" autonom, dad. acest lucru este convenabil,
dad este necesar circulatiei economice, toate acestea
constituie un secret al bundistului Medem.
NotAm d programul national de la Brno al social-democratiei se situeazai complet pe terenul autonomiei natio-

nal-teritoriale, propunind impartirea Austriei In districte

nationale delimitate", in locul teritoriilor istorice ale

coroanei" ( 2 al programului de. la Brno). Noi n-am fi

mers atit de departe. FAr indoiala c compozitia uninational'a a populatiei este unul dintre factorii cei mai siguri
ai unei circulatii comerciale libere largi, cu adevdrat mo-

* V. Medem: Cu privire la modul de a pune problema national9 In

Rusia", Vestnik Evropl" 773 1912, nr. 8 1 9.

www.dacoromanica.ro

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

163

derne. Fara indoiala ca nici un marxist i nici chiar un

democrat hotarit nu va lua apArarea teritoriilor coroanei austriece i a guberniilor i judetelor ruseti (acestea

nu shit chiar atlt de rele ca teritoriile coroanei austriece,

dar totui sint destul de rele), nu va incerca s. conteste
necesitatea inlocuirii acestei impartiri administrative Invechite prin alta, pe eft posibil dupa criteriul compozitiei
nationale a populatiei. In sfirit, WA. Indoiala c. pentru
lnlaturarea oricarei asupriri nationale este extrem de importanta crearea unor districte autonome, fie i de cea mai
mica intindere, cu o compozitie nationala integralA, unitara, iar in jurul acestor districte ar putea gravita" i ar
putea intra in legaturi cu ele i diferite uniuni libere i
membrii acestei nationalitati, imprAtiati In diferitele parti

ale tarii sau chiar ale globului pdmintesc. Toate acestea

sint lucruri indiscutabile i ar putea fi contestate numai
dintr-un punct de vedere birocratic inapoiat.
Compozi.tia nationala a populatiei constituie frig unul

dintre cei mai importanti factori economici, dar nu singurul $i nici cel mai important factor. In regimul capitalist, oraple, de pildd, joaca un rol economic extrem de
important; or, orasele peste tot i in Polonia, i in Lituania, i in Ucraina, i in Velicorusia etc.
se caracterizeaza prin cea mai pestrit compozitie nationala a
populatiei lor. A rupe oraele de satele i districtele care
graviteaza economicete in jurul lor ca urmare a considerarii momentului national", ar fi absurd i imposibil.
De aceea marxistii nu trebuie s aiba ca baza de orientare, In
Intregime i exclusiv, numai principiul national-teritorial".
5i mult mai justa cleat rezolvarea austriaca este re-

zolvarea problemei indicate la ultima consfatuire a marxitilor din Rusia. In problema analizata, aceasta consfatuire a formulat urmatearea teza:
...este necesard... o 181.0 autonomie regional" (desigur nu
numai pentru Polonia, ci pentru toate regiunile Rusiei) si o auto-

administrare loca1 6 pe deplin democraticA, delimitIndu-se granitele

regiunilor autonome si ale celor care se autoadministreaza' (nu pe
baza granitelor actualelor gubernii, judete etc.), ci pe baza lurii In
consideratie de catre Insgsi populatia locala a conditiilor economice
si de trai, a compozitiei nationale a populatiei etc."
* Vezi culegerea de WS, gag. 99-100. Nola Red.

www.dacoromanica.ro

154

V.

I.

I.ENTN

Compozitia national a populatiei este pusg. aci aleituri

de alte conditii (in primul rind cele economice, apoi cele
de trai etc.), care trebuie sa." serveascal ca baza pentru stabilirea noilor granite, corespunzaloare capitalismului contemporan, iar nu spiritului cazon i asiatic. Numai populatia
local este in stare s 5. tint seam5." pe deplin si exact de
toate aceste conditii, iar pe baza acestor constatri parlamentul central al statului va stabili granitele regiunilor
autonome i sfera de competing a seimurilor autonome.
*

Ne mai ilmine s cercetthn problema privitoare la

dreptul natiunilor la autodeterminare. In aceast problemg s-au angajat, in vederea popularizrii" greselilor
Rosei Luxemburg, o colectie intreag6 de oportunisti de
toate nationaliatile: i lichidatorul Semkovski, si bundistul Libman, si social-nationalistul ucrainean Lev Iurkevici. Vom consacra ,articolul nostru viitor acestei probleme, pe care a incurcat-o de tot intreaga colectie"
pomenia.
Scris in octombrie-decenzbrie 1913

Publicat In 1913 In revista

Prosvegcenie" nr. 10, 11 i 12

Semnat: V. Ilin

Se iipttreete duptt textul

lui V.I. Lenin ed. a 4-a,

Operelor

voi. 20, pag. 1-34

www.dacoromanica.ro

155

ESTE NECESARA.

0 LOMA DE STAT OBLIGATORIE ?

Liberalii se deosebesc de reactionari prin faptul cO, cel

putin pentru coala elementard, recunosc dreptul de predare In limba materna. Ei shit lnsa In totul de acord cu
reactionarii In ceea ce privete necesitatea existentei unei
limbi de stat obligatorii.
Ce Inseamna o limb6 de stat obligatorie? Practic, Inseamn ca limba velicoruilor, care constituie minoritatea
populatiei din Rusia, este impusa restului populatiei din
Rusia. In fiecare coala predarea limbii de stat trebuie sa fie
obligatorie. Toate lucrarile of iciale trebuie, obligatoriu , sa fie
Intocmite In limba statului, i nu In limba populatiei locale.

Cum justifica necesitatea unei limbi de stat obligatorii

partidele care o apara?
Argumentele" ultrareactionarilor slut, firete, sumare:
toate populatiile alogene trebuie tinute din scurt i sa nu
li se permita Bali ia nasul la purtare". Rusia trebuie

sa fie indivizibila, iar toate popoarele trebuie BA se supuna

elementului velicorus, deoarece velicoruii ar fi, chipurile,
ziditorii i ctitorii pamintului rusesc. De aceea limba clasei dominante trebuie sa fie limba de stat obligatorie. Domnii
Purikevici nu s-ar da In laturi chiar de a interzice cu desa-

virire dialectele ciineti", pe care le folosete aproape

60% din populatia nevelicorusa a Rusiei.

Pozitia liberalilor este cu mult mai civilizata" i mai

subtile. Ei sustin ea In anumite limite (de pilda In coala
elementara) limba materna trebuie sa fie Ingaduita. Dar

totodata sustin obligativitatea limbii de stat. Ea ar fi

necesara, zic ei, In interesul culturii", In interesul Ru.siei

unice" i indivizibile" etc.

www.dacoromanica.ro

156

V.

1. LENIN

Viata de stat este afirmarea unitAtii culturale... Din cultura

unui stat face parte neapArat si limba de stat... La baza vietii de
stat stA unitatea puterii i limba de stat, care este instrumentul
acestei uniti. Limba de stat are aceeasi putere de constringere
obligatorie pentru toat6. lumea ca i toate celelalte forme ale vietii
de stat...
Dad( Rusiei fi este sortit s4 ramInA unica i indivizibil,
trebuie s. ap6rAm cu trie limba literara rusk care prezinfa o
necesitate de stat".

Iatai filozofia tipicg a liberalului in leggtur cu necesitatea unei limbi de stat.

Cuvintele de mai sus le-am imprumutat din articolul
d-lui S. Patrakin, apa'rut in ziarul liberal Den"78 (nr. 7).
Pentru asemenea idei, huliganica Novoe Vremea" 1-a
gratificat pe autor cu o caldg sgrutare. D-1 Patrakin ex-

pune aici idei pline de bun simt", a declarat ziarul lui

MenOkov (nr. 13.588). Pentru asemenea idei pline de bun

simt", huliganii aduc permanent elogii i ziarului nationalliberal Russkaia Mts1"79. Si cum sg nu aducg elogii, din
moment ce liberalii propag cu ajutorul unor argumente

civilizate" idei care plac atit de mult celor de la Novoe

Vremea"?

Limba rusg este mare i pling de vigoare, ne spun liberalii. Se poate oare sg nu vreti ca fiecare locuitor al oricania dintre periferiile Rusiei sg cunoascg aceasta mare
viguroasg limbg.? Oare nu vedeti c limba rusg va Imboggti literatura populatiei alogene i ti va da posibilitatea sg se impgrtgeasca din tezaurul marilor valori culturale etc.?
Toate acestea shit perfect adevgrate, domnilor liberali,
le rgspundem noi. Stim mai bine cleat voi cg limba lui

Turghenev, Tolstoi, Dobroliubov i Cernievski este mare

si pling de vigoare. Noi vrem mai mult cleat voi ca intre
clasele asuprite ale tuturor natiunilor care populeazg. Rusia;
fgr nici o deosebire, sg se stabileascg un contact cit mai
strins cu putintg i o unitate fraleasca. Si se Inte lege c
noi sintem de pgrere ca fiecare locuitor al Rusiei sg aibg

posibilitatea sg. Inv* marea limbg rusg.

Un singur lucru nu vrem: elementul constringerii. Noi
nu vrem sg bgggm oamenii in rai cu bita. Cgci oricite
fraze frumoase despre culturg" ati rosti, limba de stat
obligatorie implic ideea constringerii, ideea unei limbi
www.dacoromanica.ro

ESTE NEdEsAikA O LiMAA D2 STAT dimAdATORI8

157

impuse cu sila. Noi credem c. marea i viguroasa limbh

rush nu are nevoie ca cineva, oricine ar fi el, s-o Inv*

sub amenintarea bitei. Sintem convinsi c. dezvoltarea capitalismului In Rusia i, In general, intregul mers al vieii
sociale duo la apropierea tuturor natiunilor Intre ele. Sute
de mii de oameni se muth de la un capht la altul al Rusiei,
compozitia nationalh a populatiei devine eterogenh, izolarea i inapoierea nat,ional trebuie sh disparh. Cei care
prin conditiile lor de viath si de munch au nevoie s cunoasch

limba rush, o vor invhta i fhr bith. Iar constringerea

(bita) nu poate avea decit un rezultat: va ingreuia phtrundereamarii i viguroasei limbi ruse In alte grupuri natio-

nale i

ceea ce este principal

va face sh creasch vrajba,

va crea o multime de frictiuni noi, va marl frhminthrile

va ingreuia intelegerea reciproch etc.
Gine are nevoie de toate acestea? Poporul rus, democr4ia rush nu au neyoie de aceasta. Poporul rus nu admite
nici un /el de asuprire national, chiar dach aceasth asuprire se face in interesul culturii i vietii de stat ruse".
lath de ce marxistii rusi declara ch este necesar set nu
existe o limbh de stat obligatorie, asigurindu-se totodath
populatiei scoli in care predarea sal se fach in limba popul4iilor respective; sh se Inscrie in conStitutie o lege fundamental: care sa declare nevalabile orice privilegii ale
cuthrei sau cuthrei naiuni i orice incalcari ale drepturilor
minoritatii nationale...
Proletarskaia Pravda" nr. .14 (32)
din 18 ianuarie 1914

Se tipamte dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol.

20, pag. 54-56

www.dacoromanica.ro

158

CU PRI-VIRE
LA ISTO RLt PRO GRAMULUI NATIONAL

IN AUSTRIA g RUSIA
In Austria programul national al social-democratiei a
fost pus in discu-tie i adoptat la congresul de la Brno din
1899. Este extrem de rgspindit parerea greqit cum c
la acest congres ar fi fost adoptat aa-numita autonomie
cultural-nationald". Dimpotriva. La acest congres ea a lost
respinsii in unanimitate.
Social-democratii slavi din sud au propus congresului
de la Brno (vezi pag. XV din procesele-verbale oficiale in
limba german6) un program de autonomie cultural-national, exprimat in felul urn:Calor:
( 2) fiecare popor care locuieste In Austria, independent de
teritoriul pe care-1 ocupd membrii sdi, formeazA un grup autonom
care-si rezolvA In mod cu totul independent treburile sale nationale
(culturale si de limb6)".

Cuvintele pe care le-am subliniat exprima destul de

limpede esenfa autonomiei cultural-nationale" (denumit
inc. i exteritorial): statul trebuie s consfinteasca delimitarea natiunilor in ceea ce privete coala etc., fiecare
om fiind liber sa se inscrie In oricare dintre natiuni.
La congres, acest program a fost apgrat atit de Kristan,
eft i de influentul Ellenbogen. Dar apoi a fost retras. Nu
intrunise nici un vot. Conducaorul partidului, Victor Adler,
a spus: ... m lndoiesc c cineva consider In momentul
de fat ca acest plan poate fi realizat practic" (pag. 82 din
procesele-verbale).

Dintre obiectiile de ordin principial,aceea a lui Preisler

sunai astfel: propunerile tovarilor Kristan i Ellenbogen
ar avea drept rezultat eternizarea ovinismului, ci introwww.dacoromanica.ro

CU PRIV. LA ISTORIA PROGR. NATIONAL IN AUSTRIA *I RUSIA 159

ducerea hi in fiecare comuna oricit de mica, in fiecare

grup oricit de mic" (pag. 92, ibidem).
Paragraful 3 din programul care a fost adoptat la congresul de la Brno, referitor la cele de mai sus, sung. astfel:

regiunile care se autoadministreaza si shit populate de locuitori

de aceeasi natiune formeaz5. laolaltA o uniune nationala unicA, care-si

rezolv4 treburile nationale in mod complet autonom".

Acesta este un program teritorial, care din aceast6

cauzg. exclude in mod direct, bunoar, autonomia cultural-nationala evreiascii. Otto Bauer, cel mai mare teoretician al autonomiei cultural-nationale", -a consacrat un
capitol special din cartea sa (1907) demonstrrii imposibilithtii de a se cere autonomie cultural-nationalai" pentru
evrei.

De fapt, trebuie s5. remarcgm a marxitii grit pentru

deplina libertate a uniunilor, inclusiv a uniunilor oricaror
regiuni nationale (judete, plai, sate etc.); dar in nici un
caz social-democratii nu pot fi de acord ca statul sti consfinteasth prin lege uniunile nqionale unice Inauntrul
unui stat.
In Rusia tocmai partidele burgheze ale evreilor in totalitatea lor (precum i Bundul, care le tine isonul) au adoptat
programul autonomiei exteritoriale" (cultural-nationale),
care fusese respins de toti teoreticienii austrieci i de con.

gresul social-democratilor austrieci 11

Acest fapt, pe care bunditii au Incercat adesea, din

motive lesne de Inteles, sa-1 nege, poate fi uor controlat

cu informatii luate din cunoscuta carte: Formele mic6rii
vezi de asemenea Prosnationale" (Petersburg 1910)
vecenie", 1913, nr. 3.
Acest fapt aratal limpede ca structura sociald a Rusiei,
mai Inapoiat i cu un caracter mic-burghez mai pronuntat,
a dus, Intr-o masura mult mai mare, la contaminarea cu
nationalism burghez a unei parti dintre marxiti.
Oscilarile nationaliste ale Bundului au fost condam-

nate In mod formal i definitiv de congresul al doilea (1903),

care a respins in mod direct amendamentul propus de bununor institutii care sa
distul Goldblat cu privire la
',crearea
a nationalitatilor" (pseugaranteze libertatea de dezvoltare

donimul autonomiei cultural-nationale").

www.dacoromanica.ro

160

V.

I. LENIN

Cind, la conferinta lichidatorilor din august 1912, menevicii caucazieni care pin atunci luptaser hotArit
timp de un deceniu impotriva Bundului au alunecat ei
insii spre nationalism, fiind influentati de intreaga atmosfer6 nationalist a contrarevolutiei, ei au fost condamnati
nu numai de bolevici. Si menevicul Plehanov i-a condam-

nat in mod categoric, denumind hotArirea lor adaptarea

socialismului la nationalism".

TovarAsii caucazieni scria Plehanov,

care au Inceput s
vorbeasa despre autonomie cultural fn locul autonomiei politica,
nu fac decit sg. confirme faptul Ca' se supun f gira nici o ratiune hegemoniei Bundului".

In gall de partidele burgheze ale evreilor, de Bun&

ci de lichidatori, autonomia cultural-national" a fost

adoptat numai de conferinta partidelor nationale mic-burgheze de orientare narodnic6 de stinga. Dar i aici acest
program a fost adoptat de 4 partide (Serp" partidul
muncitoresc socialist evreiesc; gromada bielorus; dacnaktutiun i socialictii-federalisti din Gruzia80), iar dou din

cele mai mari partide s-au ablinut de la vot: s-au abtinut

atit narodnicii nisi de stinga, cit i frachii" polonezi
(P.P.S.)1
Narodnicii ruci de stinga s-au pronuntat mai ales impo-

triva uniunilor nationalitalilor de drept public, obligatorii,

prevzute in faimosul plan bundist.
Din aceast scurt'a informatie istoric6 se intelege cauza
pentru care atit consfaluirea marxictilor din februarie cit
i cea din vara anului 1913 au condamnat cu hotrire ideea

mic-burghez6 i nationalist a autonomiei cultural-nationa1 e"81.

Puti

Pravdf" nr. 13
din 5 februarie 1914

Semnat: M.

Se tipdrote duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 20, pag. 82-84

www.dacoromanica.ro

161

CATRE INESSA ARMAND

Draga prietena 1 Iti trimit, pentru ,5ahterskii Listok"82,

proiectul apelului adresat ucrainenilor i te rog foarte mult
sa procedezi cu tact (In aa fel limit & nu apard ca venind din

partea mea i, de preferat, nici din partea ta), asigurind

publicarea lui prin intermediul lui Lola i al

cltorva ucraineni (bineinteles, Empotriva lui Iurkevici i,

pe eft posibil, fail tirea acestui filistin pariv, a

acestui nationalist mIrav, care, sub steagul marxismu-

lui, predica fmptirtirea muncitorilor pe nationahtati i

crearea unei organizatii nationale aparte a muncitorilor
ucraineni).

Intelegi de ce mi-e neplacut sa trimit In numele meu

acest proiect. Lola mi-a scris ca. este de acord cu mine impotriva lui Iurkevici, dar el e un naiv. Or, In aceasta cbestiune

nu este Ingaduita nici o Intlrziere. E foarte important ca

din mijlocul social-democraOlor ucra-

ineni sa rasune un glas In favoarea unitatii si Empotriva

Impartirii muncitorilor pe natiuni , i acum ,5ahterski

Listok" (chiar azi, miercuri 1 aprilie, am primit suplimentul

la numarul de duminica al lui Puti Pravd1"83) trebuie sa

fie imediat folosit pentru aceasta treaba.

Copiaza proiectul meu (shit de acord cu orice schimbare,

cu conditia sa ramIna un protest fati Impotriva Impartirii
pe natiuni) Lola singur sau cu Inca cineva etc. s ia fi
sei-1 traducci in ucraineand, apoi sa-1 trimita, prin mine, la
Puti Pravdi" In numele lui sau (i mai bine) In numele unui
grup (fie el i din 2-3 persoane) de marxiti ucraineni (sau,
i mai bine, de muncitori ucraineni).
11

Despre problema nallonall

www.dacoromanica.ro

162

V.

I. LENIN

Treaba asta trebuie fg.cut cu tact i repede, impotriva

lui Iurkevici i /lira qtirea liii, cci acest potlogar e in stare
s51 fad. mult ran.
(Am primit relatarea ta despre referatul lui Stepaniuk

despre cuvintarea lui Iurkevici: Ii spun deschis, mi-e

necaz pe tine: n-ai inteles ce-i esential la Iurkevici).
0 cordial stringere de mina. V. U.
Dach" proiectul meu ar fi prezentat In limba ucrainean
i ar fi completat cu vreo doua, trei exemple vii referitoare
la Ucraina, ar fi cit se poate de bine!! In ceea ce privete
ci

Puti Pravdr,os-o scot eu la capt.

Scried

la 19 martie
1914

(1

aprilie)

Trimisd de la Cracovia la Paris

S e tipttreete duptt teaclul

Operelor lui V .1 . Lenin, ed. a 4-

vol.

36, pag. 100-101

www.dacoromanica.ro

163

PROIECT DE LEGE CU PRITIRE LA EGALITATEA

IN DREPTURI A NATIIJNILOR
Tovargi 1

Fractiunea muncitoreasc6 social-democrat rug a hotarn s prezinte Dumei a IV-a de stat proiectul de lege pentru abrogarea ingrAdirilor in drepturi ale evreilor i ale celorlalti alogeni", pe care 11 yeti gsi mai jos.
Proiectul de lege prevede abrogarea tuturor ingr6dirilor
de ordin national Impotriva tuturor natiunilor: evrei, polonezi etc. Dar el vorbete deosebit de amnuntit despre Ingrdirile Indreptate impotriva evreilor. Cauza e clara: nici
o nationalitate din Rusia nu este atit de asuprit i prigonit ca natiunea evreiascal. Antisemitismul prinde rdcini

tot mai adinci in rindul paturilor avute. Muncitorii evrei

gem sub un dublu jug: i ca muncitori i ca evrei. In ultimii

ani prigoana Impotriva evreilor a luat proportii nemailntIlnite. Este suficient s amintim pogromurile antievre-

ieti i afacerea Beilis.

In aceste condiii, marxitii organizati trebuie C acorde

problemei evreie0i atentia cuvenita..

Se intelege de la sine c5. problema evreiasc6 poate fi

rezolvat in mod serios numai o data cu problemele fundamentale care stau la ordinea zilei in Rusia. Se Intelege de

la sine c nu ne ateptam ca Duma a IV-a nationalistopurikevicista sa abroge ingrdirile impotriva evreilor i

impotriva celorlalti alogeni". Dar clasa muncitoare e da-

toare 8 ridice glasul. i deosebit de tare trebuie sa." rdsune

Impotriva 4'supririi nationale glasul muncitorului rus .
Publicind proiectul nostru de lege, sper6m c muncitorii
evrei, muncitorii polonezi i muncitorii celorlalte nationaII=

www.dacoromanica.ro

V.

164

I. LENIN

liti asuprite Ii vor spune pgrerea despre el i vor propune

amendamentele lor, dac vor socoti de cuviint.
*i in acelai timp spernn ca muncitorii rutiti vor sprijini
deosebit de energic proiectul nostru de lege prin declaratiile
lor etc.
La proiectul de lege vom anexa, potrivit art. 4, o list5.
separat a regulamentelor i legiuirilor care urmeaz5: sa fie
abrogate. Aceast anex va cuprinde aproape 100 de legiuiri
de acest fel, care privesc numai pe evrei.
PROIECT DE LEGE
PENTRU ABROGAREA TUTUROR INGRADIRILOR
DREPTURILOR EVREILOR SI /N GENERE A TUTUROR
INGRADIRILOR LEGATE DE ORIGINEA SAU DE
APARTENENTA LA VREO NATIONALITATE,
ORICARE AR FI EA

1. CeVatenii tuturor nationalit-tilor care locuiesc pe teri-

toriul Rusiei shit egali In fata legii.

2. Nici un ceatean al Rusiei, far deosebire de sex sau
confesiune, nu poate fi IngrAdit in drepturile sale politice,
ci in genere in nici un fel de drepturi, pe temeiul originii

sale sau al apartenentei la vieo nationalitate, oricare ar fi ea.

3. Se abrog5 toate legile de orice fel, toate regulamentele
provizorii, toate notele inserate In legi etc. care prevad ingrdiri impotriva evreilor in orice domeniu al vietii sociale
i de stat. Se abrogA art. 767, vol.. IX, care glasuieflte c5.

evreii shit sup* legilor generale In toate cazurile in care

nu s-au stabilit reguli speciale pentru ei". Se abrog5. Ingradirile de orice fel Impotriva evreilor In ceea ce privekste
dreptul de domiciliere i deplasare, dreptul la Invdtalturg.,
dreptul de a ocupa functdi de stat i publice, drepturile electorale, serviciul militar; dreptul de a dobindi i arenda
bunuri imobile la orace, la sate etc., se abrog5 toate Ingrdirile Impotriva evreilor in ceea ce privete exercitarea profesiilor libere etc. etc.

4. La legea de fag se anexeaz o list5. a legiuirilor,

dispozitillor, regulamentelor provizorii etc. care prevd ingrdiri ale drepturilor evreilor ci care urmeaz s5. fie abrogate.
Puti PravdP nr. 48
din 28 martie 1914

Se tiptireete dupd lextaa

Opere/or ha V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 20, pag. 168-164

www.dacoromanica.ro

165

CU PRIVIRE
LA PROBLEMA POLITICII NATIONALE"

Vreau s ma opresc asupra politicii guvernului nostru

In problema nationala. In domeniul chestiunilor care slut

la noi de competinta" ministerului afacerilor interne,

aceasta este una dintre cele mai importante. Din ziva chid

Duma de stet a discutat ultima oar. bugetul acestui minister, problema nationala In Rusia este pusa de clasele
noastre conducatoare pe primul plan gi devine din ce In
ce mai acuta.
Afacerea Beilis a atras din nou atentia lumii civilizate
asupra Rusiei dind la iveala rinduielile ruginoase care dom-

nese la noi. In Rusia nu exista nici urma de legalitate.

In degantata i neruginata actiune de atttare pe care o duo
impotriva evreilor,
administratiei i politiei le este permis totul, inclusiv acoperirea gi tainuirea crimelor. Tocmai
acesta a lost rezultatul afacerii Beilis, care a aratat legatura string i intima*...
Pentru a dovedi ca nu exagerez atunci clnd vorbesc
despre atmosf era pogromista pe care o respira Rusia, pot

aduce marturia unui om foarte sigur", a unui publicist

foarte conservator, care face minigtri", i anume printul
Megcerski. Iata cuvintele unui rus din Kiev", reproduse
de el In revista sa Grajdanin"85:
Tr Aim tntr-o atmosfern sufocant: oriunde te-ai duce, auzi

oapte de complot, peste tot se simte setea de singe, peste tot se simte
miasma denunturilor, pretutindeni urn, murmure, gemete"*...

iata atmosfera politica pe care o respira Rusia. Chid aceasta

este atmosfera, e pur i simplu ridicol sa vorbegti sau s5

* Pagina urnuitoare a manuscrisului n-a rost gAsitS.

www.dacoromanica.ro

Noia Red.

166

V.

I. LENIN

te gindeti la drepturi, la legalitate, la constitutie i la

alte naivitati liberale de felul acesta; mai bine zis: ar fi

ridicol, daca n-ar fi... serios!

Orice om din tara noastra, cit de cit contient i atent,
simte zi de zi aceasta atmosfera. Insa nu tori au destula
trie ca sa-i dea limpede seama de semnificatia acestei
atmosfere pogromiste. De ce domnete la noi o astfel de

atmosfera? De ce poate ea sa. domneasca? Numai din cauza

ca tara trece in fapt printr-o stare de reizboi civil prost camuflata. Sint unii carora nu le este de loc placut sal recunoasca acest adevar; sint unii care ar vrea s arunce un
val peste acest fenomen. Liberalilor nqtri
i progresistilor i cadetilor
le place in mod deosebit s faca asemenea valuri din petice de teorii aproape cu totul constitutionale". Imi permit sA cred insa ca pentru reprezentantiipoporului nu exista lucru mai rau, mai nelegiuit, decit de a raspindi de la tribuna Dumei de stat o minciuna care ne inaltr .

Toata politica guvernului fata de evrei i fata de ceilalti alogeni" iertati-mi aceasta expresie guvernamen-

tala" apare inteligibila, fireasca, inevitabila, de indat ce

privim adevarul in fatal ci recunoactem faptul neindoielnic
ca. Ora trece printr-o stare de razboi civil prost camuflata.
Guvernul nu guverneaza, ci poarta razboi.
si daca pentru acest razboi guvernul alege mijloace
pogromiste neaoc rusecti", aceasta e pentru ca. el nu disL
pane de alte mijloace. Fiecare se apard cum poate. Purickevici i amicii lui nu se pot apara altfel decit printr-o politica pogromista", deoarece nu au alta politica la dispozitia lor. E inutil sa te jeluiecti de acest lucru i e absurd
sa crezi c poti sa te achiti cu vorbarie despre constitutie,
despre drepturi sau despre sistemul de guvernare; aici e
vorba pur i simplu de interesele clasei lui Purickevici &
Co., de situatia grea in care se and aceasta clas.
Ori te rafuiecti" hotarit ci nu numai in vorbe cu aceasta
clasa, ori recunocti ca in intreaga politica a Rusiei atmosfera pogromista" este inevitabil ci de neinlaturat. Ori te
impaci cu aceasta politica, ori sprijini miccarea populara
de masa, ci in primul rind proletara, indreptata impotriva
ei. Ori
ori. Cale de mijloc nu poate exista aici.
Chiar ci statistica oficial din Rusia, adica aceea care
este cu buna ctiinta exagerata ci falsificata potrivit vedewww.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLITICII NATIONALE

167

rilor guvernului", arat ca velicorusii nu reprezintd cleat

43% din Intreaga populatie a tdrii. Velicorusii formeazd
in Rusia mai putin de jumdtate din populatie. PInd i malorusii, sau ucrainenii, au fost declarati la noi In mod oficial,
prin glasul lui Stolipin En persoand", ca fclnd parte din
alogeni". Prin urmare, alogenii" formeazd In Rusia 57%
din populatie, adic majoritatea populatiei, aproape 8/5,
iar In realitate, desigu.r, mai mult de 3/5. Sint ales In Duma

de stat din partea guberniei Ekaterinoslav, unde majoritatea covIrsitoare a populatiei e format din ucraineni.
Interzicerea sdrbdtoririi lui Sevcenko a fost o mdsurd atIt
de excelentd, atit de minunatd, atIt de fericit si de reusit
din punctul de vedere al agitatiei impotriva guvernului,
ca nici nu se poate imagina o mai bung. agitatie. Cred ca
nici cei mai buni agitatori social-democrati ai nostri care fac

agitatie Impotriva guvernului nu ar fi obtinut vreodat

Intr-un timp atit de scurt succese atIt de ametitoare ca suecesele obtinute, din punct de vedere antiguvernamental,
prim aceasta mdsurd. in urma acestei mdsuri, milioane ei
milioane de locuitori" au Inceput s. devind cetateni constienti i sd se convingd de justetea dictonului c Rusia
este o Inchisoare a popoarelor".
Partidele de dreapta i nationalistii de la noi VIA astdzi
cu atita foc Impotriva mazepistilor", faimosul nostru Bobrinski Ii apard pe ucraineni de persecutiile guvernului
austriae cu un atIt de superb zel democratic, Inc It ai crede
cd Bobrinski vrea sd. se Inscrie In partidul social-democrat

austriac. Dacd Insd prin mazepism" se Inte lege atractia

spre Austria si preferinta pentru rinduielile ei politice,

atunci s-ar putea ca Bobrinski s nu fie un mazepist"

dintre cei mai de pe urmd; cdci Bobrinski se plinge si face

zgomot pe tema persecutdrii ucrainenilor in Austria!! Ginditi-vd numai ce spun ucrainenii din Rusia, de pilda locui-

torii din gubernia Ekaterinoslav, pe care o reprezint eu,

atunci clnd citesc sau aud asemenea cuvinte 1 Dud Bobrinski In persoana", dad. nationalistul Bobrinski, daca
contele Bobrinski, dad. mosierul Bobrinski, daca fabricantul Bobrinski, dacd Bobrinski care este In relatii cu aristo-

cratia cea mai Ina lid (aproape cu sferele") &este cd In

unde nu exist nimic In genul rusinoasei resAustria

trictii a dreptului de locuit pentru evrei, sau In genul mirwww.dacoromanica.ro

168

V.

I. LENIN

avelor expulzari de evrei acute din capriciul unor guvernatori-satrapi, sau al interzicerii limbii materne ln coli
minoritatile nationale sint nApastuite i persecutate, atunci
ce sa mai spunem despre ucrainenii din Rusia?? ce sa mai
spunem despre ceila1i alogeni" din Rusia??
Oare Bobrinski gi ceilalti nationaligti, precum i cei de
dreapta, nu-i dau.seama ca trezesc la alogenii" din Rusia,

adica la 3/5 din populatia Rusiei, congtiinta faptului ca

Rusia este inapoiatii chiar fi In comparatde cu Austria, cea
mai Inapoiata dintre t6rile europene??
Revenim mereu la acelai lucru: situatia Rusiei, care
este guvernata de alde Purigkevici, sau, mai bine zis, care
geme sub caldiul Purigkevicilor, este atit de original, Inc It
discursurile nationalistului Bobrinski l'amuresc i alimen-

teaza de minune agitatia social-democrata.

Strduiegte-te, straduieste-te, prea luminate fabricant i
mogier Bobrinski; ne vei ajuta, desigur, sa-i trezim, sa-i
luminam gi sA-i clintim atIt pe ucrainenii din Austria eft
gi pe cei din Rusiall La Ekaterinoslav am auzit de la cltiva
ucraineni ca vor sa trimit contelui Bobrinski o adresa de
multumire pentru propaganda reugita pe care o face In
favoarea despartirii Ucrainei de Rusia. i nu am fost mirat
auzind acest lucru. Am vazut foi volante care aveau imprimat pe o parte ucazul pentru interzicerea sarbatoririi
lui evcenko, iar pe cealalt parte citate din discursurile
pline de elocinta ale lui Bobrinski in favoarea ucrainenilor...

Am fost de parere c. aceste foi volante sa fie trimise lui

Bobrinski, Purigkevici gi altor minigtri.
Dar daca Purigkevici gi Bobrinski slut agitatori de mina

Intlia In favoarea transformarii Rusiei Intr-o republica

democratica, apoi liberalii nogtri, inclusiv cadetii, vor sa

ascunda populatiei ca slut de acord cu alde Purigkevici In

unele chestiuni fundamentale de politica national5. Vorbind despre bugetul ministerului afacerilor interne, a carui
politica nationala e cunoscuta de toata lumea, nu mi-ag
Indeplini datoria daca n-ag vorbi gi de faptul c partidul
cadet este de acord cu principiile ministerului afacerilor
interne.
Intr-adevar, nu este oare limpede ca acela care vrea s

fie - - - ca sa folosim o expresie blinda: - - In opozitie"

fata de ministerul de interne, trebuie s cunoasca gi pe
www.dacoromanica.ro

CU RIVIRE LA PROBLEMA POLITICII NATIONALE

169

aliaii ideologici pe care acest minister Ii are in lagrul

cadetilor?

Dup cum relateaza ziarul Reci", in zilele dintre 23 i

25 martie a. c. a avut loc la Petersburg conferinta .ordinara

a partidului cadet sau a partidului libertatii poporului".

Problemele nationale scrie Reci" (nr. 83)
au fost
discutate... cu o deosebita insufletire. Deputatii de Kiev,
la care s-au raliat N.V. Nekrasov i A. M. Koliubakin, au
aratat ca problema nationala este un important factor In
devenire, de care trebuie sa se lila seama intr-un mod mult

mai hotrit cleat pina acum. F. F. Kokokin a aratat

lug c. atit programul cit i experienta politica' de Oda'

acum impun o foarte prudenta folosire a formulelor elastice ale autodeterminarii politice a nationalitatilor s".
Astfel expune lucrurile Reci". Si cu toate ca aceasta
expunere este inadins intocmita in aa fel ca fondul chestiunii s fie inteles de cit mai putini cititori, totui fondul
acesta este clar pentru orice om atent i care gindete.
Ziarul Kievskaia Misl", care simpatizeaza cu cadetii i
promoveaza vederile lor, reproduce discursul lui Kokokin,
adangind urmatoarea motivare: Caci lucrul acesta pate
duce la destramarea statului".
Sensul cuvintarii lui Kokokin era fara indoiala, acesta.
Punctul de vedere al lui Kokokin a invins la cadeti chiar
i democratismul foarte timid al Nekrasovilor i Koliubakinilor. Punctul de vedere al lui Kokokin este punctul

de vedere al nationalistului burghezo-liberal velicorus,

care apara privilegiile velicorufilor (dei acetia constituie
minoritatea in Rusia), i le apara mind En mind cu minis-

terul afacerilor interne. Kokokin a aparat teoreticete"

politica ministerului afacerilor interne
iata care este
fondul, iata care este miezul chestiunii.
Mai multa prudenta cu autodeterminarea politica" a
natiunilorI Sal nu duca" cumva la destramarea statului"1
iata congnutal politicii nationale a lui Kokokin, care
coincide En total cu linia fundamentala a politicii ministerului afacerilor interne. Dar Kokokin i ceilalti conducatori ai cadetilor nu slut copii. Ei cunosc perfect de bine maxima: nu-i facut omul pentru simbata ci .simbata pentru
om". Nu-i facut. poporul pentru stat, ci Eitatul pentru popor.
Kokokin i ceilalti conducatori ai cadetilor nu slut copii.
www.dacoromanica.ro

V.

170

I. LENIN

Ei inteleg perfect de bine el la noi statul este (in realitate) clasa Purikevicilor. Integritatea statului inseamna
integritatea clasei Purikevicilor. lath' ce-i preocupg pe
Kokoskini, dac e sa." privim direct fondul politicii lor,
smulgind de pe ea valul diplomatic.
Pentru mai mult claritate, imi ingklui sa dau un exem-

plu simplu. Se tie ca in 1905 Norvegia s-a despartit de

Suedia, in pofida protestelor vehemente ale moierilor sue-

dezi, care ameninlau cu rzboi. Din fericire, In Suedia

moierii iobagiti nu slut atotputernici, ca In Rusia, i nu

s-a ajuns la rzboi. Norvegia, care avea minoritatea popu-

l4iei, s-a despartit de Suedia in mod papic, democratic

i civilizat, qi nu asa cum ar fi dorit moierii iobggiti
i partidul rzboiului. Si care a fost rezultatul? A pierdut

oare poporul ? au suferit oare interesele culturii? sau interesele democra0ei? interesele clasei muncitoare de pe urma
acestei despArliri ? ?

at* de putin 1 Atli, Norvegia eft i Suedia fac parte

din thrile incomparabil mai civilizate decit Rusia, intre
altele, tocmai din mud ca". au tiut sa aplice in mod demo-

cratic formula autodeterminarii politice" a naidunilor.

Ruperea legaturii fortate a insemnat intdrirea legaturii economice liber consimtite, creterea apropierii culturale, creterea respectului reciproc intre aceste dou'd popoare, atit de

apropiate prin limb& etc. Comuniunea, apropierea dintre

popoarele suedez ili norvegian a ciftigat in fapt de pe urma
despartirii, deoarece desprOrea a insemnat ruperea unor
legaturi foriate.
Din acest exemplu se vede limpede, sper, ca Kokokin
i partidul cadet se situeaz in totul pe punctul de vedere al
ministerului afacerilor interne atunci cind vor sa." ne sperie
cu. destrAmarea statului" i recomand o folosire prudent" a formulei autodeterminarii politice" a natiunilor,
formula' pe deplin clara tii necontestatal in intreaga democratie internationala. Noi, socia1-democr4ii, sintem dumanii oricdrui nationalism i adepOi centralismului democratic. Sintem adversarii particularismului i sintem convirqi c, in conditii egale, problemele progresului economic
i problemele luptei proletariatului impotriva burgheziei
pot fi rezolvate in statele mari cu mult mai mult succes
decit in cele mici. Ls noi preluim numai leggurile liber
www.dacoromanica.ro

CU PRIVIEE LA PROBLEM POLITICII NATIONALE

171

consimtite i nicicind legalurile fortate. Oriunde vedem

legnuri fortate intre natiuni, noi, car a propovAdui eft*
de putin desprtirea neapArat a fiecArei natiuni, apArm
cird rezerve i in mod hotrit

ci reptul fiecgrei natiuni

la autodeterminarea politic, adicA la despgrtire.

A apAra, a propovklui, a recunoalte acest drept inseamna

a apara egalitatea In drepturi a natiunilor, InseamnA a

nu admite legturile fortate, inseamna a lupta impotriva

oric6ror privilegii in stat ale unei natiuni, oricare ar fi ea,

inseamnsa. in acelai timp a educa pe muncitorii diferitelor
natiuni in spiritul unei depline solidariati de clas.
Solidaritatea de clasa a muncitorilor diferitelor natiuni
are de cltigat de pe urma inlocuirii legaiturilor fortate,
feudale, mentinute cu ajutorul fortei armate, prin legaturi
liber consimtite.
Noi punem mai presus de orice egalitatea in drepturi a
natiunilor In cadrul libertjii poporului i pentru socialism *...
i apgrarea privilegiilor velicoruilor. Noi ins spunem:
nici un fel de privilegii pentru nici o natiune, deplina egalitate in drepturi a natiunilor si unirea strins, contopirea
muncitorilor tuturor naliunilor.
Acum optsprezece ani, in 1896, Congresul international
de la Londra al organizatiilor socialiste i muncitdreti a
adoptat in problema national o hotrire care este singura
care indic cile juste atIt pentru nAzuintele in favoarea
unei adev6rate libertali a poporului", cit i pentru socialism. Aceasta hotArire glsuiete:
Congresul se declar pentru dreptul deplin al' tuturor
natiunilor la autodeterminare i ii exprim simpatia- pentru muncitorii din toate ri1e care sufefa in prezent sub
jugul despotismului militar, national sau de alt natura.
Congresul cheamai pe muncitorii din toate aceste tri et
intre in rindurile muncitorilor contienti din lumea intreagg,

pentru ca impreun6 cu ei s'a" lupte pentru biruirea capitalismului international i pentru infgptuirea telurilor socialdemocratiei internationale".

*i noi chemgm pe muncitorii tuturor natiunilor din

Rusia
ed,

uneasa. rindurile, c6ci numai aceabta upitgte

* Urmatoarele della paglui ale manuscrisului n-au too pane,

www.dacoromanica.ro

Nekl

172

V.

I. LENIN

poate garanta egalitatea In drepturi a natiunilor, libertatea

poporului ci interesele socialismului.
Anul 1.905 a unit pe muncitorii tuturor natiunilor din
Rusia. Reactiunea se straduiecte sA apte vrajba national.
Burghezia liberalA a tuturor natiunilor, i burghezia velicorusg lnainte de toate i mai mult ca orice, luptg pentru
privilegiile propriei natiuni (de exemplu: grupul polonez
din DumA este Impotriva egalitAtii In drepturi a evreilor
din Po Ionia),
lupt6 pentru izolarea nationala, pentru
exclusivismul national, ajutind astfel politica ministerului
nostru de interne.
Iar democratia adevAratA, In frunte cu clasa muncitoare,
ridicA steagul deplinei egalitAti in drepturi a natiunilor i
al contopirii muncitorilor tuturor natiunilor in lupta lor de
chg. Din acest punct de vedere, noi respingem aca-numita
autonomie cultural-national", adicA Impartirea ccolilor pe
nationalitAti In cadrul aceluiaci stat sau scoaterea colilor
din competinta statului gi trecerea lor in competinta unor
uniuni nationale organizate separat. Statul democratic trebuie BA recunoascA autonomia diferitelor regiuni, in special

a regiunilor ci districtelor avind o populwtie compusA din

diferite nationalitAti. 0 astfel de autonomie nu contrazice
cituci de putin principiul centralismului democratic; dimpotrivA, numai prin autonomia regiunilor se poate infAptui
un centralism cu adevarat democratic Intr-un stat mare ci
eterogen sub raportul compozitiei nationale. Statul democratic trebuie sA recunoascA neapArat libertatea deplind a
diferitelor limbi ci s. resping6 orice privilegii ale uneia din
limbi; Statul democratic nu va permite nici unei natiuni sA
apese, BA domine oa1t. natiune in nici un domeniu, In nici
o ramurA a treburilor a:AWL
Dar a lua ecolile din mlinile statului ci a le Imparti pe
natiuni organizate separat In uniuni nationale este o masur daunatoare din punctul de vedere al democratiei ci, In
O. mai mare mAsurA, din punctul de vedere al proletaria-

tului. Aceasta nu ar duce cleat la consolidarea izolArii

natiunilor, pe cind noi trebuie BA tindem spre o apropiere

intre natiuni. Aceasta ar duce la o crestere a covinismului,
pe cind noi trebuie sA tindem spre o aliant oft mai strInsA
Intre muncitorii tuturor natiunilor, spre lupta lor comunA
Impotriva oricdrui ovinism, Impotriva oricdrui exclusivism
www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLITICII NATIONALE

173

national, Impotriva oricilrui nationalism. Muncitorii tuturor

natiunilor au o singura politica colara: libertatea limbii

materne, o coala democratica ci laicci.
Inchei exprimlndu-mi Inca o data recunoctinta fata de
Purickevici, Markov 2 ci Bobrinski pentru reucita lor agitatie Impotriva Intregii orInduiri de stat a Rusiei, pentru
lectille lor concrete cu privire la inevitabilitatea transformarii Rusiei Intr-o republica democratica.
Scris duptl 6 (19) aprilie 1914
Publicat pentru prima oard in 1924
in revista Proletarskaia Revoliutiia"

nr. 3 (26)

Se tipdreste duptt textut

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a

vol. 20, pag. 197-204

www.dacoromanica.ro

174

EGALITATEA IN DREPTURI A NATIONALITITILOR

In nr. 48 (din 28 martie) al ziarului Puti Pravdi",

Fractiunea muncitoreasca social-democrata rusa a publicat

un proiect de lege cu privire la egalitatea In drepturi a

nationalitatilor, sau, cum suna titlul su oficial: Proiect
de lege pentru abrogarea tuturor ingradirilor drepturilor
evreilor i in genere a tuturor ingradirilor legate de originea sau de apartenenta la vreo nationalitate, oricare

ar fi ea".

in mijlocul zbuciumului si al grijilor pe care le aduce

lupta pentru existenta, pentru o bucata de pIine, muncitorii rusi nu pot si nu trebuie s. uite asuprirea nationala,
sub al carei jug se afla zecile de milioane de alogeni"
care populeaza Rusia. Natiunea dominanta

velicorusii

formeaza circa 45% din intreaga populatie a imperiului.

La fiecare 1.00 de locuitori, peste 50 slut alogeni".
toata aceasta imensa populatie este pusa In conditii
de trai si mai inumane cleat conditiile de trai ale
poporului rus.
Politica de asuprire a nationalitatilor este o politica
de divizare a natiunilor. Ea este totodata i o politica de
sistematica pervertire a constiintei poporului. Toate calculele ultrareactionarilor au la baza sistemul de a opune
lntre ele interesele diferitelor natiuni, au la baza otravirea constiintei maselor nestiutoare i oropsite. Luati oricare din fituicile huliganice i yeti vedea c prigonirea
alogenilor", atitarea neincrederii reciproce Intre taranul
rus, mic-burghezul rus, meseriasul rus, pe de o parte, si
* Vezi culegerea de fatl, pag. 163-164

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

EGALITATEA IN DREPTURI A NATIONALITATILOR

175

Oran], mic-burghezul, meseriasul evreu, finlandez, polo-

nez, gruzin, ucrainean, pe de alt parte, constituie plinea

cu care se hra'neste intreaga bandg. ultrareactionara.
Dar clasei muncitoare nu-i trebuie divizare, ci unire.
Ea nu are dusman mai raiu decit prejudeatile si superstitiile sinistre pe care dusmanii ei le seamn5. In masa
nestiutoare. Asuprirea alogenilor" este o sabie cu dou5.

tgisuri. Cu unul loveste in alogeni", iar cu celalalt In

poporul rus.

De aceea clasa muncitoare trebuie a' se pronunte hoWit impotriva cricarei asupriri a nationaliatilor.

Agitatiei Mcute de ultrareactionari, care incearca. s-i

abata.' atentia in directia prigonirii celor de alt neam, clasa
muncitoare trebuie sg-i opuna.' convingerea c este necesara o deplin egalitate in drepturi, o renuntare totara i
definitiva." la orice fel de privilegii, ale oricarei natiuni.
Ultrareactionarii desfsoarg o agitatie deosebit de veninoasa.' impotriva evreilor. Diversii Puriskevici caut sit

faca din poporul evreu un tap ispgsitor pentru toate pacatele lor.

Si de aceea fractiunea muncitoreasca social-democrat

rusg. procedeazg foarte just acordind problemei lipsei de
drepturi a evreilor locul central In proiectul au de lege.
5i coala, i presa, i tribuna parlamentara totul,
absolut totul esi,e folosit pentru a semna o ur odioaa,
salbatic5., veninoaa impotriva evreilor..
Aceast5. treab6 josnic6 i mirsav6 o fac nu numai lepadaturile huliganice, ci si profesorii, savantii, ziaristil
deputatii reactionari. Milioane i miliarde de ruble se cheltuiesc pentru a otrvi constiinta poporului.
Este o chestiune de onoare pentru muncitorii rufi ca
proiectul de lege al fractiunii muncitoresti social-democrate ruse impotriva asupririi nationale a fie Int:grit cu
zeci de mii de semnaturi i declaratii proletare... Aceasta va
intairi mai mult dealt orice unitatea deplied, contopirea tuturor muncitorilor din Rusia far deosebire de nationalitate.
Puli Pravdi" nr. 62
din 16 aprilie 1914

Se tipereee dupe texiul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 20, pag. 215-216

www.dacoromanica.ro

176

CATRE S. G. SAUMEAN
19. V. 191.4

Iubite Suren I Am primit scrisoarea d-tale din 17.IV.

Sper ca-mi vei rgspunde dupa ce vei citi in Prosvesce-

nie"86 sfirsitul articolului despre autodeterminarea natiunilor (II scriu acum).

In legatura cu brosura d-tale impotriva lui An trebuie
s. dai neapeirat o Selbstanzeige* sau o expunere In Prosvescenie"87.

Iti mai propun urmatorul plan. Pentru a combate ineptiile autonomistilor cultural-nationali", fractiunea muncitoreasc social-democrat rug trebuie sa." 'clepuna In Duma

de stat un proiect de lege cu privire la egalitatea in drepturi a natiunilor si la aprarea drepturilor minoritatilor
nationale.

Trebuie sa Intocmim un proiect In sensul urnAtor88.

Principiul general al egalit'atii In drepturi ; impartirea tArii

in uniati teritoriale autonome si unitsati care se autoadministreaz, Imprtire care, printre altele, se va face dui:4 criteriul

national (populatia locala fixeaz granitele, parlamentul

central al statului le confirma); limitele competintei regi-

unilor i districtelor autonome, precum si a unitatilor locale

care se autoadministreaz; ilegalitatea oric6rei deroggri de
la principiul egalittii In drepturi a natiunilor In hotrlrile
regiunilor autonome, ale zemstvelor etc. ; consilii colare
comune, alese pe cale democratica etc.; libertatea si egalitatea limbilor alegerea limbii de ctre institutiile comunale etc. ocrotirea minoritatilor: dreptul la o cota pro*

Iniitiintare din partea autorului.

Note Trod.

www.dacoromanica.ro

177

QATRE S. 0. SAUMEAN

portional din fondurile alocate, la localuri de coal pentru

elevii alogeni" (gratuit), la profesori alogeni", la sectii

alogene" In muzee i biblioteci, teatre etc. ; dreptul fiecgrui

cet5lean de a cere (prin justitie) anularea oricgrei derog6ri de la principiul egalit6tii In drepturi, respectiv a
oricarei IncAlcAri" a drepturilor minorit4ilor nationale
(recens6minte ale populatiei din cinci In cinci ani In regiunile cu o populalie multinational, din zece In zece ani pe

scara Intregului stat) etc.

Am impresia c. pe aceasta cale putem explica pe fatelesul tuturor ch" autonomia cultural-nationala este o ineptie,

zdrobind definitiv pe adeptii acestei ineptii.

Acest proiect de lege ar putea s'a fie elaborat de marxiqti apartinind tuturor natiunilor sau foarte multor

natiuni din Rusia.

Serie imediat daa accepti s. dai o ming." de ajutor. In
general scrie mai des, cel putin o data pe saptamlna. Este
inadmisibil s'a nu rspunzi mult timp, ai In vedere acest
lucru mai ales acumll
Cu o stringere de ming., al d-tale, V.I.
Trirnis din Poronin la Baku
Pub Heat pentru prima oard in 1930

Se lipdregte dupd

textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 35, pag. 105-106

12

www.dacoromanica.ro

178

PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE

LA EGALITATEA TN DREPTURI A NATIITNLLOR
V LA APARAREA DREPTURILOR
MINO RITATIL R NATIONALE 89
1.

Hotarele unitgtilor administrative ale Rusiei, atlt ale

unitatilor rurale cit si ale celor urbane (satele,

judetele, guberniile, sectoarele i circumscriptiile oraselor,

suburbiile etc.), vor fi trasate din nou, tinindu-se seam5.

de actualele conditii economice, precum si de compozitia
nationalg a populatiei locale.
2. Aceast6 sarcina" va reveni unor comisii alese de
populatia local. prin vot universal, egal, direct si secret,
reprezentarea fiind proportional, iar minorittile nationale
care numericeste s1nt cu totul neinsemnate pentru a putea
alege (in conditiile reprezentArii proportionale) un membru

in comisie, vor alege un membru cu drept de vot con-

sultativ.
3. Confirmarea definitivg a noilor botare este de coinpetenta parlamentului central al statului.

4. Autoadministrarea local va fi introdus6 in toate

localiatile, Mira exceptie, pe baza votului universal, egal,

direct si secret si pe baza principiului reprezentarii proportionale, iar totalitatea localitgtilor care se caracterizeaz5.
prin conditii speciale geografice, de trai sau economice sau
printr-o compozitie national deosebit4 a populatiei au
dreptul de a se constitui in regiuni autonome si de a avea
seimurile lor regionale autonome.
5. Fixarea limitelor competintei a seimurilor autonome

si a institutiilor autonome locale va fi stabilit de catre

parlamentul central al statului.
6. Toate natiunile din stat se bucur de drepturi absolut
egale, i orice fel de privilegii acordate vreunei natiuni sau

limbi sint considerate inadmisibile si anticonstitutionale.

www.dacoromanica.ro

PROTECT DE LEGE

179

7. Institutiile autonome locale i seimurile autonome

vor stabili limba care va fi folosit in toate institutiile

publice i de stat din localitatea sau tinutul respectiv,
iar fiecare minoritate nationala are dreptul s. ceara respectarea neconditionata a drepturilor limbii sale pe baza
principiului egalitatii in drepturi, bunaoara dreptul de a
primi raspuns de la institutiile de stat i cele publice in
aceeai limba in care a fost redactata adresa etc. Maisurile
luate de zemstve, orap etc. care incalca egalitatea in drepturi a limbilor minoriatilor nationale, atit in domeniul f
nanciar cit i In cel administrativ, judiciar, precum i in
oricare alt domeniu, slut declarate nevalabile i pot fi anulate in urma protestului pe care-1 poate ridica oricare cetatean al statului, indiferent de domiciliul lui.

8. Fiecare unitate autonoma a statului, atit rurala

cit i urbana, alege

In baza votului universal, egal,
direct qi secret, dupa principiul reprezentdrii proportionale

consilii scolare, care vor administra in intregime i In

mod autonom fondurile pentru absolut toate nevoile de
ordin cultural i educativ ale populatiei, sub controlul si
conducerea institutiilor oraeneti i de zemstvd.
9. In unitatile teritoriale cu o compozitie nationala ete-

rogena, consiliile colare trebuie s fie alcatuite din cel

putin 20 de membri. Aceasta cifra (20) poate fi marit
prin botarirea unitatilor autonome i a seimurilor autonome. Localitatile in care minoritatea nationala constituie
5% din populatie slut considerate localitaid cu o compozitie
nationala eterogena.
10. Oricare minoritate nationala din unitatea autonoma

respectiva care numericete este cu totul neinsemnat

pentru a putea alege, in conditiile reprezentarii pro-

portionale, un membru In consiliul colar, are dreptul

sa aleaga in acest consiliu un membru cu drept de vot
consultativ.

11. Procentul sumelor destinate nevoilor culturale Si

educative ale minoritatilor nationale din regiunea respectiva nu poate fi proportional mai mic cleat procentul

minoritatilor nationale Ltd de intreaga populatie din

regiunea respectiva.
12. Recensamintul populatiei, care Inregistreaza i limba

materna a cetatenilor, se va face cel putin o data la

12k

www.dacoromanica.ro

180

V.

I. LENIN

10 ani pe intregul stat, i cel putin o data la 5 ani In

regiunile i ioca1itile cu o populatie a c6rei compozitie

nationalg. este eterogeng..
1.3. Orice msuri luate de consiliile scolare care intr-un

fel sau altul Incalcal deplina egalitate in drepturi a natiunilor gi a limbilor populatiei locale sau principiul potrivit
cruia procentul cheltuielilor pentru nevoile de ordin cultural-educativ nu poate fi proportional mai mic cleat procentul minoritgtilor nationale MO de populatie, shit considerate nevalabile gi pot fi anulate In urma protestului pe
care-1 poite ridica oricare cetlean al statului, indiferent
de domiciliul lui.
Serie duptl 6 (19) mai 1914

Publicat pentru prima oard in 1937

in Culegeri din Lenin", vol. XX X

Be

tiparefte dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 20, pag. 268-260

www.dacoromanica.ro

ml

PERVERTIREA MUNCITORIGOR
PRIN NATIONALISM RAFINAT

Cu cit miparea muncitoreascg se dezvolt mai mult,

cu attt mai inverpnate sint Incercrile burgheziei i ale
moqierilor iobAg4ti de a o Ina* i fgrimita. Amindoug.

i fdrimitarea prin influenta burghez, slut practicate permanent In

lumea Intreagg, In toate rile, diferitele partide ale claselor
dominante folosind clnd o metodg, cind cealalt.
In Rusia, mai ales dupg 1905, and burghezii mai de-tepti au vzut limpede Ca numai folosirea violentei nu este
eficace, diferitele partide i grupuri burgheze progresiste"
au Inceput sal foloseascg tot mai des metoda dezbindrii
muncitorilor, propagind diferite idei ci teorii burgheze care
sg. slabeasca lupta clasei muncitoare.
Din aceste idei face parte i nationalismul rafinat, care
sub cele mai plauzibile pretexte de placut sonoritate, ca,
de pildg, pretextul apgrarii intereselor culturii nationale",
a autonomiei sau a independentei nationale" etc. etc.,
propagg dezbinarea i farlmitarea proletariatului.
aceste metode, i anume ingbuOrea prin vio1en

Muncitorii comtienti depun toate eforturile pentru a

combate orice fe/ de nationalism, atit nationalismul brutal,

violent, huliganic, eft i nationalismul cel mai rafinat care
preconizeazg egalitatea In drepturi a natiunilor concomitent... pi feirimitarea cauzei muncitorecti, a organizatiilor
muncitorecti, a miccarii muncitorecti pe nationalitgti. Traducind in viafg hotgririle ultimei consfgtuiri (din vara anu-

lui 1913) a marxictilor, muncitorii conctienti apgr

spre deosebire de burghezia nationalistg de toate nuantele

nu numai cea mai depling, cea mai consecventa i cea
www.dacoromanica.ro

182

V.

I. LENIN

mai desavirsit egalitate n drepturi a natiunilor si a limbilor, dar i contopirea muncitorilor de diferite nationalitati
in diferite organizatii proletare unice.
In aceasta consta deosebirea radicala dintre programul
national al marxistilor i cel al oricarei burghezii, fie ea
chiar cea mai progresista".
Recunoasterea egalitatii in drepturi a natiunilor si a
limbilor este scumpa marxistilor nu numai din cauza cd
ei smnt cei mai consecventi democrati. Interesele solidarit-

tii proletare, ale unitatii tovarasesti in lupta de clash' pe

care o due muncitorii, cer o deplina egalitate In drepturi a
natiunilor, pentru a se inlatura chiar i cea mai mica ne-

incredere, instrainare, banuiala i vrajba dintre natiuni. Or,

egalitatea deplina in drepturi inseamna i negarea oricaror
privilegii pentru vreo limba, inseamna. recunoasterea drep-

tului la autodeterminare a tuturor natiunilor.

Pentru burghezie, In* revendicarea egalitatii In drepturi a natiunilor este in fapt foarte deseori egala cu preconizarea exclusivismului national si a sovinismului, este

foarte deseori compatibila cu preconizarea dezbinarii si instrainarii natiunilor. Feirei fndoial cd internationalismul
proletar nu se impaca cu acest lucru, caci el nu preconizeaza
numai apropierea intre natiuni, ci i contopirea muncitorilor
de toate nationalitatile statului respectiv In organizatii proletare unice. Din aceasta cauza, marxistii condamna In mod

hotarit asa-nurnita autonomie cultural-national", adica

scoaterea colii de sub conducerea statului si trecerea ei in

mlinile diferitelor nationalitati. Acest plan inseamna ca, in
ceea ce priveste problemele culturii nationale", coiile BA
fie impartite dupa nationalitatile uniunii statale respective pe uniuni nqionale, cu seimuri, fonduri destinate
ecolilor, consilii scolare i institutii scolare speciale.
Acesta este un plan de nationalism rafinat care perverteste i dezbina clasa muncitoare. Acestui plan (al bundistilor, lichidatorilor, narodnicilor, adica al diferitelor grupuri
mic-burgheze) marxistii Ii opun principiul: cea mai deplina
egalitate in drepturi a natiunilor i limbilor, care sa mearga

Oda la negarea necesitatii unei limbi de stat, paralel cu

sustinerea unei eft mai strinse apropieri intre natiuni, cu
sustinerea unitatii institutiilor de stat pentru toate natiunile, a unitatii consiliiiQr f;c0are, a unitatii politicii colare
www.dacoromanica.ro

PERVERTIREA MUNCITORILOR PRIN NATIONALISM RAFINAT

183

(scoala laical), a unitalii muncitorilor de diferite natiuni In

lupta Impotriva nationalismului oricdrei bzzrghezii nationale,
impotriva nationalismului, care pentru a-i Insela pe prostilnacieste prezentat sub forma lozincii culturii nationale".
Nationalistii mic-burghezi, bundistii, lichidatorii, narodnicii, colaboratorii ziarului Dzvin" n-au cleat BA' apere

pe fag principiile lor de nationalism burghez rafinat ;

un drept al bor. Dar sd. nu-i Insele pe muncitori, cum face,

bunaoard, d-na V.O. In nr. 35 al ziarului Severnaia Raboceaia Gazeta", cdutlnd sd-i Incredinteze pe cititori cum
c ziarul Za Pravdu" ar fi impotriva preddrii In scoli in
limba matern6111

Este o calomnie grosoland, deoarece pravdistii nu numai cd recunosc acest drept, dar 11 recunosc cu mai mult
consecventii cleat oricine. Aderind la hotdrIrile consfatuirii
marxistilor care a proclamat cd nu este necesard o limbd
de stat obligatorie, pravditii au fost prima In Rusia care au
recunoscut in intregime dreptul de a se folosi limba materna'. !

A confunda predarea in scoli in limba materna' cu Im-

pArtirea co1ii dupd nationalitdti in cadrul unui stat", au-

tonomia cultural-nationald" i scoaterea scolii de sub conducerea statului" inseamnd a da dovadd de cea mai crasd
ignoranta'.

Nicdieri In lume, marxistii (si chiar democratii) nu shit

impotriva preddrii In scoli In limba materna'. IV ithieri En
lurne, marxistii n-au adoptat programul autonomiei cultural-nationale"; acesta a lost propus numai in Austria.
Exemplul Finlandei, invocat de d-na V.O., se intoarce

Impotriva ei, caci In aceast lard a fost recunoscutd

realizat egalitatea En drepturi a natiunilor qi a limbilor (pe

care noi o recunoastem in mod neconditionat si mai consec-

vent cleat oricine), dar nici

()orbit- nu este de

scoaterea qcolii ae sub conducerea sta-

t u 1 u i", de uniuni nationale speciale pentru a conduce

treburile scolii, de o divizare a Intregului invdtdmint de
stat prin bariere nationale etc.
Puti Pravdi" nr.

din 10 mai 1914

Semnat: V. I.

82

Se tipdrelte dupd lextul

Operelor tui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 20, pag. 266-268

www.dacoromanica.ro

184

DE SPRE DREPTUL NATIUNILOR

LA AUTODETERMINARE

Paragraful 9 al programului marxiftilor din Rusia, paragraf care se ocup de dreptul natiunilor la autodeterminare, a provocat In ultimul timp (cum am i aratat In
Prosvecenie")* o adevaratai campanie a oportunktilor.

At It lichidatorul rus Semkovski, In ziarul lichidatorist din

Petersburg, eft i bundistul Libman i social-na-tionalistul
ucrainean Iurkevici s-au nApustit cu totii In ziarele lor asupra acestui paragraf, vorbind de el cu aerul cel mai dispreOitor. Nu Inpape Indoial c aceast6. nAvalire a celor doudsprezece seminlii" ale oportunismului asupra programului

nostru marxist este in string leg5.tur cu actualele oscirani nationaliste in general. De aceea, ni se pare oportun
o analiz amainunlit6 a problemei puse. Vom remarca doar
Ca

nici unul din oportunitii amintiti mai sus n-a adus

vreun argument propriu: cu totii nu fac cleat s repete cele

spuse de Rosa Luxemburg In articolul ei lung scris in limba
poloneza in 1908-1909: Problema nationala. i autonomia".
Cu argumentele originale" ale acestei autoare vom i avea
de-a face cel mai frecvent in expunerea noastrd.
1. CE INSEAMNA AUTODETERMINAREA NATIUNILOR ?

In mod firesc, aceast Intrebare se pune In primul rind

atunci clnd se face o Incercare de a examina din punct de
vedere marxist ap-numita autodeterminare. Ce trebuie sa
Inlelegem prin autodeterminare ? Trebuie oare cautat rspunsul In definiiile juridice deduse din feluritele noViuni
* Vez1 culegerea de feta, pag. 121-154.

IVota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

185

generale" ale dreptului? Sau rspunsul trebuie cAutat In

studiul istorico-economic al micarilor nationale?
Nu este de mirare faptul ca unor clomni ca Semkovski,
Libman, Iurkevici nici nu le-a venit in gind sa punA aceast

intrebare; ei nu fac declt sa chicoteascA pe seama lipsei

de claritate" a programului marxist, f Ara a ti mbar, pe
cit se vede, in naivitatea lor, c despre autodeterminarea
natiunilor vorbete nu numai programul rus din 1903, ci
i rezolutia Congresului international de la Londra din
1896 (despre aceasta vom vorbi In mod amanuntit la locul
cuvenit). Mu It mai surprinzator este faptul ca Rosa Luxemburg, care a declamat atit pe tema pretinsului caracter
abstract i metafizic al paragrafului In cauza, a azut ea
Insai tocmai In acest pacat al consideratiilor abstrabte ci
metafizice. Tocmai Rosa Luxemburg aluneca mereu pe panta
consideratiilor generale cu privire la autodeterminare (ajungind chiar 'Ana la foarte nostime speculatii In legatura cu
intrebarea: cum se poate afla vointa natiunii?), WA a

pune undeva in mod clar i precis chestiunea unde trebuie

cAutata rezolvarea problemei
in definitiile juridice sau

in experienta miccarilor nationale din lumea intreaga.

Formularea precisa a acestei probleme, pe care un marxist n-o poate ocoli, ar spulbera dintr-o data 9ho din argumentele Rosei Luxemburg. Miccarile nationale nu apar pen-

tru prima cub'. In Rusia ci nu sint inerente numai ei. In

lumea intreag5., epoca victoriei definitive a capitalismului

asupra feudalismului a fost legata de miccari nationale.

Baza economica a acestor miccari consta In faptul ca pentru victoria deplina a productiei de marfuri este necesar
ca burghezia sa cucereasca piata internA, este necesar ca
teritoriile cu populatii vorbind aceeaci limb sa se inchege
ca state, fiMd inlaturate totodata orice piedici in calea
dezvoltrii acestei limbi ci In calea incetatenirii ei In lite-

ratura. Limba este mijlocul cel mai important de comunicare

intre oameni; unitatea limbii ci dezvoltarea ei nestinjenit5.
este una din conditiile cele mai importante ale unui comert
cu adevarat liber ci pe scara larga, corespunzator capitalismului contemporan, ale unei libere 1 largi grupari a populatiei in clase diferite, in sfircit, o conditie a legaturii strinse

dintre piata ci mice patron sau patrona, vinzator ci cum-

Orator.

www.dacoromanica.ro

186

V.

I. LENIN

De aceea orice miscare nationala tinde (nazuieste) spre

formarea unui stat national, care sa satisfaca in cea mai

mare masura aceste cerinte ale capitalismului contemporan.

La aceasta imping factorii economici cei mai profunzi, iar

pentru Intreaga Europa apuseana, mai mult: pentru intreaga lume civilizata, statul national este tipic, normal
pentru perioada capitalista.

Prin urmare, daca vrem s. intelegem ce inseamna autodeterminarea natiunilor fr sa ne jucam de-a definitiile ju-

ridice, fara sa nascocim" definiii abstracte, ci analizind

conditiile istorico-economice ale miscarilor nationale, vom

ajunge in mod inevitabil la concluzia ca prin autodeterminarea natiunilor se lute lege despartirea lor statala de colec-

tivitati nationale straine, se intelege formarea unui stat

national de sine statator.
Vom vedea mai jos Ca mai slut i alte cauze pentru
care ar fi gresit sa se inteleaga prin dreptul la autodeterminare altceva decit dreptul la o existenta de stat inde-

pendenta. Acuma trebuie ins sa ne oprim asupra modului

in care Rosa Luxemburg a Incercat sa scape" de concluzia
inevitabila Ca tendinta formarii de state nationale are cauze
economice adinci.
Rosa Luxemburg cunoaste foarte bine brosura lui Kautsky Nationalitate i internationalitate" (supliment la re-

vista Neue Zeit" nr. 1, 1907-1908; traducerea rusa a

aparut in revista Naucinaia Misl", Riga 1908). Ea stie

c dupd ce a analizat in mod amanuntit problema statului

national, in 4 al acestei brosuri, Kautsky a ajuns la concluzia ca Otto Bauer subapreciazd forta tendintei formarii
de state nationale" (pag. 23 din brosura citata). Rosa Luxemburg citeaza ea insasi cuvintele lui Kautsky: Statul
national este forma de stat care corespunde cel mai bine
conditiilor contemporane" (adica capitaliste, civilizate, progresiste din punct de vedere economic, spre deosebire de
cele medievale, precapitaliste etc.), este forma In care el
poate sji ducal cel mai usor la indeplinire misiunea" (misiunea unei eft mai libere, mai largi si mai rapide dezvoltri
a capitalismului). La aceasta trebuie sa adaugam observatia concluziv mai precisa a lui Kautsky, i anume
ca statele cu o compozitie nationala eterogen (asa-zisele
state de nationalitati, spre deosebire de statele nationale)
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

187

sInt Intotdeauna state a cror alcAtuire intern a rAmas

dintr-o cauzA sau alta anormalA sau nedezvoltat pinA

la capat" (lnapoiatA). Kautsky
se intelege de la sine
vorbe0e de o stare anormalA exclusiv in sensul unei nepotriviri cu alcAtuirea cea mai adaptatA cerintelor capitalis'mului in dezvoltare.
Se pune acum intrebarea: ce atitudine a luat Rosa Luxemburg fat de aceste concluzii istorico-economice trase
de Kautsky? Sint ele juste sau nu? Are dreptate Kautsky
cu teoria sa istorico-economicA sau Bauer, a cArui teorie
este In fond o teorie psihologicA? Care este legAtura dintre

incontestabilul oportunism national" al lui Bauer, ple-

doaria lui in favoarea autonomiei cultural-nationale, antrenarea lui pe linia nationalistA (accentuarea pe alocurea a
momentului national", cum s-a exprimat Kautsky), exagerarea in mAsura" colosalA a momentului national i totala

uitare a momentului international" (Kautsky), pe de o

parte, i subaprecierea fortei pe care o are tendinta for-

mArii de state nationale, pe de altA parte?

Rosa Luxemburg nici n-a pus aceast chestiune. Ea n-a
observat aceastA legAtur. Ea n-a meditat asupra ansamb lului conceptdilor teoretice ale lui Bauer. Ea n-a confruntat
de fel teoria istorico-economicA cu teoria psihologicA
in problema nationala. S-a mArginit BA fac 5. urmhtoarele
observatii impotriva lui Kautsky:

...Acest stat national acel mai bun)) nu este decit o abstractie,

care poate fi usor dezvoltat si sustinua teoreticeste, dar care nu
corespunde realitlii" (Przeglad Socjaldemokratyczny"*, 1908, nr.
6, pag. 499).

*i in sprijinul acestei afirmatii categorice urmeazA consideratii in sensul c dezvoltarea marilor puteri capitaliste
i imperialismul fac ca dreptul la autodeterminare" al popoarelor mici s devind iluzoriu. Se poate vorbi oare in
mod serios
exclama. Rosa Luxemburg
de autodeterminarea* muntenegrenilor, bulgarilor, rominilor, sirbilor,
grecilor, independenti numai in mod formal
i aceasta
se refer in parte chiar i la elvetieni
a cAror independenta este ea insi un produs al luptei politice qi al jocu*

.,Observatorul Social-Democrat".

Nola Trad.

www.dacoromanica.ro

188

-v.

I. LENIN

lui diplomatic al #concertului european0"! (pag. 500).

Conditdilor le corespunde cel mai bine nu statul national,

cum crede Kautsky, ci statul hrApArer. Sint reproduse apoi
citeva zeci de cifre referitoare la mhrimea coloniilor apartinind Angliei, Frantei etc.
Cind citeti asemenea consideratii, nu poate sA nu te
uimeascA darul autorului de a nu pricepe ce cu ce se leagli!
A-1 Inv Ata cu un aer gray pe Kautsky cA statele mici depind din punct de vedere economic de cele mari; ca statele
burgheze luptA intre ele pentru subjugarea prAdalnicA a
altor natiuni; cA existA pe lume imperialism kii colonii,
Inseamn a filozofa In mod ridicol ci copilAresc, cAci toate
acestea nu au absolut nici o legaturg cu chestiunea tratat. Nu numai statele mici, dar fli Rusia, de pildA, depinde
din punct de vedere economic pe de-a-ntregul de forta capitalului financiar imperialist al tArilor burgheze bogate".
Nu numai statele mititele din Balcani, dar ci America a
fost In secolul al XIX-lea, din punct de vedere economic, o
colonie a Europei, aca cum a arAtat incA Marx In Capitalurm. Toate aceste lucruri, Kautsky, ca orice marxist,
le ctie desigur foarte bine, dar ele n-au nici In clin, nici In

mInecA cu problema micarilor nationale ci a statului

national.
Rosa Luxemburg a substituit problemei autodeterminArii politice a natiunilor In societatea burghezA, a independentei lor de stat, problema independentei lor, a neatirnArii lor economice. E un procedeu la fel de inteligent ca
ci acela al omului care, punind In discutie revendicarea programaticA a suprematiei parlamentului, adicA a adunArii
reprezentantilor poporului in statul burghez, s-ar apuca said
exprime convingerea
absolut justA de altfel
cA intr-o
tarA burghezA, oricare ar fi rinduielile ei, suprematia o are
marele capital.
Nu incape indoialA cA tArile dintr-o mare parte a Asiei,
care este cea mai populatA parte a lumii, se aflA ori in si-

tuatia de colonii ale marilor puteri", ori in situatia de

state extrem de dependente ci asuprite din punct de vedere

national. Dar aceasta imprejurare, care este cunoscutA de
toatA lumea, infirmA ea oare cit de cit faptul incontestabil
cA, chiar in Asia, conditiile celei mai depline dezvoltAri a
productiei de mArfuri, ale celui mai liber, mai larg ci .mai
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

189

rapid avint al capitalismului s-au creat numai In Japonia,

adica numai Intr-un stat national independent ? Este un stat
burghez, i de aceea a Inceput el insui sa asupreasca alte
natiuni i sa subjuge colonii. Nu tim dad. Asia va apuca,
Inainte de prabuciirea capitalismului, S6 se constituie Intr-un sistem de state nationale independente, aidoma Europei. Un lucru lnsa ramIne indiscutabil, i anume Ca,
deteptInd Asia, capitalismul a provocat kii acolo, pretutindeni, mirairi nationale, Ca tendinta acestor mipari este de
a forma state nationale In Asia i c tocmai aceste state
asigura cele mai bune conditii pentru dezvoltarea capitalismului. Exemplul Asiei pledeaza In f avoarea lui Kautsky
ci impotriva Rosei Luxemburg.
Exemplul statelor balcanice pledeag ksi el Impotriva ei,
caci oricine vede acum c cele mai bune conditii pentru
dezvoltarea capitalismului In Balcani se creeaza tocmai pe
masura ce In aceasta peninsula se formeaza state nationale
independente.
Prin urmare, 1;4i exemplul Intregii omeniri civilizate Inaintate, ci exemplul Balcanilor, i exemplul Asiei dovedesc,

Impotriva celor sustinute de Rosa Luxemburg, absoluta

justete a tezei lui Kautsky: statul national constituie o regula i o norma" a capitalismului, statul cu o compozitie
nationala eterogena este o stare inapoiata sau o exceptie.
Din punctul de vedere al relatiilor nationale, cele mai bune

conditii pentru dezvoltarea capitalismului le ofera, fara

Indoiala, statul national. Acest lucru nu Inseamna, bineinteles, ca. In cadrul relatiilor burgheze un astfel de stat ar
putea exclude exploatarea iili asuprirea natiunilor. Aceasta
inseamna numai ca marxictii nu pot trece cu vederea puternicii factori economici care dau nactere tendintelor de a
se forma state nationale. Aceasta Inseamna ca In programul
marxictilor autodeterminarea natiunilor" nu poate avea,
din punct de vedere istorico-economic, alta semnificatie
declt aceea de autodeterminare politica, independenta de
stat, formare de stat national.
Vom arata mai jos In mod amanuntit care sInt din punct
de vedere marxist, adica din punct de vedere proletar, de
clasa, conditiile ln care poate fi sprijinita revendicarea burghezo-democratica a statului national". Acum ne limitam
la definirea noliunii de autodeterminare", remarcind doar
www.dacoromanica.ro

190

V.

I. LENIN

ca Rosa Luxemburg 4ie care este continutul acestei noOuni (stat national"), pe chid partizanii ei oportuni0i, alde
Libman, Semkovski, Iurkevici, nu pin nici macar acest lucru!
2. MODUL CONCRET-ISTORIC DE A PUNE PROBLEMA

Teoria marxist cere in mod absolut ca la analizarea

oricarei probleme sociale aceasta din urma sa fie pug
intr-un cadru istoric bine determinat, iar apoi, cind este

vorba de o singura laird' (de pilda, de programul national

intr-o anumita tart), sa se tina seama de particularitalile
concrete prin care se deosebe0e aceasta tall de celelalte
1,tiri in lirnitele uneia 0 aceleigi epoci istorice.
Ce inseamn aceasta cerintal absoluta a marxismului
aplicat la problema noastra?

Inseam* in primul rind, ca trebuie &a deosebim in mod

riguros dou epoci ale capitalismului, fundamental diferite
din punctul de vedere al micarilor nationale. Avem, pe de
o parte, epoca praluOrii feudalismului i absolutismului,
epoca de formare a societatii burghezo-democratice i a
statului burghezo-democratic, cind pentru prima data miqcgrile nationale devin micari de masa, atrggind in arena
politica, intr-un fel sau altul, Wate clasele populatiei, prin

pres, prin participarea in institutiile reprezentative etc.

Avem, pe de alta parte, epoca statelor capitaliste pe deplin
constituite, cu un regim constitutional de mult statornicit,
cu un antagonism foarte dezvoltat intre proletariat 0 burghezie, epoca ce poate fi denumita ajunul prabuOrii capitalismului.
Pentru prima epoca este caracteristica de0eptarea micarilor nationale, antrenarea taranimii la aceste micari,
ca fiind pbitura cea mai numeroasa a populatiei i care se
pune cu greu in mipare" cind e vorba de lupta pentru libertatile politice in general 9i pentru drepturile nationale

in special. Pentru a doua epoca este caracteristic faptul

ca nu exista mic6ri burghezo-democratice de masa; in

aceasta epoca capitalismul dezvoltat, apropiind i amestecind tot mai mult natiunile complet atrase in orbita cornertului, aduce pe primul plan antagonismul dintre capitalul
fuzionat pe scara internationala i miparea muneitoreasca
internationala.
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

191

Desigur, aceste doua." epoei nu sint desprtite una de

alta printr-un zid, ci sint legate prin numeroase verigi intermediare, diferitele tari deosebindu-se totodat prin repeziciunea dezvoltarii nationale, prin compozitia nationala a
populatiei, prin repartizarea acesteia etc. etc. Nici vorbai nu
poate fi despre o examinare a programului national al mar-

xikstilor dintr-o anumita tar fail a tine seam6 de toate

aceste conditii istorice generale, precum

c4i

de toate condi-

tiile concrete de stat.

Si iat6 ca aici ne lovim de punctul cel mai slab al consideratiilor Rosei Luxemburg. Cu un zel neobinuit, ea 1i

impodobete articolul cu o colectie de cuvintele tari" la

adresa paragrafului 9 al programului nostru, declarindu-1

prea general", ablon", fraza metafizica" ci aca mai

departe, la infinit. In mod firesc ne-am fi putut atepta ca
o scriitoare care -tie atit de bine s6 condamne metafizica
(In acceptia lui Marx, adic6 antidialectica) i abstractiile
goale, s dea un exemplu de examinare istorica concret a
problemei. Este vorba de programul national al marxictilor
dintr-o anumita Ora, Rusia, i dintr-o anumita epoca, inceputul secolului al XX-lea. S-ar putea crede & Rosa Luxemburg chiar pune chestiunea: prin ce epocA istorica trece Rusia,

care sint particularitatile concrete ale problemei nationale

ci ale miccarilor nationale din tara data, in epoca data?
Despre toate acestea Rosa Luxemburg nu spune absolut
nimic! Nu yeti gasi la ea nici umbra unei incercri de a
analiza modul in care se pune problema nationala in Rusia,
in epoca istorica data, care sint particularittile Rusiei in
aceasta privintal
Ba ni se spune cA in Balcani problema nationala se pune
altfel decit in Irlanda, ba ni se spune c5. Marx a apreciat in
cutare fel miccarea national poloneza i cell in conditiile
concrete ale anului 1848 (o pagin6 cu extrase din Marx),
cg Engels a apreciat in cutare fel lupta cantoanelor paduroase din Elvetia impotriva Austriei ci batalia de la Morgarten din 1315 (o pagina cu citate din Engels ci cu comentariul respectiv din Kautsky), ba ca Lassalle a considerat rzboiul taranesc din Germania din secolul al XVI-lea drept
un fazboi reactionar etc.
Nu s-ar putea spune c aceste observatii ci citate stralucesc prin noutatea lor ; in orice caz insa este interesant penwww.dacoromanica.ro

192

V.

I. LENIN

tru cititor sali reaminteasca Inca ci Inca o data cum au

abordat Marx, Engels i Lassa lle analiza problemelor istorice concrete din diferite tari. i recitind citatele instructive
din operele lui Marx ci Engels, vezi deosebit de limpede in
ce situatie ridicold s-a pus Rosa Luxemburg. Ea propovaduiecte cu elocventa ci minie necesitatea unei analize istorice concrete a problemei nationale in diferite tari ci in diferite timpuri, dar nu face nici cea mai midi Incercare de a
stabili prin care stadiu istoric al dezvoltarii capitaliste trece
Rusia la inceputul secolului al XX-lea, care sint particularitatile problemei nationale In aceasta tail. Rosa Luxemburg arata prin exemple cum au analizat allii in chip marxist problema, subliniind astfel pared dinadins cum adeseori iadul este pavat cu bune intentii, cum adeseori in dosul bunelor sfaturi se ascunde lipsa de dorinta sau nepri-

ceperea de a le urma In realitate.

Ida una din comparatiile instructive. Ridicindu-se impotriva lozincii independentei Poloniei, Rosa Luxemburg
invoca lucrarea ei din 1898, in care a demonstrat rapida
dezvoltare industriala a Poloniei", ale carei produse industriale Ici gasesc o piata de desfacere in Rusia. Este de
prisos sa mai spunem ca de aici nu rezulta Inca absolut
nimic cu privire la problema dreptului la autodeterminare,
ca lucrul acesta dovedecte doar disparitia vechii Polonii a
nobililor etc. Rosa Luxemburg, ins, ajunge mereu, pe nesimtite, la concluzia ca printre factorii care unesc Rusia
de Po Ionia ar ci predomina astazi factorii pur economici
ai raporturilor capitaliste contemporane.
Dar iata ca. Rosa noastra trece la problema autonomiei
i
dei articolul ei este intitulat Problema nationala ci
autonomia" in general ea incepe sa demonstreze dreptul
exclusiy al regatului Poloniei la autonomie (vezi Prosveccenie", 1913, nr. 12*). In sprijinul dreptului Poloniei la
autonomie, Rosa Luxemburg caracterizeaza orinduirea de
stat a Rusiei dupa indicii, evident, ci economice, ci politice,
fili ale conditiilor de trai, ci sociologice printr-un ansam-

bin de trasaturi care dau laolalta notiunea de despotism

asiatic" (Przeglad" nr. 12, pag. 137).
* Vezi culegerea de fats, pag. 147-154.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERM1NARE

193

Toga: lumea tie cA. o orinduire de stat de acest fel este

foarte solid'a In cazurile cind in economia tArii respective
predominA trAsAturi cu totul patriarhale, precapitaliste, iar
dezvoltarea economiei bazate pe productia de mArfuri ci
difereatierea de c1as5. sint infime. DacA MBA intr-o Ora In
care orinduirea de stat are un caracter pronuntat precapitalist existA o regiune delimitatA din punct de vedere natio-

nal in care capitalismul se dezvola rapid, atunci, cu eft

aceastA dezvoltare capitalistA este mai rapidA, cu atit mai

adincA va fi contradictia dintre ea i orinduirea de stat

precapitalistA, cu atit mai probabilA este despArtirea de
intreg a regiunii inaintate, a regiunii care este legatai
de intreg nu prin legAturi capitaliste contemporane", ci
prin legAturi asiatice despotice".
R&M dar cA Rosa Luxemburg n-a tiut de loc s. clued. la

bun sfirit nici macar problema structurii sociale a puterii

de stat din Rusia in raport cu Po Ionia burghezA, iar problema particularitAtilor istorice concrete ale micArilor nationale din Rusia nici macaT n-a pus-o.
Aceasta e problema asupra careia i trebuie sA ne oprim.
3. PARTICULARITATILE CONCRETE
ALE PROBLEMEI NATIONALE DIN RUSIA
SI TRANSFORMAREA BURGHEZO-DEMOCRATICA A ACESTEIA

...Cu tot caracterul elastic al principiului dreptul natiunilor la

autodeterminare tb, care este pur i simplu un loc comun, fiind in mod

evident deopotriva de aplicabil nu numai la popoarele care traiesc

in Rusia, ci si la natiunile care trAiesc In Germania si Austria, Elvetia i Suedia, America si Australia, nu-1 gsirn in nici unul din
programele partidelor socialiste de asta'zi"... (Przeglad" nr. 6,
Pag. 483).

Aa scrie Rosa Luxemburg la inceputul campaniei sale

impotriva paragrafului 9 al programului marxist. CAutind
sA ne sugereze pe nesimtite ideea cA acest punct din program constituie pur ci simplu un loc comun", Rosa Luxemburg cade ea ingi tocmai in acest pacat, declarind cu o
nostima IndrAznealA ca acest punct ar fi In mod evident
deopotriv de aplicabil" la Rusia, Germania etc.
Este evident vom rspunde noi cA Rosa Luxemburg a hotArit s prezinte in articolul ei o colectie de greceli logice, care ar fi mai la locul lor in temele unor liceeni.
13

Despre problema nationalli

www.dacoromanica.ro

194

V.

I. LENIN

Caci tirada Rosei Luxemburg este de la un capat la altul o

absurditate purl si o batjocorire a modului istoric-conciet
de a pune problema.
Daca interpretam programul marxist nu intr-un mod
pueril, ci in mod marxist, nu va fi greu s. intelegem ca el
se refera la miscarile nationale burghezo-democratice. Daca
este asia
i Mr indoiala ca este asa atunci reiese
in mod evident" ca acest program se refera in general",
ca loc comun" etc., la toate cazurile micarilor nationale
burghezo-democratice. Nu mai putin evidenta ar fi de asemenea pentru Rosa Luxemburg, dupa o cit de scurta reflectare, i concluzia c programul nostru se refera numai la
cazurile in care exista o asemenea miscare.
Daca Rosa Luxemburg ar reflecta eft de putin asupra
acestor consideratdi evidente, ar vedea fara multa greutate

ce absurditate a spus. Invinuindu-ne ea oferim un loc

comun" ea aduce impotriva noastrd argumentul ca in programul tarilor in care nu existd miscari nationale burghezo-democratice nu se vorbete de autodeterminarea natiunilor. Inteligent argument, nimic de zis!
A compara dezvoltarea politica i economica a diferitelor
tari, precum i programele lor marxiste, este un lucru
extrem de important din punctul de vedere al marxismului,
caci atit natura capitalista comuna statelor contemporane,
cit i legea lor generala de dezvoltare sint incontestabile.
Dar aceasta comparatie trebuie facuta cu pricepere. Cea mai

elementara conditie este aceea de a se lamuri daca sint

comparabile epocile istorice de dezvoltare a tarilor intre

care se face comparatia. De pilda, programul agrar al marxitilor din Rusia 11 pot compara" cu programele din Europa occidentala numai oameni cu totul ignoranti (ca prin-

cipele E. Trubetkoi in Russkaia Misl"), caci programul

nostru d raspuns la problema transformarilor agrare bur-

ghezo-democratice, transformari despre care nici vorba nu

este in tarile occidentale.
Acelai lucru se poate spune si despre problema nationala. In majoritatea tarilor apusene ea este de foarte mult
timp rezolvata. E ridicol sa cauti solutii la probleme care
nu exista in programele occidentale. ;Rosa Luxemburg a seapat aici din vedere tocmai lucrul esential: deosebirea dintre tarile in care transformarile burghezo-democratice s-au
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

195

terminat de mult i cele in care acestea nu s-au terminat

Inca.

Aceasta deosebire constituie esentialul. Tocmai ignorarea completai a acestei deosebiri este aceea care face din
articolul foarte lung al Rosei Luxemburg o culegere de pure

banalitti, lipsite de continut.

In Europa occidental, continentala, epoca revolutiilor

burghezo-democratice corespunde unui interval de timp destul de bine determinat, aproximativ din 1.789 ping. in 1871.
Epoca aceasta a fost tocmai epoca mic6rilor nationale r;si
a formairii statelor nationale. Dup5. ce s-a incheiat aceasta

epoc, Europa occidenta15. s-a transformat intr-un sistem

constituit de state burgheze, de reguld state nationale unitare. De aceea a cauta astAzi dreptul la autodeterminare in
programele socialitilor din Europa occidentalA Inseamn
a nu intelege a.b.c.-ul marxismului.
In Europa oriental5. i In Asia epoca revolutiilor burghezo-democratice a inceput abia in 1905. Revolutiile din
Rusia, Persia, Turcia, China, rzboaiele balcanice
iat
in epoca noastr lantul de evenimente mondiale din Orientur nostru. i numai un orb nu poate vedea in acest lant
de evenimente deteptarea unei Entregi serii de micari nationale burghezo-democratice, deteptarea unor tendinte de
a forma state nationale independente i state nationale unitare. Tocmai pentru ca i numai pentru a. Rusia, impreund
cu Orile vecine, trece prin aceasta epoca, avem nevoie in
programul nostru de punctul privitor la dreptul natiunilor
la autodeterminare.
.
Dar BA mai continugm putin citatul de mai sus din articolul Rosei Luxemburg:
,..Mai ales scrie ea programul unui partid care actioneaza
Intr-un stat cu o populatie extrem de eterogena si pentru care problema nationala joaca un rol primordial,programul social-democratiei
austriece nu contine principiul dreptului la autodeterminare" (ibid.).

Aadar, cititorul urmeaza sa." fie convins mai ales" prin

exemplul Austriei. SA vedem eft de multa ratiune contine
acest exemplu dac5.-1 privim din punct de vedere concretistoric.
In primul rind, a punem problema fundamental, problema desavIririi revolutiei burghezo-democratice. Aceasta
134'

www.dacoromanica.ro

196

V.

I. LENIN

revolutie a Inceput In Austria in 1848 i s-a terminat In

1867. De atunci, de aproape o jumAtate de veac, domnete
o constitutie burghez, care s-a statornicit in linii generale i
in baza dreia actioneazA legal un partid muncitoresc legal.
Din acest motiv, in conditiile interne de dezvoltare a

Austriei (adid din punctul de vedere al dezvoltrii capitalismului in Austria, in general, i la diferitele ei natiuni,
in special) nu exiski factori susceptibili de a da natere la
salturi care pot fi insotite, printre altele, i de constituirea
unor state nationale independente. Presupunind, prin cornparatia pe care o face, cd Rusia ar avea In privinta aceasta
conditii analoge, Rosa Luxemburg nu numai c. admite o
ipoteg fundamental greitA, antiistorid, dar aluned lar
s vrea i spre lichidatorism.
In al doilea rind, In problema de care ne ocupArn, are
o irnportanta considerabilA raportul

cu desavirire diferit

existent intre nationalitAti in Austria i In Rusia. Austtia nu numai ea a fost mult timp un stat In care predominau germanii, dar germanii din Austria pretindeau chiar
s aib6 hegemonia in sinul natiunii germane in general.
Aceast pretentie", cum va binevoi, poate, s-i aminteascA
Rosa Luxemburg (care are o aversiune atit de mare fat.A.
de locuri comune, abloane, abstractii...), a fost spulberat
de rAzboiul din 1866. Natiunea dominantA in Austria, cea
germanA, s-a pomenit dincolo de granitele statului german
independent, care s-a constituit definitiv in 1871. Pe de
alt parte, Incercarea ungurilor de a forma un stat national
independent a suferit un eec incA in 1849, sub loviturile
armatei feudale ruse.
S-a creat astfel o situatie eft se poate de specificg: ungurii, iar mai apoi i cehii, nu tindeau spre despArtirea de
Austria, ci spre mentinerea integritatii Austriei tocmai In
interesul independen-tei lor nationale, care ar fi putut fi cu
totul nimicitA de vecinii mai prAdalnici i mai puternici!
Datorit acestei situatii specifice, Austria s-a constituit
intr-un stat cu dou centre (stat dualist), iar acum ea se
transformA Intr-un stat cu trei centre (trialist: germani,
unguri, slavi).
Exist oare ceva asemAnAtor In Rusia? ExistA oare la
noi o tendint a alogenilor" de a se uni cu velicoruii de
teama unei mai rele asupriri .nationale ?
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

197

Ajunge sal pui aceast intrebare pentru a vedea cit'a

absurditate, en' platitudine i ignore*: cuprinde compa-

ratia dintre Rusia si Austria in chestiunea autodeterminarii

natiunilor.
Conditiile specifice ale Rusiei In ceea ce priveste problema nationale slut tocmai contrare celor pe care le-am
vazut in Austria. Rusia este un stat cu un centru national

unic, cel al velicorusilor. Velicorusii ocup un teritoriu

imens si compact, numrind aproximativ 70.000.000 de su-

flete. Particularitatea acestui stat national consta, in pHMul rind, in faptul c. alogenii" (care, luati ImpreunA,
constituie majoritatea populatiei: 57%) populeaz6 tocmai
regiunile periferice ; in al doilea rind, in faptul c asuprirea
acestor alogeni este cu mult mai puternica cleat in statele

vecine (si chiar nu numai in cele europene); in al treilea

rind, in faptul ea intr-o multime de cazuri In vecinalatea
regiunilor periferice, locuite de nationalitati asuprite, din-

colo de granite' traliesc oameni de acelasi neam cu ele care

se bucura: de o mai mare independe* nationala (este destul sal ne amintim de finlandezi, suedezi, polonezi, ucraineni, romlni de la granite de vest si de la cea de sud a statului); in al patrulea rind, in faptul c deseori dezvoltarea

capitalismului e mai mare, iar nivelul cultural general

mai ridicat In regiunile periferice, locuite de alogeni",
decit In centrul statului. In sfirsit, chiar in statele asiatice
vecine vedem ca a inceput o perioad de revolutii burgheze

si miccri nationale, care antreneag in parte si popoarele

Inrudite din Rusia.
,Acadar, tocmai particularit4ile istorice concrete ale
problemei nationale din Rusia fac ca recunoasterea dreptului natiunilor la autodeterminare s'a fie la noi o problema
atit de vitaa in epoca prin care trecem.
De altfel, chiar privind problema numai din punctul de
vedere al faptelor, afirmatia Rosei Luxemburg cum c5. pro-

gramul social-democratilor austrieci nu pomeneste nimic

despre recunoasterea dreptului natiunilor la autodeterminare este contrar6 adevarului. E destul se: deschidem procesele-verbale ale Congresului de la Brno, care a adoptat
programul national, pentru a gasi declaratia social-democratului rutean Gankevici, facut6 in numele intregii delegatii ucrainene (rutene) (procesele-verbale, pag. 85), si
www.dacoromanica.ro

198

V.

I. LENIN

cea a social-democratului polonez Reger, facut in numele

intregii delegatii poloneze (pag. 108), ca social-democratii
din Austria ai celor doua natduni amintite mai sus includ
in aspiratiile lor i aspiratia de unire nationalA, libertatea
i independenta popoarelor lor. Prin urmare, social-democrstia austriacA, Fara a include direct in programul ei dreptul natiunilor la autodeterminare, admite in acelasi timp,
intru totul, ca parti ale partidului s formuleze revendicarea independentei nationale. Se intelege ca, de fapt, aceasta
inseamnA a recunoaste dreptul natiunilor la autodeterminare ! Exemplul Austriei invocat de Rosa Luxemburg se vadeste a pleda in toate privintele impotriva Rosei Luxemburg.
4. PRACTICISMUL" IN PROBLEMA NATIONALA

Oportunistii au ImbrAtisat cu un zel deosebit argumentul

Rosei Luxemburg CA paragraful 9 al programului nostru nu
contine nimic practic". Rosa Luxemburg este atit do incin-

tat de acest argument, filen in articolul ei gAsim tmeori

-aceast lozincA" repetat de opt ori intr-o singur paging.
Paragraful 9 nu ofera scrie ea nici o indicatie
practicA cu privire la politica de zi cu zi a proletariatului,
nici o rezolvare practicA a problemelor nationale".
SA examinAm acest argument, care mai este formulat si
in sensul cA paragraful 9 ori nu exprimal absolut nimic, ori
te oblig. BA sustii toate aspiratiile nationale.
Ce semnificatie are cerinta de practicism" In problema
national?
Ori sprijinirea tuturor aspiratiilor nationale, ori raispunsul; da sau nu" la chestiunea despartirii de stat a fiecArei

natiuni; ori, in general, posailitatea de a realiza" ime-

diat revendicArile nationale.

SA examinAm toate aceste trei sensuri posibile ale ce-

rintei practicismului".

Burghezia, care la inceputul oricArei miscAri nationals

spare in chip firesc ca hegemon (conducAtor) al ei, calificA drept ceva practic sprijinirea tuturor aspiratiilor natio-

nale. Dar in problema nationala (ca si in toate celelalte

probleme) politica proletariatului nu sustine burghezia decit

intr-o anumita directie, WA a coincide vreodata cu politica acesteia. Clasa muncitoare nu sustine burghezia decit
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

199

in interesul pacii nationale (pe care burghezia n-o poate

oferi in intregime si care nu este realizabil decit printr-o
complea democratizare), in interesul egalitdtii de drepturi,
in interesul crearii celor mai bune conditii pentru lupta de
clasd. Tocmai de aceea, impotriva practicismului burgheziei,

proletarii preconizeazd o politic principiald in problema

nationald, sustinind totdeauna burghezia numai in mod
conditionat. In sfera nationald, orice burghezie vrea ori privilegii pentru propria ei natiune, ori avantaje exclusive
pentru ea; tocmai aceasta se numeste a fi practic". Proletariatul este impotriva oricdror privilegii, impotriva oricdrui exclusivism. A cere proletariatului practicism" inseamnd a fi la remorca burgheziei, a cddea in oportunism.
S rdspundem prin da sau nu" la chestiunea despartirii de stat a fiecdrei natiuni? Iat o pretentie care pare a
fi foarte practicd". tn realitate ea este insa absurda.; din
punct de vedere teoretic e metafizicd, iar in practic ea duce
la subordonarea proletariatului fata de politica burgheziei.
Burghezia pune totdeauna pe primul plan revendicdrile ei
nationale. Ea le pune neconditionat. Pentru proletariat ins
ele sint subordonate intereselor luptei de clasd. Teoreticeste
nu se poate garanta dinainte dach revolgia burghezo-demo-

cratica se va termina prin despdrtirea natiunii date sau

prin egalitatea ei in drepturi cu o alta natiune ; pentru proletariat este important in ambele cazuri asigurarea dezvoltdrii propriei sale clase ; pentru burghezie este important BA frineze aceasta dezvoltare, impingind sarcinile ei

pe al doilea plan fag de sarcinile propriei" sale natiuni.

De aceea proletariatul se mdrgineste la revendicarea, ca sd

spunem asa, negativa a recunoasterii dreptului la autodeterminare, fard s dea garantie vreunei natiuni i fard sa
se oblige de a da ceva in contul unei alte natiuni.
Se poate ca acest lucru sa. nu fie practic" ; in realitate,
frig, el garanteazd in modul cel mai sigur cea mai democraticd dintre solutiile posibile ; proletariatul are nevoie
numai de aceste garantii, pe cind burghezia fiecdrei natiuni
are nevoie de garantarea avantajelor ei Vara: a tine seam
de situatia altor natiuni (de eventualele lor dezavantaje).
Ceea ce intereseaza cel mai mult burghezia este posi-

bilitatea de a realiza" aceasta. revendicare ; de aici yesnica ei politica de tranzactii cu burghezia altor natiuni in
www.dacoromanica.ro

200

V.

I. LENIN

dauna proletariatului. Pentru proletariat are trig impor-

tantai Intrirea clasei sale impotriva burgheziei, educarea maselor in spiritul democratdei consecvente si al socialismului.

Se poate ca acest lucru s nu fie practic" pentru oportunisti; el constituie fug singura garantie real, garantia
unui maximum de egalitate in drepturi si de pace national5. In pofida si a feudalilor si a burgheziei nationaliste.
Intreaga sarcia. a proletarilor in problema nationaM
este nepracticr din punctul de vedere al burgheziei nationaliste a fiec6rei natiuni, c'aci proletarii cer o egalitate
in drepturi abstractV, cer ca principial sa.' nu existe nici

cele mai mici privilegii, ei fiind dusmanii oricarui nationalism. Rosa Luxemburg, care n-a inteles acest lucru, proslvind in mod prea puldn inteligent practicismul, a deschis
larg portile oportunismului, in special concesiilor oportuniste faVa.' de nationalismul velicorus.

De ce velicorus? Pentru c in Rusia, velicorusii slut

natiunea asupritoare, iar pe tarim national oportunismul
se va exprima, fireste, intr-un fel la natiunile asuprite ei
in alt fel la cele asupritoare.
In numele revendicdrilor ei practice", burghezia natiunilor asuprite va chema proletariatul s sustin neconditionat aspiratiile ei. Cel mai practic este s spui de-a dreptul
da" pentru desprtirea cuteirei natiuni, si nu pentru dreptul
la despartdre al tuturor natdunilor, oricare ar fi ele !

Proletariatul este impotriva unui astfel de practicism:

recunoscind egalitatea in drepturi i dreptul egal de a con-

stitui un stat national, el prquieste mai mult decit orice

si pune mai presus de orice alianta proletarilor tuturor natiunilor, privind orice revendicare nationala', orice despar-

tire nationaM din punctul de vedere al luptei de clas a

muncitorilor. Lozinca practicismului nu este de fapt clecit

lozinca adoparii Mr critic6 a aspiratiilor burgheze.
Ni se spune: sprijinind dreptul la desp6irtdre de stat,
sprijinitd nationalismul burghez al natiunilor asuprite. Asa
spune Rosa Luxemburg, asa repet dup ea oportunistul
in treacat fie zis, singurul care reprezinta' in
Semkovski,
ziarul lichidatorist ideile lichidatoriste In aceast'aproblem !
R6spundem: nu. Tocmai pentru burghezie este important

sa aib in aceast chestiune o solutie practic6", pe cind

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

201

pentru muncitori este important6 deosebirea principialei a

dou'a tendiate. .intrucit burghezia natiunii asuprite luptg.
contra celei asupritoare, sintem totdeauna, sintem in orice
caz, ci mai hotarit decit oricine, pentru, cci noi sIntem cei
mai curajoci ci cei mai consecventi ducmani ai asupririi.
Intrucit burghezia natiunii asuprite este pentru nationalismul ei burghez, noi sintem contra. Deci, lupt6 Impotriva
privilegiilor i Impotriva violentelor natiunii asupritoare ci
nici o tolerare a vreunei tendinte spre privilegii din partea
natiunii asuprite.
Dac nu vom lansa.lozinca dreptului la desprtire de stat
ci nu vom face agitatie In favoarea acestei lozinci, vom face
nu numai jocul burgheziei, dar ci al feudahlor ci al absolutismului natiunii asupritoare. Argumentul acesta a fost de
mult adus de Kautsky impotriva Rosei Luxemburg, ci este
un argument incontestabil. Tgkluind de frica de a nu
ajuta" burghezia nationalistA a Poloniei dreptul la desprtire, Inscris In programul marxictilor din Rusia, Rosa
Luxemburg ajut in fapt sutele negre velicoruse. Ea ajutai
in fapt Impacarea oportunist 5. cu privilegiile (ci cu ceva
mai rAu decit privilegiile) velicorucilor.
Antrenat de lupta Impotriva nationalismului din PoIonia, Rosa Luxemburg a uitat de nationalismul velicorus,
deci tocmai acest nationalism este astazi cel mai periculos ;
tocmai el este mai putin burghez, dar mai mult feudal, toc-

mai el este principala piedic In calea democratiei ci. a

luptei proletare. Orice nationalism burghez al unei natiuni

asuprite are un continut general-democratic Indreptat impotriva asupririi; noi sprijinim In chip necondifionat tocmai acest continut, deosebindu-1 riguros de tendinta propriei natiuni spre exclusivism national, luptind lmpotriva
tendintei burghezului polonez de a asupri pe evreu etc. etc.

Aceasta nu e practic" din punctul de vedere al burghezului ci al micului burghez. Dar aceasta este singura
politic6 practica ci principiala In problema national ci. singura care ajut cu adevgrat democratia, libertatea ci unirea
proletarilor.
Deci recunoacterea dreptului la despartire tutairor, apre-

cierea fiec6rei chestiuni concrete cu privire la despg.rtire

dintr-un punct de vedere care s'a Inlaure orice inegalitate
in drepturi, orice privilegii, orice exclusivism,
www.dacoromanica.ro

202

V.

I. LENIN

S luni pozitia unei natiuni asupritoare. Poate fi liber

un popor care asuprete alte popoare? Nu. Interesul liberValli populatiei* velicoruse cere ca ea s5. duca lupta impotriva acestei asupriri. Istoria indelungata, istoria secular
a Inabusirii micArilor natiunilor asuprite, propagarea sis-

tematic a acestei inbuiri de care clasele de sus" au

creat In sinul poporului velicorus prejudecati etc. care constituie piedici uriae In calea propriei sale eliber'ari.
,
Sutele negre velicoruse Intretin i 446 In mod contient
aceste prejudecti. Burghezia velicorusg. se ImpacA cu ele
sau se acomodeazd cu ele. Proletariatul velicorus nu poate
st-si realizeze scopurile sale nu poate sh"-si deschidtt calea
spre libertate decIt combnind sistematic aceste prejudecati.

Crearea unui stat national de sine stalator si indepen-

dent r'hmine deocamdat in Rusia privilegiul unei singure

natiuni, al celei velicoruse. Noi, proletarii velicorqi, nu

aparam nici un fel de privilegii, nu apsargm nici acest privilegiu. Noi luptm In cadrul acestui stet, unim muncitorii
tuturor natiunilor din acest stet, dar nu puteth da garantii
c5. se va pAsi pe cutare sau cutare cale a dezvoltarii nationale; noi mergem pe toate chile posibile spre elu1 nostru
de clash.
Nu putem Insh' merge spre acest tel rar a lupta linpo-'
triva oricgrui nationalism si Mra' a sustine egalitatea diferitelor natiuni. Daca Ii este sau flu dat, de pild5., Ucrainei
s se constituie Intr-un stet independent, acest lucru depinde de o mie de factori, care nu pot fi cunoscuti dinainte.
Si faira s Incercthn a ghici" fr rost, ne pronuntm ferm
pentru ceea ce e incontestabil: pentru dreptul Ucrainei de
a avea un asemenea stet. Respect 'dm acest drept, nu susti,
nem privilegiile velicoruilor fat de ucraineni, educdm masele In spiritul recunoasterii acestui drept, In spiritul neOrd privilegiilor de stat ale oricarei natiuni.
In salturile prin care tree toate -Wile In epoca revolutiilor burgheze, shit posibile i probabile ciocnirile i lupta
pentru dreptul de a constitui state nationale. Noi, proleta* Unui oarecare L. VI.n din Paris cuvIntul acesta i se pare nemarxist.
Acest L. Vl. este nostim de superklug" (In traducere, ironic, superdestept").
Superdesteptul" L. VI. intentioneazs, pe cit se vede, sa scrie un studiu despre
excluderea cuvintelor populatie", popor" etc. din programul nostru minimal
(din punctul de vedere al luptei de clasa I).

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

203

rii, ne declaram dinainte adversari ai privilegiilor velicoruse

ci desfauram intreaga noastra propaganda i agitatie in

acest sens.
In goana ei dupa practicism", Rosa Luxemburg a seapat din vedere principala sarcina practica a proletariatului
velicorus i a proletariatului de alta nationalitate: sarcina
agitatiei i propagandei de fiecare zi impotriva oricaror privilegii nationale de stat, pentru dreptul egal al tuturor natiunilor de a se constitui in state nationale proprii; aceasta
sarcina este (astazi) sarcina noastra principala in problema
nationala, caci numai pe aceasta cale aparam interesele democra-tiei ci ale aliantei, bazate pe drepturi egale, dintre
told proletarii, oricarei natiuni ar apartine ei.
Se poate ca aceasta propaganda sa. fie nepractic0
atit din punctul de vedere al asupritorilor velicoruci, cit
i din punctul de vedere al burgheziei natiunilor asuprite
(ci unii i ceilaltd cer un raspuns precis, da sau nu, acuzindu-i pe social-democrati c. shit neprecici"). In realitate, aceasta propaganda, ci numai ea, asigur educatia cu
adevarat democratica ci cu adevarat socialista a maselor.
Numai o astfel de propaganda garanteaza atit cele mai mari

canse de pace nationala in Rusia, in caz c. aceasta va ramine un stat national eterogen, cit ci cea mai papica (ci
nedaunatoare pentru lupta de clas. proletara) impartire a
ei in diferite state nationale, in caz ca se va pune chesti-

unea unei astfel de impartiri.

Pentru a lamuri mai concret aceasta politic, unica politica proletara in problema nationala, vom examina atitudinea liberalismului velicorus fatal de autodeterminarea natiunilor" ci exemplul despartirii Norvegiei de Suedia.
5. BURGHEZIA LIBERALA

I OPORTUNI*TII SOCIALI*TI

INT PROBLEMA NATIONALA

Am vazut ca Rosa Luxemburg considera ca unul din

principalele sale atu"-uri in lupta impotriva programului
marxictilor din Rusia urmatorul argument: a recunoacte
dreptul la autodeterminare inseamna a sustine nationalismul burghez al natiunilor asuprite. Pe de alta parte, spune
Rosa Luxemburg, daca intelegem prin acest drept numai
lupta impotriva oricarei violente exercitate fat de natiuni,
www.dacoromanica.ro

204

V.

I. LENIN

nu avem nevoie de un punct special In program, caci social-democratii sint In general Impotriva oricArei violente
nationale i Impotriva oricarei inegalitAti de drepturi.
Precum a dovedit Kautsky fara putinta de tagada cu
aproape 20 de ani In urma, primul argument arunca pacatul
nationalismului asupra altora, caci de frica nationalismului
burghez al natiunilor asuprite Rosa Luxemburg face in 1 apt

jocul nationalismului ultrareactionar al velicoruilor! Al

doilea argument reprezinta, In fond, o fricoas evitare a intrebarii: recunoaterea egalitatii in drepturi a natiunilor
implic sau nu implica recunoaterea dreptului la despArtire ? Dack da, aceasta inseamna ca Rosa Luxemburg recunoate justetea principiala a paragrafului 9 al programului
nostru. Dace.' nu, Inseamna ca ea nu recunoate egalitatea
In drepturi a natiunilor. Raspunsurile evazive i subterfugiile nu servesc la nimic !
Dar cea mai bun verificare a argumentelor de mai sus,
ca i a oricaror argumente asemanatoare, este cercetarea
atitudinii diferitelor clase sociale in aceasta problema. Pentru un marxist, o asemenea verificare este obligatorie. Faptele obiective trebuie s serveasca drept punct de plecare,
problema data trebuie sh fie privita prin prisma relatiilor

dintre clase. Neprocedind astfel, Rosa Luxemburg cade tocmai In pacatul metafizicismului, al abstractismului, al locului comun, al generalitatii etc., pe care ea Incearca In zadar
puna pe socoteala adversarilor ei.
Este vorba de programul marxitilor din Rusia, adica al

marxitilor tuturor nationalitatilor din Rusia. N-ar trebui

oare s aruncam o privire asupra pozitiei claselor stdpinitoare ale Rusiei?
Este Indeobte cunoscuta pozitia birocratiei" (cerem
iertare pentru folosirea acestui termen inexact) i a moierilor feudali de tipul nobilimii unite: negarea absolut a-tit
a egalitatii In drepturi a nationalitatilor cit i a dreptului
la autodeterminare. Lozinca veche, motenit din timpurile
iobagiei, sung: absolutism, ortodoxie, natiune,
prin
aceasta din urma avIndu-se In vedere numai cea velicorus.

PIna i ucrainenii slut declarati alogeni", pIna i limba

lor materna este persecutata.

SA arunam o privire asupra burgheziei din Rusia, chemata" s. ia parte, ce-i drept Intr-o masura foarte mode,sta,
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

205

dar totuqi sa ia parte, la exercitarea puterii, la sistemul legislatiei i administratiei de la 3 iunie". Ca octombritii
urmeaza, in fapt, pe cei de dreapta In aceasta chestiune
iata un lucru despre care n-are sena s yorbim prea mult.
Din pacate, unii marxiti acorda mult prea putina atentie
pozitiei burgheziei velicoruse liberale, adica a progresitilor i cadetilor. Or, cel care nu va cerceta aceasta pozitie gi
nu va reflecta asupra ei va cadea inevitabil In pacatul abstractismului i al vorbelor goale cind va discuta problema
dreptului natiunilor la autodeterminare.
Anul trecut, polemica Pravdei" cu Reci" a silit acest
organ principal al partidului cadet, atit de iscusit In arta de
a se eschiva in mod diplomatic de la raspunsurile directe la
intrebarile neplacute", s faca totui unele marturisiri pretioase. Tambalaul s-a iscat din pricina congresului general
al studentilor ucraineni care a avut loc la Lvov In vara anuiui 1913. Specialistul" din oficiu In problemele ucrainene
sau colaboratorul ucrainean al ziarului Reci", d-1 Moghi-

leanski, a publicat un articol in care a impropat cu cele

mai rele invective (delir", aventurism" etc.) ideea separarii (despartirii) Ucrainei, idee pe care a sustinut-o social-nationalistul Dontov i pe care o aprobase congresul
amintit.
Ziarul Raboceaia Pravda", fara a se solidariza citui
de putin cu d-1 Dontov qi aratInd de-a dreptul ca el este

un social-nationalist, ca multi marx4ti ucraineni nu sInt de

acord cu el, a declarat totui c. tonul ziarului Reci", mai
exact: feint in care pune n principiu problema ziarul Reci",
este absolut necuviincios, inadmisibil pentru un democrat
yelicorus sau pentru cineva care vrea sa treaca drept democrat92. Reci" n-are cleat sa-i combata deschis pe domnii Dontovi; este lug inadmisibil din punct de vedere prin-

cipial pentru un organ velicorus, chipurile democrat, sa

uite de libertatea despartirii, de dreptul la desprldre.
Citeva luni mai tirziu, aflind din ziarul ucrainean din
Lvov ,51eahi"93 despre obiectiile d-lui Dontov, care a
constatat, printre altele, ca numai presa social-democrata
rusa a ponegrit (a infierat?) cum se cuvine ieirea ovinista

a ziarului Reci ", d-1 Moghileanski a dat in nr. 331 al

ziarului Reci" explicatii". Explicatiile" d-lui Moghileanski au constat in aceea ca el a repetat de trei ori ca,
www.dacoromanica.ro

V.

206

I. LENIN

critica retetelor date de D-1 Dontov" n-are nimic comun

cu negarea dreptului natiunilor la autodeterminare".
Trebuie sA spunem scria d-1 Moghileanski c nici odreptul
natiunilor la autodeterminare* nu este un feti (ascultatill), care nu
suferA nici o criticA: conditiile nesAndtoase de viatA ale unei natiuni
pot da natere unor tendinte nesAndtoase in problema autodeterminArii

nationale, iar a da la iveal acestea din urmA. Inc& nu inseamnA a

nega dreptul natiunilor la autodeterminare".

Dupa cum vedeti, frazele privitoare la fetir ale acestui

liberal au fost cu totul in spiritul frazelor Rosei Luxemburg.
Era evident ch.' d-1 Moghileanski voia sa se eschiveze de la

un raspuns direct la intrebarea: recunoate el sau nu recunoaste dreptul la autodeterminare politic., adica. la despartire?
Si Proletarskaia Pravda"64 (nr. 4 .din 11 decembrie 1913)
a pus frd inconjur aceasta 1ntrebare a-tit d-lui Moghileanski
clt i partidului cadet65.

Ziarul Reci" a publicat atunci (nr. 340) o declaratie

nesemnat, adica o declaratie oficiala a redactiei, prin care

Fs-a dat raspuns la aceasta 1ntrebare. Raspunsul acesta se
reduce la trei puncte:
1) Paragraful 11 din programul partidului cadetilor vor-

bete In mod direct, precis si limpede despre dreptul la

liber autodeterminare culturald" a natiunilor.
2) Proletarskaia Pravda" afirma Reci" confunda
iremediabil" autodeterminarea cu separatismul, cu despar-

Ikea de stat a cutarei sau cutarei natiuni.

3) In realitate, cade;ii nici n-au avut vreodatd intentia
sd susAnd dreptul naliunilor de a se despdrg * de statul rus".

(Vezi articolul National-liberalismul si dreptul natiunilor

la autodeterminare" In Proletarskaia Pravda" nr. 1.2 din
20 decembrie 191396).

S ne concentram mai intli atentia asupra punctului 2 al

declaratiei ziarului Reci". CIt de concret arata el d-lor

Semkovski, Libmani, Iurkevici rsi celorlalti oportuniti Ca

tipetele si vorbaria Mr In legatura cu pretinsa neclaritate"

sau neprecizie" a sensului autodeterminarii" reprezinta

En fapt, adica din punct de vedere al raportului obiectiv
dintre clase si al luptei de clasa din Rusia, pur ci simplu
o repetare a cuvintelor burgheziei monarhiste liberale !
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

207

Atunci cind Proletarskaia Pravda" a pus luminatilor

domni constitutional-democrati" de la Reci" trei intre-

bari: 1) neitga ei care ca. In cursul intregii istorii a demo-

cratiei internationale, mai ales incepind de la mijlocul

secolului al XIX-lea, prin autodeterminarea natiunilor se

intelegea tocmai autodeterminarea politica, dreptul la formarea unui stat national de sine statator? 2) neaga ei oare
c hotarirea cunoscuth a Congresului socialist international
de la Londra din 1896 are acelagi Bens? 9i 3) & Plehanev,
care Inca in 1902 a scris. degpre autodeterminare, intelegea
prin aceasta tocmai autodeterminarea politica?
cind Proletarskaia Pravda" a pus aceste trei Intrebari, domnii cadeli
au tilcut chiticl
Ei n-au raspuns nici un cuvint pentru c n-aveau ce sa
raspunda. Ei au trebuit s recunoasca in mod tacit & Proletarskaia Pravda" avea incontestabil dreptate.
Tipetele liberalilor cum c notiunea de autodeterminare"
este neclara, ea' social-democratii o confunda iremediabil"
cu separatismul, nu reprezinta nimic altceva cleat intentia
de a Encurca chestiunea, nimic altceva cleat intentia de a
se eschiva de la recunoalterea unui principiu stabilit de democratie. Daca domnii Semkovski, Libmani i Iurkevici

n-ar fi atlt de ignoranti, s-ar jena sa vorbeasca in spirit

liberal muncitorilor.
Dar sal mergem mai departe. Proletarskaia Pravda" a
silit ziarul Reci" sa recunoasca Ca cuvintele referitoare la
autodeterminarea cultural" din programul cadet inseamn
tocmai negarea autodeterminarii politice.
In realitate, cadetdi nici n-au avut vreodata intentia ea'
sustina dreptul natiunilor de a se desparti de statul rus"
nu degeaba a recomandat Proletarskaia Pravda" aceste

cuvinte ale ziarului Red" ziarelor Novoe Vremea" si

ca model al lealitatii" cadetilor notri. In nr.

13.563 ziarul Novoe Vremea", fara a lam, 'fire.te, sa-i
scape ocazia de a minca jidani" i de a spune tot felul de
cuvinte Intepatoare la adresa cadetilor, a declarat totui:
Zemcina"97

Ceea ce constituie pentru social-democrati o axiorng de Intelepciune politicr (adicA recunoagterea dreptului natiunilor la autodeterminare, la desp6rtire) Incepe ast'azi sse. provoace divergente chiar
gi In cercurile cadete".

www.dacoromanica.ro

208

V.

I. LENIN

Cadetii au luat principial o pozitie absolut analogal cu

pozitia ziarului Novoe Vremea", declarind c ei nici n-au
avut vreodata." inteutia s. sustinai dreptul natiunilor de a
se desparti de statul rus". Aceasta si este una din tras6turile caracteristice ale national-liberalismului cadetilor, ale
inrudirii lor cu Puriskevicii, ale dependentei lor politice de
acestia din punct de vedere ideologic si practic. Domnii
cadeti au invaitat istorie scria Proletarskaia Pravda"
ei stiu prea bine la ce fel de
ca BA ne exprimam mai
blind actiuni In genul pogromurilor* ducea adesea in
practic 5. aplicarea dreptului din btrini al Puriskevicilor:
Insfac5.4 i nu-i da drumul ". Cunoscind eft se poate de
bine originea feudal i caracterul feudal al atotputerniciei
Puriskevicilor, cadetii se situeaza tot* pe de-a-ntregul pe
baza relatiilor i granitelor create tocmai de aceasta clas6..
tiind eft se poate de bine cit de numeroase sint elementele
neeuropene, antieuropene (asiatice, am spune noi, dacai
aceasta .n-ar suna ca o desconsiderare nemeritat a japonezilor i chinezilor) in cadrul relatiilor i granitelor create
sau determinate de aceasta clas, domnii cadeti le admit
totusi pe acestea ca pe o limit care nu poate fi depg.sia.

Aceasta si inseamna a te conforma Puriskevicilor, a te

prosterna in fata lor, a te teme s le zdruncini situatia, a-i
apra impotriva miscrii populare, impotriva democratiei.
In realitate, toate acestea inseamn scria Proletarskaia
Pravda" a te conforma intereselor mosierilor iobggisti si
celor mai proaste prejudecati nationaliste ale nwtiunii dominante, in locul luptei sistematice impotriva acestor pre-

judeati".

Ca niste oameni care au studiat istoria si au pretentii

de democratism, cadetii nu fac nici macar incercarea de a
afirma ca miscarea democratia. miscare caracteristica
in zilele noastre atit pentru Europa ras6riteang. cit si pentru Asia si care tinde sa transforme atit pe una cit si pe
cealala. dup modelul tarilor capitaliste civilizate
cf
aceast miscare trebuie neap6rat BA lase nemodificate granitele determinate de epoca feudal, de epoca atotputerniciei Puriskevicilor, de epoca lipsei de drepturi a paturilor
largi atit ale burgheziei cit si ale micii burghezii.
CA problema pe care a ridicat-o polemica dintre Prole-

tarskaia Pravda" si Reci" n-a fost nicidecum numai o

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

209

problema de domeniul literaturii, Ca ea s-a referit la actualitatea politica reala, aceasta ne-a dovedit-o, printre altele,
ultima conferinta a partidului cadet din 23-25 martie 1914.

In darea de seama oficiala pe care o face ziarul Reci"

(nr. 83 din 26 martie 1914) asupra acestei conferinte, citim:

Problemele nationale au fost discutate de asemenea cu o deosebith" 1nsuf1etire. Deputatii de Kiev, la care s-au raliat N. V. Nekrasov i A. M. Koliubakin, au artitat c problema nationala este un
important factor In devenire, de care trebuie sd se tin'a. seam 1ntr-un

mod mult mai hotrlt dedt pint acum. F. F. Kokqkin a argat tusk."
(acelai Insh" care corespunde acelui dar" al lui *cedrin
urechile nu cresc mai sus de frunte, nu cresc") c atit programul
eft i experienta politicA de Onk acum impun o foarte prudenta folosire a formulelor elastice* ale aautodeterminrii politice a nationalitatilor o".

Acest rationament cit se poate de admirabil, facut la

conferinta cadeta, merita cea mai mare ateatie din partea
tuturor marxitilor i a tuturor democratilor. (Notam In
paranteza ca Kievskaia MIs1"98, care este, pe clt se vede,
foarte bine informat i care reda fara doar i poate exact
desigur pentru
ideile d-lui Kokokin, a adaugat ca acesta
a invocat In mod special pericolul
a-i preveni adversarii

destramarii" statului.)
Darea de seama oficiala a ziarului Reci" este facuta cu
o diplomatica virtuozitate, pentru ca valul sa fie ridicat cit
mai putin posibil, pentru a se ascunde eft mai mult cu putino. Totui, In linii generale, este clar ce s-a intimplat la
conferinta cadeta. Delegatii burghezi liberali, care cunosc
starea de lucruri din Ucraina, i cadetii de stlnga" au pus
tocmai chestiunea autodeterminarii politice a natiunilor.

Altminteri d-1 Kokokin n-ar fi avut pentru ce sa apeleze la

o folosire prudenta" a acestei formule".

Programul cadetilor, pe care 11 cunqteau, bineInteles,
delegatii la conferinta cadeta, vorbete tocmai nu de autoddterminare politic, ci de autodeterminare cultural".

Aceasta Inseamna c d-1 Kokokin a apdrat programul Ern-

potriva delegatilor din Ucraina, Empotriva cadetilor de

stInga, a aparat autodeterminarea culturala" Empotriva celei politice". Este cit se poate de evident ca, ridic1ndu-se
Impotriva autodeterminarii politice", invocInd pericolul
destramarii statului", calificind formula autodeterminarii
14

www.dacoromanica.ro

210

V.

1. LENIN

politice" drept elasticd," (cu totul in spiritul Rosei Luxemburg!), d-1 Kokoskin a al:41.g national-liberalismul velicorus impotriva elementelor mai de stinga" sau mai democratice din sinul partidului cadet si impotriva burgheziei
ucrainene..

D-1 Kokoskin a iesit invingalor la conferinta cadeta, cum

o arata cuvintelul perfid insd" din darea de seama publicat de ziarul Reci". National-liberalismul velicorus a
triumfat in lagrul cadet. Nu va contribui oare aceast victorie la luminarea mintii acelor persoane izolate, lipsite de
judecat6 dintre marxistii din Rusia, care, In urma cadetilor,
au inceput si ei s'a se team6 de formulele elastice ale autodetermingrii politice a nationalitatilor"?
Sa." urmArim ins6" concret cursul ideilor d-lui Kokoskin. Referindu-se la experienta politicA de pinA acum"
(adich, evident, experienta anului 1905, chid burghezia yelicorus5. s-a speriat cd-si va pierde privilegiile nationale, si
speriindu-se a speriat si partidul cadet) si invocind pericolul destrmdrii statului", d-1 Kokoskin a artat ca intelege
perfect de bine ca autodeterminarea politica' nu poate insemna nimic altceva cleat dreptul la despartire si la formarea unui stat national de sine statator. Se pune intrebarea: cum trebuie privite aceste temeri ale d-lui Kokoskin
din punctul de vedere al democratiei in general i din
punctul de vedere al luptei de clasd proletare In special?
D-1 Kokoskin vrea sa ne incredinteze c recunoasterea
dreptului la despgrtire mAreste pericolul destralmrii sta-

tului". Este punctul de vedere al sergentului de strada

Mimretov, cu deviza lui: Insfaca-1 si nu-i da drumul".
Din punctul de vedere al democratiei, in general, lucrurile
stau tocmai invers: recunoasterea dreptului la desprtire

micforeazei pericolul destramarii statului".

D-1 Kokoskin rationeazh exact in spiritul nationalistilor.
La ultimul lor congres, ei au atacat vehement pe ucrainenii
mazepisti". Miscarea ucraineana, a exclamat d-1 Savenko
& Co., amenintA BA slabeasca legaturile dintre Ucraina si
Rusia, dat fiind cg. Austria, prin ucrainofilia ei, intdreste
legaturile dintre ucraineni i Austria!! R6minea de neinteles de ce nu poate Incerca Rusia ea' int6reasc" legaturile
dintre ucraineni si Rusia prin aceectfi metodd din care d-nii
Savenko fac o vina Austriei, adica acordind ucrainenilor
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

211

libertatea limbii materne, autoadministrare, un seim autonom etc.?

Rationamentele d-lor Savenko si ale d-lor Kokoskini
sint Intru totul similare si la fel de ridicole i absurde din
punct de vedere logic. Nu este oare clar cd cu eft nationali-

tatea ucraineand se va bucura de mai multd libertate In

cutare sau cutare tard, cu atit mai trainicd va fi legatura
dintre aceast nationalitate i ara respectivd? Acest adevdr elementar nu poate, pare-se, sd fie contestat fdrh a rupe

definitiv cu toate postulatele democratismului. i poate

exista, oare, pentru o nationalitate, luat ca atare, o mai
mare libertate cleat libertatea de a se despdrti, de a forma
un stat national de sine stAttor?
Spre a ldmuri si mai mult aceasta chestiune, pe care o
Incurcd liberalii (si cei care din lipsd de judecatd le tin
isonul), vom aduce un exemplu clt se poate de simplu. Sd
ludm problema divortului. Rosa Luxemburg scrie In articolul ei c un stat democratic centralizat care admite pe
deplin autonomia unor prti ale lui trebuie sd lase toate
ramurile principale ale legislatiei, i, Intre altele, i legislatia divortului, In seama parlamentului central. Aceasta
grijd, ca puterea centrald a statului democratic ad asigure
libertatea divortului, este eft se poate de explicabild. Reac-

tionarii slut impotriva libertii divortului, apelind la o

prudent folosire" a ei i tipind c aceasta. libertate In-

seamnd destfamarea familiei". Democratia 1ns socoate cd

reactionarii sint niste fdtarnici, cd ei sus-tin In realitate

atotputernicia politiei si a birocratiei, privilegiile unui sex

gi cea mai grea asuprire a femeii; cd in realitate libertatea
divortului Inseamnd nu destrdmarea" legdturilor de famine, ci, dimpotrivd, Intdrirea lor pe baze democratice, singurele posibile i trainice intr-o societate civilizatd.
A-i acuza pe partizanii libertdtii de autodeterminare,
adica ai libertatii de despdrtire, cd Incurajeazd separatismill, este o prostie si fdt,drnicie tot atit de mare ca i aceea
de a acuza pe partizanii libertii divortului c. incurajeazd
distrugerea legturilor de familie. Dupd cum In societatea
burghezd impotriva libert4ii divortului se ridicai apdrdtorii privilegiilor i venalitii pe care este bazatrt cdsdtoria
burghezd, tot asa in statul capitalist negarea liberatii autodetermindrii, adic despdrtirii natiunilor, nu inseamnd alt14*

www.dacoromanica.ro

212

V.

I. LENIN

ceva declt aphrarea privilegiilor natiunii dominante i a

metodelor politieneti de administrare, In dauna celor democratice.
Nu Incape IndoiaM c politicianismul, care este un pro-

dus al raporturilor din societatea capitalist, face uneori

ca unii parlamentari sau publiciti B palavrageasc cu o
uurinth. extremd i chiar de-a dreptul neghioabd despre des-

phrtirea cuthrei sau cutairei natiuni. Dar numai reactionarii

pot BA se lase infricoati (sau s simuleze ca. shit Infricoati) de aceastd palavrageald. Cine inapdrtdete punctul
de vedere al democratiei, adicd al rezolvarii problemelor de
stat de care masa populatiei, acela tie foarte bine cd de la
flecdreala politicienilor i pind la hotdrirea maselor este o
distang de mare dimensiune"99. Masele populatiei cunosc
perfect, din experienta de toate zilele, importanta leghturilor geografice i economice, avantajele unei piete mari i
ale unui stat mare qi nu se vor hotdr1 sh se desparth declt
atunci cind jugul national i frictiunile nationale vor face
conlocuirea absolut insuportabild, i vor Impiedica toate
relatiile economice de orice fel. Iar intr-un asemenea caz
interesele dezvoltdrii capitaliste i ale libertalii luptei de
clash. vor fi tocmai de partea celor care se despart.
Aadar, din orice laturd am privi rationamentele d-lui
Kokokin, ele Be dovedesc a fi culmea negbiobiei i o batjocorire a principiilor democratiei. Exist totui o anumit
logicd in aceste rationamente: logica intereselor de clasd
ale burgheziei velicoruse. 1)-1 Kokokin, ca ci majoritatea

partidului cadet, nu este cleat lacheul sacului cu bani al

acestei burghezii. El aprh privilegiile ei In general, privilegiile ei de stat In special, le apdrd impreund cu Puric-

kevici i aldturi de acesta, numai ch. Purickevici se Increde

mai mult In bita iobdgiei, pe chid Kokockin & Co. 1i dau
seama cd aceast land a fost frinta serios in 1905, ci se bizuie mai mult pe mijloacele burgheze de incelare a maselor,
de pildd, pe sperierea micii burghezii i a tdranilor cu spectrul destrAmdrii statului", pe incelarea lor cu fraze asupra
Imbindrii liberatii poporului" cu temeliile istorice etc.
Semnificatia reald de clash' a atitudinii dumhnoase a
liberalilor Ltd de principiul autodeterminhrii politice a naOunilor este una ci singurti: national-liberalismul, aphrarea
privilegiilor de stat ale burgheziei velicoruse. Iar oportuwww.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

213

nitii din rIndurile marxistilor din Rusia, care au pornit

atacul tocmai acum, In epoca sistemului de la 3 iunie, lm

potriva dreptului natiunilor la autodEterminare, toti acestia:

lichidatorul Semkovski, bundistul Libman, micul burghez
ucrainean Iurkevici, de fapt se thlsc pur i simplu In coada
national-liberalismului, pervertesc clasa muncitoare cu
ajutorul ideilor national-liberale.
Interesele clasei muncitoare si ale luptei sale Impotriva
capitalismului cer o deplina solidaritate i cea mai string
unitate Intre muncitorii de toate natiunile, cer combaterea
politicii nationaliste a burgheziei, de orice nationalitate ar

fi ea. De aceea atlt In cazul c. social-democratii ar nega

dreptul la autodeterminare, adid dreptul la desp*artire al
natiunilor asuprite, eft si in cazul c ar sustine toate revendicArile nationale ale burgheziei natiunilor asuprite, ar

Insemna o abatere de la sarcinile politicii proletare

subordonarea muncitorilor fag de politica burghezgt. Munci-

torului salariat li este indiferent dad principalul lui ex-

ploatator va fi burghezia velicorus, care ar avea Intlietate

fag de cea alogend, sau burghezia polonez'a, care ar avea
intlietate f WA de cea evreiasd etc. Muncitorul salariat constient de interesele sale de clash' ritmlne indiferent atIt fag
de privilegiile de stat ale capitalistilor velicorusi eft i fat
de promisiunile capitalistilor polonezi sau ucraineni d se
va InMptui raiul pe p6mInt atunci chid vor &tine ei privilegiile de stat. Dezvoltarea capitalismului merge si va continua s'a' mearg5. Inainte In orice caz, atIt Intr-un stat eterogen unic cit i in state nationale separate.
Muncitorul salariat amine In orice caz obiectul exploatarii, si lupta victorioas'ai Impotriva acesteia rec1am5. independenta proletariatului fag de nationalism, deplina neutralitate, ca s. spunem asa, a proletarilor fat de lupta burgheziei diferitelor natiuni pentru Intlietate. Gel mai mic
sprijin pe care proletariatul vreunei natiuni II va da privilegiilor burgheziei sale" nationale va provoca inevitabil
neIncrederea proletariatului de alta nationzlitate, va slbi
solidaritatea internationaM de clas a muncitorilor, ii va
dezbina, spre bucuria burgheziei. Or, negarea dreptului la
autodeterminare sau la desOrtire de stat Inseama. In mod
inevitabil sustinerea In practica a privilegiilor natiunii dominante.
www.dacoromanica.ro

214

V.

I.

LENIN

Ne putem convinge de acest lucru In mod qi mai neindoielnic, lulnd exemplul concret al despartirii Norvegiei
de Suedia.
6. DESPARTIREA NORVEGIEI DE SUEDIA

Rosa Luxemburg ia tocmai acest exemplu i In legatu-

ra cu el rationeaza In felul urmator:

Ultimul eveniment din istoria relatiilor federative, desprtirea

Norvegiei de Suedia pe care presa polonez6 socia1-patriotic6 (vezi

41Iaprzod 000 din Cracovia) 1-a corisiderat atunci In mod pripit ca
o manifestare imbucuatoare a fortei i caracterului progresist al
tendintei spre desprtirea de stat s-a transformat indat6. Intr-o iz-

bitoare dovad c. federalismul i despArtirea de stat, care decurge

din el, nu constituie nicidecum o expresie a progresului sau a democratismului. Dupt asa-zisa irevolutie* norvegian, care a constat in
destituirea i inlaturarea din Norvegia a regelui suedez, norvegienii
si-au ales frumusel un alt rege, respingind in mod formal, printr-un
referendum, proiectul de -instituire a republicii. Ceea ce admiratorii
superficiali ai tuturor mischilor nationale i ai oricArei aparente de
independenta au proclarnat drept vrevolutiel a fost o simpla manifestare a particularismului taranesc i mic-burghez, a dorintei de a avea
pentru banii lor un rege- propriu in locul celui impus de aristocratia suedez, si, prin.urmare, a fost o miscare care n-a avut absolut
nimic comun cu revolutionarismul. Totodata, aceast istorie a desfacerii uniunii suedezo-norvegiene a dovedit din nou in ce mAsur5.
federatia care existase Ora atunci a fost si in cazul de fat doar o
expresie a intereselor pur dinastice, i deci o formd a monarhismului

si a reactiunii..." (Przeglad").

Iata cuvint cu cuvint tot ce spune Rosa Luxemburg In

legatura cu acest punct11 i trebuie s mdrturisim
cu greu ar putea cineva BA scoata mai mult in relief neputinta propriei sale pozitii cleat a facut Rosa Luxemburg
prin exemplul de mai sus.
Se punea i se pune problema daca social-democratii
dintr-un stat national eterogen au nevoie de un program
care sia recunoasca dreptul la autodeterminare sau despartire?
ce ne spune in aceasta problema. exemplul Norvegiei,

luat de insaqi Rosa Luxemburg?

Autorul nostru se Invirteqte flit se sucete, face spirite ci
tuna i fulgera Impotriva lui Naprzd", dar la problema
pus nu raspundell Rosa Luxemburg vorbe0e despre tot ce
doriti, pentru a nu spune nici un cuvint asupra fondului
chestiuniil I
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

215

Nu incape indoial c6, dorind sg. aib pentru banii lor

un rege propriu qi respingind prin referendum proiectul de
instituire a republicii, micii burghezi norvegieni i-auar-

tat uritele lor insuiri mic-burgheze. Nu incape indoiala

dacd n-a observat acest lucru a arktat
c6. Naprzcid"
c'a. are insuiri tot atit de urite i tot atit de mic-burgheze.
Dar ce caut'd aici toate acestea??
Era vorba dear de dreptul natiunilor la autodeterminare
i de atitudinea proletariatului socialist fat de acest drept 1

Atunci de ce nu raspunde Rosa Luxemburg la chestiune,

ci se tot invirtete in jurul ei?

Se spune ca pentru parece nu exist fiara mai puternicg. decit pisica. Pentru Rosa Luxemburg nu exist, se
vede, Hall mai puternica decit fracul". Frac" este numit

in limbaj popular partidul socialist polonez", aa-zisa frac-

tiune revolutionara; iar fituica Naprzd" din Cracovia

impa'rt'ase0e ideile acestei fractiuni". Lupta pe care o duce
Rosa Luxemburg impotriva nationalismului acestei frac-

tiuni" a orbit-o intr-atita pe autoarea noastra, incit din

orizontul ei dispare totul, in afara de Naprzd".
Daca Naprzd" spune da", Rosa Luxemburg soco-

tete ca." e o datorie a ei sfintd stt exclame numaidecit nu",

faira a se gindi citu0 de putin c prin procedeul acesta d'a
la iveala nu independenta ei fata." de Naprzbd", ci, tocmai
invers, comica ei dependenta de aceste fracuri", incapaci-

tatea ei de a privi lucrurile dintr-un punct de vedere ceva

mai profund i mai larg decit acela al furnicarului din

Cracovia. Naprzd" este, desigur, un organ foarte prost
qi nicidecurn marxist, dar lucrul acesta nu trebuie s'a ne

impiedice s analizAm in. fond exemplul Norvegiei, din

moment ce am luat acest exemplu.
Spre a analiza acest exemplu in chip marxist, trebuie
BA ne oprim nu asupra insuirilor urite pe care le au aceste

atit de teribile fracuri", ci, in primul rind, asupra particularitatilor istorice concrete ale desprtirii Norvegiei de
Suedia, iar in al doilea rind sal vedem care au fost sarcinile proletariatului din aceste t'ari cu prilejul acestei des-

partiri?
Legaturile geografice, economice i de limbh care apro-

pie NOrvegia de Suedia nu slut mai putin strinse cleat

acelea care leagA multe natiuni slave nevelicoruse de natiuwww.dacoromanica.ro

216

V.

I. LENIN

nea velicorusa. Dar uniunea Norvegiei i Suediei n-a fest

o uniune de bunavoie, aa hien de federatie" Rosa Luxemburg vorbete absolut fara rost, pur i simplu pentru ca
nu tie ce s spuna. Norvegia a lost predata Suediei de
monarhi In timpul rzboaielor napoleoniene, impotriva
voin-tei norvegienilor, i suedezii au trebuit BA aduca trupe
In Norvegia spre a o supune.
Dupa aceea, In decursul a zeci i zeci de ani, cu toata
autonomia extrem de larga de care s-a bucurat Norvegia
(ea a avut un seim propriu etc.), frictiunile dintre Norvegia
i Suedia n-au incetat o chi* iar norvegienii s-au straduit
din rasputeri sa scuture de pe umerii lor jugul aristocratiei
suedeze. in august 1905 ei au scuturat In cele din urma
acest jug: seimul norvegian a hotarit ca regele suedez sa
Inceteze de a mai fi rege al Norvegiei, iar referendumul,
consultarea poporului norvegian, care a avut loc apoi, a
dat o zdrobitoare majoritate de voturi (vreo 200.000 contra
citorva sute) In favoarea despartirii totale de Suedia. Dupa
unele ezitri, suedezii s-au impacat cu faptul despartirii.
Exemplul acesta ne arata pe ce baze sint posibile i se
Intimpla cazurile de despartire a natiunilor, In conditiile
economice i politice actuale, i ce forme ia uneori desparpea in conditiile libertatii politice i ale democratismului.
Nici un social-democrat, In afar& doar de cazul Ca s-ar
decide sa declare ca-i sint indiferente problemele libertatii
politice si ale democratismului (i intr-un asemenea caz ar
Inceta, bineinteles, sa mai fie social-democrat), nu poate
tagadui c acest exemplu dovedete de fapt c muncitorii
contienti au datoria de a face propaganda i pregatiri sistematice pentru ca eventualele conflicte din pricina despartirii natiunilor sa fie rezolvate numai afa cum a fost rezolvat In 1905 conflictul Intre Norvegia i Suedia, i nu rusete". Tocmai acest lucru i exprima revendicarea programului cu privire la recunoaterea dreptului natiunilor la
autodeterminare. i Rosei Luxemburg nu i-a rams altceva
de facut cleat sa ocoleagea acest fapt, neplacut pentru teoria
ei, cu ajutorul atacurilor strapice impotriva filistinismului micilor-burghezi norvegieni i Impotriva publicatiei
Naprzd" din Cracovia, caci ea Intelegea foarte bine In ce
masur acest fapt istoric dezminte o data pentru totdeauna
frazele ei prin care pretinde c dreptul natiunilor la autodewww.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

217

terminare e o utopie", c6 el echivalead cu dreptul de a

minca din farfurii de aur" etc. Astfel de fraze nu ant cleat

expresia unei credir4e oportuniste, neputincioase i suf

ciente in imuabilitatea actualului raport de forte dintre

nationaliatile din Europa rgsdritean5..

S mergem mai departe. In problema autodeterminrii

natiunilor, ca i In oricare altA problerd, ne interesead
Inainte de toate si mai mult decit orice autodeterminarea
proletariatului in sinul natiunii. Rosa Luxemburg a ocolit
cu modestie i aceast6 chestiune, simtind eft de neplcutg.
ar fi pentru teoria" ei analizarea acestei chestiuni in baza
exemplului Norvegiei, luat de ea.
Care a fost i trebuia a fie pozitia proletariatului norvegian si a celui suedez In conflictul cu privire la despgrtire? Muncitorii constienti din Norvegia ar fi votat, fireste,
dnp despArtire pentru republid*, iar dad au fost socialisti care au votat altfCl, acest lucru dovedeste numai clt
de mult oportunism mic-burghez stupid mai exist uneori
in socialismul european. Despre acest lucru nu pot exista
dou pAreri, iar noi atingem punctul acesta numai pentru
d. Rosa Luxemburg Inceard sa" cocoloseasca miezul problemei prin vorldrie pe cu totul altei temit. Nu stim dad
programul socialist norvegian Ii obliga pe social-democratii norvegieni s aib. o singura' pArere bine precizat In
problema desprtirii. SA admitem ca" nu, s admitem d
socialistii .norvegieni au lsat deschig chestiunea de a sti
In ce ma.'sur era suficientai autonomia Norvegiei pentru
libertatea luptei de clas i in ce mAsur6 vesnicele frictiuni
si conflicte cu aristocratia sueded frinau libertatea vietii
economice. Dar ca. proletariatul norvegian trebuia s actioneze impotriva acestei aristocratii, pentru democratda tadneasd norvegian5. (cu toat mairginirea mic-burghez6 a
acesteia din urmai), este incontestabil.
Dar proletariatul suedez? Se stie c mosierii suedezi,
sustinuti de popii suedezi, au propovaiduit dzboiul impo-

triva Norvegiei; si deoarece Norvegia este cu mult mai

slabai decit Suedia, dat fiind d a suferit o invazie din

* Daca majorltatea natiunli norvegiene era pentru monarhle, iar proletariatul pentru republla, In faia proletarlatulul norvegian se deschideau, In
general vorbind, doua cal: ori sa lac& revolutie, daca conditille ar ft fost
coapte pentru aceasta, ori sa se supuna majorltalil si aS Inceapa o munca de
propaganda si agItatle de lunga durata.

www.dacoromanica.ro

218

V.

I.

L ENIN

partea Suediei i ca aristocra0a suedeza este foarte influenta

In tam ei, aceasta propaganda a constituit o amenintare

foarte serioas. Putem garanta ca Kokoskinii suedezi au

pervertit cu zel i timp indelungat masele suedeze, chemin-

du-le sa foloseasca cu prudenfa' formulele elastice ale

autodeterminarii politice a natiunilor", Infatisindu-le peri-

colul destramarii statului" i Incredintindu-le c liber-

tatea poporului" este compatibila cu temeliile aristocratiei

suedeze. Nu incape nici cea mai mica Indoiala ea socialdemocratia suedezd ar fi tradat cauza socialismului si a
democratiei daca n-ar fi luptat din toate puterile atit impotriva ideologiei i politicii mosieresti, cit i Impotriva ideologiei i politicii gen Kokoskin", daca n-ar fi sustinut pe
ling egalitatea in drepturi a natiunilor, In general (recunoscuta si de Kokoskini), i dreptul natiunilor la autodeterminare, libertatea de despartire a Norvegiei.
Alianta strinsa dintre muncitorii norvegieni i cei suedezi, deplina lor solidaritate tovaraseasca de clasd a ciftigat de pe urma recunoasterii de care muncitorii suedezi a
dreptului norvegienilor la despartire. Caci muncitorii norvegieni s-au convins ca muncitorii suedezi nu sint infectati
de nationalismul suedez, ca pentru ei fratia cu proletarii
norvegieni e mai presus de privilegiile burgheziei i aristocratiei suedeze. Ruperea legaturilor impuse Norvegiei de
monarhii europeni si de aristocratii suedezi a Intarit legaturile dintre muncitorii norvegieni i cei suedezi. Muncitorii suedezi au dovedit Ca vor ti, infruntind toate peripe-tiile
politicii burgheze
in cadrul raporturilor burgheze este
cu totul posibila o reeditare a subjugarii foliate a norve-

gienilor de care suedezi 1 , s mentina

s apere cu

succes deplina egalitate in drepturi i solidaritatea de clash'

dintre muncitorii celor cloud natiuni, In lupta lor atit impotriva burgheziei suedeze cit i Impotriva celei norvegiene.
De aici se vede, intre altele, cit de neintemeiate i pur
i simplu chiar neserioase sint incercarile pe care le fac
uneori fracurile" de a exploata" Impotriva social-demo-

cratiei poloneze divergen-tele noastre cu Rosa Luxemburg.

Fracurile" nu sint un partid proletar, socialist, ci un partid
nationalist mic-burghez, un fel de partid socialist-revolutionar polonez. N-a fost niciodata vorba
i nici nu putea
fi despre vreo unitate intre social-democratii din Rusia
www.dacoromanica.ro

DESPRE JYREPTUL NAT1UNILOR LA AUTODETERMINARE

219

ci acest partid. In schimb, nici un social-democrat din

Rusia nu s-a cAit" vreodatg de apropierea ci unirea cu
social-democratii polonezi. Social-democratia poloneza are

marele merit istoric de a fi creat pentru Intlia oar un

partid cu adevarat maixist, cu adevarat proletar In Po Ionia

atit de Imbibat a'. de tendinte ci pasiuni nationaliste. Dar
acest merit al social-democratilor polonezi este un merit

mare nu datorita' faptului ca Rosa Luxemburg a spus o

multime de prostii Impotriva paragrafului 9 al programului

marxist din Rusia, ci tocmai In ciuda acestui fapt trist.

Desigur, pentru social-democratii polonezi dreptul la

autodeterminare" n-are o atlt de mare important ca pentru

cei ruci. Este foarte explicabil faptul c lupta dusil Impo-

triva micii burghezii poloneze, orbitl de nationalism, i-a

Mut pe social-democratii polonezi s6 Intinda coarda" cu
un zel deosebit (uneori, poate, ceva prea mult). Nici un
marxist din Rusia nu s-a gindit vreodat s. fac6 socialdemocratilor polonezi o vin din faptul c. shit Impotriva
despartirii Poloniei. Acecti social-democrati greesc numai
atunci clnd Inceara. ca Rosa Luxemburg s nege necesitatea recunoasterii dreptului la autodeterminare In programul marxictilor din Rusia.

In fond, aceasta Inseamn'a BA extinzi relaiile care

sint explicabile clnd le priveti din punctul de vedere al

asupra tuturor 'popoarelor i natiunilor din Rusia, inclusiv asupra velicorucilor. Aceasta inseamn a fi nationalisti polonezi de-a-ndoaselea", ci nu
social-democrati, internationalicti din Rusia.
Cdci social-democratia international sta.' tocmai pe pozilia recunoasterii dreptului natiunilor la autodeterminare.
La acesta ci trecem acum.
orizontului Cracoviei

7. HOTA.RIREA CONGRESULUI INTERNATIONAL

DE LA LONDRA DIN 1896

Aceast6 hotArIre glgsuiete:

Congresul se declar'd in favoarea dreptului la autodeterminare
(Selbstbestimmungsrecht) al tuturor natiunilor i exprima simpatia
sa pentru muncitorii din orice tail care actualmente gem sub jugul
absolutismului militar, national sau de altil natur6; congresul cheama
pe muncitorii din toate aceste ri s intre In rindurile muncitorilor

www.dacoromanica.ro

220

V.

1. LENIN

constienti (Klassenbewusste = constienti de interesele clasei lor) din

lumea IntreagA spre a lupta impreung cu acestia ca s fie 1nfrint capitalismul international si ca s se realizeze scopurile social-democratiei internationale"*.

Dup cum am arAtat, oportunigtii nogtri, d-nii Semkovski, Libman, Iurkevici, pur i simplu nu cunosc aceastA
hotarire. Rosa Luxemburg insA o cunoagte i li reproduce
In intregime textul, In care se afl aceeagi expresie ca si
In programul nostru: autodeterminare".
Se pune intrebarea: cum 111M-tura.' oare Rosa Luxemburg aceast piedicA din calea originalei" ei teorii?

0, foarte simplu: ...centrul de greutate se afl aid in

partea a doua a rezolutiei... caracterul ei declarativ...
numai in baza unei neintelegeri ne putem referi la eall
Neputinta i zpaceala autoarei noastre sint pur si
simplu uimitoare. De obicei numai oportunigtii, care evit

cu lagitate polemica direct in legAtur eu punctele de

program consecvent democratice i socialiste, spun cA aceste

puncte au un caracter declarativ. Se vede ca mi In zadar

s-a pomenit de data aceasta Rosa Luxemburg in jalnica
companie a d-lor Semkovski, Libman gi Iurkevici. Rosa

Luxemburg nu se decide BA declare pe fat dacA socotegte

just sau gregitA rezolutia reprodusA. Se eschiveaz gi se
ascunde, ca i cum ar conta pe un cititor neatent i necu-

noscAtor in materie, care uit prima parte a rezolutiei

Inainte de a fi terminat s'a citeascA partea a doua, sau care

n-a auzit niciodat de dezbaterile din presa socialistA din
ajunul Congresului de la Londra.
Dar Rosa Luxemburg se ingala amarnic dacal Igi inchi-

puie c va reugi s calce atit de ugor in picioare In fata

muncitorilor congtienti din Rusia rezolutia Internationalei

asupra unei importante probleme principiale, fAr a binevoi macar 8-0 supunA unei analize critice.
in dezbaterile care au precedat Congresul de la Londra mai ales in coloanele revistei marxigtilor germani

* Vezi darea de seamii germang. oficiall asupra Congresului de la Londra:

Verhandlungen und Beschliisse des internationalen sozialistischen Arbeiterund Gewerkschafts-Kongresses zu London, vom 27. Jull bis 1. August 1896"
(Procesele-verbale 1 hotIrlrile congresului international al partidelor muncitore8t1 socialiste Q l al sindicatelor tinut la Londra de la 27 tulle pInS la 1
august 1896".
Note Trad.), Berlin 1897, pag. 18. ExistS o brosurii ruseasca
cu hotiirlrile congreseloi Internationale, In care cuvIntul autodeterminare"

este In mod gresit tradus prin autonomie".

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOIR LA AUTODETERMINARE

221

Die Neue Zeit" a fost expus punctul de vedere al Rosei

Luxemburg, fi acest punct de vedere a suferit de fapt o Enfringere in fata Internationaleil Iata un lucru esential pe
care trebuie sa-1 aiba in special in vedere cititorul rus.
Dezbaterile s-au desfaurat in jurul chestiunii indepen-

dentei Poloniei. Au fost expuse trei puncte de vedere:

1.) Punctul de vedere al fracurilor", in numele carora'
a vorbit Hecker. Fracurile voiau ca Internationala sa recunoasca in programul ei revendicarea independentei Poloniei. Propunerea n-a fost primita. Acest punct de vedere a

suferit o infringere In fata Internationalei.

2) Punctul de vedere al Rosei Luxemburg: socialitii
polonezi nu trebuie s ceara independenta Poloniei. Conform acestui punct de vedere nici vorba nu putea fi de
proclamarea dreptului natiunilor la autodeterminare.Acest
punct de vedere a suferit i el o infringere In fata Internationalei.

3) Punctul de vedere dezvoltat pe atunci cit se poate

de amplu de care K. Kautsky, care o combatea pe Rosa
Luxemburg dovedind ea materialismul ei este extrem da
unilateral". Din acest punct de vedere, Internationala mt
poate s introduca astazi in programul ei independenta
Poloniei, dar socialitii polonezi a spus Kautsky pot
foarte bine sd formuleze o asemenea revendicare. Din punctul
de vedere al socialitilor, ar fi absolut greit sa fie ignorata

sarcina eliberarii nationale in conditiile asupririi nationale.

In rezolutia Internationalei au i fost reproduse tezele
esentdale i fundamentale ale acestui pullet de vedere: pe

de o parte, recunoWerea directa, care nu permite nici o

falsa interpretare, a dreptului deplin la autodeterminare al
tuturor natiunilor; pe de alt parte, un apel, tot atit de
lipsit de echivocuri, &Are muncitori pentru unitatea internationald a luptei lor de clasa.
Socotim c aceast rezolutie este cu totul justa ci ca, in
ceea ce privete rile Europei rasaritene ci ale Asiei de la
inceputul secolului al XX-lea, tocmai aceasta rezolutie i

tocmai in legatura indisolubila a celor dourt parti ale ei

da singura directiva justa pentru o politica de dug. proletara in problema nationala.
SA' ne oprim ceva mai mult asupra celor trei puncte de
vedere aratate mai sus.
www.dacoromanica.ro

222

V.

T. LENIN

Se stie ca.' K. Marx si F. Engels au considerat ca". intreaga

democratie din Europa occidental, i cu atit mai mult

social-democratia, trebuie Mr doar i poate s sprijine
activ revendicarea independentei Poloniei, Intre anii 1840
1850 si 1860-1.870, epoca revolutiei burgheze in Austria
si Germania, epoca reformei agrare" in Rusia, acest punct
de vedere a fost cu totul just si singurul punct de vedere
consecvent democratic si proletar. Cit timp masele popu,
lare din Rusia si din cele mai multe tri slave erau cufundate intr-un somn adinc, tit timp nu existau Inca in aceste
-tari miscari democratice, de mas, de sine staatoare, miccarea de eliberare a nobilimii din Po Ionia capata o importanta urias, primordial, nu numai din punctul de vedere
al democratiei intregii Rusii si a tuturor slavilor, dar si
a intregii Europe*.
Dar daca acest punct de vedere al lui Marx a fost perfect just in a doua treime sau a treia patrime a secolului
al XIX-lea, el a incetat sal mai fie just in secolul al XX-lea.
In cele mai multe tali slave, si chiar intr-una din cele mai
inapoiate tari slave, Rusia, si-au fAcut aparitia miscari
democratice de sine stdatoare, tsi chiar o miscare proletail de sine sattoare. Po Ionia nobililor a disparut, cedind
locul Poloniei capitaliste. In aceste conditii, Po Ionia n-a
putut sa nu-si piard6 insemnatatea ei revolutionara
exclusivei.

Daa. P.P.S. (Partidul socialist

de astzi) a incercat in

1896

polonez",

fraki"

s6 consacre" punctul de ve-

dere al lui Marx dintr-o altei epocei, aceasta a insemnat folosirea literei marxismului impotriva spiritului marxismului.

De aceea au avut absolua dreptate social-democratii polonezi and s-au ridicat impotriva betiei nationaliste a micii
burghezii poloneze, aratind cit problema nationalit are o
* Ar constitul o foarte interesant lucrare istorica paralela Intre pozitia
imui nobil insurgent polonez din 1863, pozitia democratului revolutionar al
Rusiei Cernlsevski, care a stlu si el (Ca si Marx) s aprecieze Insemnatatea
miscArii poloneze, i pozitia micului burghez ucralnean Dragomanov, care
a actionat cu mult mai tlrziu si care a fost exponentul punctului de vedere
al taranului, al taranului atit de primitiv Inca, ant de adormit, atlt de
strIns lipit de grlimada lui de blegar, Incit din pricina urii lui Indreptittite
Impotriva panului polonez n-a putut sa Inteleaga InsemnStatea luptei acestor
pani pentru democratia din Intreaga Rusie. (Corn. Po Ionia istorict si democratia velicorusa" de Dragomanov). Dragomanov a binemeritat pe deplin
sarutArile entuziaste cu care 1-a rasplittit mai tIrziu d-1 P. B. Struve, devenit
Intre Limp national-liberal.

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

223

importan0 secundara pentru muncitorii polonezi, creind

pentru prima (ma' un partid pur proletar in Po Ionia si
proclamind extrem de importantul principiu al celei mai
strinse aliante dintre muncitorul polonez i cel rus in
lupta lor de chg.
Dar insemna oare aceasta c Internationala putea BA
considere la inceputul secolului al XX-lea ca. pentru Europa

ragriteana si Asia principiul autodeterminarii politice a

natiunilor, al dreptului lor la desOrtire este de prisos? Ar
fi fost o enorma absurditate, echivalenta (In teorie) cu admiterea ideii ca transformarea burghezo-democratical a sta-

telor turc, rus, chinez s-a terminat, echivalenta (in practical) cu o atitudine oportunist fa t5. de absolutism.
Nu. Pentru Europa ralsriteana si Asia, in epoca revolutiilor burghezo-democratice deja incepute, In epoca des-

teparii i intetirii miscarilor nationale, in epoca aparitiei

partidelor proletare de sine sataitoare, sarcina acestor partide in politica nationala trebuie sal fie dubla: recunoaste-

rea dreptului la autodeterminare pentru toate natiunile,

deoarece transformarea burghezo-democratica. nu este Inca

terminatal, deoarece democratia muncitoare apa'r in mod
consecvent, serios i sincer, nu in maniera liberal, nu in

maniera unui Kokoskin, egalitatea in drepturi a natiunilor,

i cea mai strins'a, cea mai indisolubiM unire in
lupta de clasa a proletarilor tuturor natiunilor din interiorul statului respectiv, in toate inaprejursdrile istoriei
sale si indiferent de schimbalrile de granit pe care le-ar
face burghezia in cadrul diferitelor state.

Tocmai aceasa dubla" sarcin a proletariatului este formulata in rezolutia din 1896 a Internationalei.Acestea sint ei
principiile fundamentale ale rezolutiei consMtuirii din vara
anului 1913 a marxistilor din Rusia. Exist a. oameni c6rora

li se pare o contradictie" faptul c. aceasta rezolutie, recunoscind la punctul 4 dreptul la autodeterminare, la despartire, da" parc nationalismului maximum (in realitate,
recunoasterea dreptului la autodeterminare pentru toate
natiunile inseamna maximum de democratism i minimum
de nationalism), iar la punctul 5 pune in gard6 pe muncitori impotriva lozincilor nationaliste ale indiferent calrei
burghezii i cere unirea i fuzionarea muncitorilor tuturor

natiunilor in organizatii proletare internationale unice.

www.dacoromanica.ro

224

V.

I. LENIN

Dar o contradictie" pot s vadd aici numai mini1e cu totul

obtuze, incapabile s. inteleagd, de pild, de ce unitatea

i solidaritatea de dud a proletariatului suedez i norvegian au eiftigat atunci and muncitorii suedezi au apdrat
libertatea Norvegiei de a se despdrti i de a se constitui
1ntr-un stat de sine stadtor.
8. UTOPISTUL KARL MARX *I PRACTICA ROSA LUXEMBURG

Declarind c independenta Poloniei este o utopie" si

repetind lucrul acesta atit de des cd. ti se face lehamite,
Rosa Luxemburg exclamd ironic: de ce sd nu se ceard i

independenta Irlandei?
Pe at se vede, practica" Rosa Luxemburg nu -tie cum
a privit K. Marx problema independentei Irlandei. Merita
sd. ne oprim asupra acestui lucru, spre a ardta un exemplu
de analizd cu adevdrat marxistd, i nu oportunistd, a unei
revendicdri concrete a independentei natdonale.
Marx avea obiceiul sd-i caute la dinti" cum se exprima el pe socialitii pe care ii cunotea, spre a vedea
cit sint de contienti i de convini 101 Dupd ce a fdcut
cunotintd cu Lopatin, Marx Ii scrie lui Engels o scrisoare,
la 5 iulie 1870, In care are cuvinte de lauda pentru tindrul
socialist rus, addugind 1nsd. totodatd:
...Un punct slab: Polonia. In aceastd privintai Lopatin
sd. zicem un cartist englez de
vorbete ca un englez
despre Irlanda" 102
coald veche

Pe socialistul care apartine unei natiuni asupritoare

Marx 11 Intreabd despre atitudinea lui fatd. de natiunea
asuprit i cid pe loc la iveald lipsa comunii a socialitilor
natiunilor dominante (englezd i rusd.): neintelegerea indatoririlor lor socialiste fat de natiunile asuprite, rumegarea

prejudecdtilor preluate de la burghezia natiunii dominante".

Inainte de a trece la declaratiile pozitive ale lui Marx
cu privire la Irlanda, trebuie s. observm cd. Marx i Engels
au privit, in genere, In chip strict critic problema nationald,

ardtind ca Insemndtatea ei este conditionat istoricete.

Astfel, la 23 mai 1851 Engels ii scria lui Marx cd studiul
istoriei 11 face s tragd concluzii pesimiste In ceea ce privete Polonia, cd. Insemnatatea Poloniei este vremelnicd,
www.dacoromanica.ro

bESPRE D'REPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

22g

numai pha la revolutda agrar In Rusia. Prostii curajoase"

iat'a rolul polonezilor in istorie. Nu se poate admite

nici pentru o clip. cg Po Ionia, fie chiar i numai In comparatie cu Rusia, este un exponent al progresului sau Are

vreo important6 istorich". In Rusia existA mai multe

elemente de civilizatde, instructiune, industrie, burghezie
cleat in adormita Polonie a nobilimii". Ce insemneazA

Vargovia i Cracovia faca" de Petersburg, Moscova, Odesa!""3

Engels nu crede in succesul raiscoalelor nobilimii poloneze.

Dar toate aceste idei, pline de atita genial perspicacitate, nu i-au impiedicat at* de putin pe Engels gi pe
Marx, 12 ani mai tirziu, atunci cind Rusia mai continua

s doarma.", iar Po Ionia fierbea, s. manifeste cea mai profundsa i fierbinte simpatie pentru migcarea poloneg.
In 1864, pe cind intocmea adresa Internationalei, Marx

Ii scrie lui Engels (4 noiembrie 1864) ca trebuie luptat

impotriva nationalismului lui Mazzini. Cind se vorbegte
in adres6 despre politica international, am In vedere
trile, iar nu nationalitatile, i demasc Rusia, iar nu sta-

scrie Marx. Pentru Marx era

tele mai putin importante"
in afara de oHce indoiala ca, in comparatie cu problema
muncitoreascV, problema national nu are cleat o insemn6tate subordonata. Dar teoria lui este tot atit de departe
de ignorarea migcarilor nationale ca cerul de pamint.
Vine anul 1866. Marx li scrie lui Engels despre clica
lui Proudhon" din Paris care declara c nationaliatile shit
o absurditate i-i atacA pe Bismarck 0 Garibaldi. Ca polemica' impotriva govinismului, aceasta. tactica este folositoare i explicabila. Chid insa credinciogii lui Proudhon
(printre care se af16 gi bunii mei prieteni de aici, Lafargue
gi Longuet) igi inchipuie c. toat Europa poate gi trebuie

sa stea linigtita In capul oaselor pina cind domnii din

Franta vor desfiinta mizeria i ignoranta... sint nigte caraghiogi" (scrisoarea din 7 iunie 1866).
Ieri scrie Marx la 20 iunie 1866 au fost dezbateri in Consiliul Internationalei asupra raboiului actual...
Discutia s-a concentrat, precum era de agteptat, in jurul
problemei nationalit'atilor a gi a atitudinii noastre fag
de ea... Reprezentantii tinerei Frante* (nemuncitori) au
emis parerea ca oHce nationalitate gi insagi natiunea sint

nigte prejudeati invechite. Stirnerianism proudhonist,,,

15

Despre probletna nationftla

www.dacoromanica.ro

226

V.

i. LENiN

Lumea intreaga trebuie sa atepte pin chid francezii vor

deveni maturi pentru a saviri revolutia sociala... Englezii
au ris mult cind mi-am inceput discursul spunind c prietenul nostru Lafargue i alt,ii, care au desfiintat nationalitatile, ni se adreseaza in limba franceza, adica intr-o limba
pe care n-o In-Oleg 9/10 din auditoriu. Am dat apoi sA se
inteleaga ca, fail Bali dea seama, Lafargue pare a MO lege
prin negarea nationalitatilor absorbirea lor de &Are natiunea model, natiunea franceza" 104.
Concluzia care reiese din toate aceste observatii critice
ale lui Marx este dell: nu exista un lucru din care clasa
muncitoare sa-si poata face mai putin un feti decit din
problema nationala, pentru ca. dezvoltarea capitalismului
nu deteapta In mod obligatoriu toate natiunile la o viata
de sine statAtoare. Dar din moment ce au aparut micari
nationale de masa, a le neglija, a refuza sa. sprijinim tot
ce e progresist In ele, inseamna in realitate a cadea pradA
prejudecAtilor nalionaliste, i anume: a considera propria" natiune ca o natiune model" (sau, adaugam noi, ca
o natiune care are privilegiul exclusiv de a se constitui

ca stat)*.
Dar sa revenim la Irlanda.
Pozitia lui Marx In aceasta problema este exprimata
in modul cel mai limpede In urmatoarele fragmente din

scrisorile lui:
M-am straduit in fel i chip ca muncitorii englezi sa
facA o demonstraide de simpatie pentru lupta fenianilor...
Inainte, socoteam Ca despartirea Irlandei de Anglia este
imposibild. Astazi, socot ca este inevitabila, chiar daca
dupa despartire s-ar ajunge la o federatie". Asa scriaMarx
In scrisoarea sa catre Engels din 2 noiembrie 1867.
In scrisoarea din 30 noiembrie acelasi an, el adauga:

Ce sfat trebuie s dam muncitorilor englezi? Dup

mine, Repeal-ul (anularea) uniunii" (dintre Irlanda i

Anglia, adica despartirea Irlandei de Anglia) trebuie BA
devina un punct In programul lor ; pe scurt, ei trebuie sa.
reia revendicarea din 1783, democratizind-o insa i adap* ComparA kd scrisoarea lui Marx cAtre Engels din 3 lunie 1867: ...Cu

o adevAratA placere am allat, citind corespondenta din Paris a ziarului Times*,

despre exclamatiile filopoloneze ale parizienilor impotriva Rusiei... D-1

Proudhon si clicusoara lui doctriparA pu slut upul li ace/all lupru cu poporul
trawl" V6,

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTOCErERMINARE

227

tind-o la conditiile de astazi. Despartirea Irlandei este singura forma legala i de aceea singura forma posibila de
eliherare a Irlandei care trebuie sd fie Inscrisa in progra-

mul partidului muncitoresc englez. Experienta va arata

ulterior dad, o simpl uniune personala intre cele dou5
tari va putea d5.inui multa vreme...
...Irlandezilor le sint necesare:
1. Autoadministrarea i independenta fata de Anglia;

2. Revolutia agrarr

Deoarece a dat o enorma importanta problemei irlan-

deze, Marx a tinut la asociatia muncitoreasca germana

conferinte de cite o ora i jumatate pe aceasta tema (serisoarea din 17 decembrie 1867)106.

In scrisoarea sa din 20 noiembrie 1868, Engels vorbete

despre ura de care sint stapiniti muncitorii

englezi

Impotriva irlandezilor", iar aproape un an mai tirziu (la

24 octombrie 1869), relulnd aceast tema, scrie:

De la Irlanda pina la Rusia il n'y a qu'un pas (nu-i

decit un pas)... Din exemplul istoriei Irlandei se poate

vedea ce nenorocire este pentru un popor sa subjuge un
alt popor. Toate ticalosiile engleze ii au originea In sfera
irlandeza. Trebuie sa mai studiez epoca lui Cromwell;
ceea ce mi se pare insa In orice caz cert este ca lucrurile ar
fi luat i in Anglia o alt intorsatur daca n-ar fi existat
necesitatea de a stapini militarete Irlanda i de a crea o

aristocratie nour.

SA' mentionam, in treacat, scrisoarea lui Marx catre

Engels din 18 august 1869:

La Poznan muncitorii polonezi au biruit intr-o greva

multumita ajutorului prima de la tovara'ii lor berlinezi.
Aceasta lupta impotriva Domnului Capital, fie chiar in
forma ei inferioara, de greva, va termina mai serios cu
prejudecatile nationale cleat peroratiile despre pace in
gura domnilor burghezi"107.

Politica pe care a dus-o Marx in sinul Internationalei

in problema ir1andez5. se poate vedea din urma'toarele:
La 18 noiembrie 1869 Marx Ii scrie lui Engels ca a
tinut in fata Consihului Internationalei un discurs de o
or 5.

un sfert asupra atitudinii guvernului britanic in

chestiunea amnistiei in Irlanda i ca a propus urmdtoareg

rezolutie:
15*

www.dacoromanica.ro

228

V.

I. LENIN

Se constatA cA:
In rspunsul pe care 1-a dat revendicArilor irlandeze
privitoare la punerea in libertate a patriotilor irlandezi,
d-1 Gladstone insult intentionat natiunea irlandezA;
el face ca amnistia politic s depind de conditii deopotrivA de Injositoare atit pentru victimele unui guvern
ran eft i pentru poporul reprezentat de acesta;
cu toatA situatia sa oficial, d-1 Gladstone a salutat in
mod public i solemn rebeliunea stApfnilor de sclavi din
America, iar acum predical poporului irlandez doctrina
supunerii pasive;
toatA politica sa in chetiunea amnistiei irlandeze constituie cea mai concreta manifestare a politicii de cucerire#, prin demascarea careia d-1 Gladstone a rasturnat guvernul adversarilor si tory-i;
Consiliul general al Asociatiei internationale a muncitorilor ii exprimA admiratia pentru felul curajos, ferm .1
maret in care poporul irlandez duce campania sa pentru
amnistie;
aceast rezolutie va fi comunicatA tuturor sectiilor Asociaiei internationale a muncitorilor i tuturor organiza7
tiilor muncitoreti din Europa i America legate de ea"108.
La 10 decembrie 1869 Marx aerie c raportul sau In
problema irlandez, pe care-1 va face In Consiliul Interimtionalei, va fi alcAtuit astfel:
...FacInd en desavirire abstractie de orice frazal sinternationalistA i tnimanitaristA)) asupra echitatii fatal de
Irlanda acest lucru se intelege de la sine In Consiliul
Internationalei este in interesul absolut fi direct al cla-

sei muncitoare din Anglia sei rupd legeitura ei de asteizi

cu Irlanda. Aceasta-i convingerea mea ferma, intemeiatal
pe cauze pe care In parte nu le pot Impartai nici chiar

muncitorilor englezi. Mult timp am crezut cA ar fi posibilA

rasturnarea regimului irlandez prin ridicarea clasei muncitoare din Anglia. Am sustinut totdeauna acest punct de
vedere In <New York Tribune (ziar american, la care Marx
a colaborat un timp Indelungat). Un studiu mai aprofundat
al acestei probleme rn-a convins de contrariul. Clasa muncitoare engleza nu va putea intreprinde nimic Inainte de a fi

scapat de Irlanda... Reactiunea engleza din Anglia ii are

adAcinile In subjugarea Irlandei" (subliniat de Marx)109.
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

226

Cred c cititorilor le este acum absolut clara politica lui

Marx in problema irlandeza.

Utopistul" Marx este atit de nepractic", haat este

pentru despartirea Irlandei, despartire care a ramas nereali-

zata chiar dup cincizeci de ani.

Ce a determinat, lns, aceasta politica a lui Marx? N-a

fost ea oare o greeala?

La inceput, Marx a crezut ca nu micarea nationala a
natiunii asuprite, ci micarea muncitoreasca din sinul natiunii asupritoare va elibera Irlanda. Marx nu considera
micarile nationale ceva absolut, pentru c. -tie ca numai
victoria clasei muncitoare va putea aduce deplina eliberare
a tuturor nationalitatilor. A prevedea toate eventualele coreIaii
micarile de eliberare burgb.eze ale natiunilor
asuprite i micarea de eliberare proletara din sinul natiunii asupritoare (tocmai aceasta este chestiunea care face

atit de grea problema notionala In Rusia de astazi) este

un lucru imposibil.
Dar iata ca s-au creat conditiile care au facut ca pentru
un timp destul de lndelungat clasa muncitoare engleza sa
cada sub influenta liberalilor, s devina o anexa a lor, decapitindu-se printr-o politica muncitoreasca liberal. Micarea de eliberare burgheza din Irlanda s-a intarit a luat
ti

forme revolutionare. Marx 1i revizuiete punctul de vedere,

lndreptindu-1. E o nenorocire pentru un popor sa subjuge

un alt popor". Clasa muncitoare din Anglia nu se va putea
elibera atita vreme cit Irlanda nu se va elibera de sub
jugul englez. Reactiunea din Anglia este intarit i ali-

mentata de faptul subjugarii Irlandei (dupa cum reac-

tiunea din Rusia este alimentata de subjugarea de catre ea

a unei intregi serii de na-tiuni!).
Marx, care obtine & se voteze In Internationala o
rezolutie de simpatie pentru natiunea irlandeza", pentru
poporul irlandez" (deteptul de L. VI. 1-ar fi facut, proba-

bil, praf pe bietul Marx pentru ea a dat uitarii lupta de

clash' 1), preconizeaza aespdr(irea Irlandei de Anglia, chiar

daca dup despartire s-ar ajunge la o federa-tie".
Care slut postulatele teoretice ale acestei concluzii trase
de Marx? In Anglia revolutia burgheza este in genere de

mult terminata. In Irlanda lug ea nu este Inca terminata;

se desavirete abia acum, dup cincizeci de ani, prin rewww.dacoromanica.ro

230

V.

I. LENIN

formele liberalilor englezi. Dac capitalismul ar fi fost rasturnat in Anglia atit de repede cum se ateptase la Inceput
Marx, n-ar fi fost loc In Irlanda pentru o micare burghezodemocratica cu caracter national general. Din moment insa
ce aceasta a aprut, Marx Ii sfatuiete pe muncitorii englezi
s-o sustina, sa-i dea un imbold revolutionar i s-o duca la
bun sfIrit In interesul propriei lor libertati.
In anii 1860-1870 legaturile economice dintre Irlanda
i Anglia erau, firete, i mai strinse cleat cele dintre Rusia
i Po Ionia, Rusia i Ucraina etc. Faptul ca despartirea Ir.

landei este nepractica" i irealizabila" (fie chiar numai

datorit conditiilor geografice i puterii coloniale nemarginite a Angliei) era foarte evident. Adversar din principiu
al federalismului, Marx admite ln cazul de fata chiar i o
federatie*, numai i numai ca eliberarea Irlandei sa se Infaptuiasca nu pe cale reformista, ci pe cale revolutionara,

pe baza micarii maselor populare din Irlanda, sustinute

de clasa muncitoare din Anglia. Nu Incape nici o indoiala
ca numai o asemenea solutionare a problemei istorice ar fi
favorizat In cea mai mare masura interesele proletariatului
i ritmul dezvoltarii sociale.
Lucrurile au luat insa alta intorsatura. Atit poporul
irlandez eft i proletariatul englez s-au dovedit a fi slabi.
Abia acum, printr-un tlrg mizerabil intre liberalii englezi
i burghezia irlandeza, se rezolvd (i exemplul Ulsterului
ne arata eft de anevoie se face acest lucru) problema irlandeza, prin reforma agrar (cu despagubiri) i prin autonornie (care deocamdata nu este Inca introdusa). i atunci?
Urmeaza oare de aici ca. Marx i Engels au fost nite uto-

pisti", ca au formulat revendicari nationale irealizabile",

ca s-au lsat influentati de nationalistii irlandezi mic-burghezi (caracterul mic-burghez al micarii fenianilor" este
iteIndoielnic) etc.?

* Nu este, de altfel, greu de vAzut de ce prin dreptul la autodetermi-

nare" a natiunilor nu se poate Intelege, din punct de vedere social-democrat,

nici federatie, nisi autonomie (deaf, abstract vorbind, pi una si alta intrii In
notiunea de autodeterminare"). Dreptul la federatie este In general lipsit
de sens, cAci federatia este un contract Intre don/ parti. Marxistii nu pot
nicidecum 55 Inscrie In programul lor aptirarea federalismului In general;
despre acest lucru nici v orb/. nu poate fi. Iar In ceea ce priveste autonomia,
marxistii apart{ nu dreptul la" autonomie, ci insdt autonomia ca principiu
general, universal al statului democratic cu o populatie national/ eterogenti,
cu q deosebimpronuntatA In conditiile geografice, ca pi In cele de all/ naturl.
De aceea a recunoapte dreptul natiunilor la autonomie" ar fi tot atlt de
absurd ca pi a recunoaste dreptul natiunilor la federatie".

www.dacoromanica.ro

15PgP1 te fftlYRIL NAtIUNILOR LA AtiTo6ETERMINAH

/54

Nu. Marx i Engels au dus i in problema irlandeza o

politica consecvent proletara, care educa cu adevarat maBele in spiritul democratismului i al socialismului. Numai

aceasta politica ar fi fost in stare a izbaveasca atit Ir-

landa cit qi Anglia de taraganarea, timp de cincizeci de ani,

a transformarilor ce devenisera necesare, precum i de de-

naturarea acestor transformari de &are liberali pentru a

face pe plac reactiunii.
Politica lui Marx i Engels in problema irlandeza ne-a
dat cel mai maret exemplu cu privire la atitudinea pe care
trebuie s-o tag' proletariatul natiunilor asupritoare fata de
micarile nationale, exemplu care i-a pastrat pina astazi
uriaa insemnatate practicd; ea ne-a pus in garda impotriva
grabei servile" cu care micii burghezi din toate tarile,

de toate culorile i de toate limbile sint gata s calif ice

drept utopia" orice modificare a granitelor statelor, create
prin violenta vi prin privilegiile moierimii i ale burgheziei unei natiuni.
Daca proletariatul irlandez i eel englez n-ar fi adoptat
politica lui Marx i n-ar fi lansat lozinca despartirii Iriandei, acest lucru ar fi insemnat manifestarea unui oportunism de cea mai proasta spet, ar fi insemnat uitarea sarcinilor care revin democratilor ci socialistilor, o concesie
facuta reactiunii i burgheziei engleze.
9. PROGRAMUL DIN 1903

I LICHIDATORII LUI

Procesele-verbale ale congresului din 1903, care a adoptat programul marxitilor din Rusia, au devenit extrem de
rare, astfel c, in marea lor majoritate, activitii de azi ai
micarii muncitoreti nu cunosc motivrile diferitelor puncte

din program (cu atit mai mult cu at nu toata literatura

care se refera la aceasta chestiune se bucura de binefacerile legalitaldi...). De aceea este necesar sa ne oprim asupra felului in care a fost examinata la congresul din 1903

problema care ne intereseaza.

Constatam inainte de toate c. oricit de saraca este literatura social-democrata rusa referitoare la dreptul natiunilor la autodeterminare", se poate totusi vedea din ea
cit se poate de limpede Ca prin acest drept s-a inteles intotdeauna dreptul la despartire. D-nii Semkovski, Libmani
www.dacoromanica.ro

232

V.

I. LENIN

Iurkevici, care se indoiesc de acest lucru, care declara

ca paragraful 9 nu e clar" etc., vorbesc de neclaritate"
i

numai din completa ignoranta sau nepasare. Inca in 1902,

sustinind inscrierea dreptului la autodeterminare" in pro-

iectul de program, Plehanov scria in Zarea" ca aceasta

revendicare, care nu este obligatorie pentru democratii bur-

ghezi, este obligatorie pentru social-democrati". Dac

am uita de ea scria Plehanov

sau nu ne-am hotari s-o
formulam, de frica sal nu ne atingem de prejudeatile natio-

nale ale compatriotilor notri velicorui, atunci chemarea...: Proletari din toate tarile, uniti-va! ar deveni in
gura noastra o minciung
Iata o foarte reuita caracterizare a principalului argument in favoarea punctului examinat, atit de reuOtal incit
nu in zadar au ocolit-o i o ocolesc cu frica criticii programului nostru care-i uita rubedeniile". Renuatarea la
acest punct, oricare ar fi motivele renuntarii, inseamna in
fapt o concesie infanta" facuta nationalismului velicorus.
De ce velicorus, cind se vorbete de dreptul tuturor natiunilor la autodeterminare? Pentru ca este vorba de despartirea de velicorui. In interesul unirii proletarilor, in interesul solidaritatii lor de clasa, se cere recunoaterea drep-

tului nagunilor la desprgre; acest lucru 1-a recunoscut

cu 12 ani in urma Plehanov in cuvintele citate ; daca oportunitii notri ar fi reflectat la ele, n-ar fi spus, probabil,
atitea prostii in legatura cu autodeterminarea.
La Congresul din 1903, care a aprobat acest proiect de

program sustinut de Plehanov, munca principala a fost

concentrata in comisia de redactare a prograrnului. Din
pacate, nu s-au facut procese-verbale la edintele ei. Or,
tocmai in ceea ce privete acest punct ele ar fi fost cit se

poate de interesante, caci numai in comisie au incercat reprezentantii social-democratilor polonezi, Varavski i Ganetki, sk-gi sustina parerile i s conteste recunoa0erea
dreptului la autodeterminare". Cititorul care ar avea prilejul s confrunte argumentele lor (expuse in discursul lui
Varavski i in declaratia acestuia i a lui Ganetki, procesele-verbale, pag. 134-136 qi 388-390) cu argumentele
Rosei Luxemburg din articolul ei despre problema poloneza analizat de noil ar vedea c ele sint cu totul identice.
www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

233

Ce atitudine a luat, deci, fatal de aceste argumente comisia de redactare a programului creat .de Congresul al ,
II-lea, unde Impotriva marxitilor polonezi a vorbit cel
mai mult Plehanov? Aceste argumente au fost luate in MItaie de joc! A fost demonstrat atit de clar i de concret cit
de absurd este s'a se propun'a marxitilor din Rusia excluderea din program a recunoaterii dreptului natiunilor la
autodeterminare, kelt marxitii polonezi nici n-au mai cola
curajul s repete argumentele lor in fedinta plenard a congre-

sului! I Ei au parsit congresul dup6 ce s-au convins c

pozitia lor n-are nici o ans6 de succes in fata adunsarii
supreme a marxitilor atit velicorui cit ci evrei, gruzini i
armeni.
Se Intelege de la sine ca.' acest episod istoric are o importantal foarte mare pentru oricine se intereseazA in mod

serios de propriul s'au program. Rsturnarea total6 a argumentelor marxictilor polonezi In comisia de redactare a
programului creatai de congres i renuntarea acestora la
Incercarea de aji sustine pArerile In fata congresului constituie un fapt extrem de semnificativ. Nu degeaba a trecut Rosa Luxemburg cu modestie" sub Were lucrul acesta
prea neplacutal li era, pesemne,
In articolul ei din 1908
amintirea congresului ! Ea a trecut sub talcere i propunerea, nefericit pin la ridicol, de a se Indrepta" paragraful 9 al programului, propunere facut6 in 1903 de Varcavski i Ganetki In numele tuturor marxictilor polonezi ci'
pe care n-au avut curajul (ci nu vor avea curajul) s-o repete
nici Rosa Luxemburg i nici ceilakti social-democrati polonezi.
Dar dad. Rosa Luxemburg, pentru a ascunde InfrIngerea
din 1903, a trecut sub Were aceste fapte, In schimb oamenii

care se intereseazai de istoria partidului lor vor avea grijg

s. afle aceste fapte i s' reflecteze la semnificatia lor.
-

...Propunem scriau prietenii Rosei Luxemburg congresului din

1903, lnainte de a-I parbisi ca punctul *apte (acum punctul 9) al
proiectului de program sa fie formulat in felul urrndtor: 7 . Institufii
care sd garanteze tuturor naliunilor din cadrul statului deplinii libertate de dezvoltare culturald" (procesele-verbale, pag. 390).

Acadar, marxitii polonezi au avut pe atunci conceptii

atit de imprecise in problema nationalg., kelt fn, locul atmwww.dacoromanica.ro

234

V.

I. LENIN

determinArii ei n,au propus de fapt nimic altceva decit un

pseudonim al faimoasei autenomii cultural-nationale"!
Acest lucru pare aproape de necrezut ; din pAcate, ins,
este un fapt. Chiar la congres, dei au luat parte 5 bundii cu 5 voturi i 3 caucazieni cu 6 voturi, f Ara a socoti
votul consultativ al lui Kostrov, nu s-a gAsit nici un singur
om care Fs voteze pentru inleiturarea punctului privitor la
autodeterminare. Pentru adAugarea autonomiei culturalnationale" la acest punct s-au pronuntat trei voturi (pen-

tru formula lui Goldblat: infiintarea unor institutii care

sA. garanteze natiunilor deplina libertate de dezvoltare cultu-

rare) i patru voturi pentru formula lui Liber (dreptul pen-

tru ele
pentru natiunila liber. dezvoltare cultural0).
AstAzi, cind a aprut un partid liberal rus, partidul

cadeldlor, titim &A in programul acestuia autodeterminarea

politicA a natiunilor este inlocuita prin autodeterminarea

culturalA". Prin urmare, prietenii polonezi ai Rosei Luxemburg, luptind" impotriva nationalismului P.P.S., au lcut-o cu atita succes, incit au propus inlocuirea programului

marxist prin programul liberal! i tot ei au adus in ace-

lai timp programului nostru invinuiri de oportunism.

Este oare de mirare c in comisia pentru redaetarea programului, creatA de Congresul al II-lea, aceast invinuire
a fost primit cu ilaritate?
In ce sens au inteles autodeterminarea" delegatii la
Congresul al II-lea, printre care, dupA cum am. vAzut, nu
s-a gAsit nici unul care sA fie impotriva autodeterminArii
natiunilor"?
Acest lucru 11 arat urmAtoarele trei extrase din proceseleverbale :

Martinov este de pArere cA nu se poate da cuvintului

ccautodeterminare# o interpretare largA. ; autodeterminarea

nu inseamnA altceva decit dreptul natiunii de a se separa

ca tot politic distinct, i nicidecum o autoadministrare
regionalA" (pag. 171). Martinov a fost unul din membrii
comisiei de redactare a programului, comisie in care au lost
respinse i luate in ris argumentele prietenilor Rosei Luxemburg. Prin conceptiile sale, Martinov era pe atunci

economist, adversar infocat al Iskrei", i dacA ar fi exprimat

o pArere pe care n-ar fi impArt4it-o majoritatea comisiei,

el ar fi fost, desigur, dezmintit.

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

235

Cind, dupa lucrrile comisiei, congresul a luat in discutie paragraful 8 (acum 9) al programului, cel dintli a
luat cuvintul bundistul Goldblat.
Impotriva edreptului la autodeterminare* a spus Goldblat
nu se poate obiecta nimic. Atunci end o natiune oarecare luptl pentru
independenta ei, nu ne putem Impotrivi acestui lucru. Dac6 Po Ionia
nu va voi O. Incheie o cAsktorie legitiml cu Rusia, s fie lasata In
pace, cum s-a exprimat tov. Plehanov. In aceste limite shit de acord

cu o astfel de pdrere" (pag. 175-176).

La plenara congresului, Plehanov n-a luat de boo cuvintul

In legatura cu acest punct. Goidblat invoca cuvintele

spuse de Plehanov in comisia de redactare a programului,

In care dreptul la autodeterminare" a fost Mmurit in mod
amanuutit i pe intelesul tuturor, In sensul dreptului la des-

partire. Liber, care a vorbit dupa Goldblat, a remarcat:

Fireste, dac6 o nationalitate oarecare nu e In stare

traiasa
In cadrul Rusiei, partidul nu-i va pune piedici In cale" (pag. 176).

Cititorul vede ca la Congresul al II-lea al partidului,

care a adoptat programul, nu au existat doua pareri asu-

pra faptului ca autodeterminarea nu inseanina decit"

dreptul la despartire. Pima kii bunditii i-au insuit atunci
acest adevar, c.i numai in tristele noastre vremuri de contrarevolutie, care mai continua, qi de tot felul de renegari"
s-au gasit oameni care, cu indrzneala ignorantei, au de-

clarat ca programul nu este clar". Dar inainte de a ne

ocupa de aceti jalnici pseudosocial-democrati, BA terminam

cu atitudinea polonezilor fata de program.

La Congresul al II-lea (1903) ei au venit cu o declaratie

In sensul ca unirea e necesara qi urgenta. Dar au parasit

congresul dupa eecurile" lor in comisia de redactare a
programului, ci ultimul lor cuvint a fost o declaratie in scris,

consemnata in procesele-verbale ale congresului ci care

contine propunerea reprodusa mai sus, de a se inlocui
autodeterminarea prin autonomie cultural-national6.
In 1906 marxictii polonezi au intrat in partid, tsi nici
In momentul cind au intrat, f i nici mdcar o singurd data
dupa aceea (nici la Congresul din 1907, nici la conferintele
din 1907 i 1908, nici la plenara din 1910) n-au facia vreo
propunere de modificare a paragrafului 9 al programului
partidului din Rusia!!
www.dacoromanica.ro

V.

236

T. LENIN

Este un fapt.

8i acest fapt dovede,te concret, in ciuda tuturor frazelor

gi asigura'rilor, c prietenii Rosei Luxemburg au socotit;
c. problema fusese lichidatal prin dezbaterile din comisiat
de redactare a programului, creatal de Congresul al II-lea
i prin hotairirea acestui congres, c i-au recunoscut tacit
grepala i au reparat-o atunci cind, in 1906, dupa)

ce pAr'asiaeral congresul In 1903, au reintrat in partid,

fairsa. s fi Mcut vreodatal incercarea de a ridica, pe linie
de partid, chestiunea revizuirii paragrafului 9 al programului.
Articolul Rosei Luxemburg a apalrut sub iscalitura ei In
1908
se intelege c nu i-a trecut niciodatal nimnui prin

cap sal tgalduiased publiciOilor din partid dreptul de a

critica programul i nici dapei acest articol nici o install-VA

oficia16 a marxistilor polonezi n-a ridicat chestiunea unei

revizuiri a paragrafului 9.
De aceea Trotki face intr-adeva'r un prost serviciu unora
dintre admiratorii Rosei Luxemburg atunci cind scrie In
nr. 2 (martie 1914) al revistei Borba"111 in numele redactiei:
polonezi consider c' adreptul natiunilor la autodeter-

minare* este cu desvIrsire lipsit de orice continut politic i trebuie

scos din program" (pag. 25).

Serviabilul Trotki este mai periculos declt un duman!

De nicalieri n-a putut Trotki sal Imprumute dovezi a. marxitii polonezi" ar fi in genere de acord cu toate articolele
Rosei Luxemburg, decit numai din convorbiri particulare"

(adica: pur i simplu din birfeli, In care permanent se

complace). Trotki i-a infaltiat pe marxitii polonezi" ca

pe nite oameni necinstiti i fr scrupule, care nu tiunici
malcar s-i respecte convingerile i programul partidului
kr. Serviabilul Tro-tki!
In 1903, end reprezentantii marxitilor polonezi au palrdsit Congresul al II-lea din pricina dreptului la autodeterminare, atunci Troth ar fi putut s spunal c6 ei au considerat c. acest drept este lipsit de continut i c trebuie
SCPS din program.

Dupal aceea ins'a marxitii polonezi au intrat In partid,

rj;i nici o singural

in partidul care avea acest program,

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

237

data n-au facut vreo propunere de revizuire a programului*.

De ce a tainuit Trotki cititorilor revistei sale aceste

fapte? Numai pentru c Ii convine sa speculeze agravarea

divergentelor dintre adversarii polonezi si rusi ai lichidatorismului si sa. Ince le pe muncitorii rusi In chestiunea programului.
Niciodata." Inca, In nici o problema serioasa a marxismului, Trotki n-a avut pareri ferme, ci Intotdeauna s-a strecurat prin crapatura" cutarei sau cutarei divergente, tre-

chid dintr-o tabra Intr-alta. In momentul de fata el se

gaseste In compania bundistilor si a lichidatorilor. Or,
domnii acestia nu prea se sinchisesc de partid.
SA' luam pe bundistul Libman.

Atunci clad social-democratia din Rusia scrie acest gentleman

a Inscris In programul ei, acum 15 ani, punctul referitor la dreptul
fiecArei nationalitalti la eautodeterrninare toti (11) s-au Intrebat:
ce Inseamnd propriu-zis aceastl expresie la mod ( ! I)? Dar r5spunsul n-a urmat (11). CuvIntul acesta a rAmas (11) Invaluit In ce45..
Intr-adevr, era greu pe vremea aceea s'a fie risipit aceast ceat5..
Nu sosise Inca timpul ca s se poat5 concretiza acest punct se spus5.-1 16s5.m deocamdatti s5. rmtn'a lnvluit
nea pe vremea aceea
In ceat ( I), i viata Insi va ardta ce continut va trebui s i se dea
acestui punct".

Nu-i asa c. e nostim acest baiat fara pantalonasi,c112,

care-si bate joc de programul partidului?

Si de ce isj bate joc?

Numai pentru ca este cu desavIrsire ignorant, n-a In-

vatat nimic, n-a citit nimic despre istoria partidului, ci pur

o simplu a nimerit In mediul lichidatorilor, unde se obisnuieste" BA umbli In pielea goala atunci clnd e vorba de

partid si de spiritul de partid.

Seminaristul lui Pomealovski se lauda ca. a scuipat

Intr-un butoi cu varza". D-nii bundisti merg si mai departe.

Ei Ii scot In arena pe Libman, pentru ca acesti gentlemeni
* Aflam ca la consfatuirea din vara anului 1913 a marxistilor din
Rusia, marxistil polonezi au participat nurnai cu vot consultativ, iar In chestiunea dreptului la autodeterminare (la despartire) n-au votat de loc, pronuntindu-se In general Impotriva acestui drept. Se Intelege ca au avut tot
dreptul a/ procedeze astfel i sa faca, ca si pina atunci, agitatie In Polonia
Impotriva despartirii ei. Dar asta e cu totul altceva decIt ceea ce spune
Trotki, caci marxistii polonezi n-au cerut scoaterea din program" a paragraIului 9.

www.dacoromanica.ro

298

V.

I. LENIN

sa scuipe in mod public In propriul lor butoi. Ca a existat

o anumita hotarire a unui congres international, ca la congresul propriului tau partid doi reprezentanti ai propriului
tau Bund s-au aratat (i Inca ce critici severi" i due-

mani hotarfIti ai Iskrei" erau ei!) intru totul capabili sa

1nteleaga sensul autodeterminarii" i chiar sal fie de acord

cu ea ce-i privete toate astea pe d-nii Libmani? i nu
Va fi oare mai uor sa fie lichidat partidul (hal public4tii
din partid" (nu rideti!) vor trata istoria i programul partidului aidoma seminaristului?
Iata-1 pe al doilea baiat fara pantalonai", d-1 Iurkevici de la Dzvin". D-1 Iurkevici a avut, probabil, In mina
procesele-verbale ale Congresului al II-lea, pentru ca ci-

teaztt cuvintele lui Plehanov, reproduse de Goldblat,

arata ca -tie ea autodeterminarea nu poate insemna altceva

decit dreptul la despartire. Dar acest lucru nu-I Impiedica
sa raspindeasca In rindurile micii burghezii ucrainene ca-

lomnii la adresa marxitilor rui, In sensul c. ei ar fi

pentru integritatea de stat" (1913, nr. 7-8, pag. 83 i

urm.) a Rusiei. Desigur, d-nii Iurkevici nu puteau sa nascoceasca un mijloc mai bun decit aceasta calomnie pentru
a Instraina democratia ucraineana de cea velicorusd. Or,
aceasta Instrainare este pe linia intregii politici a grupului
publicitilor de la Dzvin", care propovaduiesc separarea
muncitorilor ucraineni pentru a alcatui o organizatie nationala aparte!*
Unui grup de mici burghezi nationaliti, care cauta sa
scindeze proletariatul caci acesta-i rolul obiectiv al
Dzvin"-ului
ade foarte bine, firete, sa semene o totala confuzie In ceea ce privete problema national. Se Intelege de la sine ca d-nii Iurkevici i Libmani, care se su-

para grozav" atunci cind shit calificati drept elemente

de la periferia partidului", n-au suflat nici o vorba, literalmente nici o vorba, despre felul cum ar voi ei s solutioneze In cadrul programului problema dreptului la autodeterminare !
Iata-1 i pe al treilea i principalul baiat Vara pantalo-

nai", d-1 Semkovski, care, In coloanele ziarului lichidato*Vezi mai ales prefata d-lui Turkevici In cartea d-lui Levinski: Nada
rozvitcu ucrainscogo robitniciogo ruhu v Galicini" (Studiu asupra dezvolOrli mic8rl1 muncitoresti ucrainene In Galitia". Nola Trad.), Kiev, 1914.

www.dacoromanica.ro

bESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

239

rist, face praf" paragraful 9 al programului In fata publicului velicorus, declarind In ace1ai timp ca. din anumite
considerente nu este de acord cu propunerea" de a elimina
acest paragraf !!

E de necrezut, dar este un fapt!

In august 191.2 conferinta lichidatorilor pune In mod
oficial problema nationala. Timp de un an i jumatate nu
apare nici un articol In afare de articolul d-lui Semkovski
In chestiunea paragrafului 9. i In acest articol autorul
combate programul, nefiind de acord, din anumite considerente" (cumva vreo boala secret?), cu propunerea de
a-1 1ndrepta!! Putem garanta ca va fi greu de gasit In lumea Intreaga asemenea exemple de oportunism, ba ceva
mai ran cleat oportunismul, exemple de renegare a partidului, de lichidare a lui.
Pentru a vedea care slut argumentele lui Semkovski e
suficient chiar un singur exemplu:

Cum va trebui s5 se procedeze scrie el deed proletariatul

polonez va voi s dudi In cadrul aceluiasi stat lupta comun5. cu Intregul proletariat din Rusia, iar clasele reactionare din societatea polonezg ar dori, dimpotriv, s desparth Polonia de Rusia i ar obtine
printr-un referendum (consultarea general a poporului) majoritatea
voturilor In favoarea despArtirii: va trebui oare ca noi, social-democratii rusi, s5. votm In parlamentul central, cu tovartisii nostri polonezi, impotriect despArtirii sau, spre a nu calca dreptul la autodeterminare*, s5. votAm pentru desphtire?" (Novaia Raboceaia Gazeta" nr. 71).

De aici se vede cal d-1 Semkovski nici nu lntelege despre ce este vorba! El nu s-a gIndit ca dreptul la despartire
presupune s hotarasca In aceasta problema nu parlamentul central, ci numai parlamentul (seimul, referendumul
etc.) regiunii care se desparte.
Prin nedumerirea puerile In legatura cu modul In care
va trebui sa se procedeze" dace. in conditiile democratiei
majoritatea se pronunta In favoarea reactiunii, se eclipseaza chestiunea politicii reale, adevarate, vii, atunci clnd
aat Purikevicii cit ci Kokotainii considera ca pine. i gindul la despartire este criminal! Probabil ca proletarii din
Entreaga Rusie nu trebuie sa lupte astazi impotriva Purikevicilor i Kok4cinilor, ci, lasindu-i pe acetia la o parte,
trebuie sa lupte Impotriva claselor reactionare din Polonia!!
www.dacoromanica.ro

240

V.

I. LENIN

i asemenea prostii de necrezut slut scrim in organul

lichidatorilor, printre ai crui conducalori ideologici se afla

d-1 L. Martov. Acela0 L. Martov care a intocmit proiectul
de program i a luptat pentru adoptarea lui in 1903 i care
a scris i mai tirziu in favoarea libertaitii de despartire. Pesemne ca L. Martov cugetg. as-Lai conform cu zicala:
De de*teptAciune acolo nu-i nevoie,
SA-I trimiteti pe Read,
Iar eu am s5. mai vAd113.

El il trimite pe Read-Semkovski, perrnitindu-i sa." denatureze i s5. incurce la infinit, intr-un ziar cotidian, progra-

mul nostru, In fata unor noi paturi de cititori care nu-1

cunosc !

Da, da, lichidatorismul a ajuns departe: la foarte

chiar i la foti social-democrati de vaz, n-a mai ramas
nici urma." de spirit partinic.
Desigur, Rosa Luxemburg nu poate fi comparata cu alde
Libman, Iurkevici, Semkovski; faptul Ina ch. tocmai asemenea oameni au luat in brate greeala ei este o dovada
deosebit de evidentai a oportunismului in care a azut.
10. INCHEIERE

S5. facein bilantul.

Din punctul de vedere al teoriei marxiste In general,

problema dreptului la autodeterminare nu prezinta nici o
dificultate. Vorbind serios, nici vorbal nu poate fi de a contesta nici hotarlrea de la Londra din 1896, nici faptul c
prin autodeterminare nu se Intelege decit dreptul la despartire i nici faptul c5. formarea de state nationale de sine
st6t5toare este o tendintai a tuturor revolutiilor burghezodemocratice.

Dificultatea provine intr-o anumita.' m5sur din faptul

ca. In Rusia lupta i trebuie s lupte cot la cot proletariatul
natiunilor asuprite i proletariatul natiunii asupritoare. A

apaira unitatea luptei de clas a proletariatului pentru

socialism, a respinge toate influentele burgheze i huliganice

ale nationalismului aceasta este sarcina. La natiunile

asuprite, constituirea proletariatului intr-un partid de sine
statator duce uneori la o lupt4 Ott de Inverunat5. impowww.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

241.

triva nationalismului natiunii respective, haat perspectiva

este denaturata i nationalismul natiunii asupritoare este
uitat.
Dar aceast denaturare a perspectivei este posibila numai pentru scurt timp. Experienta luptei comune a proletarilor diferitelor natiuni dovedete cu prisosinta ca problemele politice trebuie puse nu dintr-un punct de vedere
ci din punctul de vedere al Rusiei Intregi. Or,
',cracovian",
in politica intregii Rusii domina Purikevicii i Kokokinii.
Ideile lor domina, campania lor turbata de all-tare Impotriva alogenilor pentru ca ar preconiza separatismul",
pentru ca s-ar gindi la despartire este propagata ti
dusa in Duma, in coli, in biserici, in cazarmi, in sute i
mii de ziare. Otrava aceasta a nationalismului, a nationalismului velicorus, invenineaza toata atmosfera politica a
intregii Rusii. E nenorocirea poporului, care, subjugind alte
popoare, intarete reactiunea In intreaga Rusie. Amintirile
anilor 1849 i 1863 constituie o traditie politica vie, care,
daca nu va surveni o furtuna. de foarte mari proportii, ameninta sa fie Inca timp de decenii intregi o piedica in calea
oricarei micAri democratice i mai ales in calea micarii
social-democrate.

Nu incape nici o indoiala c oricit de natural ar parea

uneori punctul de vedere al unora dintre marxitii natiunilor asuprite (a caror nenorocire" consta uneori in faptul
ea masele populatiei slut orbite de ideea eliberarii lor"
nationale), in fapt, dat fiind raportul obiectiv de forte dintre clasele din Rusia, renuntarea la apararea dreptului la
autodeterminare echivaleaza cu oportunismul de cea mai
rea spet, cu infectarea proletariatului cu ideile Kokokinilor. Or, aceste idei slut in fond ideile i politica Purikevicilor.
De aceea, daca punctul de vedere al Rosei Luxemburg

mai putea fi scuzat la inceput, ca o ingustime cracovian*, specific poloneza, apoi In timpul de fata, cind
* Nu e greu de Inteles ca recunoapterea de cAtre marxiptii din intreaga
Rusie, pi In primul rind de cAtre velicorupi, a drepiului natiunilor la despArtire
nu exclude nicidecum agitatia marxiptilor cutArei sau cutArel natiuni asuprite
Impotriva despartirii, dupl cum recunoapterea dreptului la divort nu exclude agitatia impotriva divortului Intr-un caz sau altul. IatA de ce noi credem
CA se va inmulti In mod inevitabil numArul marxiptilor polonezi care vor
ride de contradictia" inexistenta. atnatA" azi de Semkovslii l Trotki.
10

www.dacoromanica.ro

242

V.

I. LENIN

nationalismul i in primul rind nationalismul guvernamental, velicorus, s-a intetit pretutindeni, cind el dirijeaz'a politica, o asemenea ingustime devine pur i simplu de neiertat.
In realitate, de ea se agata.' oportuni0ii tuturor natiunilor,

oportunitii care fug de ideea furtunilor" i salturilor",

care socotesc terminat g. revolutia burghezo-democratica

hiding spre liberalismul Kokokinilor.
Nationalismul velicorus, ca i oricare nationalism, va
trece prin diferite faze, in functie de predominarea cutarei
sau cut6rei clase, ca i in oricare altg. tar burghez'a. Pina
in 1905 aproape &A nu cunotiteam decit pe national-reactio-

nari. Dup g. revolutie au aprut la noi national-liberalii.

Pe aceeai pozitie stau la noi, de fapt, atit octombri0ii
eft i cadetii (Kokokin), adic toata burghezia contern-

poran.
Mai apoi vor apare inevitabil national-democratii velicorui. Unul dintre fondatorii partidului socialist-populist",
d-1 Pephonov, a i exprimat acest punct de vedere, cind
a recomandat (in Russkoe Bogatstvo", num'arul din august
1906) prudent'a fata de prejudecatile nationaliste ale Ora-

nului. Oricit am fi calomniati noi, bolevicii,

ca.' 1-am

idealiza" pe Oran, am Mcut i vom face totdeauna o stricta

deosebire intre judecata taranului i prejudecata lui, intre
democratismul tAranului impotriva lui Purikevici i tendinta t'aranului de a se impka cu popa ci moOerul.
Democratia proletar trebuie s tin seamh' de pe acum,
i va tine seam, probabil, Inca un timp destul de indelun-

gat, de nationalismul taranilor velicoruci (nu in sensul

de a-i face concesii, ci in sensul de a lupta impotriva lui)*.
Deteptarea nationalismului la natiunile asuprite, care s-a
manifestat atit de puternic dup 1905 (s5. amintim numai

* Ar fi interesant sA urmSrim cum evolueazA, de pildA, nationalismul

In Po Ionia, transformlndu-se dintr-un nationalism al nobililor lntr-unul
burghez si apoi ttrAnesc. In cartea sa, Das polnische Gemeinwesen im preussischen Staat" (Comunitatea polonezii In statul prusian"; exista traducere
rusti), Ludwig Bernhard, situlndu-se el Insusi pe punctul de vedere al unui
Kokoskin german, descrie un fenomen extrem de caracteristic: formarea unui
fel de republia tarAneascs" a polonezilor din Germania, sub forma unei
strinse uniri a tot felul de cooperative si a altor uniuni ale taranilor po/onezi In lupta lor pentru nationalitate, pentru religie, pentru psmIntul polonez". Jugul german i-a unit pe polonezi, 1-a flout sa se izoleze, desteptlnd
Mtn nationalismul nobilimii, apoi pe cel al burgheziei si In sfIrsit pe cel
al masei taranesti (mai ales dupl campania InceputA de germani in 1873
Impotriva limbii poloneze In soon). Intr-acolo merg lucrurile si In Rusia,
sl nu numai fats de Po Ionia.

www.dacoromanica.ro

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

213

grupul autonomist-federalist" din Duma I, creterea mi-carii ucrainene, a celei musulmane etc.), va provoca in
mod inevitabil o intetire a nationalismului micii burghezii
velicoruse de la orae i sate. Cu eft transformarea democratica a Rusiei se va face mai Meet, cu atit mai indirjita',
mai brutala i mai inverqunata. va fi atitarea nationala i
zizaniile intre burgheziile diferitelor natiuni. Reactionarismul special al Pur4kevicilor rui va da natere la tendinte
separatiste" (i le va intensifica) in sinul cutarei sau en-Wei
natiuni asuprite care se bucura uneori de o libertate cu
mult mai mare in statele vecine.
Aceasta stare de lucruri pune In fata proletariatului din
Rusia o sarcina dubla, sau, mai exact, o sarcing bilaterala:
lupta impotriva oricarui nationalism, i In primul rind
impotriva nationalismului velicorus ; recunoWerea nu numai

a deplinei egalitati in drepturi a tuturor natiunilor in general, ci i a egalitatii in privinta dreptului de a se constitui

ca stat, adica dreptul natiunilor la autodeterminare, la

despartire ;
dar In acelai timp, i tocmai in interesul

luptei victorioase impotriva oricarui nationalism al oricaror natiuni, apararea unittii luptei proletare i a organiza-

tiilor proletare, unirea lor cit mai strinsa intr-o comunitate internationala, In ciuda tendintelor burgheze de izolare nationala.

Egalitatea deplina in drepturi a natiunilor; dreptul natiunilor la autodeterminare ; unirea muncitorilor de toate
natiunile iatal programul national pe care marxismul II
indica muncitorilor, pe care-1 indica experienta lumii intregi i experienta Rusiei.

Articolul era deja cules and am primit nr. 3 al ziarului Naa Raboceaia Gazeta", In care d-1 VI. Kossovski
aerie despre recunoalterea dreptului la autodeterminare
pentru toate natiunile:
Luatl In mod mecanic din rezolutia Congresului I al partidului
(1898), care la rindul sdu a imprumutat-o din hotAririle congreselor
socialiste internationale, ea a fost conceput6 de congresul din 1903,
precum reiese din dezbateri, In sensul pe care i-1 daduse i Internationala socialist: in sensul autodeterminArii politice, adia al autode,
16*

www.dacoromanica.ro

t L LEkiN
termin'arii natiunilor in sensul independentei politice. Asadar, formula
autodetermindrii nationale, care friseamng. dreptul la separare teritoriald, nu atinge de loc chestiunea felului In care trebuie s'a fie regle-

mentate relatiile nationale tnduntrul unui anumit organism de stat,

in ceea ce priveste nationalit5.ti1e care nu pot sau nu vor s lag din
statul existent"

Se vede din aceste rinduri ca d-1 VI. K.ossovski a avut

in mina procesele-verbale ale Congresului al II-lea din

1903 i cunoa0e cit se poate de bine adevaratul (gi singurul) Bens al no0unii autodeterminarii. Puneti fal,d in fag
acest fapt cu faptul c redactia ziarului bundist Zeit" 11
scoate in arena pe d-1 Libman ca sa-i bata joc de program

i sa pretinda c nu e clarll Ciudate mai sint moravurile

de partid" ale d-lor bunditi... De ce o fi spunind Kossovski ca autodeterminarea adoptata de &are congres e
luata mecanic, alah o -tie". Sint oameni care vor sa contrazica", dar ce, cum, de ce, pentru ce o fac, asta nu le
este dat s-o gtie.

Scris in februarie-mai 1914

Publicat In apri/ie-iunie 1914 in

revista Prosveecenie" nr. 4, 5 si 6
Semnat: V. Ilin

Se tipdreete dupd textul

Operelor ml V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol.

20, pag. 866-424

www.dacoromanica.ro

245

NOTA. DIN PARTEA REDACTIEI"

LA APELUL CATRE MUNCITORII UCRAINENI"
AL LUI OKSEN LOLA 114

Pub Ream cu placere apelul tovarului nostru, marxist

ucrainean, &are muncitorii ucraineni contienti.Unire fara
deosebire de nationalitate. Aceasta chemare este deosebit

de actuala astki in Rusia. Sfatuitorii ri ai muncitorilor,

intelectualii mic-burghezi de la Dzvin", se dau peste cap,

straduindu-se sa-i rup pe muncitorii social-democrati
ucraineni de cei velicorui. Dzvin" face o opera de micburghezi nationaliti.
Iar noi vom face o opera de muncitori internationaliti:
vom strInge laolalt, vom uni, vom contopi pe muncitorii
de toate nationalitalile pentru a activa impreuna uniti.

Traiasca strinsa alianta frateasc dintre muncitorii

ucraineni, velicor* i de orice alta nationalitate din
Rusia 1
Trudovaia Pravda" nr.
din 29 iunie 1914

R8

Se tipdrefte dupd textui

Operetor /Ili V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 20, pay. 4qg

www.dacoromanica.ro

246

DESPRE MINDRIA NATIONALA

A YELIC011ILOR
CR de mult se vorbeste, se discut5., se 0.0 In momentul de fatal despre nationalitate, despre patrie I Minigtrii
liberali i radicali ai Angliei, o puzderie de publicisti

progresisti" ai Frantei (care s-au dovedit a fi In totul

de acord cu publicitii reactiunii), o sumedenie de scribi

oficiali, cadeti i progresisti ai Rusiei (inclusiv unii narodnici i marxisti"), cu totii preamaesc In mii de feluri
libertatea i independenta patriei", maetia principiului
independentei netionale. Nu poti descifra unde se termin
aici landaorul plait al cselanlui Nicolae Romanov sau
al celor care schingiuiesc pe negri i pe locuitorii Indiei,
ci unde Incepe mic-burghezul de duzing, care din prostie
sau din lips6 de caracter se las4 tirlt de curent". Dar descifrarea acestui lucru nici nu prezint vreo importanta.

Avem de-a face cu un curent ideologic foarte larg i foarte

adInc, ale caui rd'acini sInt foarte strIns legate de intereBele domnilor mosieri si capitalisti ai natiunilor dominante.
Anual shat cheltuite zeci si sute de milioane pentru propagarea ideilor care convin acestor clase: o moar6 nu toc-

mai mica, ce se alimenteaz cu apa de pretutindeni, IncepInd cu sovinistul convins Mensikov si terminind cu
sovinistii din oportunism sau din lipsel de caracter,
Plehanov si Maslov, Rubanovici i Smirnov, Kropotkin
si Burtev.

Sa Incercgm ci noi, social-democratii velicoruci, A' pre-

ciedm atitudinea noastr feta de acest curent ideologic.

Noug, reprezentantilor natiunii dominante In Rgritul

Indepartat al Europei si Intr-o buda' parte a Asiei, nu ne-ar

sta bine s'a.' uitm uriaca important a problemei nationale;
www.dacoromanica.ro

DESPRE MiNDRIA NATIONALA A VELICORUSILOR

247

mai ales Intr-o tara care, pe bun dreptate, este denuIntr-o vreme cind
tocmai in Rasaritul Indepartat al Europei i 1n Asia capitalismul trezete la viata i contiiata. un ir intreg de
noi" natiuni, mari i mici;
intr-un moment clnd monarhia tarista a chemat sub arme milioane de velicorui
ei de alogeni"; spre a rezolva" o serie intreag de probleme nationale potrivit intereselor consiliului nobilimii

mitt o Inchisoare a popoarelor";

unite i ale Gucikovilor, Krestovnikovilor, Dolgorukovilor,

Kutlerilor, Rodicevilor.
Ne este oare strain noua, proletarilor contienti velicorui, sentimentul mindriei nationale? Desigur ea nu 1 Ne
iubim limba ci patria, activam mai mult decit oricine pentru a ridica masele ei muncitoare (adica 9/10 din populatda

ei) la o viata conctienta de democrati i socialiti. Este

cel mai dureros lucru pentru noi sa vedem i s simtim la
ce violente, asuprire i batjocuri este supusa minunata
noastra patrie de care calaii tarului, de care nobilime i
capitaliti. Sintem mindri de faptul ca aceste violente au
sttrnit o impotrivire in mediul nostru, in mediul velicorucilor, c acest mediu a dat pe un Radiccev, pe decembricti, pe revolutionarii-raznocinti din deceniul al 8-lea al
secolului trecut, ca clasa muncitoare velicorusa a creat in

1905 un puternic partid revolutionar al maselor, ca mujicul

velicorus a Inceput tot in acel timp sa devina democrat, a
inceput sa rastoarne pe popa i pe mocier.
Noi tinem minte Ca' acum o jumatate de secol democratul velicorus Cernicevski, care ci-a consacrat viata cauzei

revolutiei, a spus: jalnica natiune, natiune de robi; de

sus ping. jos, toti sint robi" 115'. Robilor velicoruci, robi pe

fata sau In ascuns (robi fa ta. de monarhia tarista), nu le

place Bali aminteasca de aceste cuvinte. Dup parerea
noastra Insa, aceste cuvinte au fost insufletite de o adevarata dragoste pentru patrie, dragoste care tinjea din cauza
ca nu exista revolutionarism In masele populatiei velicoruse. Atunci nu exista acest revolutionarism. Astazi
e putin, dar exista. Sintem patruni de sentimentul mindriei

nationale, cad natiunea velicorusa a creat fi ea o clasa

revolutionara, a dovedit fi ea c este capabila sa dea ome-

nirii mari pilde de lupta pentru libertate 0 socialism,

0 nu numai mari pogromuri, spinzuratori fara numarl
www.dacoromanica.ro

248

V.

I. LENIN

camere de torturA, foamete nesfirsitA i un mare servilism

fag de popi, tari, mosieri ci eapitalieti.
Slntem plini de sentimentul mindriei nationale, si

tocmai de aceea urim Endeosebi trecutul nostru de robi

(cind nobilii mosieri mlnau la rAzboi pe trani spre a
sugruma libertatea Ungariei, Poloniei, Persiei, Chinei) ei
prezentul nostru de robi, dud aceiasi mosieri, urmati de
capitaliti, ne due in rzboi spre a sugruma Po Ionia si
Ucraina, spre a lnabusi miscarea democraticA din Persia si din China, spre a IntAri banda Romanovilor, Bobrinskilor, Puriskevicilor, care dezonoreaza demnitatea noastrA
nationalA velicorus. Nimeni nu este vinovat c. s-a nAscut
rob ; robul insA, care nu numai cA nu aspira la libertatea
sa proprie, dar mai si justificA i InfrumuseteazA robia sa
(denumind, de pildA, sugrumarea Poloniei, a Ucrainei etc,

aparare a patriei" velicorusilor), un asemenea rob este

o sluga i o tlrlturA, care stirneste un sentiment legitim de

indignare, de dispret si de sclrbA.

Nu poate fi liber un popor care asupreste alte po-

poare116, asa spuneau cei mai mari reprezentanti ai denaocratiei consecvente din secolul al XIX-lea, Marx si
Engels, care au devenit dascAlii proletariatului revolutionar. Iar noi, muncitorii velicorusi, plini de sentimentul
mindriei nationale, vrem cu orice pret o Velicorusie liber6
i independentA, de sine statatoare, democraticA, republicanA, mindr, care sa-si Intemeieze re1aiile ei cu vecinii
pe principiul uman al egalitAtii, si nu pe principiul feudal
al privilegiilor, injositor pentru o natiune mare. Tocmai
pentru ca vrem o astfel de Velicorusie, noi spunem: ln
secolul al XX-la, In Europa (fie chiar i in Europa din
RAsAritul IndepArtat), nu poti apAra patria" altfel cleat
luptind cu toate mijloacele revolutionare Impotriva monar-

hiei, impotriva mosierilor si capitalistilor din propria ta

patrie, adica Impotriva celor mai rdi dusmani ai patriei
noastre; velicorusii nu-si pot apAra patria" altfel cleat
dorind InfrIngerea tarismului in orice razboi, aceasta fiind
140 cel mai mic pentru 9/10 din populatia Velicorusiei,
cAci tarismul nu numai cA asupreste din punct de vedere
economic si politic aceste 9/10 ale populatiei, dar le si
demoralizeazA, le lnjose0e, le dezonoreazA, le prostitueaza,in-

www.dacoromanica.ro

DESPRE MINDRIA NATIONALA A VELICORUSILOR

24g

atindu-le s asupreasca alte popoare, invatindu-le sa-si

camufleze necinstea sub fraze ipocrite, chipurile patriotice.

Ni se va obiecta, poate, c pe lingatarism si sub aripa
lui a apa'rut deja si s-a intarit o alta forta istorica, capitalismul velicorus, care face o opera progresista centralizind
din punct de vedere economic si unind regiuni imense. Dar
aceasta obiectie nu justifica, ci acuz si mai mult pe socialistii nostri sovinisti, care ar trebui sa fie denumiti seal,
listi taristo-puriskevicisti (cum i-a denumit Marx pe lassal-

leeni: socialisti regalisto-prusaci). S. admitem chiar ea

istoria va rezolva problema in favoarea capitalismului yelicorus, a capitalismului natiunii dominante, impotriva a
o suta i una de mici natiuni. Acest lucru nu e imposibil,

caci intreaga istorie a capitalului este o istorie de

violente i jafuri, de singe i noroi. i noi nu sintem nicidecum partizani ai unor natiuni neaparat mici; sintem Vara

doar si poate, En conditii egale pentru centralizare si

impotriva idealului mic-burgbez al relatiilor federative.
Dar chiar in acest caz, in primul rind, nu este treaba noastra,
nu este treaba democratilor (WA a mai vorbi de socialisti)
de a ajuta lui Romanov-Bobrinski-Puriskevici sa sugrume

Ucraina etc. Bismarck a realizat in felul sau, in felul iun-

cherilor, o opera istorica progresista; bun marxist" ar

mai fi fost insa. acela caruia i-ar fi trecut prin minte sa
justifice pe acest temei sprijinirea lui Bismarck de cake
socialistil Or, Bismarck a favorizat dezvoltarea economica,

unind natiunea germana farimi-tata, care era asuprita de

alte popoare, pe cind propasirea economical i dezvoltarea
rapida a Velicorusiei reclama eliberarea tarii de violenta
exercitat de velicorusi asupra altor popoare; aceasta deosebire este uitata de admiratorii quasi-Bismarck-ilor nostri
neaosi rusi.
In al doilea rind, daca istoria va rezolva problema in
favoarea capitalismului velicorus, a capitalismului natiunii

dominante, rezult de aici ca cu atit mai mare va fi rolul

socialist al proletariatului velicorus ca principala forta
motrice a revolutiei comuniste, generata de capitalism.

Revolutia proletariatului necesita insa o indelungata educare

a muncitorilor in spiritul unei totale egalitati nationale si

al fraternitatii. Prin urmare, tocmai din punctul de vedere

e intereselor proletariatului velicorus este necesara 0 Inwww.dacoromanica.ro

V.

250

I. LENIN

delungata educare a maselor In sensul celei mai hotrite,

mai consecvente, mai cutezaloare i mai revolutionare sustineri a deplinei ega1it4i in drepturi i a dreptului la autodeterminare pentru toate natiunile asuprite de velicorui.
Interesul mindriei nationale (inteleasal nu in mod slugarnic)
a velicoruilor coincide cu interesul socialist al proletarilor
velicorui (i al tuturor celorlalti proletari). Exemplu
pentru noi va rmlne Marx, care, traind zeci de ani in Anglia,
a devenit pe jumg.tate englez, cerInd libertate i indepen-

deng nationala pentru Irlanda in interesul mica'rii socialiste a muncitorilor englezi.

Iar ovinitii notri socialiti autohtoni, Plehanov etc.
etc., In acest ultim caz ipotetic pe care 1-am analizat se
vor dovedi a fi traidaori nu numai ai patriei lor, ai Velicorusiei libere i democrate, ci i ai fraterniatii proletare a
tuturor popoarelor din Rusia, adicd ai cauzei socialismului.
Sofial-Demolirat" nr, 35
din 12 decembrie 1914

Se tiparefte dupa textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 21, pag. 84-88

www.dacoromanica.ro

251

PROBLEMA PAM

Problema pcii, ca program actual al socialiOilor, i,

in legbitura cu ea, problema conditiilor de pace intereseaz
pe toata lumea. Trebuie s. ne exprim6m recunotinta fatg.
de ziarul Berner Tagwacht"117 pentru faptul e. incearc
s punk aceast problemg nu din punctul de vedere obinuit,
mic-burghez-national, ci din punctul de vedere internationalist, cu adevArat proletar. Foarte just a remarcat redactia
in nr. 73 (FriedensselAnsucht"*) cg. social-democratii germani care doresc pacea trebuie &a se dezica* (sich lossagen)
de politica guvernului iuncherilor. Minunat a fost articolul
tov. A. P."8 (nr. 73 i 75) impotriva ifoselor palavragiilor
neputincioi" (Wichtigtuerei machtloser Schnredner), care
incearc zadarnic s. rezolve problema pacii de pe pozitii
mic-burgheze.

S. vedem cum trebuie s6 pun aceasta problem so-

cialitii.
Lozinca pAcii poate fi pus6 fie in legtur cu anumite
conditii de pace, fie fr nici un fel de conditii, ca o lupt
nu pentru o anumit'd pace, ci pentru pace in general
(Frieden ohne weiters). Este limpede c in cazul din urm6
avem de-a face cu o lozinc nu numai nesocialist6, dar in
general lipsit6 de orice continut, o lozinca lipsit5. de Bens.
Pentru pace in general este Mil doar i poate toat lumea,
inclusiv Kitchener, Joffre, Hindenburg i Nikolai cel
Singeros, cki fiecare dintre ei dorete sfiritul rzboiului:
ceea ce import6 ins este tocmai faptul c. fiecare dintre

ei pune conditii de pace imperialiste (adic6 conditii de

*

Dorinta de pace".

Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

252

V.

I. LENIN

jaf, care sa permita asuprirea altor popoare), conditii de

pace In favoarea propriei" natiuni. Lozincile trebuie lansate

pentru ca prin propaganda i agitatie sa se explice maselor

contradictia de neimpacat dintre socialism si capitalism

(imperialism), i nu pentru a impiica doua clase duemane
i dou politici duemane cii ajutorul unui cuviatel, care
unecte" lucruri cu totul diferite.

Mai departe. E oare cu putinta a uni pe socialictii

din diferite tari pe baza unor anumite conditii de pace?

Daa da, atunci printre aceste conditii trebuie sa figureze neaparat recunoacterea dreptului la autodeterminare
pentru toate natdunile si renuntarea la orice anexiuni",
adica renuntarea la Incalcarea acestui drept. A recunoacte

insa acest drept numai pentru unele natiuni inseamna a

apara privilegiile unor anumite natiuni, adica a fi nationalist i imperialist, iar nu socialist. Iar dna acest drept
este recunoscut tuturor natiunilor, el nu poate fi limitat,
de pilda, numai la Belgia, ci trebuie extins asupra tuturor
popoarelor asuprite, atit a celor din Europa (asupra

irlandezilor din Anglia, a italienilor din Nisa, a dane-

zilor etc. din Germania, a 57% din populatia Rusiei etc.),

cit fi g,. afara Europei adica asupra tuturor coloniilor.
Tov. A. P. a arnintit de ele tocmai la timp. Anglia, Franta
tsi Germania au laolalta o populatie de circa 150.000.000
de oameni, dar ele asupresc in colonii o populatie de peste
400.000.000 de oameni II Esenta' razboiului imperialist,

adica a razboiului dus In interesul capitalictilor, consta

nu numai in faptul ca el este dus in scopul asupririi de
noi natiuni, in scopul impartirii coloniilor, ci ci in faptul
ca el este dus mai ales de natiuni inaintate care asupresc

o serie de alte popoare, care asupresc cea mai mare parte a

populatiei globului pamintese.
SociaI-democratdi germani care justifica ocuparea Belgiei, sau se impaca cu ea, nu sint in realitate social-democrati, ci imperialiti ci nationalicti, deoarece ei apara
dreptul" burgheziei germane (c i. in parte ci. al muncitorilor
germani) de a asupri pe belgieni, pe alsacieni, pe danezi,
pe polonezi, pe negrii din Africa etc. Ei nu sint socialicti,
ci slugi ale burgheziei germane, care o ajuta sal jefuiasca

alte natiuni. Dar ci socialictii belgieni care formuleaza

numai o singura revendicare

eliberarea

www.dacoromanica.ro

despagubiri

11

PROBLEMA PACit

sus-tin de fapt revendicarea burgheziei belgiene,

care vrea s jefuiasca ca i inainte populatia de 15.000.000
de locuitori din Congo 9i s. capete concesiuni 9i privilegii
In alte tri. Burghezii belgieni au investit In strainatate
circa 3 miliarde de franci; apararea prin tot felul de finelaciuni i tertipuri a profiturilor pe care le aduc aceste
iata care este fn realitate interesul national"
miliarde
al eroicei Belgii". Aceasta constatare este vala.bila
Belgiei

inch' Intr-o masura mult mai mare

pentru Anglia, Franta i Japonia.

i pentru Rusia,

Prin urmare, daca revendicarea libertatii naldunilor

nu este o fraza. mincinoasa prin care s se mascheze imperialismul I i nationalismul unor anumite tari, ea trebuie
extins la toate popoarele 9i la toate coloniile. Iar aceasta
revendicare este vadit lipsita de continut frli o eerie de

revolutii care sa se desfarare In toate tarile inaintate.

Mai mult. Ea nu poate fi realizata Vara o revolutie sodalista incununata de succes.

Inseamna oare aceasta c ociali9tii pot privi cu in-

diferenta faptul c. mase din ce in ce mai largi reven-

dica pacea? Nicidecum. Una slut lozincile avangarzii con9tiente a muncitorilor, i alta revendicarile spontane
ale maselor. Nazuinta spre pace este unul dintre cele mai
importante simptome ale dezamagirii care incepe sa se
manifeste, dezamagire provocatal de minciuna burgheza

despre scopul eliberator" al razboiului, despre apararea

patriei" 9i de celelalte minciuni prin care clasa capitalista
Inpla poporul. Socialitii trebuie sa acorde acestui simptorn cea mai mare atentie. Toate eforturile trebuie sa fie
indreptate in directia folosirii starii de spirit a maselor in
favoarea pacii. Dar cum s-o folosim? A admite lozinca pacii

ci a o repeta ar insemna incurajarea ifoselor neputincio9ilor (iar de cele mai multe ori 9i mai ram: ale ipocritilor)
palavragii". Aceasta ar insemna Enelarea poporului prin
iluzia c. guvernele actuale, clasele guvernante actuale ar
fi capabile, fara a fi instruite" (sau, mai bine zis, inlaturate)

printr-o eerie de revolutii, s. incheie o pace In msura

s. satisfaca cit de eft democratia i clasa muncitoare.
Nu exista nimic mai darmator decit aceasta inplare. Nu
exista nimic care sa arunce intr-o masura mai mare praf
in ochii muncitorilor, sa le inspire mai mult ideea insole,www.dacoromanica.ro

254

V.

I. LENIN

toare c contradictia Intre capitalism 0 socialism nu este

profundli, nu existai nimic care s tnfrumusepze in mAsur

mai mare robia capitalistA. Nu, noi trebuie sA folosim

starea de spirit In favoarea pAcii pentru a lmuri masele

c. binefacerile pe care ele ateaptA s'A le aducA pacea nu

shit cu putintA lr. o serie de revolutii.
Idealul nostru este tocmai terminarea rAzboiului, pace
Intre popoare, Incetarea jafurilor 0 a violentei, dar numai

sofitii burghezi pot s incInte masele cu acest ideal,

rupindu-1 de propagarea imediata ci direct 5. a actiunilor

revolutionare. Terenul pentru aceasta propagandA existA;

pentru a o face, nu trebuie cleat BA rupem definitiv cu

aliaii burgheziei, oportuniftii, care ImpiedicA atit direct
(mergind chiar pInA la denunturi), clt 0 indirect activitatea revolutionarg.
Lozinca autodeterminArii natiunilor trebuie sA fie 0
ea push' in legturci cu epoca imperialistA a capitalismului.
Noi nu sIntem pentru statu quo, pentru utopia mic-burghezA. a neparticipiirii la marile rzboaie. Noi sIntem
pentru lupta revolutionar impotriva imperialismului, adicA
Impotriva capitalismului. Imperialismul constA tocmai In
tendinta natiunilor care asupresc mai multe natiuni strAine
de a extinde 0 a consolida aceastA asuprire, de a reImpArti
coloniile. De aceea miezul problemei autodeterminArii
natiunilor constA In epoca noastr tocmai In atitudinea

pe care o iau social4tii care apartin natiunilor asupritoare. Socialistul care apartine unei natiuni asupritoare

(Anglia, Frairta, Germania, Japonia, Rusia, State le Unite

etc.) 0 care nu recunoacte 0 nu apArA dreptul natiunilor
asuprite la autodeterminare (adic la o despartire liberA),
nu este In realitate socialist, ci covinist.
Numai acest punct de vedere duce la o lupt lipsitA
de ipocrizie, la o lupt6 consecvent Impotriva imperialismului, la tratarea problemei nationale (In epoca noas-

tea) prin prisma proletar 0 nu prin prisma mic-bur-

ghezA. Numai acest punct de vedere duce la aplicarea consecvental a principiului luptei Impotriva oricrei asupriri

a natiunilor, la inlAturarea neincrederii dintre proletarii

care apartin natiunilor asupritoare c1 proletarii natiunilor
asuprite, la lupta solidarg, international pentru revolutia
socialistA (adicA pentru singurul regim care poate sA reali-

www.dacoromanica.ro

1312013LEMA PACII

255

zeze deplina egalitate In drepturi a natiunilor), iar nu

pentru utopia mic-burgheza a libertAtii tuturor statelor
mici In general In condildile capitalismului.
Tocmai acesta este punctul de vedere adoptat de
partidul nostru, adica de social-democratii din Rusia care
se alatura C. C. Tocmai acesta era punctul de vedere al
lui Marx, care Invata proletariatul ca. nu poate fi liber
un popor care asuprete alte popoare". Marx cerea despartirea Irlandei de Anglia tocmai din acest punct de vedere, din punctul de vedere al intereselor micarii de eliberare a muncitorilor englezi (nu numai irlandezi).

Daca socialitii din Anglia nu recunosc i nu sustin

dreptul Irlandei la despartire, francezii al Nisei ita-

liene, germanii al Alsaciei-Lorenei, al Schleswigului

danez i al Poloniei, ruii al Poloniei, Finlandei, Ucrainei etc., polonezii al Ucrainei, daca too socialitii marilor" puteri, adica ai celor care savIresc mari jafuri, nu
sustin acelai drept clnd e vorba de colonii, ei o fac tocmai pentru cA i numai pentru c In realitate sint imperialiti, iar nu socialiti. Si este ridicol s ne facem iluzii

el oamenii care nu sustin dreptul la autodeterminare"

al natiunilor asuprite, apartinInd ei MOO natiunilor asupritoare, ar fi capabili sa ducA o politica socialista.
In loc de a lasa pe palavragiii ipocriti s. Inele poporul
prin fraze i promisiuni cu privire la posibilitatea unei
pad democratice, socialitii trebuie sa explice maselor
imposibilitatea unei paci eft de putin democratice Fara
intervenirea unei serii de revolutii i frA o lupta revohitionarA In fiecare taM Impotriva propriului guvern. In
loc de a permite politicienilor burghezi s. triple popoarele
prin fraze despre libertatea natiunilor, socialitii trebuie
sa explide maselor care apartin natiunilor asupritoare ca
pentru ele nu exista nici o speranta de eliberare dacA vor
ajuta la asuprirea altor natiuni, daca nu vor recunoate
i nu vor sustine dreptul acestor natiuni la autodeterminare,

adica. la libera despartire. lath' politica care trebuie dusA

In toate Va'rile, In problema pacii i In problema nationala,
o politica socialista, iar nu imperialista. AceastA politica,

In cea mai mare parte, nu este, ce-i drept, compatibild

cu legile de Malta tradare, dar Cu aceste legi e incompatibila i rezolutia de la Basel, care a Lost tradat4 intr-un
www.dacoromanica.ro

256

V.

I. LENIN

mod atit de ruginos de c'atre aproape told socialistii care

apartin natiunilor asupritoare.
Trebuie ales: pentru socialism sau pentru supunerea
In fata legilor domnilor Joffre gi Hindenburg, pentru
lupta revolutionara" sau pentru sluggrnicie MO de imperialism. 0 linie de mijloc aici nu exista. i cel mai mare
rAu 11 fac proletariatului ngscocitorii ipocri-ti (sau obtuzi)
ai politicii liniei de mijloc".
Scris in 'Lillie-august 1915

Semnat: Lenin

Publicat pentru prima oartt tn 1924

in revista Proletarskaia Revoliutiia"

Se tipttreste dupd textut

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 21, pag. 262-266

nr. 6 (28), tetra semnatura

www.dacoromanica.ro

267

DIN ARTICOLUL:

IMPERIALISMUL I SOCIALISKUL IN ITALIA

(NOTA)",

Pentru laimurirea problemelor pe care actualul rzboi

imperialist le-a pus in fata socialismului, este indicat s
arunc6m o privire asupra diferitelor tri europene, spre a
invkta sA deosebim variantele i particulariatile nationale
de ceea ce este fundamental si esential in tabloul general.
Se spune c de departe se vede mai bine. De aceea, cu eft
asemnarea dintre Italia si Rusia e mai mica, cu atit mai

interesant este, in unele privinte, de a compara felul

cum se prezint imperialismul i socialismul in aceste

dou tri.

In nota de fat ne propunem doar s. vorbim despre

materialul pe care ni-1 ofer in legturg. cu aceasta chestiune lucrarea profesorului burghez Roberto Michels: Imperialismul italian" i lucrarea socialistului T. Barboni:
Internationalism sau nationalism de clas? (Proletariatul
italian i rzboiul european)", ambele aprute dupg. izbuc-

nirea razboiului*. Palavragiul Michels a ramas tot atit

de superficial ca ci in celelalte lucraH ale sale, atingind
doar latura economicl a imperialismului; lug cartea lui
contine un pretios material relativ la originea imperialismului italian si la acea trecere care constituie esenta
epocii contemporane ci care apare deosebit de limpede in
Italia, si anume: trecerea de la epoca rzboaielor de eliberare nationala la epoca razboaielor imperialiste prdalnice
T.
* Roberto Michels: L'imperialismo itaHano", Milano, 1914.
Barboni: Internazionalismo o Nazionallsmo di Classe? (il proletariato d'Italla

e la guerra europea)". Edito dall'autore a Campione d'Intelvi (provincia di

Como) 1915.
17

Despre problema nationall

www.dacoromanica.ro

268

V.

I. LENIN

i reagionare. Italia revolutionar-democratica, adicg revo-

lutionar-burghez, care a scuturat jugul Austriei, Italia

vremurilor lui Garibaldi, se transform& definitiv sub ocb.ii

notri intr-o Italie care asuprete alte popoare, care pradl

Turcia qi Austria, intr-o Italie a unei burghezii brutale,

dezgustator de reactionara i de mirava, creia Ii curg
balele de placere ca a fost i ea admis la imprtirea przii. Michels, ca orice profesor care se respeca, considera,
fireste, slugArnicia fat'a de burghezie drept obiectivism

tiintific", i numete aceasta impair-Ore a prazii impartirea

acelei Orli a lumii care a mai r6mas in mlinile popoarelor slabe" (pag. 179). Respingind cu disprel, ca fiind
utopic", punctul de vedere al socialitilor care slut ostili

oricani politici coloniale, Michels reia rationamentul celor

care socotesc c6, dup6 desimea populatiei i amploarea
micarii de emigrare, Italia ar trebui sa fie a doua putere
colonialh", cedind intlietatea numai Angliei. Iar argumentului c. in Italia 40% din populatie este analfabet, & in
Italia au loc pina In ziva de azi rascoale provocate de holera
etc. etc., acestui argument i se opune exemplul Angliei:
n-a fost ea, oare, o tar& a unei nemaipomenite ruinari
si umiliri a maselor muncitoreti care se stingeau de foame,
o tara a alcoolismului i a unei ingrozitoare mizerii i

murdarii in cartierele grace ale oralelor In prima jumatate a secolului al XIX-lea, cind burghezia engleza punea
cu a-Ma succes bazele actualei ei puteri coloniale?
i trebuie sal spunem c5. din punct de vedere burghez
acest ra-Vonament este peremptoriu. Politica coloniala i
imperialismul nu slut nicidecum anomalii bolnavicioase
ei vindecabile ale capitalismului (cum cred filistinii, in-

clusiv Kautsky), ci un lucru care decurge In mod inevitabil din Ins* bazele capitalismului. Concurenta dintre
diferitele intreprinderi pune chestiunea numai astfel: ori
concurenta dintre diferite ruinezi, ori ruinezi pe
tele tari pune chestiunea numai astfel: ori rAmii pe locul
al noualea, riscind mereu s. ai soarta Belgiei, ori ruinezi
i ingenunchezi alte ni, racindu-ti un locor printre marile" puteri.
Imperialismul italian a fost suprunumit imperialismul
saracimii" (l'imperialismo della povera gente), avindu-se
www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL $1 SOCIALISMUL IN ITALIA

269

in vedere saracia Italiei i mizeria Ingrozitoare a masei

emigrantilor italieni. ovinistul italian Arturo Labriola,
care nu se deosebeste de fostul su adversar G. Plehanov
dealt prin faptul ca si-a dat In vileag social-sovinismul
ceva mai devreme dealt el si a ajuns la acest social-sovinism prin semianarhismul mic-burghez, si nu prin oportunismul mic-burghez, acest Arturo Labriola a scris In cartea
sa despre rdzboiul din Tripolitania (din 1912) urmatoarale:

...E clar c noi nu luptam numai Impotriva turcilor,

...ci i Impotriva intrigilor, amenintdrilor, banilor i arma-

telor Europei plutocrate, care nu poate tolera ca natiu-

nile mici s. indrdzneasca. s. facd un singur gest, sa. spuna

un singur cuvInt de natura s compromita hegemonia ei

de fier" (pag. 22). Iar Corradini, liderul nationalistilor

italieni, a declarat: Dup a. cum socialismul a fost o metodd

de eliberare a proletariatului de sub jugul burgheziei,

nationalismul va fi pentru noi, italienii, o metodd de eliberare de sub jugul francezilor, germanilor, englezilor si
americanilor din nord si din sud, care fata de noi shit o
burghezie"'.

Orice tara care are mai multe colonii i capitaluri si

mai multa armata. cleat a noastra." ne" rapeste anumite
privilegii, un anumit profit sau supraprofit. Dupd cum,
atunci dud e vorba de diferiti capita1iti, realizeazd supraprofit acela care are masini de o calitate superioard celei
mijlocii sau detine anumite monopoluri, tot asa dud e
vorba de tari realizeaza supraprofit aceea care sta mai
bine dealt celelalte din punct de vedere economic. Treaba
burgheziei este sa lupte pentru obtinerea unor privilegii
gi avantaje In favoarea capitalului ei national si s Msele.
poporul sau multimea (cu ajutorul lui Labriola si al lui
Plehanov), prezentlnd lupta imperialistd pentru dreptul"

de a jefui pe altii drept un rzboi de eliberare nationala.

Ping. la razboiul din Tripolitania, Italia nu jefuia In

alte popoare. Nu Inseamn aceasta o jignire intolerabila a sentimentului mliidriei nationale? Italienii slut asupriti i umiliti de alte
natiuni. In anii.1870-1880 emigrau circa 100.000 de ita-

tot cazul nu jefuia In stil mare

17*

www.dacoromanica.ro

260

V.

I. LENIN

lieni anual, iar in prezent 500.000-1.000.000, ci toti acectia

sint oameni shraci lipii phmintului, minati din tam lor

de foamete, in sensul cel mai literal al cuvintului, toti
acectia shit furnizori de brate de munc pentru ramurile

industriale In care se platecte cel mai prost, toath aceasth

mash de oameni locuiecte in cartierele cele mai aglomerate,

mai grace si mai murdare ale oracelor americane si euro-

pene. Numhrul italienilor care trhiesc in strhinatate a

crescut de la 1.000.000, oft era in 1881, la 5.500.000 In

1910 ci, In imensa lor majoritate, ei locuiesc In thrile bogate ci mari", in raport cu care italienii apar ca o mash
muncitoare necioplith si Intunecath", mizerai ci lipsith
de drepturi. lath principalele thri care folosesc munca
italianh ieftinh: Franta 400.000 de italieni in 1910

(in parantezh

(240.000 In 1881); Elvetia

135.000 (41)

1.779.000 (170) ;, Brazilia

1.500.000 (82); Argentina

se arath in mii numhrul italienilor in 1881); Austria

80.000 (40); Germania 180.000 (7); Statele Unite

1.000.000 (254). Strlucita" Franth, care acum 125 de

ani a luptat pentru libertate ci care pentru acest motiv
numecte rhzboi de eliberare" rhzboiul pe care-1 duce asthzi

pentru dreptul la colonii", al &du ci al Angliei, aceasth

Frant tine in adevhrate ghettouri speciale sute de mii

de muncitori italieni, de care canalia mic-burghed a mari0

natiuni se straduiecte sh se separe cit mai mult ci pe care
cauth sh-i umileasch ci sh-i jigneasch in fel ci chip. Italienilor li se d porecla dispretuitoare de macaronari" (sali
reaminteasch cititorul velicorus cite porecle dispretuitoare

se dau In tara noastr alogenilor", care n-au avut noro-

cul sh se nasch cu dreptul la nobilele privilegii de natiune

dominanth, privilegii de care diversii Purickevici se servesc ca de un instrument de asuprire atit a poporului velicorus cU qi, a celorlalte popoare din Rusia). Marea Franth a
incheiat in 1.896 un tratat cu Italia in virtutea chruia aceasta
din urmh se obligh sh nu mhreasch numhrul ccolilor italiene
din Tunisia! Iar de atunci incoace populatia italiang din
Tunisia a crescut de case ori. In Tunisia shit 105.000 de
italieni fath. de 35.000 de francezi ; inst numai 1.167 de italieni

sint proprietari de phmint, avind 83.000 ha., in timp

ce 2.395 de francezi au acaparat in colonia lor" 700.000 ha.

www.dacoromanica.ro

IMPEEIALISMUL

I SOCIALISMUL IN ITALIA

261

Ei bine, cum sa nu fii de acord cu Labriola i ceilalti

plehanovisti" italieni care sustin ca.' Italia are dreptul"
la o colonie proprie In Tripolitania, are dreptul s. asupreasca pe slavii din Dalmatia, s participe la Impartirea
Asiei Mici etcl*
Kommunist" nr. 1-2, 1916
Seinnat: N. Lenin

Se tipareete duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 21, pag. 324-327

* Este extrem de instructiv at relevam legltura dintre trecerea Italiei

la imperialism si faptul GA guvernul a consimtit Bt. efectueze reforma electoral4. Aceast reform& a mrit numrul alegatorilor de la 3.219.000 la

3.562.000, adic& aproape ca" a acordat votul universal. Pin& la rttzbolul

din Tripolitania, acelasi Giolitti care a efectuat ref orma fusese categoric
contra el. Motivarea schimbarii lintel de catre guvern" si partidele moderate
scrie Michels
a lost esentialmente patriotica. Cu toat vechea
lor aversiune teoretictt fata de politica coloniala, muncitorii industriali
si mai mult Inca muncitorit necalificati
au luptat Impotriva turcilor In
mod extraordinar de disciplinat si s-au dovedit a ft extrem de ascultatori,
contrar tuturor asteptarilor. Aceast comportare de supunere oarb fat& de
politica guvernului merita al fie rAsplatitit, spre a Imboldi proletariatul
sti continue a urma aceasta cale nouA. Precedintele Consiliului de Ministri a
declarat In parlament cii, prin comportarea sa patriotic& pe cImpurile de
lupta din Libia, clasa muncitoare din Italia a dovedit In fata Patriei c& a
atins astzi cea mai Inalta treapta a maturitatii politice. Cine e In stare
stilt jertfeascit viata pentru un tel nobil, acela este In stare sa apere interesele Patriei i ca alegator si are dect dreptul ca statul sti-1 socoteasa demn
de a se bucura de toate drepturile politice" (pag. 177). Bine mat vorbeso
ministrii italieni Dar st mai bine vorbesc social-democratii radicali" germani, care reiau acum acest rationament de lacheu: not" ne-am Mut datoria, v-am ajutat voua" al jefuiti tart strAine, tar VW" nu vre0. 83 DO
acordati noua" votul universal In Prusta..,
1

www.dacoromanica.ro

262

CITEVA TEZE
DIN PARTEA REDACTIEI

Materialul pe care-1 publidm in acest num'ar arata.'

ce muned uria5. a desfkurat Comitetul din Petersburg
al partidului nostru. Pentru Rusia ai pentru intreaga Internaional aceasta constituie un adevArat model de
muna. social-democratg. dus5. in timpul unui rzboi reac-

tionar, in cele mai grele conditii. Muncitorii din Piter*

i din Rusia vor sprijini din ilsputeri aceast6 muna. i o

vor duce mai departe, cu mai mult energie, cu mai mu1t5.

tarie i cu mai multai amploare pe aceeai. cale.

Tinind seama de indicatiile tovarilor din Rusia,

formuldm citeva teze in legtur cu problemele de actualitate ale muncii social-democrate: 1.) Lozinca unei adunri
constituante" ca lozina. de sine staTatoare este greit,
intrucit ceea ce import 5. astazi este eine o va convoca.
Liberalii au adoptat aceast 5. lozinc5. in 1905, fiinda ea

putea fi interpretat in sensul unei adun6ri convocate

de Or i care s se inteleag cu el. Cea mai justai este lozinca

celor trei balene (republic democrat5., confiscarea paminturilor moiereti i ziva de muna. de 8 ore), insolitg.
(vezi nr. 9) de un indemn la solidaritatea internationa16

a muncitorilor in lupta pentru socialism, pentru rasturnarea

revolutionar6 a guvernelor beligerante ti impotriva rzboiului.
2) Sintem impotriva participarii la comitetele
industriale-militare119, care ajut la ducerea rzboiului imperialist, reactionar. Sintem pentru folosirea campaniei electorale, de exemplu, pentru participarea,la primul stadiu al
alegerilor numai in scopuri agitatorice i organizatorice.
Nici vorba nu poate fi de o boicotare a Dumei de stat, Par*

Petersburg.

Nota Tract,

www.dacoromanica.ro

CITEVA TEZE

263

ticiparea la alegeri este absolut necesard. Atita timp cit

nu avem in Duma de stat deputati ai partidului nostru,
trebuie sa folosim tot ce se petrece In Duma, din punctul
de vedere al social-democratiei revolutionare.
3) Consideram c sarcina cea mai actuala i mai imperioasd
este intrirea i largirea muncii social-democrate in rindurile proletariatului, iar apoi extinderea ei asupra proleta-

riatului agricol, asupra taranimii grace i a armatei.

Una dintre sarcinile cele mai importante ale social-democra-

tiei revolutionare este de a dezvolta miscarea grevista

care a Inceput, promovind-o sub lozinca celor trei balene".

E necesar ca in cadrul agitatiei sa. se dea locul cuvenit

cerintei Ince-141.H imediate a razboiului. Muncitorii nu trbuie s uite sa includa printre celelalte cerinte i cerinta ca

deputatii muncitori membri ai Fractiunii muncitoreti

social-democrate ruse sa fie imediat read* din deportare.

4) Sovietele de deputati ai muncitorilor i organizatiile
similare trebuie privite ca organe ale insurectiei, ca organe
ale puterii revolutionare. Aceste organizatii pot & aduca un
folos temeinic numai in legatura cu dezvoltarea grevei politice de masa. i in legal-tura. cu insurectia, pe masura pregatirii, dezvoltarii ci succesului acesteia.
5) Continutul
social al apropiatei revolutdi din Rusia nu poate fi cleat dictatura revolutionar-democratica a proletariatului i taranimii.
Revolutia nu poate Invinge In Rusia fara doborlrea monarhiei i a mocierilor iobagiti. Iar doborirea lor nu este posibiM fara sprijinirea proletariatului de catre taranime. Pasul

Inainte pe care 1-a constituit difereatierea satului in huto-

reni-mocieri" i proletari agricoli nu a desfiintat jugul

Markovilor &Co. asupra satului. Am fost ci sintem de parere,

fr rezerve, ca proletarii agricoli trebuie sa se organizeze

aparte In toate cazurile.
6) Sarcina proletariatului din

Rusia este de a duce ping la capat revolutia burghezodemocratica din Rusia, pentru a atita flacara revolutiei
soialiste In Europa. Aceasta. a doua sarcina s-a apropiat

astazi extrem de mult de prima, ramInind totuci o sarcina

deosebita ci a doua sarcind, fiindca este vorba de clase di(erite care conlucreaza cu proletariatul din Rusia: pentru
prima sarcina este colaborator taranimea mic-burgheza din

Rusia, pentru a doua proletariatul din celelalte ri.

7) Participarea-social-democratilor la un guvern provizoriu
www.dacoromanica.ro

264

V.

I. LENIN

revolutionar impreuna cu mica burghezie democratica noi

o consideram, ca i inainte, admisibiM, insa n u impreuna
cu revolutionarii oviniti. 8) Consideram revolutionarioviniti pe aceia care doresc victoria asupra tarismului
in vederea jefuirii
In vederea victoriei asupra Germaniei,

altor 4ri,

in vederea consolidarii dominatiei velicoruilor

asupra celorlalte popoare din Rusia etc. Baza ovinismului
revolutionar o constituie situatia de clash a micii burghezii.
Aceasta oscileaza intotdeauna intre burghezie i proletariat. Acum ea oscileaza intre ovinism (care o impiedica
s fie consecvent-revolutionara fie chiar kti in sensul revolutiei democrate) i internationalismul proletar. Expo-

nentii politici ai acestei mici burghezii din Rusia sint in

momentul de feta trudovicii, socialitii-revolutionari, Naa
Zarea", fractiunea lui Ciheidze, Comitetul de organizare,
9) Daca In Rusia ar
d-1 Plehanov i altii de felul lor.
invinge revolutionarii-oviniti, noi am fi impotriva apararii patriei" lor In razboiul actual. Lozinca noastra este:
impotriva ovinitilor, fie ei chiar i revolutionari i republicani, Empotriva lor ci pentru alianta proletariatului inter10) La intrenational ln vederea revolutiei socialiste.

barea dad. este cu putinta ca proletariatul sa aiba rolul

oonducator in revolutia burgheza din Rusia, raspundem: da,

es1 te cu putinta, clued in momentele hotaritoare mica burghe-

zie va inclina spre stinga; or, ea este impinsa spre stinga

nu numai de propaganda noastra, ci i de o serie de factori
obiectivi, economici, financiari (greutatile rdzboiului),
militari, politici etc. 11) La intrebarea ce ar face partidul

proletariatului dad. revolutia 1-ar aduce la putere in razboiul actual, raspundem: am propune pace tuturor beligerantilor cu conditia eliberarii coloniilor i a tuturor popoarelor dependente, asuprite i lipsite de drepturi depline.
Nici Germania, nici Anglia i Franta n-ar accepta, sub
actualele lor guverne, aceasta conditie. Atunci ar trebui
sa pregatim qi s pornim un rzboi revolutionar, adica nu
numai ca am infaptui in intregime, prin cele mai hotarIte
masuri, tot programul nostru minimal, dar am rascula In
mod sistematic toate popoarele asuprite astazi de velicorui,
toate coloniile i trile dependente din Asia (India, China,
aceasta in primul rind am
Persia etc.) i de asemenea
rascula pe proletarii socialiti din Europa invotriva guver-

www.dacoromanica.ro

CITEVA TEZE

266

nelor lor si in pofida sociallovinistilor lor. E in afard de

orice indoiala ca victoria proletariatului in Rusia ar crea

conditii extraordinar de favorabile pentru dezvoltarea revo-

lutiei si in Asia, si in Europa. LuCrul acesta I-a dovedit

chiar ci revolutia din 1905. Iar solidaritatea internatdonal
a proletariatului revolutionar este un fapt, In pofida drojdiei murdare a oportunismului i social-sovinismului.
Formulind aceste teze in vederea unui schimb de phreri cu
tovarsii, vom dezvolta vederile noastre In numerele urradtoare ale Organului central.
Sofial-Dernokrat" nr. 47
elin 13 oelombrie 1915

Se tiptIrefte dupd textul

vo/. 21 pag. 366-368

Operelor lui V. I. Lenin, ed. a 4-a,

www.dacoromanica.ro

266

PROLETARIATUL REVOLUTIONAR
DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

Manifestul de la Zimmerwald, ca i majoritatea programelor sau a rezolu-tiilor tactice ale partidelor socialdemocrate, proclam5. dreptul natiunilor la autodeterminare". In nr. 252 9i 253 ale ziarului Berner Tagwacht"*,

Parabellum12 declar iluzorie" lupta pentru dreptul

inexistent la autodeterminare" ei-i opune lupta revolutionar de mas a proletariatului impotriva capitalismului",
asigurindu-ne totodat c sintem contra anexiunilor".

(aceast6 asigurare se repet6 de cinci ori in articolul lui

Parabellum) 9i contra oric6ror violente impotriva natiunilor.

Motivarea pozitiei lui Parabellum se reduce la afirmatia c. toate problemele nationale de astdzi, problema
Alsaciei-Lorenei, cea armeana etc., sint probleme ale imperialismului, c capitalul a dep9it cadrul statelor na-

tionale, c nu se poate intoarce roata istoriei inapoi"

spre idealul perimat al statelor nationale etc.
S. vedem daca afirmatiile lui Parabellum sint juste.

In primul rind, tocmai Parabellum este acela care

prive9te inapoi, 9i nu inainte, atunci cind, ridicindu-se
impotriva adoptgrii de ctre clasa muncitoare a idealului statului national", 19i indreaptal privirile spre Anglia, Franta, Italia 9i Germania, adica spre tari in care
miparea nationala de eliberare e de domeniul trecutului,
9i nu spre Orient, spre Asia, Africa, spre colonii, unde

aceast mi9care e de domeniul prezentului 9i al viitorului.

E destul s. numim India, China, Persia 9i Egiptul.

*

Santinela din Berna".

Nola Trad.

www.dacoromanica.ro

PROLET. REVOL. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE 267

Mai departe. Imperialism inseamna c capitalul depaseste cadrul statelor nationale, Inseamna extinderea ci
intetirea asupririi nationale pe o noua baza istoricd. De
aici rezulta, contrar parerii lui Parabellum, c. trebuie s
lee= lupta revolutionara pentru socialism de un program
revolutionar In problema nationala.
Citind articolul lui Parabellum, constatam ca in numele revolutlei socialiste el respinge cu dispret un program consecvent revolutionar In domeniul democratiei.
E o greseal. Proletariatul nu poate invinge altfel decit
prin democratie, adica lnfaptuind democratia complet i
legind de fiecare pas al luptei sale cerintele democratice

In formularea lor cea mai hotarit. E o absurditate s

opui revolutia socialista si lupta revolutionarA impotriva

capitalismului uneia dintre problemele democratiei, In
cazul de Ltd problema nationala. Noi trebuie s unim
lupta revolutionara Impotriva capitalismului cu un program si o tacticd revolutionar in ceea ce priveste toate
cerintele democratice: si a republicii, si a militdei, si a
alegerii functionarilor de cAtre popor, si a egalitatii In
drepturi a femeilor, si a autodetermindrii popoarelor etc.
Atita timp cit exista capitalism, toate aceste cerinte nu
se pot Infdptui decit ca o exceptie i Intr-o forma incompleta, denaturata. Sprijinindu-ne pe democratismul deja
InMptuit i demasand faptul cal In conditiile capitalismului el este incomplet, noi cerem doborirea capitalismului, exproprierea burgheziei, ca o baza necesarA atIt
pentru suprimarea mizeriei maselor, cit i pentru Infdptuirea completa, i sub toate aspectele a tuturor transformarilor democratice. Unele din aceste transformari vor fi Incepute Inainte de rasturnarea burgheziei, altele in cursul ei,

altele dupg. aceastd rasturnare. Revolutia social nu este

o singura batalie, ci epoca unui sir Intreg de bAtalii In legatura cu toate problemele transformarilor economice si democratice, care vor fi desavirsite numai prin exproprierea burgheziei. Tocmai In vederea acestui tel final trebuie s. dam
o formulare consecvent revolutionard fieccireia dintre cerintele noastre democratice. Se poate concepe pe deplin ca muncitorii dintr-o anumit tara sA rastoarne burghezia inainte
de a fi fost complet infaptuita macar o singura transformare

democratic4 radicald. nar e cii totul de neconceput ca

www.dacoromanica.ro

268

V.

I. LENIN

proletariatul, ca clash istorich, s. poath Invinge burghezia

dach nu va fi preghtit pentru aceasta prin educarea lui In
spiritul celui mai consecvent, mai hothrit si mai revolutionar
democratism.
Imperialism Inseamnh asuprirea crescIndh a natiu-

nilor din Intreaga lume de care un pumn de mari puteri, inseamna. o epoch de rhzboaie duse Intre acestea pentru

extinderea si consolidarea asupririi natiunilor, o epoch

de Inselare a maselor populare de chtre social-patriotii
ipocriti, adich de chtre cei care, sub pretextul libertdtii
na-tiunilor", al dreptului natiunilor la autodeterminare"
si al apairdrii patriei", justified si aphrd asuprirea maj orithtii natiunilor din Intreaga lume de chtre marile
puteri.
De aceea in programul social-democratiei trebuie sg.
ocupe un loc central Impairtirea natiunilor in natiuni asupritoare i natiuni asuprite, care constituie esen4ct imperialismului i pe care o ocolesc cu rea-credingi social-sovinigtii gi Kautsky. Aceasta. lmphrtire nu este esentialh
din punctul de vedere al pacifismului burghez sau al uto-

piei mic-burgheze a unei concurente pasnice intre thri

independente in conditdile capitalismului, dar este esentiara din punctul de vedere al luptei revolutionare Impotriva imperialismului. Iar din aceasth Impartire trebuie s.
decurgh definitia noastrci a dreptului natiunilor la autodeterminare", definitie consecvent democratich, revolu-

tdonar i corespunzind sarcinii generale a luptei imediate

pentru socialism. Luptlnd pentru recunoasterea neipocrith
a acestui drept, social-democratii natiunilor asupritoare

trebuie s. cear in numele lui libertatea de desphrtire a

natiunilor asuprite,
deoarece in caz contrariu recunoasterea egalittii In drepturi a natiunilor si a solidarithtii internationale a muncitorilor n-ar fi In realitate declt o vorbh
goalh, o ipocrizie. Iar social-democratii natiunilor asuprite
trebuie sh punh pe primul plan unitatea i contopirea muncitorilor natiunilor asuprite cu muncitorii natiunilor asupritoare,
deoarece In caz contrariu acesti social-democratd
ar deveni fair s'a vrea aliatii burgheziei nationale respective,
care trhdeaz Entotdeauna interesele poporului si ale democratiei si este intotdeauna gata, la rindul ei, sh. duch o politica.' de anexiuni i s asupreasch alte natiuni.

www.dacoromanica.ro

PROLET. REVOL. SI DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE 269

Un exemplu edificator in aceastd privint este felul

cum a fost pusd problema nationald pe la sfiritul deceniului al aptelea al secolului trecut. Democratii mic-

burghezi, strgini de orice gind de lupt de clasg. i de revolutie socialistd, ii imaginau utopia unei concurente
papice Intre natiuni libere i egale in drepturi In conditiile capitalismului. Proudhonitii negau" cu totul problema nationald i dreptul natiunilor la autodeterminare,

privite prin prisma sarcinilor directe ale revolutiei sociale. Marx a ridiculizat proudhonismul francez, artind Inrudirea lui cu flovinismul francez (Intreaga Eu-

ropd. poate i trebuie sal stea linitit i cuminte In capul

oaselor ping ce domnii din Franta vor desfiinta mizeria"...

prin negarea nationalitgtilor, ei, lard s-i dea seama

de aceasta, inteleg, se pare, inghitirea acestora de cgtre
exemplara natiune francezg'"). Marx cerea despdrtirea Irlandei de Anglia

chiar dacg dupg despgrtire s-ar ajunge

la o federatie"
i o cerea nu din punctul de vedere al
utopiei mic-burgheze a unui capitalism pasnic, nu din considerente de echitate Ltd de Irlanda"121, ci din punctul
de vedere al intereselor luptei revolutionare a proletariatului natiunii asupritoare, adia al celei engleze, impotriva
capitalismului. Libertatea acestei natiuni era stingheritg
i denaturata din cauz ca.' ea asuprea o altg natiune. Internationalismul proletariatului englez ar fi raimas o frazd ipocrit dac el n-ar fi cerut despdrtirea Irlandei. Nefiind niciodat un adept al statelor mici, nici al fdrimitdrii statelor
In general, nici al principiului federalizgrii, Marx privea
separarea unei natiuni asuprite ca un pas spre federalizare i,

deci, nu spre fdrimitare, ci spre o concentrare atit politicd

cit i economicg, dar spre o concentrare pe baza democratis-

mului. Din punctul de vedere al lui Parabellum, Marx

ducea, probabil, o luptd. iluzorie" cind formula aceasta
ceriat a desprtirii Irlandei. In realitate insd numai

aceastg. cerintg insemna un program consecvent revolutio-

nar, numai ea corespundea internationalismului, numai

ea sustinea concentrarea In mod neimperialist.
Imperialismul din zilele noastre a Mut ca asuprirea
natiunilor de cgtre marile puteri sd devind un fenomen
general. Tocmai punctul de vedere al luptei impotriva
sociallovinismului natiunilor dominante, care duc astdzi
www.dacoromanica.ro

270

V.

I. LENIN

un ra.'zboi imperialist pentru inarirea jugului asupra natiunilor ci care asupresc majoritatea matiunilor lumii i
majoritatea populatiei globului pmintesc, tocmai acest

punct de vedere trebuie s5. fie punctul de vedere hotairitor,

principal, fundamental In programul national al socialdemo cratiei .

Priviti Ina orientrile de astAzi ale gindirii social-

democrate in aceastA problemL Utopitii mic-burghezi,

care viseaza.' la egalitatea kii pacea natiunilor in conditiile
capitalismului, au cedat locul social-imperialitilor. Lup-Lind impotriva celor dintli, Parabellum lupta.' cu morile
de vint, faicind, flral s5. vrea, jocul celorlalti. Care este
programul social-covinictilor in problema nationalai?
Acectia sau neag 5. cu totul dreptul la autodeterminare,
aducind argumente in genul celor aduse de Parabellum
(Cunow, Parvus, oportunitii ruci: Semkovski, Libman
etc.). Sau recunosc acest drept intr-un mod vdit ipocrit,
qi anurne nu-1 aplicai tocmai la natiunile care slut asuprite
de &Are propria lor natiune sau de &Are aliatii militari ai
propriei lor natiuni (Plehanov, Hyndman, toti patrioti fraucofili, apoi Scheidemann etc. etc.). Formularea cea mai
plauzibil5., ci prin urmare cea mai periculoag pentru proletariat, a minciunii social-coviniste este aceea pe care o d.5.
Kautsky. In vorbe el este pentra autodeterminarea natiunilor, in vorbe este de parere ca partidul social-democrat
die Selbstandigkeit der Nationen alleseitig ( ! !) und rtickhaltlos (??) achtet und fordert"* (Neue Zeit", 33, II S.
241. ; 21 V 1.915). hi fapt hag el adapteazai programul national

social-covinismului dominant, 11 denatureaza 0-1 ciuntecte,

nu definecte precis indatoririle socialictilor natiunilor asupritoare c1 chiar falsifica de-a dreptul principiul democratic,
spunind c a cere independenta statalai" (staatliche Selbstndigkeit) pentru fiecare natiune ar insemna sg. ceri
prea mult" (zu viel", Neue Zeit", 33, II 77 ; 16 IV 1915).
Ajunge, vedeti dumneavoastril, ci autonomia nationalV !!
Problema principal6 de care burghezia imperialist 5. nu-ti
permite s'a te atingi
problema frontierelor statalui care
se bazeaz 5. pe asuprirea natiunilor tocmai aceast problemg.
Kautsky o ocolecte, eliminind din program ceea ce este mai
* -- al reapeote ffi cili austinl din toate punetele de Tedere (11) 51. MI
rezerve (??) independenta natiunilor". -- Note Trod.

www.dacoromanica.ro

PROLET. REVOL. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE 271

esential i Wind astfel jocul acestei burghezii. Burghezia

este gata sa promita orice egalitate In drepturi a natiunilor"
i

orice autonomie national, numai ca proletariatul s.

ramina In cadrul legalitatii ci sa i se supuna In mod papic"

In problema frontierelor statului! Kautsky formuleaza programul national al social-democratiei Intr-un mod reformist, ci nu revolutionar.

La programul national al lui Parabellum, mai exact

la asigurarile lui c. sintem Impotriva anexiunilor", Parteivorstand*, Kautsky, Plehanov & Co. vor subscrie cu
amIndoud mlinile, tocmai pentru c acest program nu
demasca pe social-patriotii care domina. La programul
acesta vor subscrie i burghezii pacifiti. Minunatul program general al lui Parabellum (lupta revolutionara de

masa Impotriva capitalismului") Ii servecte

ca ai proudnu pentru a elabora,
honictilor din perioada 1860-1.870
In concordanta cu el ci In spiritul lui, un program intransi-

gent, tot atlt de revolutionar In problema nationalti, ci

pentru a curati aci terenul pentru social-patrioti. In epoca

noastra imperialista, majoritatea socialictilor din lume
apartin natiunilor care asupresc alte natiuni ci care tind s.
extinda aceasta asuprire. De aceea lupta Impotriva anexiunilor", dusa de noi, va ramIne o lupt a. lipsita de continut,
de care n-ar avea de ce sa se teama social-patriotii, daca nu
vom declara: un socialist care apartine unei natiuni asupri-

toare ci care nu propaga i In timp de pace ci In timp de

razboi ideea libertatii despartirii natiunilor asuprite nu este
un socialist, nu este un internationalist, ci un covinist !
Un socialist care apartine unei natiuni asupritoare ci care nu
propaga aceasta idee In ciuda interdictiilor guvernelor, adica
prin presa libera, adica prin presa ilegala, este doar un partizan ipocrit al egalitatii In drepturi a natiunilar !

Despre Rusia, care nu ci-a desavircit Inca revolutia

burghezo-democratica, Parabellum a scris o singurd fraza:

Selbst das wirtschaftlich Behr zuriickgebliebene Russland hat in der Haltung der Polnischen, Lettischen, Armenischen Bourgeoisie gezeigt, dass nicht nur die militarische
Bewachung es ist, die die Volker in diesem Zuchthaus
der Vlker zusammenhalt, sondern Bediirfnisse der kapi*

- Conducerea partidului social-democrat german.

www.dacoromanica.ro

Not Trad.

r79

V.

I. LENIN

talistischen Expansion, fiir die das ungeheure Territorium

eM glanzender Boden der Entwicklung ist".
Acesta nu este un punct de vedere social-democrat",

ci unul liberal-burghez ; nu este un punct de vedere internationalist, ci unul velicorus ovin. Dupg. at se vede ,
Parabellum, care lupta." atit de bine impotriva social-patriotilor germani, cunoate foarte putin ovinismul acesta
din urma. Pentru a face din aceast fraz6 a lui Parabellum
o teza". social-democrat i a trage dintr-1nsa concluzii social-

democrate, ea trebuie prefacut i completat in felul

urnahtor:

Rusia este o inchisoare a popoarelor nu numai datorita caracterului militar-feudal al tarismului, riu numai
din cauz6 ca burghezia velicorus6 sprijin6 tarismul, ci gi

din cauzsg. c burghezia po1onez6 etc. a sacrificat intere-

selor expansiunii capitaliste libertatea natiunilor, ca i

democratismul 1n general. Proletariatul din Rusia nu

poate sa mearga In fruntea poporului spre o revolutie democratica victorioas5. (aceasta este sarcina lui imediat),
nici s. lupte Impreuna cu fratii lui, proletarii din Europa,
pentru revolutia socialista, dacd nu cere chiar de pe acum,
integral i ruckhaltlos"" libertatea despartirii de Rusia
a tuturor natiunilor asuprite de tarism. Noi cerem acest lucru nu independent de lupta noastr revolutionara pentru
socialism, ci pentru cg. aceastg lupt va rthnine o vorba
goala dac nu o vom lega indisolubil de un mod revolutionar
de a pune toate problemele democratiei, inclusiv problema

national. Noi cerem libertatea autodetermingirii, adith

independent, adicei libertatea de desprtire a natiunilor
asuprite nu pentru c am visa la frImitarea economic6
sau la idealul unor state mici, ci, dimpotriva, pentru c
dorim state mari i apropierea, ba chiar contopirea natiunilor, dar pe o bag cu adevrat democratica, cu adevarat
internationalist, care nu este de conceput fra". libertatea
de despartire. Dup cum Marx 1n 1869 cerea despartirea
Irlandei nu 1n vederea farimitrii, ci In vederea unei viitoare
*

PIn pi Rusia, aceasta tara foarte Inapoiata din punct de vedere

economic, a aratat prin comportarea burgheziei poloneze, letone pi armene c

nu numai paza militara re-tine popoarele In aceasta sinchisoare a popoarelori,
ci i nevoile expansiunii capitaliste, careia imensul teritoriu It ofera un miNoia Trad.
nunat teren de dezvoltare".
**
fara rezerve".
Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

PROLET. REVOL. SI DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE 273

uniuni libere intre Irlanda i Anglia, nu din considerente

de echitate fat'a' de Irlanda", ci in interesul luptei revolutionare a proletariatului englez,
tot aa i noi socotim
ca renuntarea socialitilor din Rusia la cerinta libertatii
autodetermin6rii natiunilor, in sensul aratat de noi, ar insemna o tgidare direcat a democratiei, internationalismului
i socialismului.
Scris in limba germantl

nu mai inainte de 16 (29) octombrie

1915

Se tipttreete duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 21, pag. 371-377

Publicat pentru prima card in

1927 in Oulegeri din Lenin", vol.V1

la

www.dacoromanica.ro

274

REVOLIIIA SOCIALISTA I DREPTUL NATIUNILOR

LA AUTODETERMINARE
(TEZE)

1. IMPERIALISMUL, SOCIALISMUL
SI ELIBERAREA NATIUNILOR ASUPRITE

Imperialismul este cel mai Ina lt stadiu de dezvoltare

a capitalismului. In tarile inaintate capitalul a depait cadrul statelor nationale, a inlocuit concurenta prin monopol,
creind toate premisele obiective pentru infaptuirea socialismului. De aceea, in Europa occidentala i in State le Unite,

la ordinea zilei este lupta revolutionara a proletariatului

pentru rasturnarea guvernelor capitaliste, pentru expro-

prierea burgheziei. Imperialismul Impinge masele la o astfel

de lupta, ascutind la maximum contradictiile de clasa,

inrautatind situatia maselor atit sub raport economic

trusturile, scumpetea
cit i sub raport politic: creterea militarismului, rzboaie mai freevente, intetirea reactiunii, Inasprirea i largirea asupririi nationale ci a jafului
colonial. Socialismul victorios trebuie s. infaptuiasca In mod
necesar o democratie deplina, ci, deci, nu numai sa intro-

duca o deplina egalitate in drepturi a natiunilor, ci ci sa

realizeze dreptul la autodeterminare al natiunilor asuprite,

adica dreptul la o despartire politica libera. Partidele socialiste care nu vor dovedi prin toata activitatea lor
i
acum, i in timpul revolutiei, i dupa victoria ei ca vor
elibera natiunile subjugate ci vor intemeia re1aiile cu ele
pe baza unei uniuni libere
iar fara libertatea de despartire uniunea libera este o fraza mincinoas
astfel de
partide vor saviri o tradare fat de socialism.

Desigur, democratia este ci ea o forma de stat, care

trebuie sa dispara atunci cind va disparea statul, dar

aceasta se va intimpla numai o data cu trecerea de la socialismul invingator ci consolidat definitiv la comunismul
deplin.

www.dacoromanica.ro

REVOL. SOC. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

275

2. REVOLUTIA SOCIALISTA SI LUPTA

PENTRU DEMOCRATIE

Revolutia socialista nu este un singur act, nu este o

singura batalie pe un singur front, ci :o Intreaga epoch' de

aseutite conflicte de clasa, un ir indelungat de batalii pe
toate fronturile, adica in jurul tuturor problemelor economiei i politicii, batalii care se pot incheia numai prin ex,
proprierea burgheziei. Ar fi o greeall fundamentala BA se
creada Ca lupta pentru democratie ar putea sa abata pro,
letariatul de la revolutia socialista, sau s-o acopere, s-o pung
in umbra pe aceasta etc. Dimpotriva, dup cum nu este cu
puting un socialism victorios care nu realizeaza o democratie deplina, tot astfel nu se poate pregati pentru victoria

asupra burgheziei un proletariat care nu duce o lupta

multilateral, consecventa i revolutionara pentru democratie.

0 greeala tot atit de mare ar fi aceea de a exclude unul
din punctele programului democratic, de pilda punctul cu
privire la autodeterminarea natiunilor, sub motiv c autodeterminarea ar fi irealizabilr sau iluzorie" In conditiile
imperialismului. Afirmatia ca dreptul natiunilor la autodeterminare este irealizabil In cadrul capitalismului poate
fi inteleasa fie in Bens absolut, economic, fie in Bens conditionat, politic.
In primul caz, ea este fundamental greita din punct de
vedere teoretic. In primul rind, in acest sens sint irealiza-

In conditiile capitalismului, de pilda banii-munca

sau desfiintarea crizelor etc. Este absolut inexact ca tot
bile-,

atit de irealizabila este i autodeterminarea natiunilor. In al

doilea rind, chiar i numai exemplul desparldrii Norvegiei
de Suedia in 1905 este suficient pentru a infirma irealizabilitatea" In acest sons. In al treilea rind, ar fi ridicol sal se nege
ca, cu o mica modificare a relatiilorreciprocepolitice i strategice, de pildti ale Germaniei i Angliei, astazi sau miine ar

fi perfect realizabila" formarea unor noi state: polonez,

indian etc. In al patrulea rind, In tendintele sale spre expansiune, cap italul financiar va cumpara i corupe liber" pe cel
mai liber guvern democratic i republican i pe functionarii publici alei din orice tara, fie ea chiar independenta.".
Dominatia capitalului financiar, ca i aceea a capitalului
18*

www.dacoromanica.ro

276

V.

I. LENIN

in general, nu poate fir inlaturata prin nici un tel de transformari in domeniul democratiei politice; iar autodeterminarea tine in intregime i exclusiv de acest domeniu. Dar
aceasta dominatie a capitalului financiar nu exclude nicidecum insemnatatea democratiei politice ca cea mai libera,
cea mai larg i cea mai clara formei de asuprire de clasa
si de lupta de clas. De aceea toate rationamentele despre
irealizabilitatea", in sens economic, a uneia din revendicarile democratiei politice In conditiile capitalismului
se reduc la definirea teoreticeste gresit a raporturilor generale si fundamentale dintre capitalism si democratia politica in general.
In al doilea caz, aceasta afirmatie este incomplet si
inexacta. Pentru Ca' nu numai dreptul natiunilor la autodeterminare, ci toate revendicarile fundamentale ale demo-

cratiei politice sint realizabile" in conditiile imperialismului numai incomplet, ciuntit si ca exceptie meg. (de
pilda despartirea Norvegiei de Suedia in 1905). Revendi-

carea eliberarii imediate a coloniilor, formulata de toti social-democratii revolutionari, este si ea irealizabila" in
condildile capitalismului fr un sir de revolutii. Dar de aici
nu rezulta citusi de putin renuntarea social-democr4iei la
lupta imediata i cit se poate de hotarita. pentru toate
aceste revendicari o astfel de renuntare ar aduce numai
apa la moara burgheziei i reactiunii , ci, tocmai dimpotrivd, necesitatea de a formula si de a infaptui toate aceste
revendicari nu in mod reformist, ci in mod revolutionar;
nu limitindu-se la cadrul legalitatii burgheze, ci sfdrimindu-l; nu multumindu-se cu actiuni parlamentare 1 i cu proteste verbale, ci antrenind masele intr-o actiune energica,
largind i atitind lupta pentru orice revendicare democra-

tica fundamentala, mergindu-se Ora la atacul direct al

proletariatului impotriva burgheziei, adica pina la revolutia socialista, care sa exproprieze burghezia. Revolutia socialista poate izbucni nu numai dintr-o greva mare sau dintr-o demonstratie de strada, sau dintr-o rebeliune de infometati, sau dintr-o insurectie militara, sau dintr-o rascoala
colonial, ci si din orice criza politica in genul afacerii
Dreyfus122 sau al inciclentului de la Zabern 123, sau in lega-

tura cu un referendum privitor la despartirea unei natiuni

asuprite etc.
www.dacoromanica.ro

REVOL. SOC. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

277

Inasprirea asupririi nationale ln conditiile imperialismului impune social-democratiei nu renuntarea la lupta

utopia.", cum pretinde burghezia, pentru libertatea de

despartire a natiunilor, ci, dimpotriva, folosirea intensa
a conflictelor care se ivesc fi pe acest teren ca prilejuri
pentru actiuni de masa' si pentru actiuni revolutionare
impotriva burgheziei.

3. SEMNIFICATIA DREPTULUI LA AUTODETERMINARE

SI RAPORTUL LUI FATA DE FEDERATIE

Dreptul natiunilor la autodeterminare Inseamna ex-

clusiv dreptul la independenta In Bens politic, dreptul la li-

heed despartire politica de natiunea asupritoare. In mod

concret, aceasta revendicare a democratiei politice Inseamna

deplina libertate de agitatie pentru despartire i solutio-

narea problemei despartirii printr-un referendum al natiunii

care se desparte. Asadar, aceasta revendicare nu este citusi
de putin echivalenta cu revendicarea despartirii, farlmitarii,
formarii de state mici. Ea Inseamna numai expresia consecventa a luptei impotriva oricarei asupriri nationale. Cu

clt regimul unui stat este mai democratic si mai aproape

de libertatea deplina de despartire, cu atit vor fi mai rare
si mai slabe In practia. tendintele de despartire, aci atIt
din punctul de vedere al progresului economic eft si din
punctul de vedere al intereselor maselor, avantajele pe
care le prezinta statele mari sInt neIndoielnice, ele crescInd
o data cu cresterea capitalismului. Recunoasterea autode-

terminarii nu echivaleaza cu recunoasterea federatiei ca

principiu. Poti fi adversar hotarit al acestui principiu si
partizan al centralismului democratic dar sa preferi In locul
inegalitatii In drepturi a natiunilor federatia ca unic drum

spre un centralism democratic deplin. Tocmai din acest

punct de vedere, Marx, ca centralist, a preferat subordonarii prin violeng a Irlandei fatal de englezi chiar o federatie Intre Irlanda si Anglia 124
Telul socialismului este nu numai lichidarea fIrimi-

tarii omenirii In state mici si a oricarei izolari a natiunilor,

nu numai apropierea Intre natiuni, ci si contopirea lor.
tocmai pentru a atinge acest scop, noi trebuie, pe de o parte,
sa explicam maselor reactionarismul ideilor lui Renner si
www.dacoromanica.ro

278

V.

I. LENIN

0. Bauer despre asa-zisa autonomie cultural-nationala",

iar pe de alibi parte Fla cerem eliberarea natiunilor asuprite

nu prin vagi fraze generale, nu prin declamatii lipsite de

continut, nu sub forma amInarii" problemei pin la so-

cialism, ci printr-un program politic clar si precis formulat,

care sa. se ocupe In mod special de ipocrizia si de lasitatea
socialistilor din rindurile natiunilor asupritoare. Dupa cum

omenirea poate sa ajunga la desfiintarea claselor numai

trecInd prin perioada de tranzitie a dictaturii clasei asuprite, tot astfel si la contopirea inevitabila a na:tiunilor
omenirea poate s ajunga numai trecInd prin perioada de
tranzitie a eliberarii depline a tuturor na:tiunilor asuprite,
adica a libertatii lor de despartire.
4. MODUL PROLETAR-REVOLUTIONAR DE A PUNE
PROBLEMA AUTODETERMINARII NATIUNILOR

Nu numai revendicarea autodeterminarii natiunilor, ci

toate punctele programului nostru democratic minimal au
fost formulate Enainte, Inca In secolele al XVII-lea i
al XVIII-lea, de mica burghezie. i mica burghezie continua
i acum sa le formuleze pe toate In mod utopic, Mr s. vada
lupta de clasa i intensificarea ei In conditiile democratiei,

creend Intr-un capitalism pasnic". Tocmai aceasta este

utopia unei uniuni pasnice de natiuni egale In drepturi In
conditiile imperialismului, utopie preconizata de kautskisti
si care Incal. poporul. In opozitie cu aceasta utopie micburghez i oportunista, programul social-democratiei trebuie sa scoata In evident, ca fiind fundamentala, esentiala
i inevitabila In conditiile imperialismului, 1mprirea natiunilor In asupritoare i asuprite.
Proletariatul natiunilor asupritoare nu poate s se margineasca la fraze generale, la fraze sablon repetate de orice
burghez pacifist, la fraze Impotriva anexiunilor i pentru
egalitatea In drepturi a natiunilor In general. Proletariatul
nu poate sa treaca sub Were problema frontierelor statu-

lui bazat pe asuprire nationala, problema deosebit de

neplacuta" pentru burghezia imperialista. Proletariatul
nu poate sa nu lupte Impotriva mentinerii prin violenta a
natiunilor asuprite In cadrul frontierelor statului respec* Vezi culegerea de tatit, pag, 106-1t0, 121-154,

www.dacoromanica.ro

p/ofa Bgd,

REVOL. SOC. SI DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

279

tiv, iar aceasta Inseamna tocmai a lupta pentru dreptul

la autodeterminare. Proletariatul trebuie sa revendice liber-

tatea despartirii politice a coloniilor qi natiunilor oprimate de natiunea sa". Altminteri, internationalismul proletariatului va fi un internationalism deqert, verbal; nici
Increderea, nici solidaritatea de clasa intre muncitorii natiunii asuprite i ai celei asupritoare nu vor fi posibile; ipocrizia aparatorilor reformiti i kautskiti ai autodeterminarii, care nu sufla un cuvint despre natiunile asuprite de

propria lor" natiune i mentinute prin violenta in pro-

priul lor" stat, va ramIne nedemascata.

Pe de alta parte, socialitii natiunilor asuprite trebuie
sa apere ci s realizeze indeosebi unitatea deplina i neconditionata, inclusiv unitatea organizatorica a muncitorilor natiunii asuprite Cu muncitorii natiunii asupritoare.
Fara aceasta nu este cu putinta." de a sustine o politica independenta. a proletariatului i solidaritatea lui de clasa cu
proletariatul altor -taxi, date fiind manoperele de tot felul,.
tradarile i incelaciunile burgheziei, deoarece burghezia natiunilor asuprite folosecte In permanenta lozincile eliberarii
nationale pentru inplarea muncitorilor: In politica interna,
ea folosecte aceste lozinci pentru a incbeia intelegeri reactionare cu burghezia natiunilor dominante (de pilda polonezii In Austria ci in Rusia, care Incheie tranzactii cu reac-

tiunea pentru asuprirea evreilor ci a ucrainenilor); in

politica externa, ea cauta sa Incheie tranzactii cu una dintre
puterile imperialiste rivale, In interesul realizarii scopurilor
sale tilharecti (politica statelor mici din Balcani etc.).

Faptul c lupta pentru libertate nationala impotriva

unei puteri imperialiste poate fi folosita, in anumite conditii, de o alta mare" putere In scopurile ei la fel de imperialiste, poate tot atit de putin s faca social-democratia
s. renunte la recunoa0erea dreptului natiunilor la autodeterminare cum numeroasele cazuri de folosire de &are
burghezie a lozincilor republicane, In scop de incelaciune
politica ci. de jaf financiar, de pilda in trile romanice, nu pot
face pe social-democrati sa renunte la republicanismul lor*.
* Este de prisos all mai spunem el a respinge dreptul la autodeterminare

pe motiv el din el decurge, chipurile, apararea patriel" ar fi de-a dreptul

ridicol. Cu acelasi drept
attic/. tot atit de neserios
invoct
nistii In 1914-1916, pentru a Justifica apArarea patriei", orice revendicare
a democratiei (de pildl republicanismul el) si orice formulare a luptei Impotriva asupriril nationale. Marxismul deduce recunoasterea apSrSrii patriel

www.dacoromanica.ro

980

V.

I. LENIN

6. MARXISM SI PROUDHONISM
IN PROBLEMA NATIONALA.

In opozitie cu democratii mic-burghezi, Marx vedea In

toate revendicArile democratice, flea exceptie, nu ceva absolut, ci expresia istoricA a luptei maselor populare, conduse de burghezie, 1mpotriva feudalismului. Nu existA printre aceste revendicAri nici una care sl nu poatA servi i BA
nu serveascA, in anumite lmprejurAri ca mijloc de 1nelare
a muncitorilor de &Are burghezie. .A. desprinde sub acest
raport una dintre revendicArile democratiei politice, ai
anume dreptul natiunilor la autodeterminare, i a o opune
celorlalte revendicAri este fundamental gresit din punct de
vedere teoretic. In practicA 'proletariatul isi poate pAstra
independenta numai subordonind lupta sa pentru toate revendicarile democratice, inclusiv revendicarea republicii,
luptei sale revolutionare pentru rAsturnarea burgheziei.

Pe de alt parte, In opozitie cu proudhonitii, care In

numele revolutiei sociale" negau" problema natdonal,
Marx, avind In vedere mai mult ca orice interesele luptei

de clash' a proletariatului din Wile lnaintate, punea pe primul plan principiul fundamental al internationalismului i
socialismului: nu poate fi liber un popor care asuprete
alte popoare125. Tocmai din punctul de vedere al intereselor
micdrii revolutionare a muncitorilor germani a cerut Marx,
In 1848, ca democratia victorioasA din Germania sA. proclame

i sg. InfAptuiascA libertatea popoarelor asuprite de germanp.26. Tocmai din punctul de vedere al luptei revolutionare a muncitorilor englezi a cerut Marx, In 1869, despartirea Irlandei de Anglia, adAugInd totodatA: chiar dacA
dupg despArtire lucrurile ar ajunge la o federatie"127. Numai formullnd aceasta revendicare educa Marx pe muncitorii englezi In spirit cu adevArat internationalist. Numai
astfel a putut el sA opunA oportunitilor tii reformismului
burghez, care nici pink acum, dupI o jumAtate de secol,
nu a realizat reforma" irlandez, rezolvarea revolutionarA
a acestei probleme istorice. Numai astfel a putut Marx In
In razboaiele marii revolutli franceze sau In razboaiele lui Garibaldi, de
pilda, In Europa, precum si negarea apararii patriei In razboiul imperialist
din 1914-1916, din analiza particularitatilor istorice concrete ale fiecarui
razboi In parte, Si nicidecum dintr-un oarecare principiu general" sau dintr-un oarecare punct al programului.

www.dacoromanica.ro

REVOL. SOC. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

281

opozitie cu apologetii capitalului, care tipau despre caracterul utopic i imposibilitatea realizArii libertatii de despArtire a natiunilor mid i despre caracterul progresist nu
numai al concentrArii economice, ci si al concentrarii
politics
s. sustina:
caracterul progresist al acestei concen:
trari nu In mod imperialist, s preconizeze apropierea din-

tre natiuni nu pe baza violentei, ci pe baza unei uniuni

libere a proletarilor din toate trile. Numai astfel a putut
Marx s opun'a recunoasterii verbale, i adesea ipocrite, a

egalitAtii In drepturi a natiunilor si a dreptului lor la autodeterminare actiunea revolutionara a maselor i In domeniul rezolvArii problemelor nationale. 116zboiul imperialist
din 1914-1916 si grajdurile augiene ale ipocriziei oportunistilor i kautskistilor, deschise de el, au confirmat in mod
concret justetea acestei politici a lui Marx, politica'. care
trebuie sh serveasca. de model pentru toate Orile inaintate,
deoarece acum fiecare din ele asupreste alte natiuni*.
6. CELE TREI TIPURI DB TARI IN CEEA CE PRIVETE
AUTODETERMINAREA NATIUNILOR

In aceastai privint6 trebuie s deosebim trei tipuri principale de tari:

In primul rind, Wile capitalists inaintate din Europa

occidental i State le Unite. Aici misceirile nationale burghezo-progresiste au luat de mult sfirsit. Fiecare din aceste

mari" natiuni asupreste alte natiuni In colonii i In interiorul Orli. Sarcinile proletariatului natiunilor dominante
sint aici exact cele care In secolul al XIX-lea Ii reveneau
proletariatului din Anglia faVal de Irlanda**.

cum face, de pild6 in ultimul timp sovinistul

* Se invocit adeseori
german Lensch, in numerele 8 si 9 ale revistei Die Glocke" 128 faptul cit
atitudinea negativ8 a lui Marx fat de miscarea nationalli a unora dintre
popoare, de pilda a cehilor In 1848, infirmS necesitatea recunoasterii din
punct de vedere marxist a autodeterminaril natiunilor. Dar aceasta nu este
adevrat, deoarece In 1848 existau motive istorice si politice pentru a face
deosebire Intre natiunile reactionare" 1 natiunile revolutionar-democratice.
Marx a avut dreptate condamnind pe cele dintli si fiind pentru cele din urna6. 129.
Dreptul la autodeterminare este una dintre revendictirile democratiei care
trebuie, In mod firesc, sA fie subordonato. intereselor generale ale democratiei.

In 1848 si In anii urm6tori aceste interese generale au constat in primul

rind In lupta Impotriva tarismului.
** In unele state midi, rgmase In afara r6zbolului din 1914-1916, de
pild6. In Olanda, Elvetia, burghezia foloseste intens lozinca autodeterminaril
natiunilor" pentru a justifica participarea la rtizboiul imperialist. Acesta
este unul dintre motivele care determin6 pe social-democratii din aceste
tad al( nege autodeterminarea. Politica proletara justiI, i anume negarea

www.dacoromanica.ro

V.

282

I. LENIN

In al doilea rind, r6s6ritul Europei: Austria, Balcanii

Irnai cu seam6 Rusia. Aici, tocmai secolul al XX-lea a dezvoltat in mod deosebit micgrile nationale burghezo-democratice i a ascutit lupta na:Vonal. Sarcinile proletariatului
din aceste ri, atit in ceea ce privete deavirirea transformrii lor burghezo-democratice eft i in ceea ce privete

ajutorarea revolutiei socialiste din alte tdri, nu pot fi indeplinite frg. sustinerea dreptului natiunilor la autodeterminare. Deosebit de grea i deosebit de importana este
aici sarcina contopirii luptei de clas g. a muncitorilor natiuni-

lor asupritoare cu aceea a muncitorilor natiunilor asu-

prite.

In al treilea rind, pile semicoloniale

China, Persia, Turcia

cum sint
i toate coloniile, avind laolaltd

o populatie de circa un miliard de suflete. Aici mica'rile bur-

ghezo-democratice sint In parte abia la inceputul lor, iar

In parte
lnc. departe de a fi terminate. Socialitii trebuie
nu numai s cear eliberarea neconditionatal, fdr rscumprare, i imediat a coloniilor,
iar expresia politicA a acestei revendica'ri nu inseamn altceva decit tocmai recunoaterea dreptului la autodeterminare ; socialitii
trebuie sa." sprijine In modul cel mai hotrit elementele cele
mai revolutionare ale micgrilor burghezo-democratice de
eliberare nationa16 din aceste ri i s. sprijine rscoala
lor
iar In caz de nevoie i r6zboiu1 lor revolutionar
impotriva puterilor imperialiste care le asupresc.
7. SOCIAL-SOVINISMUL
$1 AUTODETERMINAREA NATIUNILOR

Epoca imperialist i in special rbizboiul din 1914-1916

au pus pe primul plan sarcina luptei Impotriva ovinismului i nationalismului In Wile inaintate. In problema autodeterminarii natiunilor exist g. dou'a nuanle principale in
aparArii patriel" In rzbolul imperialist, este aprat cu argumente gresite.

Rezulta In teorie o denaturare a marxismului, iar In practica un fel de

Ingustime proprie micilor natiuni, ignorarea populatiei de sute de milioane a na-

tiunilor subjugate de natiunile dominante". /n excelenta sa brosurA: Imperialismul, razbolul i social-democratia", tov. Gorter greseste atunci clnd
neaga principiul autodeterminitril natiunilor, dar II apnea In mod just atunci
clnd cere imediata 1ndependent5. po1itic i nationala" pentru Indlile olandeze i demasc pe oportunistii olandezi, care refuzl al formuleze o astfel
de revendicare i sS lupte pentru ea.

www.dacoromanica.ro

REVOL. SOC. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

283

rindurile social-sovinistilor, adical in rindurile oportunitilor i kautskitilor, care cautal s prezinte intr-o lumina'. mai
favorabilal ralzboiul imperialist, reactionar, aplicindu-i noti-

unea de ap6rare a patriei".

Pe de o parte, vedem slugi destul de Mt* ale burgheziei care sustin anexiunile pe considerentul c imperialismul i concentrarea political au un caracter progresist i
care neagal dreptul, chipurile, utopic, iluzoriu, mic-burghez
etc. la autodeterminare. Printre acetia shit: Cunow, Parvus i ultraoportunitii din Germania, o parte din fabieni
si o parte din liderii trade-unionurilor din Anglia, oportunitii din Rusia: Semkovski, Libman, Iurkevici etc.
Pe de al-Ca' parte, vedem pe kautskiti, dintre care fac
parte si Vandervelde, Renaudel i numeroi pacifiti din Anglia Franta etc. Ei sint pentru unitatea cu cei dintii, si in
praclic6 nu se deosebesc citui de putin de ei, sustinind
dreptul la autodeterminare numai i numai prin vorbe, ipocrit: ei consideral excesival" (zu viel verlangt": Kautsky in
Neue Zeit"* din 21 mai 1915) revendicarea liberttii de despalrtire politica', nu sustin necesitatea unei tactici revolutionare tocmai a sodialitilor natiunilor asupritoare, ci, dimpotriv, estompeaz6 indatoririle lor revolutionare, justific
oportunismul lor, le upreazal imelarea poporului, ocolesc

tocmai problema frontierelor statului care mentine prin

violental in cadrul Bain natiuni lipsite de drepturi depline etc.
Atit unii cit ci altii shit deopotriv6 oportuni0i, care
prostitueaza. marxismul ci care au pierdut orice capacitate
de a intelege insemnRatea teoretica. i actualitatea practica

a tacticii lui Marx, tactical explicat/ prin exemplul cu

Irlanda.
Cit privete in special anexiunile aceastal problemal a
devenit deosebit de actualal in legtituA cu rzboiul. Dar ce
este anexiunea? E ucor de vaut c protestul impotriva
anexiunilor ori se reduce la recunoacterea autodetermin'arii
natiunilor, ori se bazeazal pe frazeologia pacifistal care
apa'r statu quo ci este ostila. oriarei violente, chiar ci violentei revolutionare. 0 asemenea frazal este fundamental

falsd ci de neimpacat cu marxismul.

Timpurl nol",

Nato Traci.

www.dacoromanica.ro

284

V.

I. LENIN

8. SARCINILE CONCRETE ALE PROLETARIATULUI

IN VIITORUL APROPIAT

Revolutia socialist 5. poate s izbucneasc in viitorul cel

mai apropiat. /n acest caz, in fata proletariatului se va pune
sarcina imediata." de a cuceri puterea, de a expropria bncile
i de a realiza alte msuri dictatoriale. Burghezia i mai
ales intelectualii de tipul fabienilor i al kautskistilor va
cauta intr-un astfel de moment s'd Mrimiteze i s frineze
revolutia, impunindu-i obiective limitate, democratice. Dac6
toate revendicairile pur democratice grit capabile
cu conditia ca s fi inceput deja asaltul proletarilor impotriva hazelor puterii burgheziei s joace intr-un anumit sens rolul
unei piedici in calea revolutiei, necesitatea de a proclama i
infaiptui libertatea tuturor popoarelor asuprite (adic dreptul
lor la autodeterminare) va fi tot atit de actuala' In revolutia
socialist, cit de actual a fost ea pentru victoria revolutiei
burghezo-democratice, de pild5., din Germania anului 1848
sau din Rusia anului 1905.

Se prea poate Ins. ca pia. la inceperea revolutiei so-

cialiste sa.' mai treacai 5, 1.0 i chiar mai multi ani. La ordinea

zilei se va pune educarea revolutionara a maselor intr-un

spirit care sa." faca. imposibild atit apartenenta oportunitilor

i a ovinitilor socialiti la partidul muncitoresc cit ci vic-

toria lor, in genul victoriei din 1914-1916. Socialictii vo r

trebui sa." explice maselor c socialictii englezi, care nu cer
libertate de despArtire pentru colonii i Irlanda, cei germani, care nu cer libertate de despartire pentru colonii, pen-

tru alsacieni, danezi, polonezi, care nu extind nemijlocit

propaganda revolutionar i actiunea revolutionar de
masg. i in domeniul luptei impotriva asupririi nationale,
care nu folosesc incidentele de felul aceluia de la Zabern
pentru cea mai larga propagandg. ilegala in rindurile proletariatului natiunii asupritoare, pentru demonstratii de
masa'. i pentru actiuni revolutionare de masa., cei ruci,
care nu cer libertate de despartire pentru Finlanda, Polonia, Ucraina etc. etc., c. aceti socialicti procedeazg.
ca nicte covinicti, ca niste lachei, minjiti de singe ci
noroi, ai monarhiilor imperialiste si ai burgheziei imperialiste.
www.dacoromanica.ro

REVOL. SOC. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

285

9. ATITUDINEA SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN RUSIA,

A CELEI POLONEZE *I A INTERNATIONALEI A II-a
FATA. DE AUTODETERMINARE

Divergeliele dintre social-democratii revolutionari din

Rusia i social-democratii polonezi in problema autodeter-

minarii au ieit la iveala inch' In 1903, la congresul care a

adoptat programul P.M.S.D.R. i care, cu tot protestul delegatiei social-democratilor polonezi, a inclus in acest pro-

gram 9, care recunoate dreptul natiunilor la autodeterminare. De atunci social-democratii polonezi nu au

repetat niciodata, in numele partidului lor, propunerea de a

inlatura din programul partidului nostru 9 sau de a-1

Inlocui cu vreo alta formulare.

In Rusia, unde natiunile asuprite reprezinta nu mai putin de 57% din populatie, peste 1.00.000.000 de oameni,
unde aceste natiuni se afla mai cu seamy. In tinuturile periferice,
unde o parte dintre aceste natiuni au un nivel de
civilizaide mai ridicat decit velicoruii, unde regimul politic se deosebete prin caracterul su deosebit de barbar si
medieval,
unde revolutia burghezo-democratica n-a fost
Inca savirit,
in Rusia recunoaterea dreptului natiunilor
asuprite de tarism la libera despartire de Rusia este Vara
doar i poate obligatorie pentru social-democrati In interesul
sarcinilor lor democratice i socialiste. Partidul nostru, restabilit In ianuarie 1.91.2, a adoptat In 1.91.3 o rezolutie 130 care
confirma dreptul la autodeterminare i-1 lamurete tocmai
In sus-meationata lui semnificatie concret. Dezmalul ovinismului velicorus In 1914-1916 atit in rindurile burghe-

ziei cit i in rindurile socialistilor oportuniti (Rubanovici, Plehanov, Nae Delo" etc.), ne indeamna i mai mult
s insistam asupra acestei revendicari i sa constatam c.
cei, care o neaga. sprijina In practica ovinismul velicorus
i tarismul. Partidul nostru declara c ii declina In modul
cel mai hotarit orice raspundere pentru o astfel de atitudine
impotriva dreptului la autodeterminare.
Cea mai nou formulare a pozitiei social-democratiei
poloneze in problema nationala (declaratia social-democratiei poloneze la conferinta de la Zimmerwald) cogine urmtoarele idei:
www.dacoromanica.ro

286

V.

I. LENIN

Aceasta declaratie infiereaza guvernul german si celelalte guverne care privesc regiunile poloneze" drept gaj
in viitorul joc de compensatii, reipind poporului polonez
posibilitatea de a-pi IzotdrE singur soarta". ,,Social-democratia poloneza protesteaza in mod solemn si cu hotarire impotriva reEmpartirii i sfEfierii En buciiti a unei teiri Entregi"...
Ea biciuieste pe socialistii care au lasat pe seama Hohenzol-

lernilor... opera de eliberare a popoarelor asuprite". Ea ii

exprima convingerea c numai participarea la aceasta apropiata lupta a proletariatului international revolutionar, la
aceasta lupta pentru socialism va sfarima ciitufele asupririi
nationale i va distruge orice forme de stapinire strin, va
asigura poporului polonez posibilitatea unei dezvoltari libere
si sub toate aspectele ca membru cu drepturi egale in uniunea popoarelor". Declaratia considera cal pentru polonezi"

razboiul este de cloud ori fratricid". (Buletinul Comisiei

socialiste internationale, nr. 2 din 27.IX.1915, pag. 1.5;
traducerea in limba rus in culegerea Internationala ei
razboiul", pag. 97).
Aceste teze nu se deosebesc in fond prin nimic de recunoasterea dreptului natiunilor la autodeterminare, avind
doar formulari politice mai dezlinate si mai imprecise decit
majoritatea programelor i rezolutiilor Internationalei
a II-a. Orice incercare de a exprima aceste idei in formulari politice precise si de a stabili daca sint aplicabile orin-

duirii capitaliste sau numai orinduirii socialiste va arata

intr-un mod si mai concret cit de gresita este negarea autodeterminarii natiunilor la social-democratii polonezi.
Hotarirea Congresului socialist international de la Londra din 1896, care recunoaste autodeterminarea natiunilor,
trebuie completata, pe baza tezelor expuse mai sus, cu indicatiile 1) asupra actualitatii deosebite a acestei revendi-

cari in conditiile imperialismului, 2) asupra caracterului

conditionat din punct de vedere politic si a continutului de
clasa al tuturor revendicarilor democratiei politice, inclusiv cea de fat, 3) asupra necesitatii de a face distinctie
intre sarcinile concrete ale social-democratilor natiunilor
asupritoare i cele ale social-democratilor natiunilor asuprite, 4) asupra recunoasterii inconsecvente, pur verbale
i
din aceasta cauza. ipocrite, prin semnificatia sa
politica, a autodeterminaHi de catre oportunisti i kautskisti,
www.dacoromanica.ro

REVOL. SOC. $1 DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMINARE

287

5) asupra identitatii de fapt dintre oviniti i acei socialdemocrati, mai ales social-democratii natiunilor dominatte
(velicorui, anglo-americani, germani, francezi, italieni,

japonezi etc.), care nu sustin libertatea de despartire a

coloniilor i natiunilor asuprite de natiunile lor", 6) asu-

pra necesitatii de a subordona lupta pentru aceasta revendicare, ca i pentru toate revendicarile fundamentale ale
democratiei politice, fag de lupta nemijlocita revolutionar
de masa pentru rasturnarea guvernelor burgheze i pentru infaptuirea socialismului.
Insuirea de &Are Internationala a punctului de vedere
al unora dintre natiunile mici i mai cu seama al socialdemocratilor polonezi, pe care lupta lor impotriva burgheziei poloneze, care lnala poporal prin lozinci nalionaliste,
i-a dus la greeala de a nega autodeterminarea, ar Insemna
o grepala teoretica, lnlocuirea marxismului cu proudhonismul, iar In practica ar Insemna sprijinirea involuntara a
celui mai periculos sovinism i oportunism al natiunilor
dominante.

Redactia ziarului Sotial- Demokrat",

Organ Central al P.M.S.D.R.

Post-scriptum. In Neue Zeit" din 3 martie 1916, numar

aparut recent, Kautsky Intinde deschis o mina cre7tineasca
de impacare lui Austerlitz, reprezentantul celui mai murdar
qovinism german, respingInd In ceea ce privete Austria
habsburgical libertatea de despartire a natiunilor asuprite,
dar admitInd-o pentru Polonia ruseasa, spre a face un ser-

viciu de lacheu lui Hindenburg i lui Wilhelm al II-lea.

Cu greu s-ar putea dori o mai buna. autodemascare a
kautskismului !

Scris in ianuarie-f ebruarie 1916

Pub Heat in apri lie 1916
in revista Vorbote" nr. . 2
In limba rued s-a pub licat

Se tipttreete dupd textul

vol. 22, pag. 132-145

Operelor lui V .1 . Lenin, ed. a 4-a,

in octombrie 1916, in

Oulegerea Social-D emocratului" nr .1

www.dacoromanica.ro

288

Din cartea:
IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI BALT
AL CAPITALISMULUIm
EXPUNERE POPULARA"

VI. IMPARTIREA LUMII INTRE MARILE PUTERI

In cartea sa despre Dezvoltarea teritorialfa a coloniilor

europene"*, geograful A. Supan face urmgtorul scurt hilant al acestei dezvoltAri la sfirsitul secolului al XIX-lea:

Teritoriile, in procente, aparlinind puterilor coloniale europene

(inclusiv Statelor Unite ale America):
1876

In Africa

Polinezia
Asia
Australia
America

1900

10,8% 90,4%
56,8% 98,9%
51,5% 56,6%
100,0% 100,0%
27,5% 27,2%

S-a marit cu

+79,6%

+424%

+ 54%
0,3%

Tra'stura ca,ra,cteristic6 a acestei perioade

Incheie
este deci Imprtirea, Africii si a, Polineziei". Intrucit
in Asia, si In America nu exist teritorii neocupate, cu site
cuvinte care sg. nu apartiranici unui stat, trebuie sa* lrgim
concluzia, lui Supan i s spunem ctrstura, ca,racteristic'a
a perioadei de care ne ocupam este ImpIrtirea definitiv5. a
glohului, definitifa nu in sensul cg. n-ar mai fi cu puting o
reimparttre
dimpotrivg., relmOrtirile shit posibile i inevitabile
ci In sensul ca' politica colonialist a tarifor capitaliste a terminat acapararea p6minturilor neocupate pe
planeta noastea. Pentru prima oar g. lumea se prezint ca
fiind deja ImpArtit, asa al In viitor pot avea loc numai
reimpqiri, adica trecerea de la un posesor" la altul, si nu
trecerea de la situatia de teritorii farg stapin la cea de teriel

torii ale unui sta'pin".

* A. Supan: Die territoriale Entwicklung der europMschen Eolonien",

Nota Trad.).

1906, pag. 254 (Dezvoltarea teritoriala a coloniilor europene".

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 289

Traim, prin urmare, o epoca specifica a politicii colonialiste mondiale, care este in modul cel mai strins legata.
de treapta cea mai noua a dezvoltarii capitalismului", de
capitalul financiar. De aceea trebuie sa ne oprim mai amanuntit, in primul rind, asupra unor date concrete, pentru
a lamuri cit mai precis atit deosebirea dintre aceasta epoca
i cele precedente cit i starea de lucruri din momentul
de fata. In primul rind apar aici doua chestiuni concrete:
se observa oare o intensificare a politicii colonialiste, o ascutire a luptei pentru colonii tocmai in epoca capitalului financiar, i cum anume este impartit lumea in aceasta privinta in momentul de fata?
In cartea sa asupra istoriei colonizArii*, scriitorul american Morris incearca s. totalizeze datele asupra posesiunilor coloniale ale Angliei, Frantei si Germaniei in diferite
perioade ale secolului al XIX-lea. Iata, pe scurt, rezultatele
obtinute de el:
Mrimea posesiunilor colonials

Franta

Anglia
Anii
1815-1830
1860
1880
1899

suprafata
suprafata
(milioane populatia (milioane populatia
de mile (milioane) de mile (milioane)
ptrate)
ptrate)
?

2,5
7,7
9,3

126,4
145,1
267,9
309,0

0,02
0,2
0,7

3,7

0,5
3,4
7,5
56,4

Germania
suprafata
(milioane populatia
de mile (milioane)
patrate)

1,0

14,7

Pentru Anglia, perioada unei imense intensificari a cuceririlor coloniale corespunde anilor 1.860-1880, iar perioada unei foarte insemnate intensificari a lor ultimilor
20 de ani ai secolului al XIX-lea. In ceea ce priveste Franta
i Germania, ea corespunde tocmai acestor 20 de ani. Am
vazut mai sus ca capitalismul premonopolist, capitalism in
care predomina libera concurenta, atinge limita dezvoltarii
sale intre anii 1.860 i 1880. Vedem acum ca tocmai ctupd
aceastei perioadd incepe un avint" uria al cuceririlor colo-

niale, se ascute intr-o masura extrema' lupta pentru im* Henry C. Morris: The history of colonization", N. Y., 1900, vol. II,
PP. 88: I, 419; II, 304 (Istoria colonizrii", New York, 1900, vol. II, pag.
88; I, pag. 419; II, pag. 304.
Nota Trad.).
19

Despre problema natignall

www.dacoromanica.ro

290

V.

I. LENIN

partirea teritoriala a lumii. Este, prin urmare, neindoios

Ca trecerea capitalismului la stadiul capitalismului monopolist, la capitalul financier, este legag de ascutirea luptei
pentru Impartirea lumii.
In lucrarea sa asupra imperialismului, Hobson indica
perioada 1884-1900 ca'perioada a unei intetite expansiuni"

(largiri teritoriale) a principalelor state europene. Dupa

calculele lui, Anglia a dobindit In acest rstimp 3.700.000

de mile patrate, cu o populatie de 57.000.000; Franta

3.600.000 de mile patrate, cu o populatie de 36.500.000;

Germania 1.000.000 de mile patrate, cu o populatie de
14.700.000; Belgia 900.000 de mile patrate, cu. o populatie
de 30.000.000; Portugalia 800.000 de mile patrate, cu o
populatie de 9.000.000. Goana dup colonii la sfirsitul
secolului al XIX-lea, si mai ales dupa 1880, a tuturor statelor capitaliste este un fapt Indeobste cunoscut in istoria
diplomatiei si a politicii externe.
In epoca celei mai mari infloriri a liberei concurente
in Anglia, Intre anii 1840 si 1870, conducatorii politici bur-

ghezi ai acestei tari erau impotriva politicii colonialiste,

considerind eliberarea coloniilor, despartirea lor completa
de Anglia ea un lucru inevitabil i folositor. In articolul
su despre imperialismul englez modern"*, aparut in 1898,

M. Beer arata cum in 1852 un om de stat englez atIt de

inclinat, in general, spre imperialism, ca Disraeli, spunea:
Coloniile sint niste pietre de moara pe grumazul nostru".
La sfirsitul secolului al XIX-lea fug, eroii zilei erau In

Anglia Cecil Rhodes si Joseph Chamberlain, care propovaduiau fatis imperialismul si duceau cu cel mai mare cinism

o politica imperialista I
Nu este lipsit de interes faptul ca Inca pe atunci acesti
conducgori politici ai burgheziei engleze vedeau clar legatura dintre radacinile, ca 86 zicem asa, pur economice si
cele politice-sociale ale imperialismului modern. Chamber-

lain propovaduia imperialismul ca o politica real, luteleapta si economicoasa", atragind atentia In special asupra concurentei pe care o Intimping. astazi Anglia pe pieta
mondiala din partea Germaniei, Americii i Belgiei. Salspuneau capitaliii, Intemeind
varea este In monopoluri
* Die Neue Zeit", XVI, I, 1898, S. 302.

www.dacoromanica.ro

IMPEPIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 291

carteluri, sindicate i trusturi. Salvarea este in monopoluri

le tineau isonul conducktorii politici ai burgheziei, geabindu-se s pund mina pe teritoriile Inca' neimpArtite ale
lumii. Iar Cecil Rhodes, dup5. cum povestete prietenul su
intim, ziaristul Stead, i-a spus acestuia In 1895 In legatura
cu ideile sale imperialiste: Am fost ieri in East End (cartier muncitoresc) i am asistat la o intrunire a omerilor.
Si cind, dup cuvinarile s'albatice auzite acolo ci care nu
erau cleat un singur strign: pline, piine!, veneam spre casa
i m. gindeam la cele vAzute, eram convins mai mult ca
oricind de Insemnsatatea imperialismului... Ideea mea cea
mai scumpal este rezolvarea problemei sociale, anume:
pentru a salva de la un razboi civil ucigator cele 40.000.000
de locuitori ai Regatului Unit, noi, oamenii politici colonialicti, trebuie sg. cucerim noi teritorii pentru plasarea prisosului de populatie, pentru a dobindi noi piete In vederea
desfacerii mArfurilor produse in fabrici i In mine. Imperiul,
asta am spus-o mereu, este o chestiune de stomac. Pentru

a evita un ilzboi civil, trebuie s. deveniti imperiaW*.

Aca vorbea in 1895 Cecil Rhodes, milionar, rege al fi-

naritelor, care poartal vina principal'a a razboiului anglo-bur ;

or, ape;rarea imperialismului de &are el e numai grosolan5.,

cinic, In fond insd ea nu se deosebecte de teoria" d-lor

Maslov, Siidekum, Potresov, David, de cea a intemeie-

torului marxismului rus etc. etc. Cecil Rhodes a fost un social-covinist ceva mai cinstit...
Pentru a da un tablou cit mai exact posibil al imph'rtirii
teritoriale a lumii i al schimbbirilor intervenite In aceast

priving in ultimele decenii, ne vom folosi de datele pe

care le d Supan in lucrarea citata", in care este tratat problema posesiunilor coloniale ale tuturor statelor din lume.
Supan a anul 1876 ci anul 1900; noi vom lua anul 1876

un moment ales foarte fericit, intrucit tocmai pe vremea

aceea s-a terminat, in linii generale, dezvoltarea capitalismului din apusul Europei in stadiul lui premonopolist
ci anul 1914, inlocuind cifrele lui Supan cu date mai noi,
dupa Tabelele geografice statistice" ale lui Hubner. Supan
ia numai coloniile; noi socotim folositor, pentru a infatica
un tablou complet al impartirii lumii, s adAug6m pe scurt
* Loc. oit pag. 804
19k

www.dacoromanica.ro

292

V.

I. LENIN

vi date asupra trilor necoloniale i asupra semicoloniilor,

ca Persia, China vi Turcia: prima din aceste t'ari a vi devenit
aproape In totul o colonie, a doua vi a treia slnt pe cale de a
deveni colonii.
Vom capala astfel urmtoarele rezultate:
Posesiunile coloniale ale marilor puteri:
(in milioane km2 0 in milioane de locuitori)
Colon li
1876

Anglia ..
Busia ....
Franta ...
Germania .

Stateletinite
.faponia

Metropole

Total

1914

1914

1914

locui-

locut-

kma

locuitori

22,5
17,0
0,9

251,9
15,9
6,0

33,5
17,4
10,6
2,9
0,3
0,3

393,5
33,2
55,5
12,3
9,7
19,2

39,6
64,9
97,0
53,0

33,8 440,0
22,8 169,4
11,1 95,1
3,4 77,2
9,7 106,7
0,7 72,2

40,4

273,8

65,0

523,4 16,5 437,2

81,5 960,6

- -- -

kma

tori

torl

0,3
46,5
5,4 136,2
0,5
0,5
9,4
0,4

km2

locultor1

Total pentru

ode 6 nzari
puteri

Coloniile celorlalte puteri (Belgia, Olanda etc.....

Semicolonii (Persia, China, Turcia)
Celelalte ri
Intregul glob pdmintesc

9,9
14,5
98,0

45,3
361,2
289,9

133,9 1.657,0

Vedem aici In mod concret cum a fost terminatr Imp.rirea lumii la hotarul dintre secolul al XIX-lea vi al
XX-lea. Posesiunile coloniale s-au lilrgit dup5. 1.876 in pro-

portii uriave: mai mult declt o data vi jumalate,_ de la

40.000.000 la 65.000.000 km2, la cele vase mari puteri; o

crevtere de 25.000.000 km2, o data vi jum'atate mai mult
cleat suprafata metropolelor (16.500.000 km2). In 1876 trei
dintre aceste mari puteri n-aveau de loc colonii, iar a patra,
Franta, aproape c nu avea. C5.tre 1914 aceste patru mari
puteri au doblndit colonii cu o suprafata de 14.100.000 km2,

adia. aproximativ o data vi jumatate mai mult cleat su-

prafata Europei, cu o populatie de aproape 1.00.000.000 de

locuitori. Inegalitatea In largirea posesiunilor coloniale
www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL. STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 293

este foarte mare. Comparind, de pild, Franta, Germania

si Japonia, care nu se prea deosebesc in ceea ce priveste

mgrimea teritoriului si num'arul de locuitori, putem constata

& prima din aceste t'ari a dobindit aproape de trei ori mai
multe colonii(ca suprafat)decit a doua i a treia luate la un
loc. Dar vi In ceea ce priveste mrimea capitalului financiar,

Franta era la Inceputul acestei perioade de citeva ori mai

bogatg, poate, decit Germania si Japonia luate la un loc.

Asupra mrimii posesiunilor coloniale influenteaz, In afar

de conditiile pur economice, si pe baza lor, i conditiile

geografice etc. Oriclt de mult a progresat in ultimele decenii

nivelarea lumii, egalizarea conditiilor economice si de trai

In diferite taxi sub presiunea marii industrii, a schimbului

si a capitalului financiar, r'amine totusi o deosebire destul
de Insemnat, i printre cele vase tgri amintite mai sus
gdsim, pe de o parte, On capitaliste tinere, care au progresat neobisnuit de repede (America, Germania, Japonia);
pe de alt parte, tali ale vechii dezvoltari capitaliste (Franta

si Anglia), care au progresat In ultimul timp mult mai

Incet cleat ta'rile precedente; i, In sfirsit, o tar, cea mai

Inapoiat din punct de vedere economic (Rusia), unde imperialismul capitalist modern este prins, ca BA' spunem asa,
intr-o plas, deosebit de deasil, de relatii precapitaliste.
Al6turi de posesiunile coloniale ale marilor puteri am
pus coloniile mici ale prilor mici, colonii care stilt, ea s'
zicem ava, obiectul imediat al unei reimpartiri" posibile si
probabile a coloniilor. In cea mai mare parte aceste state
mici Ii pgstreazg. coloniile numai multumit faptului c
intre statele mari exist contradictii de interese, frictiuni

etc., care le Impiedicd s' se InteleagA asupra lmpririi

przii. Cit priveste statele semicoloniale", ele ofer un
exemplu de forme tranzitorii care se intilnese In toate
domeniile naturii si ale societatii. Capitalul financiar este
o fug atit de mare, se poate spune atIt de hotritoare In
toate relatiile economice i in toate relatiile internationale,
Incit el este In stare s-si subordoneze
ei-ei subordoneazal
efectiv
pina' si state care se bucura.' de cea mai deplina independent politicA; vom vedea imediat exemple In acest

Bens. Dar se trite lege de la sine c mult mai comod6" ei

mult mai avantajoas g. pentru capitalul financiar este acea
subordonare care este legat de pierderea independentei
www.dacoromanica.ro

294

V.

I. LENIN

politice a tarilor si a popoarelor subordonate. Tari le semico-

loniale stilt caracteristice in aceastai priving ca forma' intermediaral". Se intelege de la sine c lupta in jurul acestor
tAri semidependente trebuia s'a. se ascut in mod deosebit
in perioada capitalului financiar, cind restul lumii fusese
deja 1mp5.rtit.
Politica colonialist si imperialismul au existat si Inaintea stadiului actual al capitalismului, si chiar inaintea
capitalisrimlui. Roma, bazat pe sclavaj, practica politica
colonialist si infaptuia imperialismul. Dar rationamentele
de ordin general' asupra imperialismului, rationamente
care ignoreazg sau imping pe planul al doilea deosebirea
fundamentala dintre formatiile economice-sociale, devin
inevitabil banalitg,i desarte sau fanfaronad, de felul compa-

ratiei dintre marea Rom si marea Britanie'. Chiar si

politica colonialist capitalisa din stadiile precedente ale

capitalismului se deosebeste in mod esentdal de politica
colonialisa a capitalului financiar.
Particularitatea esentiala.' a capitalismului de asta'zi
const 5. in dominatia uniunilor monopoliste ale celor mai
mari intrepringtori. Aceste monopoluri sint deosebit de
trainice cind Mate izvoarele de materii prime sint concentrate intr-o singurai mina', si am vAzut cu oft zel se strduiesc uniunile internationale ale capitalistilor s smulga
din miinile rivalului orice posibilitate de concurenp, s'a
acapareze, de pilda', terenurile cu z'acaminte de minereu de
fier sau izvoarele de petrol etc. Numai posedarea coloniei
asigurai pe deplin monopolul impotriva oricalror surprize
in lupta cu rivalul inclusiv in cazul and acesta din urnag
s-ar gindi 85. se apere printr-o lege, introducind monopolul
de stat. Cu cit dezvoltarea capitalismului e mai mare, cu
.cit lipsa de materii prime se simte mai mult, cu cit concurenta si goana dupai izvoare de materii prime in intreaga
lume grit mai ascutite, cu atit este mai inversunat g. lupta
pentru dobindirea de colonii.
Se poate face chiar o afirmatie scrie Schilder care
unora le va Om poate paradoxa15., si anume ca' cresterea
populatiei orasenesti si industriale poate sa.' intimpine, in*

C. P. Lucas: Greater Rome and Greater Britain", Oxf. 1912 (Marea

RomI si Marea Britanie", Oxford, 1912; sau Earl of Cromer: Ancient and
modern imperialism", L. 1910 (Imperialismul antic qi eel modern", Londra
1910.
Nota Trad.).

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 295

tr-un viitor mai mult sau mai putin apropiat, un obstacol

mai curind in lipsa de materii prime pentru industrie cleat
in lipsa de produse alimentare". Aa, de pild, devine tot
mai acuta.' lipsa lemnului, care se scumpete mereu, tot aa

a pielii i a materiei prime pentru industria textila. Uniunile industriasilor incearc s creeze un echilibru intre agricultur i industrie in cadrul intregii economii mondiale;
ca exemplu s-ar putea cita uniunea international a asociat,iilor proprietarilor de filaturi de bumbac din cele mai
insemnate state industriale, Infiiatat In 1904, i uniunea
europeara a proprietarilor filaturilor de in, organizate
dupk acelai model in 1910*.
Desigur, reformistii burghezi, i printre ei in special
kautskistii de azi, cauta. s. diminueze insemnalatea acestor
fapte, arAtind Ca pe piata liber s-ar putea" capata materii prime ta'ra o politic colonialist, atit de costisitoare
i de primejdioas", c oferta materiilor prime s-ar putea"

mari enorm printr-o simpla" Imbunttire a conditiilor

agriculturii in genere. Dar aceste afirmatii se transforma- intr-o apologie a imperialismului, urmgrind s-1 prezinte intr-o

lumin6 favoralil, pentru c ele sint bazate pe ignorarea

principal ei particulariati a cap italismulu i de azi: monop olu-

rile. Piata liber. devine tot mai mult ceva de domeniul trecutului, sindicatele i trusturile monopoliste o restring zi de
zi, iar simpla" imbungtaitire a conditiilor agriculturii se
reduce la imbung.t6tirea situatiei maselor, la ridicarea salariilor i micorarea profitului. Unde oare, in afar de fantezia mieroilor reformiti, exista'. trusturi care s se ingrijeasc6 de situatia maselor In loc de cucerirea de colonii?
Pentru capitalul financiar au insemnatate nu numai izvoarele de materii prime care au i fost descoperite, ci i
izvoarele posibile, pentru ca." tehnica se dezvolta in zilele
noastre cu o repeziciune de necrezut, iar pdmInturi care azi
nu shit bune de nimic pot fi puse miine in valoare dna se
vor gsi noi metode (i pentru aa ceva o mare banc6 poate
sa organizeze o expeditie special de ingineri, agronomi
etc.), daca se -vor face mari cheltuieli de capital. Acela0
lucru se poate spune i despre prospectarea bogktiilor mine-

rale, despre noile metode de prelucrare i de utilizare a

* Sander, op. on., pag. 38-42.

www.dacoromanica.ro

296

V.

I. LENIN

feluritelor materii prime etc. etc. De aici tendinta inevitabil a capitalului financiar de a-si lgrgi teritoriul economic
si chiar teritoriul ssau in general. Dup'd cum trusturile capita1izeaz5. averea lor printr-o evaluare de dou'd sau de trei
ori mai mare, tinind seam6 de profiturile posibile" in viitor
(si nu In prezent), inInd seama de rezultatele de mai tirziu
ale monopolului, asa si capitalul financiar tinde, in genere,

sa acapareze at mai multe Onainturi, oricare ar fi ele,

oriunde ar fi i prin orice mijloace, in speranta de a descoperi

surse de materii prime, temindu-se & nu r6nain in urm

in lupta turbat pentru ultimele buctiti neimpArtite Inca ale
lumii sau pentru reImpgrtirea celor deja Impartite.
Capitabitii englezi caut in fel si chip s'a dezvolte productia bumbacului in Egipt, colonia lor: In 1904, din cele
2.300.000 ha de p6mint cultivabil in Egipt, 600.000, adic6

mai mult de un sfert, erau cultivate cu bumbac. Rusii

fac la fel in colonia lor, In Turchestan, pentru c'a pe aceasta

cale ei pot Bali bat6 mai usor concurentii din strinatate,

pot & ajunga mai usor la monopolizarea izvoarelor de materii prime, la formarea unui trust textil mai economicos si

mai rentabil, cu o productie combinata", cu concentrarea

tuturor stadiilor de productie si prelucrarea bumbacului in
aceleasi mlini.
Interesele exportului de capital Imping In egala masurA
spre cucerirea de colonii, deoarece pe piata coloniala este
mai usor (iar uneori aceasta este unica posibilitate) de a
inlatura pe concurenti prin mijloace monopoliste, de a-ti
asigura desfacerea, de
Inthri legnurile" respective etc.
Suprastructura extraeconomica ce se ridic pe baza capitalului financiar, politica acestuia, ideologia lui accentueazd tendinta spre cuceriri coloniale. Capitalul financiar
nu vrea libertate, ci dominatie"
spune cu drept cuvint
Hi Herding. Iar un autor burghez francez, dezvoltind gi

completind oarecum ideile citate mai sus ale lui Cecil

Rhodes*, scrie c. la cauzele economice ale politicii colonia-

liste actuale trebuie adugate si cauze sociale: ca urmare

a complicarii crescinde a vietii si a greuttilor care apasa
nu numai asupra maselor muncitoresti, ci si asupra claselor mijlocii, in toate rile cu o civilizatie mai veche se
* Vezi culegerea de WI, pag. 291.

Note Red.

www.dacoromanica.ro

IMPEFIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 297

acumuleata. 4nerabdare, Intaritare, ura, care amening iinittea publica; energiei scoase dintr-un anumit fagas de clasa
trebuie s. i se gaseasca o aplicare, EA' i se dea de lucru in
afara tarii respective, ca sa nu explodeze Inauntrul ei"*.
Fiindca e vorba de politica colonialista a epocii imperialiSmului capitalist, trebuie notat c capitalul financiar
si politica internationala care-i corespunde si care se reduce
la lupta dintre puterile mari pentru Impartirea economica
si politica a lumii, creeaza un sir intreg de forme tranzitorii
ale dependentei de stat. Pentru aceasta epoca shit caracteristice nu numai cele doua grupuri principale de tari: tarile posesoare de colonii i coloniile, ci i formele variate
de tari dependente, care sint formal independente din punct
de vedere politic, dar care de fapt sint prinse Intr-o retea
de dependen ta. financiara i diplomatica. Asupra uneia
dintre aceste forme semicoloniile am si atras 4tentia,
mai sus. Modelul unei alte forme 11 prezinta, de pildd,
Argentina.
America de sud i indeosebi Argentina scrie Schulze-Gaevernitz In lucrarea sa asupra imperialismului bri-.
tanic
se afl intr-o asemenea, dependenta financia,ra
f a,ta de Londra, Melt o putem numi aproape o colonie
comercia,l engleza"*. Pe baza informatiilor date de consulul austro-ungar din Buenos Aires pentru anul 1909,
Schilder evalua capitalurile investite de Anglia In Argentina la suma de 83/4 miliarde de franci. Ne putem usor
Inchipui ce legaturi puternice se stabilesc in urma acestui
i prietenul"
fapt Intre capitalul financiar al Angliei
lui credincios, diplomatda engleza
, pe de o parte, si
burghezia Argentinei, cu cercurile conducatoare ale 1ntregii ei vieti economice i politice, pe de alta parte.
0 forma oarecum diferit de dependenta financiara
diplomatica. In conditiile independentei politice, o ofera.
exemplul Portugaliei. Portugalia este un stat independent,
* Wahl: La France aux colonies" (Franta In colonii".
1Vota Trad.),
citat de Henri Russier: Le partage de l'Ocanie", P. 1905, pag. 165 (ImpArNota Trad.).
tirea Oceaniei", Paris 1905, pag. 165.
** Schulze-Gaevernitz: Britischer Imperialisrnus und englisher Freihandel zu Beginn des 20-ten Jahrhunderts". Lpz. 1906, pag. 318 (Imperialisrnui britanic si comertul liber englez la Inceputul secolului al XX-lea".
Leipzig, 1906, pag. 318.
Nota Trad.). Acelasi lucru spune i Sartorius v.
Waltershausen: Das volkswirtschaftliche System der Kapitalanlage im
Ausiande", Berlin, 1907. S. 46 (Sistemul economic de investire a capitalului
In strainatate", Berlin, 1907, pag. 46.
Nota Trad.).

www.dacoromanica.ro

V.

298

I. LENIN

suveran, dar de fapt ea se ale', de mai bine de 200 de ani,

Inca de pe vremea razboiului pentru succesiunea Spaniei
(1101-1.714), sub protectoratul Angliei. Anglia a aparat
Portugalia i coloniile acesteia pentru a-si intari propriile
ei pozitii in lupta cu dusmanii sai, Spania i Franta. Ea a
capatat In schimb avantaje comerciale, conditii mai bune
pentru exportul de mdrfuri si mai ales pentru exportul de
capital In Portugalia si In coloniile ei, a capatat posibilitatea de a se folosi de porturile si de insulele Portugaliei,
de cablurile ei telegrafice etc. etc.*. Astfel de relatii Intre
diferite state man i mici au existat Intotdeauna, dar In
epoca imperialismului capitalist ele devin un sistem general,

fac parte integranta din ansamblul relatiilor rezultate din

Impartirea lumii", devin verigi ale lantului de operatii

ale capitalului financier mondial.
Pentru a sfirsi cu chestiunea Impartirii lumii, trebuie
sa mai notam urmatoarele. Nu numai literature americana
de dupa razboiul spaniolo-american si cea engleza de dupa
razboiul anglo-bur au pus aceasta chestiune cu totul deschis

si precis la sfirsitul secolului al XIX-lea si la Inceputul

secolului al XX-lea, si nu numai literatura germana, care

a urmarit cu cea mai mare gelozie" imperialismul bri-

tanic", s-a ocupat sistematic de acest fapt. Si In literature

burgheza francezti a fost push' aceasta chestiune In mod
destul de precis si de amplu, in masura in care acest lucru
e de conceput din punct de vedere burghez. Ne referim la
istoricul Driault, care In cartea sa: ,Problemele politice
si sociale de la sfirsituf secolului al XIX-lea", scria In capitolul despre marile puteri si Impartirea lumii" urmatoarele:
In cursul ultimilor ani, toate teritoriile libere din lume,
cu exceptia Chinei, au fost ocupate de puterile Europei si
ale Americii de Nord. Pe acest teren au si avut loc citeva
conflicte si deplasari de influenta, care prevestesc pentru
un viitor apropiat explozii mult mai grozave.Caci trebuie
lucrat rapid: natiunile care nu s-au asigurat la timp risca
s nu-si capete niciodata partea i & nu poata participa la
exploatarea uriasa a globului pamIntesc, care va fi unul din-

tre faptele esentiale ale secolului viitor (adica al XX-lea).

Iata de ce au fost cuprinse in ultimul timp toata Europa si
*

Sander, op. cit., vol. I, pag. 160-161.

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 299

America de frigurile expansiunilor coloniale, de dmperialism , care este cea mai remarcabila trgatur 5. caracteristic6
a sfIrsitului secolului al XIX-lea". i autorul adaugA: In
aceasa imph'rtire a lumii, in aceasa goan g. turban.' dup
comorile i marile piete ale pgmintului, forta relativ a

imperiilor Intemeiate In secolul acesta, al XIX-lea, este

Intr-o complet6 disproportie cu locul pe care-1 ocup in
Europa natiunile care au intemeiat aceste imperii. Puterile
preponderente in Europa si care hot'arasc soarta ei nu sint
in aceeasi msur preponderente In lumea Intreag6. Ei
cum forta colonial6, speranta de a dobIndi bogbitii Ind
neevaluate, se va repercuta evident asupra fortei relative a
puterilor europene, problema colonialg. dad vreti, imperialismul , care a transformat deja conditiile politice
ale Europei Insi, le va modifica din ce In ce mai mult"*.
IX. CRITICA IMPERIALISMULIJI

Prin critica imperialismului, in sensul larg al cuvintului, noi intelegem atitudinea pe care diferitele clase ale
societ4ii o au fat de politica imperialismului In functie
de ideologia lor general.
Pe de o parte, proportiile uriase ale capitalului financiar concentrat in putine miini si creind o retea neobienuit
de larg ramificat i deas de relatii i leg6turi, care Ii su.b-

ordoneazai masa de capitalisti si de patroni, nu numai

mijlocii si mici, dar i pe cei foarte mici, iar pe de alt

parte lupta ascutia Impotriva grupurilor nationale de

financiari ale celorlalte state pentru Imprtirea lumii si

pentru dominatia asupra altor ri, toate acestea provoad trecerea In bloc de partea imperialismului a tuturor

claselor avute. Tendinta generalV de a vedea In roz

perspectivele imperialismului, ap5.rarea lui inversunat5. si

idealizarea lui in fel si chip iatg. un semn al vremii. Ideologia imperialistg paitrunde si in clasa muncitoare.Aceasta
nu este despairtit g. printr-un zid chinezesc de celelalte clase.

Dad. sefii actualului partid asa-zis social-democrat" din

Germania au &AO-tat pe drept cuvInt numele de socialimperialitti", adid de socialisti in vorbe si imperialisti in
*
Driault: Problemes politiques et sociaux". P. 1907, pag. 299
(Probleme politice si sociale". Paris.
Note Trad.).

www.dacoromanica.ro

SOO

V.

I. LENIN

fapte, apoi Hobson a constatat Inch' din 1902 existenta In

Anglia a imperialitilor fabieni", apartinInd Societatii

fabiene" oportuniste.
Savantii i publicitii burghezi iau Indeobte apOrarea
imperialismului Intr-o forma intrucitva voalatO, disimulind domingia depling. a imperialismului i rOdOcinile lui
adlnci, strOduindu-se s. scoatO pe primul plan particularitati i amOnunte secundare, cOutind s abat atentia de la

ceea ce este esential, prin proiecte absolut neserioase de

reforme" de felul supravegherii trusturilor sau a bOncilor
de &Are politie etc. Mai rar se manifesta imperialitii MOIL
cinici, care au curajul sg. recunoasc absurditatea ideii unei

reformOri a trasturilor esentiale ale imperialismului.

S. d'arn un exemplu. In publicatia Arhiva economiei
mondiale", imperiaIitii germani cautO sg. urmOreasc micOrile de eliberare national6 din colonii, In special, binelnteles, din cele negermane. Ei semnaleazg fierberea i protestele din India, micarea din Natal (Africa de sud), din
Indiile olandeze etc. Intr-o notit cu privire la o publicatie
englezal care face o dare de seamO asupra conferintei natiunilor i a raselor subjugate, care a avut loc Intre 28 i 30
iunie 1910 i la care au participat reprezentanti ai diferitelor popoare din Asia, Africa, Europa aflate sub dominatie
strOida, unul dintre ei, caracterizind discursurile rostite la

aceastO conferint, scrie: Ni se spune c. trebuie luptat

Impotriva imperialismului; statele dominante trebuie BO recunoascO dreptul la independentd al popoarelor subjugate ;
un tribunal international trebuie s supravegheze aplicarea
tratatelor 1ncheiate Intre marile puteri i popoarele slabe.
Mai departe de aceste deziderate pioase conferinta nu merge.

Nu vedem nici o urm'a de Intelegere a adevArului c imperialismul e indisolubil legat de capitalism In forma lui
actualO, i c de aceea (!!) lupta direct Impotriva imperialismului nu are sorti de izbindO, doar dacg ne-am mrgini
la a combate unele excese deosebit de odioase"*. Dat fiind
c Indreptarea pe cale de reforme a bazelor imperialismului este o 1nplOciune, un deziderat pios", dat fiind cal reprezentantii burghezi ai natiunilor asuprite nu merg mai
departe" 1nainte, reprezentantul burghez al natiunii asu-

* Weltwirtschaftliches Archly, Bd. II, pag. 193 (Arhiva economiei

Nola Trad.).
mondiale, vol. U.

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI MALT AL CAPITALISMULUI 301

pritoare merge mai departe" inapoi, spre o atitudine slugarnica fata de imperialism, camuflata sub pretentia de a
fi tiintifica". Nimic de zis, frumoasa logica"!
Este oare posibila schimbarea prin reforme a bazelor
imperialismului? Trebuie oare sa se mearga Inainte, spre
ascutirea i adincirea contradictillor carora el le da natere,

sau lnapoi, spre atenuarea lor? Acestea sint problemele

fundamentale ale criticii imperialismului. Dat fiind ea particularitatile politice ale imperialismului stilt reactiunea pe

toata linia i inasprirea asupririi nationale, consecinta a

jugului oligarhiei financiare i a inlaturarii liberei concurente, o opozitde mic-burghezo-democratica fata de imperialism se manifesta, la inceputul secolului al XX-lea, In mai
toate tarile imperialiste. i ruptura lui Kautsky i a largului
curent international al kautskismului cu marxismul consta
tocmai in faptul c. Kautsky nu numai ea nu si-a dat silinta,
c n-a tiut sa se opuna acestei opozitii mic-burgheze, reformiste i profund reactionare din punct de vedere economic,

ci, dimpotriva, s-a contopit practic cu ea.

In State le Unite razboiul imperialist din 1898 impotriva

Spaniei a provocat opozitda antiimperialitilor", ultimii

mohicani ai democratiei burgheze, care calificau acest rdzboi

drept criminal", considerau anexarea de teritorii strdine

ca o calcare a constitutiei, declarau drept Inelaciune
a ovinistilor" felul In care s-a procedat cu eful indigenilor din Filipine, A guinaldo (mai intli i s-a fdgaduit libertatea Orli sale, apoi insa au fost debarcate trupe americane
i insulele Filipine au fost anexate), i citau cuvintele lui

Lincoln: and omul alb se guverneaza singur, aceasta-i

autoguvernare ; dar cind el se guverneaza singur i tot-

odata guverneaza pe altii, aceasta nu mai este autoguvernare, ci despotism". Dar atita timp clot toata aceasta critica se temea sa recunoasca legatura indisolubila dintre
imperialism i trusturi i, prin urmare, dintre imperialism
kti bazele capitalismului, atita timp cit ea se temea sa se
alature fortelor generate de marele capitalism i de dezvoltarea lui, ea raminea un deziderat pios".
Aceeai este si pozitia fundamentala a lui Hobson in
critica pe care o face imperialismului. Hobson a luat-o
* J. Patouillet: L'imprialisme amdricain", Dijon, 1904, pag. 272
(Imperialismul american".
Nola Tradj.

www.dacoromanica.ro

V.

309,

I. LENIN

inainte lui Kautsky, ridicindu-se Impotriva inevitabilitAtii

imperialismului" i apellnd la necesitatea de a ridica puterea de consumatie" a populatiei (in regimul capitalist !).
Dintr-un pullet de vedere mic-burghez criticA imperialismul,
atotputernicia bAncilor, oligarhia financiarA etc. autorii ci-

tati de nenumArate ori de noi: Agahd, A. Lansburgh,

L. Eschwege, iar dintre autorii francezi

Victor Brard,
autorul unei cArti superficiale: Anglia si imperialismul",

apArutal In 1900. Told acestia, fr sA. aibA cea mai mica' pre-

tentie de a fi marxisti, opun imperialismului libera concui democratia, condamnA proiectul call ferate Bagdad,
ren
care duce la conflicte si rAzboi, exprimA deziderate pioase"
de pace etc.

i ping. si A. Neymarck, statisticianul emisiu-

nilor internationale, care, totalizind sutele de miliarde de

franci ale valorilor internationale", exclama in 1912: se
poate oare presupune ca pacea ar putea fi violatl?... ea
in fata unor asemenea cifre uriase ar risca cineva sa provoace rdzboiul?"*

Din partea economistilor burghezi o asemenea naivitate nu este de mirare ; pe deasupra, lor le si convine sa
par atit de naivi i s. vorbeascA serios" despre pace in
conditiile imperialismului. Dar ce a ramas din marxism la
Kautsky, cind In 1914, In 1915, in 1916 el adopta acelasi
punct de vedere burghezo-reformist i afirmA c toti sInt de
acord" (imperialistii, pseudosocialistii i social-pacifistii)
in ce priveste pacea? In locul unei analize i dezvAluiri a

adIncimii contradictillor imperialismului, vedem numai o

dorintA pioasa", reformist de a le ocoli, de a le ignora.
IatA o mostrA a criticii economice a imperialismului,
fAcut de Kautsky. El ia cifrele exportului Angliei In Egipt
si cele ale importului ei din Egipt pe anii 1872 si 1912 si
constat ca acest export si import a crescut mai slab decit
exportul i importul total al Angliei. i Kautsky conchide:
n-avem nici un motiv s. presupunem c fr ocuparea militarA a Egiptului comertul Angliei cu Egiptul ar fi crescut
mai incet sub influenta simplei actiuni a factorilor econo-

mici". Tendintele capitalului de a se extinde" pot fi cel

* Bulletin de l'Institut International de Statistique. T. XIX, livr. II,

pag. 225 (Buletinul institutului international de statistica, vol. XIX, cartea

a II-a, pag. 225.
Nota Trod.).

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 303

mai bine realizate nu prin metodele violente ale imperialis-

mului, ci prin democratie papia."*.

Acest rationament al lui Kautsky, repetat pe sute de

tonuri de scutierul ssau din Rusia (si ocrotitorul rus al sodomnul Spectator132, constituie fondul
criticii kautskiste a imperialismului, i de aceea trebuie s.
ne oprim mai amalnuntit asupra lui. S Incepem cu un citat
din Hilferding, ale carui concluzii Kautsky le-a declarat
de multe ori, Mtn altele In aprilie 1915, ca fiind adoptate
In unanimitate de &Are toti teoreticienii socialiti".
Nu este treaba proletariatului aerie Hilferding
s opunal politicii capitaliste mai progresiste era politicii
depdite a liberului-schimb i a atitudinii ostile fatal de stat.
Rspunsul proletariatului la politica economical a capitalului financiar, la imperialism, nu poate sal fie liberul-schimb,
ci numai socialismul. Nu un ideal de felul restabilirii liberei concurente
el a devenit acum un ideal reactionar
poate s fie acum telul politicii proletare, ci numai i exclusiv suprimarea deplina a concurentei prin Mlaturarea
capitalismului"**.

Kautsky a rupt cu marxismul, sustinInd pentru perioada capitalului financiar un ideal reactionar", democratia panicV, simpla actiune a factorilor economici",

deoarece acest ideal, care tifate in mod obiectiv Inapoi,

de la capitalismul monopolist la eel nemonopolist, este o inselalciune reformist.
Comertul cu Egiptul (sau cu o alta. colonie sau semico-

Ionia) ar fi crescut" mai mult far ocupatde militar, Mra

imperialism, fsdral capitalul financiar. Ce 1nseamnal aceasta?
Ca capitalismul s-ar fi dezvoltat mai repede dacal libera

concuren ta. nu ar fi fost Ingrdit nici prin monopoluri In

general, nici prin legsaturile" ori prin apalsarea (adica tot
prin monopolul) capitalului financiar, nici prin posesiunea
exclusiva a unor colonii de care diferite tri?

Alt sans nu pot avea rationamentele lui Kautsky, iar

acest sans" este un nonsens. S. admitem c da, c libera
concurental, fang nici un fel de monopoluri, a r dezvolta
* Kautsky: NatIonalstaat, imperialistischer Staat und Staatenbund",

Nilrnberg. 1915, pag. 72 gi 70 (Statul national, statul imperialist i uniunea

statelor".
Nola Trad.).
** Capitalul finaiielar", .pag. 56.7.

www.dacoromanica.ro

304

V.

I.

LENIN

Mai repede capitalismul i comertul. Dar se stie doar 5. cg

cu eft dezvoltarea comertului si a capitalismului merge mai
repede, cu a-tit mai intensa: este concentrarea productiei
a capitalului, concentrare care d naftere monopolului. 5i
monopolurile s-au F i nscut tocmai d i n libera concurent5.!
Chiar daca' monopolurile Incep acum s frineze dezvoltarea,

acest fapt tot nu este un argument In favoarea liberei

concurente, care este imposibilai dup ce a dat nastere
monopolurilor.

Oricum am suci si am Invirti rationamentul lui Kautsky, nu vom ga'si nimic In el In afar6 de reactdonarism si
de reformism burghez.
Chiar dac s-ar corecta acest rationament i s-ar spune,
cum spune Spectator: comertul coloniilor engleze cu
Anglia se dezvolt acum mai Incet cleat comertul lor cu
alte ri,
nici asta nu 1-ar salva pe Kautsky. C5.ci Anglia

este lovit tot de monopol, tot de imperialism, numai

& de monopolul si de imperialismul altei ta'ri (al Americii,

al Germaniei). Se stie c cartelurile au dus la taxe vamale
protectdoniste de un tip nou, original: shit protejate
(aceasta a subliniat-o Inca' Engels In volumul al III-lea din

Capitalul""3) tocmai produsele exportabile. E cunoscut

apoi sistemul, propriu cartelurilor i capitalului financiar,

de a exporta la preturi de nimic", de dumping", cum

spun englezii: Idaluntrul carii cartelul vinde produsele sale

pe pretari ridicate de monopol, iar In stilintate le desface
de trei ori mai ieftin,
pentru a torpila pe concurent, pentrii a 15.rgi pin la maximum productia proprie etc. Dacal
Germania dezvoltsa. mai repede decit Anglia comertul ei cu
coloniile engleze, aceasta dovedeste numai c imperialismul german este mai proasp6t, mai puternic, mai organizat, superior celui englez, dar nu dovedeste nicidecum pre-

cumpnirea" liberului-schimb, cci aici lupt nu liberul

schimb cu protectionismul, cu dependenta colonial, ci

un imperialism Impotriva altuia, un monopol impotriva altuia, un capital financiar Impotriva altuia. PrecumpAnirea
imperialismului german asupra celui englez e mai puternica
cleat zidul granitelor coloniale sau al taxelor vamale protectioniste: a deduce de aici un argument" in favoarea li-

berului schimb si a democratiei pasnice" este o platitu-

dine, Inseamnai a uita trAsgurile i Insusirile fundamentale

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 305

ale imperialismului, inseamn6 a inlocui marxismul prin reformism mic-burghez.

Este interesant ca." pin i economistul burghez A. Lansburgh, care critic6 imperialismul dintr-un punct de vedere
tot atit de mic-burghez ca i Kautsky, a tratat totusi

mult mai stiintific datele statisticii comerciale. El nu

compar5. o -targ. luatg. la intimplare i numai colonii cu
celelalte tari, ci compar exportul unei tan imperialiste 1) in
tari care depind de ea din punct de vedere financiar, care
iau bani cu imprumut de la ea, si 2) in tari care nu depind
de ea din punct de vedere financir. Iata rezultatul:
Exportul din Germania (in milioane de mcirci)
1889

Rominia
Pertugalia
Argentina
Brazilia

In t8ri care de-

pind din punct de

vedere financier
de Germania:

Cile
a

48,2
19,0
60,7
48,7
28,3
29,9

1908 Cregtere In %
+ 47%
70,8
+ 73%
32,8
+143%
147,0
+ 73%
84,5
52,4
+ 85%
64,0
+114%

234,8 451,5

In

tart care nu

depind din punct

de vedere finan-

ciar de Germania:

Marea Britanie .... 651,8

Franta
210,2
Belgia
137,2
Elvetia
177,4
Allstralia
21,2
Indiile olandeze ..
8,8
'Total

997,4
437,9
322,8
401,1
64,5
40,7

1.206,6 2.264,4

+ 92%
+ 53%

+108%
+135%
+127%
+205%
+363%

+ 87%

Lansburgh n-a fcut totalizari, si de aceea, curios lucru, n-a observat c daca aceste cifre constituie o dovad,
atunci aceast dovada este numai impotriva lui, cci exportul in t'airile care depind de Germania din punct de vedere
financiar a crescut totuqi mai repede,deci nu cu mult, decit
in cele care nu depind de ea din punct de vedere financiar
(subliniem dacg.", deoarece statistica lui Lansburgh e inch
departe de a fi completa).
Urmarind legatura dintre export si imprumuturi, Lansburgh scrie:
In 1890/91 s-a contractat un imprumut rominesc prin
intermediul unor banci germane, care dadusera Inca in anii
precedenti avansuri in contul lui. Imprumutul a servit in
20

www.dacoromanica.ro

306

V.

I. LENIN

special pentru cumpararea de material de cale ferat, care

a fost comandat in Germania. In 1891 exportul german In
Rominia se ridica la 55.000.000 de mgrci. In anul urm6tor
el a scazut la 39.400.000, pentru ca In 1900 sa ajung6, cu
intermitente, la 25.400.000. Abia in anii din urinsa a fost din
nou atins nivelul anului 1891, i aceasta multmmit a doual
noi imprumuturi.

Exportul german In Portugalia a crescut, ca urmare 4

imprumuturilor din 1888/89, ping. la 21.100.000 de in6rci
(1890); apoi, In cei doi ani urmaitori a scazut respectiv la
16.200.000 ci 7.400.000, atingind vechiul sau nivel abia in
1903.

Datele asupra comertului germano-argentinian sint ci

mai izbitoare. Multumit imprumuturilor din anii 1888
ci 1890, exportul german in Argentina a atins in 1889 cifra de 60.700.000 de marci. Doi ani mai tirziu exportul n-a
atins decit 18.600.000, adic mai putin de o treime din exportul anului 1889. Abia in 1901 exportul a atins ci a depit
nivelul anului 1889, ci aceasta in legaura cu noile Impru-

muturi de stat ci comunale, cu finantarea construirii de

uzine electrice ci cu alte operatii de credit.

Exportul in Cile s-a ridicat, ca urmare a imprumutului din 1889, pia. la 45.200.000 (1892) ci a scazut apoi,
dup un an, la 22.500.000. Dup'a un nou imprumut, contractat prin intermediul b4ncilor germane In 1906, exportul s-a
ridicat la 84.700.000 (1907), pentru a seadea din nou, in
1908, la 52.400.000*.
Din toate aceste fapte Lansburgh deduce o amuzanta"
moralai mic-burghez6: cit de nesigur ci de inegal este exportul legat de Imprumuturi, cit de eau este a exporta capitaluri in strainaate, in loc de a dezvolta in chip firesc"

ci armonios" industria national, eft de scump" li re-

vin lui Krupp baccicurile de milioane la contractarea imprumuturilor straine etc. Dar faptele vorbesc limpede:
sporirea exportului este legat tocmai de manoperele carlatanecti ale capitalului financiar, care nu se sinchisecte
de morala burghez6 ci jupoaie dou'a piei de pe o singurg
oaie; intii, profitul din imprumut ci, al doilea, profitul din
acelasi imprumut, chid acesta este intrebuintat pentru cum* Die Bank", 1909, 2, pag. 829 1 um,

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI

307

pararea fabricatelor lui Krupp sau a materialelor de cale

ferata de la sindicatul utelului etc.
Repetam, noi nu socotim nicidecum ca statistica lui
Lansburgh este desavirsit, dar trebuia neaparat s-o citam pentru ca este mai stiintifica decit statistica lui Kaustky

si a lui Spectator, pentru c Lansburgh schiteaza un mod

just de a pune problema. Pentru a vorbi despre insemnatatea capitalului financiar in materie de export etc., trebuie
tii BA distingi legatura care exista in mod special si
s
exclusiv Intre export si manoperele financiarilor, legatura
care exista in mod special si exclusiv intre export si desfacerea produselor cartelurilor etc. A compara ins pur ai
simplu coloniile in general cu necoloniile, un imperialism cu

un alt imperialism, o semicolonie sau o colonie (Egiptul)

cu toate celelalte tri, inseamna a ocoli si a estompa tocmai fondul problemei.
Critica teoretica pe care Kautsky o face imperialismului
tocmai de aceea nu are nimic comun cu marxismul, tocmai
de aceea nu este bun decit ca platforma pentru propovaduirea pacii si a unitatii cu oportunistii 9i cu social-sopentru ca aceasta critica ocoleste i estompeaza
tocmai contradictdile cele mai adinci si mai fundamentale
ale imperialismului: contradictia dintre monopoluri si
libera concurenla care exista alaturi de ele, contradictia
dintre operatiile" uriase (si profiturile uriase) ale capitalului financiar i comertul cinstit" pe piata libera,
contradictia dintre carteluri i trusturi, pe de o parte, si industria necartelata, pe de alta parte etc.
Absolut acelasi caracter reactionar 11 are si faimuasa
teorie a ultraimperialismului", ticluita de Kautsky. Cornparati rationamentul sail din 1915 pe aceast tema cu
rationamentul hi Hobson din 1902:

Kautsky: ...0are nu s-ar putea ca politica imperialista actuala sa fie inlaturata de una noua, ultraimpe-

rialista, care sa inlocuiasca lupta dintre capitalurile financiare nationale cu o exploatare in comun a hmii de catre
capitalul financiar unit pe scara internationala? 0 asemenea nou faza a capitalismului este In orice caz imaginabila. Nu avem Inca destule premise pentru a rezolva problema daca ea este sau nu realizabila"*.
*

20k

Neue Zeit", 30 aprilie 1915, 144.

www.dacoromanica.ro

V.

3 08

I. LENIN

Hobson: Crestinismul, care s-a statornicit intr-un

numar mic de mari imperii federale, din care fiecare are un
sir de colonii necivilizate si de tdri dependente, pare multora ca fiind cea mai fireascd dezvoltare a tendintelor de
astdzi, t i inca o dezvoltare care ar da cea mai mare speranta

intr-o pace durabila, pe baza trainicd a interimperialism.ului",

Ultraimperialism sau supraimperialism a numit Kautsky

ceea ce Hobson a numit cu 13 ani inaintea lui interimperialism. In afard de ndscocirea unui nou termen
savant, prin inlocuirea unei particule latine cu alta, progre-

sul gindirii stiinfifice" const la Kautsky numai In pretentia de a da drept marxism ceea ce Hobson descrie, in

fond, ca fdVarnicie a popilor englezi. Dupd rdzboiul anglobur era absolut firesc ca aceast prea venerabild castd. sd-si

indrepte toate eforturile spre consolarea mic-burghezilor

si muncitorilor englezi, care pierdusera pe multi de-ai lor
In bataliile din Africa de sud si care trebuiau sal plateasca
impozite majorate pentru asigurarea unor profituri mai mari

financiarilor englezi. Si ce consolare mai bund putea s

fie decit aceea ca imperialismul nu este atit de rdiu, c6
el este aproape de inter (sau ultra) imperialism, care-i in
stare sal asigure o pace permanentd? Oricare ar fi bunele
intentii ale popilor englezi sau ale mierosului Kautsky, sen-

sul obiectiv, adicd cu adevdrat social al teoriei" lui este

unul i numai unul singur: a consola masele urmarind un
scop eminamente reactionar, cu speranta in posibilitatea
unei pci permanente sub regimul capitalist, prin abaterea
atentiei de la contradictiile ascutite si de la problemele acute
ale contemporaneitatii i prin Indreptarea atentiei spre per-

spectivele false ale unui fel de viitor ultraimperialisna",

chipurile nou. Inselarea maselor nimic altceva nu confine teoria marxistd" a lui Kautsky.
Intr-adevdr, este de ajuns s. compari limpede faptele
indeobste cunoscute, indiscutabile, pentru a te convinge
cit de false sint perspectivele pe care Kautsky cautd sd le
sugereze muncitorilor germani (si muncitorilor din toate
tarile). Sdi luana India, Indochina si China. Se stie ca aceste

trei tdri coloniale

600.000.000

semicoloniale, cu o populatie de

700.000.000 de suflete, sint exploatate de ca-

pitalul financiar al citorva puteri imperialiste: al Angliei,

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 300

al Frantei, al Japoniei, al Statelor Unite etc. S. presupu-

nem c'd aceste tri imperialiste vor incheia aliante, una impotriva alteia, cu scopul de a ap6ra sau 16rgi posesiunile
lor, sferele de influenta"- i interesele lor in statele asia-

tice amintite. Aceste aliante vor fi aliante interimperialiste" sau ultraimperialiste". S. presupunem c toate puterile imperialiste incheie o aliant pentru impgrtirea panicV a tairilor asiatice amintite; aceasta va fi capitalul financiar unit pe scar internationalV. Pilde concrete ale unei

asemenea aliante exista in istoria secolului al XX-lea, de

pild'a In relatiile marilor puteri In privinta Chinei. Se pune
intrebarea: oare este imaginabil" & se poat presupune,

cu conditia mentinerii capitalismului (ci tocmai aceasta'

conditie o presupune Kautsky), ca asemenea aliante.s6 nu
fie de scurtti durata, ca ele s excludg frictiunile, conflictele
i lupta sub toate formele posibile?

E de ajuns s punem limpede aceasta intrebare pentru

ca 86 nu i se poat da decit un raspuns negativ. Pentru c
in conditiile capitalismului nu se poate imagina o alt bug
pentru impartirea sferelor de influenta", a intereselor, a coloniilor etc. In afar de luarea in consideratie a fortei participantilor la imprtire, a fortei general-economice, financiare,

militare etc. Or, forta nu se schimb deopotriva la acecti

participanti la imp'artire, cci in conditiile capitalismului
nu poate exista o dezvoltare egalci a diferitelor intreprinderi, trusturi, ramuri ale industriei, tri. Acum o jumatate
de veac Germania era o cantitate neglijabil dac5. comparAm forta ei capitalist6 cu forta Angliei de atunci; acelati lucru se poate spune despre Japonia, comparind-o cu
Rusia. Oare este imaginabil" sg. se presupuna ca peste
vreo zece, douzeci de ani raportul de force dintre puterile
imperialiste sa." rdmin'a neschimbat? Absolut inimaginabil.

De aceea, in realitatea capitalist i nu in fantezia banal mic-burgheza a popilor englezi sau a marxistului"
german Kautsky, aliantele interimperialiste" sau ultraim-

perialiste" oricare ar fi forma in care s-ar incheia aceste

aliante, fie de coalitie impenialistg. impotriva altei coaliii
imperialiste, sau de aliant4 general a tuturor puterilor imperialiste
sint inevitabil numai rggazuri" intre rAzboaie. Aliantele padnice pregatesc razboaiele ci iau, la rindul lor, nactere din rzboaie, conditionindu-se reciproc, dind
www.dacoromanica.ro

810

V.

I. LENIN

natere la o succesiune a formelor de lupta, papice cti nepapice, pe una i aceeafi, baza, aceea a legaturilor i relatiilor imperialiste, ale economiei mondiale i ale politicii
mondiale. Iar prea lnteleptul Kautsky, pentru a liniti pe
muncitori i a-i Impaca cu soeialjovinitii trecuti de partea
burgheziei, rape verigile acestui lant unic, rupe alianta pagnica (i ultraimperialista, ba chiar ultra-ultraimperialista)
de astazi a tuturor puterilor, In vederea pacificarii" Chinei
(amintiti-va de Inabuirea rascoalei boxerilor 1$4), de conflictul nepapic de mline, care pregatete pentru poimiine
din nou o alianta panica" generala pentru impartirea, sa
zicem, a Turciei etc. etc. In locul unei legaturi vii dintre perioadele de pace imperialista i perioadele de razboaie imperialiste, Kautsky servete muncitorilor o abstractie
moarta, pentru ca sa-i impace cu conducatorii lor morti.
In prefata la a sa Istorie a diplomatiei In dezvoltarea
internationala a Europei", americanul Hill Imparte istoria
diplomatiei moderne In urmatoarele perioade: 1) era revolutiei ; 2) micarea constitiftionala; 3) era imperialismului comercial"* din zilele noastre. Un alt scriitor Imparte istoria politicii mondiale" a Marii Britanii din 1870
Incoace in 4 perioade: 1) prima perioada asiatica (lupta Impotriva expansiunii Rusiei In Asia centrala spre India);
2) perioada africana (aproximativ 1885-1902) lupta

Impotriva Frantei pentru impartirea Africii (Fachoda"

1898, la un pas de un razboi cu Franta); 3) a doua perioada

asiatica (tratatul cu Japonia Impotriva Rusiei) i 4) perioada europeana" Indreptata mai ales Impotriva Ger-

maniei**. Ciocnirile politice dintre detgamentele de avan-

garda au loc pe terenul financiar", a scris Inca In 1905

Riesser, o personalitate" In lumea bancara, aratind cum
capitalul financiar francez, operInd In Italia, a pregatit

alianta politica a acestor tari, cum s-a desfaurat lupta dintre Germania i Anglia pentru Persia, lupta tuturor capitalurilor europene pentru imprumuturile care urmau &a fie
acordate Chinei etc. Iat realitatea vie a aliantelor papice
ultraimperialiste" In legatura lor indisolubila cu conflictele pur i simplu imperialiste.
* David Jayne Hill: A. History of the Diplomacy in the international

development of Europe", vol. I, pag. X (Istoria diplomatiei In dezvoltarea

internationalt a Europei".
1Vota Trad.).

** Schilder, op. cit.,

178.

www.dacoromanica.ro

IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI INALT AL CAPITALISMULUI 311

Estomparea de care Kautsky a celor mai adInci contradictii ale imperialismului, estompare care duce inevitabil la prezentarea imperialismului Intr-o lumin mai favorabil, nu trece fArA sA lase urme si asupra criticii pe care
acest autor o face insusirilor politico ale imperialismului. Imperialismul este epoca capitalului financiar si a monopolurilor, care aduc pretutindeni tendinte spre dominatie, si nu
spre libertate. Reactiune pe toat e. linia, indiferent de rinduielile politice, ascu-tire extreme: a contradictiilor si In acest
int rezultatul acestor tendinte. Se Inalspreste
domeniu

Indeosebi asuprirea national si tendinta spre anexiuni,

adice. spre IncAlcarea independentei nationale (cAci anexarea: nu este altceva cleat IncAlcarea autodeterminArii natiunilor). Hilferding subliniaza: cu drept cuvint legAtura dintre

imperialism si ine.sprirea asupririi nationale: Cit despre

tarile de curind descoperite scrie el

, capitalul importat inteteste acolo contradictiile si provoace. o impotrivire
mereu crescInde: a popoarelor, desteptate la constiintA nationalA Impotriva veneticilor; aceasta: Impotrivire poate se: se
transforme usor in masuri primejdioase Indreptate lmpotriva
capitalului strAin. Vechile relatii sociale shut revolutionarizate in mod radical, milenara stare de izolare agrarA a natiunilor care se ale. In afara istoriei dispare, si ele shit
atrase in viltoarea capitalistA. Insusi capitalismul dA treptat
celor subjugati mijloacele si metodele pentru eliberarea lor.

i aceste natiuni Isi pun un tel, care altAdate. a fost -telul

suprem al natiunilor europene: crearea statului national
unitar ca instrument al libertAtii economice si culturale.
AceastU miscare de independenVA amenintA capitalul
european tocmai in domeniile lui de exploatare cele mai
pretioase si care-i promit cele mai strAlucite perspective ;
iar capitalul european isi poate mentine dominatia numai
sporindu-si neincetat fortele militare"*.
La aceasta trebuie adAugat cA nu numai in Orile de curind descoperite, dar si In tArile vechi, imperialismul duce la

anexiuni, la InAsprirea asupririi nationale si, prin urmare,

duce de asemenea la Indirjirea Impotrivirii. RidicIndu-se
impotriva inAspririi reactiunii politice de cAtre imperialism,
Kautsky lase: In umbrA o problemA, care a devenit deosebit
* Capitalul financiar, 487.

www.dacoromanica.ro

312

V.

I. LENIN

de arzatoare, anume problema imposibilittdi unitatdi cu

oportunitii In epoca imperialismului. Ridicindu-se impotriva anexiunilor, el da obiectiilor sale o forma care BA nu fie
citui de puldn supardtoare pentru oportuniti i cIt mai 'icor
acceptabila pentru ei. El se adreseaza de-a dreptul publicului
german, i totui estompeaza tocmai lucrurile cele mai importante gi mai actuale, de pilda Ca Alsa.cia-Lorena este o anexiune a Germaniei. Pentru a aprecia just aceasta deviere
a gindirii" la Kautsky, sa liana un exemplu. SA presupunem
ca un japonez condamna anexarea Filipinelor de cake americani. Se pune Intrebarea: multi vor fi oare aceia care vor
crede ca el o face din vrajmacie feta de anexiuni In general

ci nu din dorinta de a anexa el Ins* Filipinele? Si nu va

trebui oare sal recunoactem ca lupta" japonezului Impotriva

anexiunilor poate fi socotita sincera i cinstita din punct de
vedere politic numai ci numai daca el s-ar ridica i Impo -

triva anexarii Coreei de catre Japonia, cerInd pentru Coreea libertatea de a se desparti de Japonia?
Atit analiza teoretica cit ci critica economica, politica
a imperialismului fdcute de Kautsky slut pe de-w-ntregul
patrunse de o tending absolut incompatibila cu marxismul,
ci anume de tendinta de a estompa cj a atenua cele mai fundamentale contradictii ci de a mentdne cu orice pret unita-

tea cu oportunismul din miccarea muncitoreasca europeana, unitate care se destrama.

Serie in ianuarie-iunie 1916
Pub licat pentru prima oard in
aprilie 1917 in broftatt aparte

Se tipttreite duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 22. pag. 241-252, 272-284

Petrograd

www.dacoromanica.ro

313

DESPRE BROSURA LUI JUNIUS

In sfIrsit, In Germania a apArut in mod ilegal, Vara' sa'

se fi acomodat mirsavei cenzuri a iuncherilor, o brosur
social-democrat consacrat problemelor rdzboiului! Autorul, care face parte, probabil, din aripa radicalti de stinga"
a partidului, si-a intitulat brosura: Criza social-democratiei", semnind cu numele Junius135 (ceea ce pe latineste
inseamnd junior). In anexa." sint publicate tezele cu privire la sarcinile social-democratiei internationale", care
fuseserd introduse In C. S. I. (Comisia socialist interna-tional) de la Berna si publicate In nr. 3 al buletinului ei;

sint tezele grupului Internationala", care a publicat In

prim'avara anului 1915 un numr al unei reviste cu acest

titlu (cu articole scrise de Zetkin, Mehring, R. Luxemburg,
Talheimer, Duncker, Strbel etc.) si care a organizat In
iarna anului 1915-1916 o consfnuire a social-democratilor din

toga.' Germania136, consMtuire care a adoptat aceste teze.

Brosura a fost scrisd In aprilie 1915, dupd cum spune

autorul In introducerea datat 2 ianuarie 1916, si a fost

publicat fart nici un fel de modificri". Imprejurari de
ordin extern" au impiedicat ca ea sii fie publicata mai Inainte. Ea este consacrat nu atlt crizei social-democratiei",
cit analizei rzboiului, dezmintirii legendei despre carac-

terul lui de eliberare, national, demonstrgrii faptului c

este un rzboi imperialist atit din partea Germaniei cit qi

din partea celorlalte mari puteri, apoi criticii revolutionare

a atitudinii partidului oficial. Scris6 Intr-un stil extrem de
viu, brosura lui Junius a jucat i va juca fgral indoiala un rol
important in lupta impotriva fostului partid social-demo-

crat din Germania, care a trecut de partea burgheziei

www.dacoromanica.ro

314

V.

I. LENIN

i noi felicitAna pe autor din toat

inima.
Cititorului rus care cunoaste literatura social-democrata

si a iuncherilor,

publicat In limba rus in strainUate in perioada dintre

1.914 si 1.916, brosura lui Junius nu-i ofer6 principial nimic

nou. Cind citesti aceasta brosur Si confrunti argumentele unui marxist revolutionar german cu ceea ce a fost

expus, de pild, in manifestul Comitetului Central al partidului nostru (septembrie - noiembrie 191.4)137, in rezolutiile
de la Berna (martie 1915)138 si in numeroasele comentarii
Mcute cu privire la ele, te convingi Ca argumentele lui Junius sint foarte incomplete si c el a. comis dou'd greseli.
Consacrind cele de mai jos criticii lipsurilor i greselilor
lui Junius, subliniem cu tairie c. o facem in scopul autocriticii necesare marxistilor i verific6rii sub toate aspectele
a conceptiilor care trebuie sa constituie baza ideologic6 a

Internationalei a III-a. Brosura lui Junius, in ansamblul

ei, este o minunat lucrare marxist si se prea poate ca lipsurile ei s aiba intr-o anumit mAsura." un caracter intimpltor.
Principala lipsa a brosurii lui Junius, lips6 care constituie direct un pas inapoi In comparatie cu revista legaM

interzisa imediat dupg. aparitie) Internationala",

este trecerea sub Were a legaturii dintre sociallovinism
(autorul nu foloseste nici acest termen, nici expresia mai
putin precis de social-patriotism) si oportunism. Autorul
vorbeste foarte just despre capitularea" i falimentul partidului social-democrat german, despre tradarea" con(desi

ducatorilor of iciali" ai acestuia, dar nu merge mai departe.

Or, chiar revista Internationala" a Mcut o critica centrului", cu alte cuvinte kautskismului, luind pe buna dreptate
In bataie de joc lipsa lui de caracter, prostituarea marxismului de ctre el, slugrnicia MO de oportunisti. Tot
aceeasi revista a tnceput demascarea adevratului rol al
oportunistilor, publicind, de pada, un fapt foarte important,
anume ca la 4 august 1914 oportunistii s-au prezentat cu Ufl
ultimatum, cu o hotilrire gata luat de a vota in orice caz

pentru credite. Atit in brosura lui Junius cit si in teze nu

se vorbeste nici despre oportunism, nici despre kautskism 1

Din punct de vedere teoretic, aceasta nu este just, deoarece
nu poli explica tradarea" Med B-o pui In legnurti cu opor-

www.dacoromanica.ro

DESPRE BROSURA LUI JUNIUS

315

tunismul ca un curent care are in urma lui o istorie Indelungat, istoria intregii Internationale a II-a. Din punct de vedere practic-politic, aceasta este gresit, deoarece nu pot,i nici
s intelegi criza social-democratiei", nici s-o birui farg. s
laimuresti InsemnRatea i rolul celor cloud curente: curentul
oportunist faic (Legien, David etc.) si curentul oportunist

camuflat (Kautsky & Co.). Aceasta este un pas inapoi in

comparatie, de pild, cu articolul istoric al lui Otto Mille

publicat in Vorwarts" din 12 ianuarie 1916, in care el

demonstreaza In mod direct si I-60s eh' In partidul socialdemocrat german o sciziune este inevitabild (redactia ziarqui
Vorwarts" i-a ra'spuns repetind dulcegele si ipocritele fraze
kautskiste, negsind nici macar un singur argument de fond
impotriva afirmatiei c existai deja dou'a" partide ci ca ele
nu pot fi Impacate). Acest lucru este uimitor de inconsecvent, pentru cd in teza a 12-a a Internationalei" se vorbeste
deschis despre necesitatea crerii unei Internationale noi"
din cauza trad'arii" si trecerii la politica burghezo-imperialista" a reprezentantelor oficiale ale partidelor socialiste din trile conductoare". E limpede a. este de-a dreptul
ridicol sg. vorbesti despre participarea vechiului partid
social-democrat german

sau

impaca cu Legien, David & Co.

unui partid care

se

la noua" Interna-

tionala.
Nu -Lim prin ce anume se explica acest pas inapoi al

grupului Internationala". Una dintre cele mai mari lip-

suri ale intregului marxism revolutionar din Germania este

inexistenta unei organizatii ilegale strins unite care sa-si

aplice In mod sistematic linia 0 care ea educe masele in

spiritul noilor sarcini: o astfel de organizatie ar fi trebuit
s adopte o anumit pozitie atit fat de oportunism eft si
feta de kautskism. Acest lucru este cu atit mai necesar cu
eft social-democratilor revolutionari germani le-au fost ra-

pite acum ultimele dou ziare cotidiane: cel din Brema

(Bremer Biirger-Zeitung"139)

si cel din Braunschweig

(Volksfreund"140), care au trecut amindou la kautskisti.

Numai grupul Socialistii internationalisti din Germania"
(I.S.D.) ramine la postul su

pentru toti.
*

Inainte".

aceasta este precis si limpede

Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

V.

316

I. LENIN

Unii membri ai grupului Internationala" au alunecat,

pare-se, din nou in mlatina kautskismului lipsit de principii. Strbel, de pilda, a mers atit de departe, incit In Die
Neue Zeit"* a Mout reverente in fata lui Bernstein i Kautskyl Iar recent de tot, la 15 iulie 1916, el a publicat In presa
articolul Pacifismul i social-democratia", aparind pacifismul kautskist, pacifism de cea mai migava speta. In
ceea ce privete pe Junius, el se ridica In modul cel mai hotarit impotriva proiectelor utopice kautskiste de felul dezarmarii", licbidarii diplomatiei secrete" etc. Se prea poate
c$ In grupul Internationala" sa. existe dou curente: unul
revolutionar i altul care inclina in directia kautskismului.
Prima idee greita a lui Junius se OM in teza a 5-a a

grupului Internationala":... In epoca (era) acestui imperialism deOntat, posibilitatea oricarui fel de rzboaie
nationale este exclusa. Interesele nationale servesc numai ca

instrument de imelare, pentru a pune masele populare in

slujba dumanului lor de moarte: imperialismul"... Incepu-

tul tezei a 5-a, care se termina cu aceasta idee, este consacrat caracterizarii actualulm rzboi ca fiind un razboi
imperialist. Se prea poate ca tagaduirea razboaielor nationale in general sh fie sau rezultatul unei neatentii sau o
exagerare intimplatoare a autorului, care urmarea sa sublinieze ideea foarte justa ca razboiul actual este imperialist,

i. nu national. Dar intrucit i contrariul este posibil, in-

trucit se constata cg. diferiti social-democrati neaga in mod

greit once razboaie nationale atunci cind infatieaza in

mod fals razboiul actual ca fiind un razboi national, ar trebui
sa analizam aceasta greeal.

Junius are perfecta dreptate atunci cind subliniaza influenta hotaritoare a conditiilor imperialiste" in razboiul
actual, cind spune ea in spatele Serbiei sta. Rusia, in spatele nationalismului sirb
imperialismul rus", ca participarea la razboi, de pilda, a Olandei ar fi fost de asemenea
imperialista, pentru ca. aceasta, in primul rind, i-ar fi
aparat coloniile, iar in al doilea rind ar fi fost aliata uneia
dintre coalitiile imperialiste. Acest lucru este indiscutabil
atunci clnd este vorba de razboiul actual. i atunci cind
Junius subliniaza cu acest prilej mai cu seama ceea ce este
*

Timpuri not".

Nota Treed.

www.dacoromanica.ro

DESPRE BRO$URA LUI JUNIUS

317

pentru el de prima importanta: lupta impotriva fantomei

unui razboi national" care domind in momentul de fag
politica social-democrata" (pag. 81), nu poti sa nu admiti
c rationamentele lui stilt i juste i foarte la locul bor.
Greseala ar fi a exagera acest adevar, a te abate de la
cerir4a marxista de a fi concret, a aplica aprecierea asupra
razboiului actual la toate rzboaiele posibile In conditiile
imperialismului, a da uitarii miscarile nationale impotriva
imperialismului. Singurul argument In apararea tezei: posibilitatea razboaielor nationale este exclusa" 11 constituie
faptul cd lumea este impartita intre un manunchi de mari"
puteri imperialiste, i ca de aceea orice razboi, chiar daca
la inceput ar fi national, se transformei intr-un razboi impe-

rialist, atingind interesele uneia dintre puterile sau coalitiile imperialiste (pag. 81 la Junius).
Caracterul gresit al acestui argument este evident. Bine
inte1es, una dintre tezele fundamentale ale dialecticii mar-

xiste consta In aceea ca in natural si in societate toate granitele sint conventionale si mobile, ca. nu exista nici un
fenomen care In anumite conditii sa nu se poata transforma
in contrariul &an. Rdzboiul national poate sa se transforme
intr-un razboi imperialist, i invers. De exemplu: razboaiele
din perioada marii revolutii franceze au inceput ca razboaie
nationale si au avut acest caracter. Aceste razboaie au fost
revolutionare: apararea marii revolutii impotriva unei coalitii de monarhii contrarevolutionare. Chid insa Napoleon
a creat imperiul francez, cotropind o serie intreaga de state
nationale man i viabile din Europa, care se formasera
demult, atunci razboaiele franceze nationale s-au transfor-

mat in razboaie imperialiste, care au generat la rindul lor

razboaie de eliberare nationala Empotriva imperialismului
lui Napoleon.
Numai Un sofist ar putea sa tearga deosebirea exis-

tenta 1ntre un razboi imperialist i un razboi national

pe motiv ca unul poate sa se transforme In celalalt.
Dialectica a servit in repetate rinduri si in istoria

ca punte spre sofistica. Noi raminem

Insa dialecticieni, luptind Impotriva sofismelor nu prin
tagaduirea posibilitatii a tot felul de transformari In
general, ci prin analiza concreta a transformarii date
in conditiile ei i in dezvoltarea ei.
filozofiei grecesti

www.dacoromanica.ro

818

V.

I. LENIN

Ca actualul razboi imperialist din 1914-1916 se va

transforma intr-unul national, aceasta este foarte putin pro-

babil, atft pentru c. clasa care reprezinta mersul inainte

este proletariatul, si el in mod obiectiv tinde sal transforme

acest razboi intr-un razboi civil impotriva burgheziei, cit
si pentru ca intre fortele celor (loud coalitii nu este o deosebire considerabila, iar capitalul financier international a
creat pretutindeni o burghezie reactionar. Dar nu se poate
declara ca o astfel de transformare este imposibild: dacd
proletariatul din Europa ar fi neputincios timp de vreo 20
de ani; dacd rzboiul actual s-ar termina cu victorii de felul
celor obtinute de Napoleon si cu aservirea unei serii de state

nationale viabile; dadi imperialismul extraeuropean (cel

japonez i cel american in primul rind) s-ar mai mentine

de asemenea timp de vreo 20 de ani fdr s se transforme in

socialism, de pilda in urma unui rzboi japono-american,

atunci ar fi posibil un mare rdzboi national in Europa.

Aceasta ar insemna intoarcerea Europei inapoi cu citeva
decenii. Acest lucru nu este probabil. Dar nu este imposibil,

deoarece a-ti inchipui istoria mondiala ca o desfasurare

inainte, lin. i rar piedici, Mr5. a face uneori salturi uriase
inapoi, nu este dialectic, nu este stiintific si este gresit din
punct de vedere teoretic.
Mai departe. lUzboaiele nationale ale Coloniilor si semicoloniilor nu numai ca sint probabile, dar in epoca imperialismului ele stnt inevitabile. In colonii i semicolonii
(China, Turcia, Persia) traliesc aproape 1. miliard de oameni,

adic6 mai malt de jumdtate din populatia pamintului.

Miscrile de eliberare national acolo fie c5. shit deja foarte

puternice, fie a. se maturizeaza si cresc. Orice rzboi este

continuarea politicii duse prin alte mijloace. 13.6zboaiele
nationale ale coloniilor impotripa imperialismului vor constitui inevitabil o continuare a politicii de eliberare national a acestora. Asemenea rzboaie pot BA' duc la un rzboi

imperialist intre actualele mari" puteri imperialiste, dar

pot si sd nu duc, aceasta depinzind de multe imprejurari.

De pilda: Anglia si Franta au luptat in razboiul de

sapte ani pentru colonii, adic au dus un razboi imperialist

(care este posibil atit pe baza sclaviei cit si pe baza capitalismului primitiv, precum si pe baza actual a capitalismului foarte dezvoltat). Invins, Franta a pierdut o parte din
www.dacoromanica.ro

DESPRE BROSURA LUI JUNIUS

319

coloniile ei. Citiva ani mai tirziu a inceput razboiul de eliberare nationala al Statelor Americii de Nord numaiimpotriva Angliei. Franta i Spania, care continuau sal posede

ele inse0 teritorii din actualele State Unite, incheie din

dumAnie feta de Anglia, adica in interesul lor imperialist,

un tratat de prietenie cu statele rasculate impotriva Angliei.
Trupele franceze impreuna cu cele americane au batut pe
englezi. Avem in fate noastra un ralzboi de eliberare nationala in care rivalitatea imperialista este un element accesoriu, fr o Insemnatate serioas,
situatie opusd aceleia
pe care o constatam in razboiul din 1914-1916 (elementul

national In razboiul austro-sirb nu are o insemnatate serioasa in comparatie cu rivalitatea imperialista care are un

caracter determinant). De aici se vede eft de absurd ar fi sa

aplici notiunea de imperialism ca un ablon, deducind

din ea imposibilitatea" razboaielor nationale. Un razboi

de eliberare national, de pilda al Persiei, Indiei si Chinei

aliate Intre ele Impotriva uneia sau a alteia dintre puterile
imperialiste, este pe deplin posibil i probabil, pentru ea el
rezulta din micarea de eliberare nationala a acestor tali;
totodata transformarea unui astfel de razboi intr-un razboi
imperialist intre actualele puteri imperialiste va depinde de
foarte multe imprejurari concrete, i ar fi ridieol s. garantam c. aceste Imprejurari vor surveni.
In al treilea rind, nici chiar in ceea ce privete Europa
nu se poate considera c razboaiele nationale sint imposibile In epoca imperialismului. Epoca imperialismului" a
facut ca razboiul actual s devina imperialist; ea genereaza
in mod inevitabil (pin nu vom avea socialismul) noi razboaie imperialiste, ea a facut ca politica marilor puteri de
astazi sa devina pe de-a-ntregul imperialista, dar aceasta
epoca" nu exclude citui de putin razboaiele nationale, de
pildal din partea statelor mici (sa. zicem anexate sau asuprite din punct de vedere national) Empotriva puterilor imperialiste, dup cum nu exclude nici micarile nationale pe
scara larga in rasaritul Europei. In ceea ce privete Austria
de pild, Junius judeca foarte sanatos, tinind seama nu numai de economic", dar i de specificul politic, relevind
neviabilitatea interna a Austriei" i admitind ca monarhia habsburgica nu este o organize* politica a unui stet
burghez, ci numai o uniune slab inchegat a citorva clici
www.dacoromanica.ro

no

V.

I. LENIN

de paraziti sociali", ci cA. lichidarea Austro-Ungariei nu

este din punct de vedere istoric cleat o continuare a destralmdrii Turciei c cA. aceast destrAmare constituie o necesitate a procesului istoric de dezvoltare". Lucrurile nu se prezintal mai bine nici in ceea ce privete unele state balcanice
i Rusia. i ln cazul unei sleiri considerabile a marilor"
puteri In rAzboiul actual sau In cazul victoriei revolutiei din
Rusia, rAzboaiele nationale, chiar victorioase, sint pe deplin

posibile. Nu in toate conditiile este realizabil in practical

amestecul puterilor imperialiste ; aceasta pe de o parte.

Pe de altal parte, clnd se judecal cu ucurintal: rAzboiul unui

stat mic impotriva unui gigant este un rdzboi fAr 5. sorti de
izbindal, la aceasta trebuie spus c un rzboi fAral sorti de
izbIndA tot rAzboi este ; apoi, anumite fenomene InAuntrul
statelor gigant" de pildal dezlAntuirea unei revolutii
pot face ca un rAzboi Aral sorti de izbIndA" sA devinal un

raboi cu multi sorti de izbIndal".

Am stalruit pe larg asupra inexactitaltii tezei dupA care po-

sibilitatea unor rAzboaie nationale este exclus", nu numai

pentru cA aceastA tezal este v'adit gre0tA din punct de vedere teoretic. Ar fi, desigur, foarte trist dacA cei de stinga"
ar Incepe s manifeste nepalsare fatA de teoria marxistA
intr-o perioadA and crearea Internationalei a III-a este posibil numai pe baza marxismului nevulgarizat. Dar aceast
greea1 A. este foarte dAunAtoare 0 din punct de vedere prac-

tic-politic: ea are drept rezultat o propagare absurd a dezarmrii", pe motivul c nici un fel de ralzboaie, in afaral de
cele reactionare, n-ar mai putea sal aibA loc ; ea are drept rezultat o indiferental, Inca' i mai absurdal 0 de-a dreptul reactionaral, fatA de miparile nationale. 0 astfel de indiferent
devine covinism, chid membrii marilor" natiuni europene,
adicd ai natiunilor care asupresc o sumedenie de popoare
mici ci coloniale, declaral cu un aer pretins savant: posibilitatea unor rAzboaie nationale este exclusa"! libboaiele nationale impotriva puterilor imperialiste nu numai c shit
posibile i probabile, dar ele sint inevitabile i progresiste,
revoluionare, defi, firecte, pentru ca ele sA fie Incununate
cu succes se cere fie o Imbinare a eforturilor unui foarte
mare numAr de locuitori ai teirilor asuprite (sute de milioane
in exemplul luat de noi al Indiei c Chinei), fie o Imbinare
deosebit de favorabilA a conditiilor In cadrul situatiei interwww.dacoromanica.ro

DESPRE BROSURA LUI JUNIUS

321

nationale (de pildai paralizarea interventiei puterilor imperialiste, provocat de sleirea lor, prin rAzboiul dus de ele,
prin antagonismul dintre ele etc.), fie o rAscoalA simultanii
a proletariatului uneia dintre marile puteri Impotriva burgheziei (acest ultim caz din cele enumerate este primul din
punctul de vedere a ceea ce este de dorit i avantajos pentru
victoria proletariatului).
Trebuie s spunem, totui, c ar fi nedrept sA acuzilm

pe Junius de indiferen t5. fat de milarile nationale. Cel

putin, el apreciazA ca un pAcat al fractiunii social-democrate faptul c5. a trecut sub tAcere executarea pentru tr5.dare" (probabil pentru incercare de rAscoalA in legAturA
cu rAzboiul) a unui conducAtor al indigenilor din Kamerun,

subliniind in altA parte In mod special (pentru d-nii Legien, Lensch i alti netrebnici de aceeai teapal care tree
drept social-democrati") c natiunile coloniale shit i
ele natiuni. El declarg eft se poate de categoric: socialismul recunoate fiecrui popor dreptul la independengi
libertate, dreptul de a dispune in mod de sine stAtAtor de
destinele sale"; socialismul international recunoate dreptul natiunilor libere, independente, egale in drepturi, dar
numai el poate s creeze astfel de natiuni, numai el poate
s5. inMptuiascA dreptul natiunilor la autodeterminare.
observA pe bunal drepaceastA lozinc a socialismului
tate autorul servete, ca i toate celelalte, nu la o justificare a situatiei existente, ci ca indreptar, ca stimulent
pentru o politic revolutionarA, transformatoare ci activA
a proletariatului" (pag. 77 i 78). Prin urmare, ar grei
profund cei care ar crede c toti social-democratii germani
de stinga au ajuns la o astfel de Ingustime de vederi incit
sal caricaturizeze marxismul, aca cum au Mcut unii socialdemocrati olandezi i polonezi care au tAgAduit posibilitatea

autodeterminArii natiunilor chiar i in conditiile socialismului. De altfel, despre izvoarele speciale olandezo-poloneze

ale acestei greeli vom vorbi In altA parte.

Un alt rationament greit al lui Junius este legat de

problema apArArii patriei. Aceasta este o problema. politick cardinalA In timpul unui rAzboi imperialist. i Junius
ne-a intArit convingerea cA. partidul nostru a fost singurul
care a dat o formulare justa acestei probleme: proletariatul
este impotriva apArArii patriei ln rAzboiul acesta, impe21

www.dacoromanica.ro

Despre problema nationall

V.

822

I. LENIN

rialist, dat fiind caracterul de jaf, sclavagist, reactionar al

acestuia, date fiind posibilitatea t}i necesitatea de a-i opune
(i de a cAuta a-1 transforma intr-)un rAthoi civil pentru
socialism. Junius insA, pe de o parte, a dezvAluit intr-un
mod minunat caracterul imperialist al rAzboiului actual,
spre deosebire de cel national, iar pe de altA parte a Mcut
o alta greealA extrem de ciudatA, incercind sa." aplice in
mod fortat rAzboiului actual, care totui nu este national,
un program national 1 Dei pare aproape de necrezut,
aceasta este insA realitatea.
Social-democratii oficiali, atit cei de nuant legie-

nista cit i kautskist, Mind pe lacheii in fata burgheziei care a tipat cel mai mult despre invazia" strAinA
pentru a Inela masele populare cu privire la caracterul
imperialist al raboiului, au repetat cu o deosebitA rivnA
acest argument al invaziei". Kautsky, care incredinteag

acum pe oamenii naivi i creduli (printre altii prin Spectator, okist* din Rusia) cal de la sfilitul anului 1914 a trecut la opozitie, mai continua sA invoce acest argument"!
Cautind sA combata acest argument, Junius citeaz. exemple istorice dintre cele mai instructive, pentru a demonstra cA invazia i lupta de clas in istoria burghez6 nu se
opun, dupti cum sustine legenda oficiala, ci cA una este un
mijloc i o manifestare a celeilalte". De pildA: Bourbonii din
Franta au cAutat sA provoace o invazie strAinA impotriva
iacobinilor, iar burghezii in 1871 Impotriva Comunei. Marx
a scris in RAzboiul civil din Franta":

Cel mai inalt avint eroic de care mai era capabilA

societatea veche era rAzboiul national, i acum acesta se

vlideqte a fi o simplA inelAciune guvernamentalA al cArei singur scop este de a mai amina lupta de clasA; i de
indatA ce lupta de clasA se manifestA prin rAzboi civil,
inelAciunea este zAdArnicita"141.

Un exemplu clasic pentru toate vremurile

Junius referindu-se la anul 1793

II

scrie

constituie marea

revolutie francezA". Din toate acestea se trage o concluzie:

Bxperierrta de veacuri aratA, prin urmare, cA nu starea

de asediu, ci lupta de clasI plinA de abnegatie, care trezete respectul maselor populare fat5. de ele Insei, erois* Ohist

- de la

0. C.; membru al ComItetului de organizare,

www.dacoromanica.ro

DESPRE BROSURA LUI JUNIUS

823

mul i forta lor moron constituie cea mai bun a. apkare

a tarii impotriva unui duman din afar5.".

Concluzia practicg a lui Junius: Da, social-demo-

cratii sint obligati sa.-i apere tara in cursul marilor crize

istorice. i marea vita a fractiunii social-democrate din
Reichstag constal tocmai in faptul c ea a proclamat in
mod solemn In declaratia sa din 4 august 1914: In momentul primejdiei, noi nu ne vom 16sa patria fr5. ap5.rare , dar In acela0 timp s-au dezis de cuvintele lor. Ea
i-a lasat patria fart. apkare Intr-un moment de foarte
mare primejdie. Prima ei datorie fatg. de patrie in acest
moment era: s'a arate patriei adevkatul substrat al rhzboiului imperialist actual, sal sfiie mreaja minciunilor
patriotice i diplomatice in care era invaluit acest atentat
impotriva patriei, s6 declare sus i tare ca". In acest rkboi
atit victoria eft i infringerea sint deopotriv6 de nefaste
poporului german, sg. se impotriveascal pira la extrema
limit sugrumkii patriei prin starea de asediu, s'a" proclame necesitatea ca poporul s'al fie inarmat imediat i
ca 8 i se acorde dreptul de a rezolva problema rkboiului .0i a pkii, sa" ceara' cu toata hotkirea ca reprezentanta popular s functioneze in permanent6 (Mrd intrerupere) de-a lungul intregii perioade a rkboiului, spre
a se asigura un control vigilant din partea reprezentantei
populare asupra guvernului i din partea poporului asupra reprezentantei populare; s cearal ca toate restrictiile
politica sh fie abolite imediat, deoarece numai un popor
liber 1i poate apka cu succes tara; in sfirqit, s opun
programului imperialist de ralzboi
program care urmrete mentinerea Austriei i Turciei, adic mentinerea reac-

tiunii in Europa i in Germania vechiul program cu

adevkat national al patriotilor i democratilor de la 1848,
programul lui Marx, Engels i Lassalle: lozinca marii
republici germane unite. Acesta era steagul care ar fi trebuit sal fie inltat in fata tarii, steag care ar fi fost cu
adevkat national, cu adevkat eliberator i care ar fi fost
in concordant6 cu cele mai frumoase trad4ii ale Germaniei
i ale politicii internationale de clasa a proletariatului"...
In felul acesta, dilema grea de a alege intre interesele
patriei i solidaritatea internationalA a proletariatului, conflictul tragic care a indemnat pe parlamentarii notri sa."
21*

www.dacoromanica.ro

324

V.

I. LENIN

treaca. cu stringere de inim'a# de partea rzboiului imperialist, este inchipuire pur, fictiune burghezo-nationalist.. Dimpotrivg., intre interesele 4rii i interesele de
clasti ale Internationalei proletare exista ttli In timp de
razboi ci in timp de pace o armonie deplinA: atit raboiul
cit ci pacea impun ca lupta de clasA sa: fie dezvoltatg. CU

cea mai mare energie, ca programul social-democrat sd

fie aparat cu cea mai mare hotgrlre".
Aca rationeaz6 Junius. Caracterul greit al ra-tionamentelor lui bate la ochi, i daca lacheii MOO i camuflati ai tarismului, d-nii Plehanov i Cihenkeli, sau poate
chiar ci d-nii Martov i Ciheidze, se vor aggia jubilind
de cuvintele lui Junius, preocupati nu de adevrul teoretic, ci cum s ias basma curat, s tearg6 urmele,
sa arunce praf in ochii muncitorilor, apoi trebuie s ne
oprim mai detaliat asupra izvoarelor teoretice ale greelii
lui Junius.

El propune s6 se opuna.'" raboiului imperialist un

program national. El propune unei clase Inaintate sti se

intoard. cu fata spre trecut, nu spre viitor! In 1793 ci

1848, atit in Franta, In Germania cit ci In intreaga Europ revolutia burghezo-democratica. era in mod obiectiv
la ordinea zilei. Acestei situaii istorice obiective li cores-

pundea un program cu adevrat national", adia. national-burghez al democratiei de pe vremea aceea, program
care in 1793 a fost infdptuit de elementele cele mai revolutionare ale burgheziei ci plebei, iar in 1848 a fost proclamat de Marx In numele intregii democratii progresiste.
1162boaielor feudale-dinastice li se opuneau pe vremea
aceea, in mod obiectiv, rzboaiele revolutionar-democratice,

raboaiele de eliberare nationald. Acesta era continutul

sarcinilor istorice ale epocii.

Ast4zi, pentru statele maH, inaintate ale Europei situatia obiectivd nu mai este aceeaci. Mersul inainte

daca facem abstractie de eventualele ci vremelnicele dari

inapoi
se realizeaz5. numai In directia socieatii socialiste, in directia revolutiei socialiste. 116zboiului bur-

ghezo-imperialist, razboiului capitalismului ajuns la un

inalt grad de dezvoltare, i se poate opune in mod obiectiv,

din punctul de vedere al mersului inainte, din punctul de
vedere al clasei inaintate, numai un razboi impotriva burwww.dacoromanica.ro

bESPRE BROSURA LIJI JUNIUS

326

gheziei, adica in primul rind un razboi civil intre proletariat i burghezie pentru putere, un razboi fdrei care nu

poate exista o micare serioasa inainte, iar apoi, numai in

anumite conditii speciale, un eventual razboi pentru ap-

rarea statului socialist impotriva statelor burgheze. De

aceea acei bolqevici (din fericire cazuri cu totul izolate si

pe care i-am cedat imediat prizivtilor) care slut gata sa

imbratieze punctul de vedere al unei aparari conditionate,

al apararii patriei cu conditia unei revolu-tii victorioase ci a
victoriei republicii in Rusia, au ramas credincioci literei bol-

cevismului, dar au tradat spiritul lui, pentru ca Rusia,

atrasa in razboiul imperialist al puterilor europene inaintate, chiar daca ar fi o republica, tot un razboi imperialist
ar duce!
Spunind c lupta de das g. este cel mai bun mijloc de
lupta impotriva unei invazii, Junius a aplicat dialectica lui
Marx numai pe jumatate, facind numai un pas pe drumul
just, dupa care s-a abatut indata de la el. Dialectica lui
Marx cere o analiza concreta a fiecarei situatii istorice speciale. Ca lupta de clasa este cel mai bun mijloc de lupta

impotriva unei invazii, aceasta este just atit in ceea ce

privete burghezia care rastoarna feudalismul cit ci in
ceea ce privete proletariatul care rastoarna burghezia..
Si toemai pentru ca este just in ceea ce privete orice asuprire de clasa, este prea general i de aceea insuficient fata
de acest caz special. Razboiul civil impotriva burgheziei
este de asemenea una dintre formele luptei de clasa, i numai
aceasta forma a luptei de du ar izbavi Europa (intreaga,

i nu o singura tail) de pericolul invaziilor. Dac ar fi

existat in 1914-1916 Mama republica germana", ea ar
fi dus acelafi razboi imperialist.

Junius s-a apropiat de solutionarea justa a acestei

chestiuni ci de lozinca justa: razboi civil impotriva burgheziei pentru socialism, i, pare temindu-se sa dezvaluie adevrul 'Ana la capat, s-a tutors inapoi, spre fantezia
razboiului national" din 1914, 1915, 1916. Chiar daca
am privi problema nu din punct de vedere teoretic, ci din
punct de vedere pur practic, greeala lui Junius apare tot
atit de clara. Intreaga societate burgheza, toate clasele
Germaniei, inclusiv taranimea, erau pentru razboi (in
Rusia, dupa toate probabilitatile, se petrecea acelqi lucra
www.dacoromanica.ro

326

V.

I. LENIN

cel putin majoritatea tgranimii avute i a celei mij-

locae, precum i o foarte importantg parte a sgrgcimii, se

afla, probabil, sub influenta imperialismului burghez). Burghezia era inarmatal pIng-n dinti. A proclama" b aceastg
situatie programul republicii, al parlamentului permanent,

al alegerii ofiterilor de care popor (Inarmarea poporului") etc. ar fi insemnat En practica a proclama" revolutia
(cu un program revolutionar grC. it!).

Tot acolo Junius spune, foarte just, cg revolutia nu

poate fi fgcutg". Revolutia a fost la ordinea zilei in

1914-1916, ascunzindu-se in adincurile rdzboiului, cres-

cind din rgzboi. Acest lucru trebuia proclamat" in numele clasei revolutionare, trebuia artat ping la capdt i
fgrg fried programul ei: socialismul, care este imposibil

In epoca rgzboiului fArg un rgzboi civil impotriva burgheziei arhireactionare, criminale., care condamng poporul la
o nemaiintilnitg mizerie. Trebuiau chibzuite actiunile Bistematice, consecvente, practice, absolut realizabile, oricare
ar fi fost ritmul de dezvoltare a crizei revolutionare, actiuni corespunatoare revolutiei care se coace. Aceste ac-

tiuni sint indicate in rezolutia partidului nostru: 1) votarea impotriva creditelor; 2) zadarnicirea pgcii civile";
3) crearea unei organizatii ilegale; 4) fraternizarea soldatilor; 5) sprijinirea tuturor actiunilor revolutionare ale
maselor142. Regita tuturor acestor actiuni duce in mod
inevitabil la un rgzboi civil.
Proclamarea mgretului program istoric a avut, frg
indoialg, o insemngtate uriag; dar, bineinteles, nu proclamarea programului national-german vechi i invechit
pentru 1914-1916, ci a programului proletar-internationalist i socialist. Voi, burghezii, luptati pentru jaf ; noi,
muncitorii din toate tri1e beligerante, vg declargm raboi,
un razboi pentru socialism iatg. continutul cuvintgrii
pe care ar fi trebuit s-o rosteascg la 4 august 1914 in parlamente socialiti care sal nu fi trgdat proletariatul aria
cum 1-au tradat Legien, David, Kautsky, Plehanov, Guesde,
Sembat etc.
Dupg cit se vede, greeala lui Junius putea fi provo-

catA de doug feluri de consideratii gre0te. Nu incape

Indoiala cg Junius este hotarit impotriva rgzboiului imperialist 0 botarit pentru tactica revolutionarg: nici jubilawww.dacoromanica.ro

DESPRE BROSURA LW JUNIUS

327

rea d-lor Plehanovi In legatur cu defensismul" lui

Junius nu va inlatura acest fapt. La eventualele i probabilele calomnii de acest gen trebuie sa. se raspunda dintr-o data i deschis.
Dar, in primul rind, Junius nu s-a descotorosit complet
de mediul" social-dernocratilor germani, chiar i al celor de

stinga, care se tern de sciziune, care se tern sa rosteasck

pink la capat lozincile revolutionare*. Aceasta este o
teama lipsita de temei, i social-democratii de stinga din

Germania vor trebui sa se debaraseze i se vor debarasa de

ea. Desfkurarea luptei lor impotriva sociallovinitilor va

duce la acest fapt. Iar ei lupta cu hotarire, cu fermitate,

in mod sincer impotriva propriilor social-soviniati, i in

aceasta consta imensa deosebire principial, fundamentala

dintre ei i d-nii Martov i Ciheidze, care cu o mina (a. la
Skobelev) ridica steagul salutind pe Liebknecht-ii din
toate rilec, iar cu cealalt imbratieaza cu duioie pe
Cihenkeli i pe Potregov!
in al doilea rind, Junius a vrut, probabil, sa realizeze
ceva In felul teoriei" menevice, de trist memorie, a stadiilor" a vrut sei inceapli Infaptuirea programului revolu-

tionar de la capatul lui cel mai comod", mai popular",

mai acceptabil pentru mica burghezie. Ceva in felul unui

plan care urmarea s traga pe sfoar istoria", sa trag5.

pe sfoara pe filistini. Nimeni, adica, nu poate fi Impotriva

unei aparari mai bune a adevaratei patrii: or, adevarata

patrie este marea republick germana, cea mai bunk ap5.rare este militia, parlamentul permanent etc. 0 data adoptat, un astfel de program ar fi dus, chipurile, la stadiul
urmktor: revolutia socialista.

Probabil ca astfel de rationamente au determinat In

mod contient sau semiconrtient tactica lui Junius. Nici

* Aceeasi greseala o contin 1 rationamentele lui Junius pe tema: ce este

de preferat, victoria sau Infringerea? Concluzia lui: amIndou slut deopotrivii

de rele (ruinA, cresterea InarmArilor etc.). Acesta nu este un punct de ve-

dere al proletariatului revolutionar, ci al micului burghez pacifist. Mica ar

fi sA se vorbeascit despre interventia revolutfonarA" a proletariatului
si
despre aceasta, desi, din pacate, In linii prea generale, vorbesc atlt Junius
clt l tezele grupului Internationale"
se impunea ca problema sa He abordata dintr-un alt punct de vedere: 1) este oare posibila o interventie revolutionara" fart riscul unei InfrIngeri? 2) este oare posibil sii biciuiesti burghezia si guvernul propriei tale tart fAril acelasi rise? 3) n-am spus noi Intotdeauna si nu aratA oare experienta istoricA a rtizboaielor reactionare CA
infringerile Inlesnesc realizarea Gauzel clasei revolutionare?

www.dacoromanica.ro

V.

328

L LtNIN

vorM e ele stilt greite. Broura lui Junius tr6deaza un

solitar care nu are tovargi de organizaVe i1egal., obinuit s aprofundeze ptn la cepa lozincile revoluVonare
i s6 educe In mod sistematic masele in spiritul lor. Dar
ar fi profund greit sg. uitm acest luo astfel de lipsal
nu este o lips6 persona15. a lui Junius, ci un recru
zultat al slbiciunii tuturor social-democratilor germani de
stinga, prini din toate prtile in mreaja ticAloas6 a fVarniciei, a pedanteriei i bun6voinOi" kautskiste fac
de oportuniti. Partizanii lui Junius, defi solitari, au tiut
s purceadd la editarea de manifeste ilegale i sa." porneascd
un rzboi impotriva kautskismului. Ei vor ti s. pg.easca

i mai departe inainte pe drumul cel just.

Scris in iulie 1916
Publicat in octotnbrie 1916 in

Culegerea Social-D enweratului" nr .1

Se tipttreite dupa lextul

vol. 22, pag. 291-305

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

Semnat: N. Len in

www.dacoromanica.ro

820

aline.wwww

BILANTUL DISCUTIEI
ASUPRA AUTODETERMINARII

In numdrul 2 al Prevestitorului", revistA marxistd a

stingii zimmerwaldiene (Vorbote"1", numdrul 2, aprilie
1916), au fost publicate teze pentru si impotriva autodetermindrii natiunilor, teze semnate de redactia Organului
nostru Central, Sotial-Demokrat"144, i de redactia organului opozitiei social-democrate poloneze, Gazeta Robotnicza"145. Cititorul va gdsi mai sus reproducerea primelor teze*
i traducerea celorlalte "6. Poate pentru prima oard aceastA

problemA este pusd atit de larg in cadrul international:

in discutia purtatd in revista marxist germand Neue
Zeit"** acum doudzeci de ani, in 1895-1896, inainte de
Congresul socialist international din 1896 de la Londra, de
Rosa Luxemburg, K. Kautsky i nepodleglostevtii" polo-

nezi (partizanii independentei Poloniei, P.P.S.), care reprezentau trei conceptii diferite, nu s-a pus decit problema

Poloniei***. Pind acum, din cite tim, problema autodeter-

mindrii n-a fost discutatA cit de cit sistematic decit de

olandezi i de polonezi. SA sperdm cd Prevestitorul" va
izbuti s. facd s progreseze discutarea acestei probleme,
atit de arzdtoare astdzi pentru englezi, americani, francezi,

germani i italieni. Socialismul oficial, reprezentat atit

de partizanii directi ai propriului" guvern, de felul Plehanovilor, Davizilor & Co., cit 1 de apdrAtorii camuflati
ai oportunismului, kautskitii (printre care Akselrod,
Martov, Ciheidze etc.), a mintit atit de sfruntat in
* Vez1 culegerea de fatS, pag. 274-287.
*"
Timpuri noi".
Nola Trod.
*** Vezi culegerea de fa-(8, pag. 184-245 .

Nota Red.
Nota Red.

www.dacoromanica.ro

830

V.

I. LENIN

aceasta problem, mncIt vreme foarte Indelungata vor fi Mevitabile, pe de o parte, eforturile de a nu se sufla o vorbal i
de a ocoli problema, iar pe de alt parte cerintele muncito-

rilor de a li se da raspunsuri directe" la afurisitele pro-

bleme". Vom Incerca sa informam la timp pe cititori despre

desfaturarea luptei de conceptii dintre socialitii din stillnatate .

Pentru noi Insa, social-democratii rui, aceasta pro-

blema mai prezinta o importanta speciala; aceasta discutie

este o continuare a discatiei din perioada 1903 i 1913147
problema a provocat in timpul razboiului oarecare oscilaii
In felul de a gindi al membrilor partidului nostru ; ea s-a

ascutit datorita tertipurilor la care se preteaza pentru a

ocoli miezul problemei conducatorii atit de proeminenti ai

partidului muncitoresc gvozdevist sau ovinist, ca Martov
ei Ciheidze. De aceea este necesar s. facern macar un prim
bilant al discutiei Incepute 1n cadrul international.
Dupa cum se vede din teze, tovaraii notri polonezi
dau un raspuns direct la unele din argumentele noastre, ca,
de pilda, cu privire la marxism i proudhonism. Dar de
cele mai multe ori, ei nu ne raspund direct, ci indirect, opunindu-ne afirmaiiile bor. S examinam raspunsurile lor
directe i indirecte.
SOCIALISMUL SI AUTODETERMINAREA NATIUNILOR

1.

Am afirmat c a renunta la realizarea autodeterminarii

natiunilor In conditiile socialismului ar Insemna s trAdezi

socialismul. Ni se raspunde: dreptul la autodeterminare

nu este aplicabil societatii socialiste". Iata o divergenta fun-

damentala. Dar care este izvorul ei?

obiecteaza oponentii notri ca socialismul
1/ tim
va desfiinta orice asuprire nationala, deoarece el lichideaza
interesele de clasa care duc la aceasta"... Ce cauta aici rationamentul cu privire la premisele economice ale desfiinOrli asupririi nationale, rationamente de mult cunoscute
i mdiscutabile, atunci cind este vorba de una dintre formele asupririi .politice, i anume: mentinerea prin forta a
unei natiuni In interiorul granitelor statului unei alte natiuni? Aceasta este doar pur i simplu o incercare de a te
.

eschiva de la problemele politice ! Rationamentele urmatoare

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

331

ne conving i mai mult de justetea acestei aprecieri: Nu

avem nici un motiv sa presupunem ca in societatea socialista
natiunea va avea caracterul unei unitald politice-economice.

Dupa toate probabilittile, ea nu va avea cleat caracterul

unei unitati culturale i lingvistice, pentru c impartirea teritoriala din punctul de vedere al intereselor culturale socialiste, in masura in care aceasta. Impartire va avea loc, poate
sa se produca numai potrivit nevoilor productiei, iar problema acestei imprtiri trebuie sa fie rezolvata, bineinteles,

nu de fiecare natiune in parte, avind plenitudinea puterii

proprii (aa cum o cere dreptul la autodeterminare"), ci
sd fie determinatd n conzun de toti cetatenii interesati"...
Acest ultim argument cu privire la determinarea In
comun in locul autodeterminarii place atit de mult tovarailor polonezi, incit ei 11 repet de trei ori in tezele lor !
Numai ca faptul repetarii lui atit de dese nu transforma
acest argument octombrist i reactionar intr-unul so cialdemocrat. 8i aceasta deoarece toti reactionarii i burghezii
acorda natiunilor tinute cu forta intro granitele statului
respectiv dreptul de a determina in comun" destinele lui
intr-un parlament comun. 8i Wilhelm al II-lea acorda belgienilor dreptul de a determina In comun" in parlamentul
german comun destinele imperiului german.
Oponentii notri se straduiesc s ocoleasca tocmai ceea
ce este controversat, tocmai ceea ce a fost pus in discutie

in mod exclusiv, dreptul la despartire. Aceasta ar fi ridicol, daca n-ar fi atit de trist !
Chiar in prima noastra teza se spune c. eliberarea natiunilor asuprite presupune, in domeniul politic, o trans-.
formare dubla: 1) egalitate deplina In drepturi a natiunilor. Pe chestiunea aceasta nu shit controverse, i aceasta
se refera numai la ceea ce se petrece in interiorul statului;

2) libertate de despartire politica*. Aceasta se refera la

stabilirea frontierelor statului. Numai asupra acestui lucru
sint controverse. 8i tocmai acest lucru 11 tree sub tacere
oponentii notri. Ei nu vor sa se gindeasca nici la frontierele statului, nici macar in general la stat. Acesta este un
fel de economism imperialist", asemanator economismului" vechi din 1894-1902, care rationa astfel: capitalismul
* Vezi culegerea de fata, pag. 274.

Noia Red,

www.dacoromanica.ro

V.

832

I.

LttsIII4

a Invins, de aceea problemele politice n-au nici un rost.

Imperialismul a invins, de aceea problemele politice n-au
nici un rost ! 0 astfel de teorie apolitica este fundamental
ostila marxismului.
Marx a scris in Critica programului de la Gotha":
Intre societatea capitalistg. i cea comunista se aflg perioada transformarii revolutionare a uneia in cealaltg.
Acestei perioade Ii corespunde i o perioadg de tranzitie
politica', al carei stat nu poate fi altceva decit dictatura
revolutionara a proletariatului"149. Ping acum acest adevgr,
care contine recunoasterea necesitatii statului chiar pink' la

transformarea socialismului biruitor in comunism deplin,

a fost incontestabil pentru socialisti. Este cunoscuta formula
lui Engels cu privire la disparitia treptatel a statului. DMadins am subliniat chiar In prima teza Ca democratia este o
forma a statului, care de asemenea va disparea treptat atunci
cind va disparea statul. Si atita timp cit oponentii nostri

nu au inlocuit marxismul cu un punct de vedere nou,

a-statal", rationamentele lor constituie o greseala totala.

In loc de a vorbi despre stat (gi, prin urmare, despre
tabilirea frontierelor lui!), ei vorbesc despre sfera culturala socialista", adica aleg dinadins o expresie vaga,
in sensul c toate problemele de stat se sterg! Se ajunge
astfel la o tautologie ridicold: desigur, dac nu exista statul, nu exist nici problema frontierelor lui. Atunci nu este
nevoie nici de Entregul program democratic-politic. Atunci

cind statul va disparea treptat", nu va mai fi nici republicg.

In articolele sale mentionate de noi in teza 5 (nota)*,

sovinistul german Lensch a citat un pasaj foarte interssant din lucrarea lui Engels Padul i Rinul". Printre altele,
Engels spune cg. in procesul dezvoltarii istorice care a inghitit o serie de natiuni mici i neviabile, frontierele natiunilor europene man i viabile" au fost determinate tot mai
mult de limba i simpatiile" populatiei. Aceste frontiere
Engels le denumeste natura1e"49. Asa stateau lucrurile in
Europa, in epoca capitalismului progresist, in jurul perioadei dintre 1_848 si 1871. Astgzi capitalismul imperialist
m

reactionar sfarind din ce in ce mai des aceste frontiere,

* Vez1 eulegerea de feta, pag. 281..--Nota Rad.

www.dacoromanica.ro

gILANTilL DTSCLITitI ASt1PRA AtiTODETEPMINARii

883

determinate In mod democratic. Dup6 toate indiciile, imperialismul va l'asa mostenire socialismului, care vine sa-i ia
locul, frontiere mai putin democratice, o serie de anexiuni
In" Europa si pe alte continente. i atunci? Socialismul
invingAtor, restabilind i infaptuind 'Ana la capt o democratie deplinA pe toat5. linia, va reminta la stabilirea democraticei a frontierelor statului? nu va tine seama de simpatiile" populatiei? Este de ajuns s6 punem aceste IntrebAri,
ca sal vedem limpede cum aluneca colegii nostri polonezi
de la marxism spre ,economismul imperialist".
Economistii" veclii, transformind marxismul Intr-o caricatur4, InValtau pe muncitori c6 la marxisti numai" economicul" importa'. Economistii" 'noi cred fie cg statul democratic al socialismului biruitor va exista frg. frontiere (ca

un complex de senzatii" Med materie), fie c frontierele

vor fi stabilite numai" potrivit necesittilor productiei.
In practich", aceste frontiere vor fi stabilite In mod democratic, adical potrivit voirctei i simpatiilor" populatiei.
Capitalismul incalc6 aceste simpatii i prin aceasta ingreuiaz6 si mai mult cauza apropierii dintre natiuni. Organizind productia farci asuprire de clas, asigurind bun'astarea
tuturor membrilor statului, socialismul creeaz prin aceasta

conditii pentru manifestarea n toatit voia a simpatiilor"

populatiei, si tocmai datorit acestui fapt inlesneste

graleste enorm apropierea si contopirea natiunilor.

ei

Pentru ca cititorul sA mai rsufle putin de atita economism" greoi si stingaci, sa ciam rationamentul unui scriitor
socialist care se afla In afara controversei noastre. Acest
scriitor este Otto Bauer, care are si el un punctuler propriu,
autonomia cultural-national6.'", dar care apreciaza" foarte

just o serie intreag de probleme dintre cele mai importante. De pild, in 29 al ca'rtii sale Problema national6
ei social-democratia", el a relevat eft se poate de just disimularea politicii imperialiste prin ideologia nationalL In
30: Socialismul i principiul nationalitatii", el spune:
Niciodat comunitatea socialista" nu va fi In stare s5.
includal in cadrul ei cu forta natiuni intregi. Inchipuiti-va
masele populare, bucurindu-se de toate binefacerile culturii nationale, luind parte activa si din plin la legislatie
ei conducere, i, In sfirsit, inzestrate fiind cu arme,
ar fi
oare posibil s. supui cu forta asemenea natiuni dominatiei
www.dacoromanica.ro

334

V.

I. LENIN

unui organism social strain? Orice putere de stat se sprijina pe forte. armelor. Armata populara de astazi, datorita
unui mecanism iscusit, tot mai constituie o arme In mina
unei persoane, a unei familii sau clase, Intocmai ca i armata de cavaleri i mercenari din vremurile trecute. Armata

comunitatii democratice a societalii socialiste Ina' nu re-

prezinte altceva cleat un popor inarmat, pentru ca se compune

din oameni de inalta cultura, care lucreazfr. constringere in
ateliere obgtegti gi care participa din plin la activitatea ce se
desfagoara in toate domeniile vietii de stat. In aceste conditii
dispare orice posibilitate a unei dominatii nationale straine".

Toate acestea sint juste. In conditiile capitalismului

asuprirea nationala (si politica in general) nu poate fi lichidath. Pentru aceasta este necesarei desfiintarea claselor,

cu alte cuvinte realizarea socialismului. Dar, bazat pe

economic, socialismul nu se reduce nicidecum in intregime

numai la el. Pentru inlaturarea asupririi nationale este necesara o temelie
productia socialista
dar aceasta
remelie mai necesita i o organizare democratica a statului,
o armata democratica etc. Prin transformarea cap italismului In socialism, proletariatul creeaza posibilitatea inlatu-

tarii totale a asupririi nationale ; aceasta posibilitate va

deveni o realitate numai" numai !" In cazul and
va fi infaptuita pe deplin o democratie in toate domeniile,
inclusiv stabilirea frontierelor statului potrivit simpatiilor"

populatiei, inclusiv libertatea depline. de despartire. Pe

aceasta haz e. se va produce in, practice i, la rindul ei, inlatu-

rarea absolute.' a celor mai mici frictiuni nationale, a celei

mai mici neincrederi nationale, va avea loc o apropiere si
o contopire accelerate: a natiunilor, care se va desavlrgi prin

disparitia treptat a statului. Aceasta este teoria marxismului,

de care colegii nostri polonezi in mod gregit s-au indepartat.
2. ESTE OARE REALIZABILA" DEMOCRATIA
IN CONDITIILE IMPERIALISMTJLUI?

Toata polemica veche a social-democratilor polonezi

impotriva principiului autodeterminarii natiunilor are la
baza argumentul dupg. care autodeterminarea este irealizabila" in conditiile capitalismului. Inca in 1903, In comisia
Congresului al 11-lea al P.M.S.D.R. pentru elaborarea pro-

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

335

gramului, noi, iskritii, am luat In ris acest argument ci

am spus ca. el este o repetare a caricaturizarii marxismului

Mute'. de economisti" (de trist amintire). In tezele noastre
am analizat deosebit de amanuntit aceasta greeala, ci tocmai in aceasta problema, care constituie baza teoretica a intregii controverse, tovar4ii polonezi nu au vrut (sau nu au
putut?) s. raspuncla la nici unul dintre argumentele noastre.
Imposibilitatea realizarii autodeterminarii din punct
de vedere economic ar fi trebuit dovedita printr-o analiza
economical, dupa cum dovedim printr-o analiza economica
c. interzicerea macinilor sau introducerea banilor-munc
etc. shit irealizabile. Dar nimeni nici macar nu incearca
sa faca o astfel de analiza. i nimeni nu se va apuca sa

afirme c. macar intr-o singura tara s-ar fi izbutit sa se

introduca, cu titlul de exceptie", in conditiile capitalismului banii-muncV, aca cum o tara mica, cu titlul de exceptie, in epoca celui mai desantat iniperialism, a izbutit et
realizeze autodeterminarea irealizabi1, i aceasta chiar fr
razboi i revolutie (Norvegia, in 1905).

In general, democratia politic nu este decit una dintre formele posibile (deci, din punct de vedere teoretic,
normala pentru capitalismul pur") ale suprastructurii capitalismului. Dupa cum arata. faptele, atit capitalismul cit
ci imperialismul se dezvolt in conditiile oriceiror forme
politice, suborclonindu-ci-le pe toate. De aceea din punct de

vedere teoretic este fundamental greit a spune ca vreuna

dintre formele ci vreuna dintre revendicarile democratiei
slut irealizabile".
Faptul ca colegii polonezi n-au raspuns la aceste argumente ne face sa consideram incheiata discutia la acest
punct. Pentru a fi, ca s zicem aca, mai concreti, am afirmat cit se poate de concret c. ar fi ridicol" s. tagaduieti
c. restabilirea Poloniei este realizabila' acum, in functie
de momentele strategice etc. ale razboiului actual. N-a
urmat nici un raspuns!
Tovaracii polonezi au repetat pur ci simplu afirmatia
vadit greita ( II, 1.), spunind: in problemele privitoare
la anexarea de regiuni straine, formele democratiei politice
sint inlaturate; violenta MOO este aceea care hotarate...
Capitalul nu va lasa niciodata in seama poporului rezolvarea problemei frontierelor sale de stat"... Ca i cind
www.dacoromanica.ro

336

V.

I. LENIN

capitalul" ar putea vreodata. sa lase in seama poporului"

alegerea functionarilor sdi, care slujesc imperialismul! Sau
parch ar fi de conceput in general vreo solutie mai importanta in problemele democratice importante, ca, de pilda,

in cea a inlocuirii monarhiei cu republica, a armatei permanente cu militia fdra. violenta fatia!" Tovargii polonezi,
in mod subiectiv, doresc sa aprofundeze" marxismul, dar
ei fac aceasta intr-un mod cu totul nereuit. In mod obiectiv,
frazele lor despre imposibilitatea realizarii autodeterminarii
nu exprima decit oportunismul, pentru ca se presupune in

mod tacit ca. autodeterminarea este irealizabila" fr. o

serie de revolutii, dupa cum In conditiile imperialismului

irealizabila este intreaga democratie, toate revendicarile ei
in general.
Numai o singura data, la sfiritul II, 1, In rationamentele cu privire la Alsacia, au parasit colegii polonezi
pozitia economismului imperialist", abordind problemele
uneia dintre formele democratiei i dind un raspuns concret la ele Fara a se referi in general la economic". i tocmai aceasta tratare a problemei s-a dovedit a fi greit!
Ar fi particularist, nedemocratic" scrim ei ca alsacienii singuri, faral s. intrebe pe francezi, sa le impuna"
alipirea Alsaciei la Franta, fie chiar in cazul cind o parte
din Alsacia ar inclina spre germani i aceasta ar crea primejdia unui razboill I Ida o confuzie eft se poate de amuzanta:
autodeterminarea presupune (aceasta este limpede de la sine
i noi am subliniat-o in mod special in tezele noastre) liber-

tatea de a se despdrfi de statul asupritor; in politica nu

se obinuiete" sa se vorbeasc de faptul ca alipirea la un

anumit stat presupune consimtamintul acestuia, dupa cum
in economie nu se vorbete de cOnsimfamintul" capitalistului de a realiza profit sau de consimtamintul muncitorului
de a primi salariu! E ridicol s. vorbeti despre aceasta.
Dac eti om politic marxist, atunci, vorbind despre
Alsacia, trebuie s. ataci pe nemernicii din rindurile socialismului german pentru faptul c ei nu lupta pentru libertatea de despartire a Alsaciei, pe nemernicii din rindurile socialismului francez pentru faptul ca se impaca cu
burghezia francezd, care urmarete sa anexeze cu forta
intreaga Alsacie,
i pe unii i pe ceilalti pentru faptul
eti slujesc imperialismul tarii lor", temindu-se de un
www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIF.I ASUPRA AUTODETERMINARII

337

stat separat, fie el chiar mic; trebuie aratat En ce mod

socialitii, admitind posibilitatea autodeterminarii, ar re-

zolva in citeva s'aptarnini problema frA s incalce vointa

alsacienilor. A pune In loc de aceasta in discutie teribila
primejdie ca nu cumva francezii din Alsacia sa. se impure
Frautei, este o adevarata periL
3. CE ESTE ANEXIUNEA?

In tezele noastre am pus aceasta problema cit se poate

de raspicat ( 7) *. Tovarasii polonezi nu au raspuns la ea:
ei au ocolit-o, declarind stdruitor 1) ca sint impotriva anexiunilor i 2) explicind de ce stilt impotriva. Nici vorb6 ca
aceste probleme sint foarte importante. Dar acestea sint
alte probleme. Daca ne preocupalm eft de cit de aprofundarea teoretid. a principiilor noastre, de formularea lor clara
i precisa, nu putem ocoli problema anexiunii, din moment
ce aceastg. notiune figureaza in propaganda i agitatia
noastra politica. Dar ocolirea acestei probleme intr-o dis-

cutie colegiala nu poate fi interpretata altfel decit ca o

parasire a pozitiei.
De ce am pus aceasta. problema? Chid am pus-o, am
explicat aceasta. Pentru c protestul impotriva anexiunilor
nu este altceva decit recunoaterea dreptului la autodeterminare". Notiunea de anexiune cuprinde de obicei 1) notiunea de violenta' (alipirea fortata); 2) notiunea de asuprire de &Are o alt natiune (anexarea unei regiuni stretine"
etc.) 0. uneori 3) notiunea de incalcare a statu quoului**. Si acest lucru 1-am indicat in teze; i nici aceasta
indicatie a noastra nu a intimpinat vreo critica.
Se pune intrebarea: pot fi oare social-democratii impotriva violentei in general? E limpede cd nu. Prin urmare,
sintem impotriva anexiunilor nu pentru ea ele constituie o
violenta, ci dintr-o alta cauza oarecare. Social-democratii
nu pot fi de asemenea nici pentru statu quo. Oricum te-ai
suci, nu poti evita concluzia: anexiunea este Encalcarea
autodeterminarii natiunii, este stabilirea frontierelor statului
Empotriva vointei populagei.
* Vezi culegerea de fata, pag. 282-283.
situatia existenta.
Nola Trad.

**
22

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

338

V.

I. LENIN

A fi impotriva anexiunilor gnseanind a fi pentru dreptul la autodeterminare. A fi Impotriva mentinerii prin violenta a oricarei natiuni in cadrul unui stat dat" (am folosit
dinadins i aceasta formulare oarecum schimbata a aceleiai
idei a noastre din 4 al tezelor noastre*, i tovaraii
polonezi ne-au rdspuns aici foarte limpede, declarind In I,
4, la Inceput, ca slut Impotriva mentinerii prin violenta a

natiunilor asuprite In cadrul statului care anexeaze)

aceasta este egal cu a Ji pentru autodeterminarea natiunilor.

Nu vrem s iscam dispute In jurul cuvintelor. Dac

exista un partid care sa sustina In programul sau (sau Intr-o rezolutie obligatorie pentru toti, forma nu importa) ca
este Impotriva anexiunilor", Impotriva mentinerii prin violenta a natiunilor asuprite in cadrul statului propriu, declaram ca principial sIntem. pe deplin de acord cu acest
partid. Ar fi o absurditate sa ne cramponam de cuvintul
autodeterminare". i daca In partidul nostru se vor gasi
oameni care sa vrea sa schimbe In acest sens cuvintele,
formularea 9 al programului partidului nostru, vom considera ca divergenta cu aceVi tovarasi nu este de loc principiali
E vorba numai de claritate politica i de aprofundare
teoretica a lozincilor noastre.
In discutiile verbale cu privire la aceasta chestiune a
carei Insemnatate nimeni nu o contesta mai ales acum, In
conditiile razboiului s-a folosit urmatorul argument (noi
nu 1-am gasit In presa): protestul tmpotriva unui anumit
ran nu inseamna neaparat admiterea unei notiuni pozitive
care s excluda rhul. Argumentul este 17-Mit inconsistent i,

probabil, ca tocmai de aceea n-a fost reprodus nicaieri in

presa. Daca partidul socialist declard ca este impotriva
mentinerii prin violenta a natiunii asuprite In cadrul statului
care anexeaza", acest partid se obligd prin aceasta sd re-

. nunp la mentinerea prin violenld atunci chid va lua puterea.

Nu ne lndoim nici un moment ca., dad. mline Hindenburg va invinge pe jumatate Rusia, i o expresie a acestei
semivictorii va fi (in legatura cu dorinta Angliei i a Frantei
de a slabi putin tarismuI) un nou stat polonez, pe deplin
* Vezi culegerea de fatl, pag. 278.
Nota Red.
** Impotriva anexiunilor vechi 81 noi"
acest lucru a fost formulat de
K. Radek intr-unul din articolele sale publicate In Berner Tagwacht" (SanNota Trad.).
tinela de la Barna".

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARTI

839

realizabil" din punctul de vedere al legilor economice ale

capitalismului i ale imperialismului, i daca' mai tirziu,
poimline, revolutia socialista va birui la Piter, Berlin si
guvernul socialist polonez, asemenea celui rus
Varsovia,
i celui german, va renunta 1a mentinerea prin violence
in cadrul statului polonez" a ucrainenilor, sA zicem. Daca
din acest guvern vor face parte membri ai redactiei ziarului
Gazeta Robotnikza", ei 1i vor sacrifica, Mra indoial,
tezele", si prin aceasta vor dezminti teoria" ca societatii
socialiste nu i se poate aplica principiul dreptului la autodeterminare". Daca am crede altfel, am pune la ordinea zilei
nu o discutie tovArAeascA cu social-democratii din Po Ionia,

ci o lupta necrutatoare impotriva lor ca sovinisti.

SO presupunem c ies in strada in indiferent ce ora

european si declar in public, apoi repet In ziare un protest" Impotriva faptului ca nu mi se ingaduie sa cumpar
un om ca sclav. Nu incape indoiala ea lumea va fi indreptatit BA ma considere proprietar de sclavi, adept al principiului, sau, daca vreti, al sistemului sclaviei. Ca simpatiile mele fag de sclavie Imbraca forma negativa a unui
protest, i nu o forma pozitiva (sint pentru sclavie"),
aceasta nu va inela pe nimeni. Protestul" politic este pe
cieplin echivalent cu programul politic; lucrul acesta este
atIt de evident, hien ti-e i penibil s te vezi nevoit a-1
explica. In orice caz, sintem ferm convinsi c cel putin
din partea stingii zimmerwaldiene nu vorbim despre

toti zimmerwaldienii, pentru ca printre ei se afla Martov si

alti kautskisti nu vom intimpina proteste", daca vom

spune c In Internationala a III-a nu vor avea ce cauta

oameni in stare sa desparta protestul politic de programul

politic, sal le opuna unul celuilalt etc.
Nedorind sa iscam dispute In jurul cuvintelor, ne vom
permite BA' ne exprimam speranta ferma cal social-democratii polonezi vor cauta in curind sA formuleze in mod ofi-

cial atit propunerea lor de a Inlatura 9 din programul

partidului nostru (ca si dintr-al lor), precum si din programul Internationalei (rezolutia (ongresului de la Londra
din 1896), oft i definitia lor asupra ideilor politice respective

despre anexiunile vechi si noi" si despre mentinerea prin

violenta a natiunii asuprite in cadrul statului care anexeaze. S trecem la problema urmatoare.
22*

www.dacoromanica.ro

A4M

v. /. LRNIM

4. PENTRU ANEXIUNI SAU IMPOTRIVA ANEXIUNILOR?

In 3 din piimul capitol al tezelor lor, tovarasii polonezi declara eft se poate de categoric c sint impotriva
oricaror anexiuni. Din pacate, In 4 al aceluiasi capitol
gasim afirmatii pe care sintem nevoiti sh le consideram
anexioniste. Aest Incepe cu urmatoarea... cum sa-i spunem mai delicat?... fraza ciudata.':
Punctul de plecare al luptei social-democratiei impotriva anexiunilor, impotriva mentinerii prin violenta a natiunilor asuprite In cadrul statului .care anexeaza 11 constituie

respingerea oriceirei apdrciri a patriei (sublinierea este a

autorilor), aphrare care ln epoca imperialismului inseamna
apararea drepturilor propriei burghezii la asuprirea si jefuirea popoarelor straine"...
Ce-i asta? Cum vine asta?
Punctul de plecare al luptei impotriva anexiunilor 11
constituie respingerea oricdrei aparari a patriei"... Dar si
orice razboi national, i orice rascoala nationala pot fi
considerate
i ping acum se obisnuia in general a le
considera
ca aparare a patriei" ! Sintem Impotriva
anexiunilor, dar... intelegem aceasta in sensul c sintem im-

potriva unui razboi al celor anexati pentru eliberarea lor de

sub jugul celor care i-au anexat, ea sintem impotriva unei

rbcoale a celor anexati In scopul eliberarii de sub jugul

celor care i-au anexat ! Oare nu este aceasta o afirmatie
anexionista?

Autorii tezelor 1si motiveaza afirmatia... ciudata in

felul urmator: On era imperialismului" apararea patriei
Inseamna apararea drepturilor propriei burghezii la asuprirea popoarelor straine. Dar aceasta este just numai in
,

ceea ce priveste razboiul imperialist, adica razboiul dintre

puteri sau grupuri de puteri imperialiste, atunci cind
ambele pri beligerante nu numai cA asupresc popoare
straine", dar si poarta razboi in scopul de a putea fiecare
sa asupreasca mai ;mate popoare straine !
Se vede c autorii pun problema apararii patriei" cu

totul altfel decit o pune partidul nostru. Noi respingem

teoria apararii patriei" ln razboiul imperialist. Aceasta s-a

spus cit se poate de limpede atit in manifestul Comitetului
Central al partidului nostru cit si ln rezolutiile de la Bernam,
www.dacoromanica.ro

nILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARIf

841

reprocluse in brosura Socialismul i ra'zboiul", care a apArut

atit in limba german cit si in cea francezA. Am subliniat
acest lucru de cloud ori i In tezele noastre (adnotArile la

4 si la 6)*. Probabil eh' autorii tezelor poloneze res-

ping apArarea patriei En general, adici En cazul unui raboi

nalional, considerind, poate, c. On era imperialismului"

posibilitatea unor rAzboaie nationale este exclusii. Spunem:

poate", pentru chi in tezele lor tovaralsii polonezi nu au

expus o astfel de pArere.

AceastA pArere este exprimat clar In tezele grupului

german Internationala" i In brosura lui Junius, cAreia
Ii consacram un articol special**. Vom observa In completarea celor spuse acolo cg. rAscoala nationala' a unei
regiuni anexate sau a unei tAri anexate impotriva tArii care
le-a anexat poate fi denumitA tocmai rAscoal, si nu rAzboi
(am auzit o astfel de obiectie i, de aceea, o reproducem,

desi considerAm aceasta discutie pe tema termenilor ca

fiind lipsitA de seriozitate). /n oHce caz, este problematic

s aibA cineva curajul de a tAgAdui c. Belgia, Serbia, Galitia, Armenia, anexate, vor denumi rAscoala" lor impotriva celor care le-au anexat apArare a patriei" si c aceast
denumire va fi, just.? Reiese c4 tovarAsii polonezi slnt impotriva unei astfel de rAscoale pe motiv cA in aceste tri
anexate existA de asemenea o burghezie care de asemenea
asupreste popoare strAine, sau mai exact: poate sA. asupreascA,

pentru cA este vorba numai de dreptul ei la asuprire".

Prin urmare, pentru aprecierea unui rAzboi dat sau a unei

rAscoale date se ia nu continutul lor social real (lupta unei

natiuni asuprite impotriva natiunii asupritoare, pentru

eliberarea sa), ci eventuala exercitare de care burghezia
astAzi asuprit a dreptului" ei la asuprire". DacA Belgia,
s zicem, va fi anexat in 1917 de Germania, iar In 1918
se va rascula pentru eliberarea sa, tovarAsii polonezi vor
fi impotriva rAscoalei pe motiv c burghezia belgiana" are
dreptul s asupreascA. popoare strAine" !

In acest rationament nu existA in general nici un dram

nici de marxism, nici de revolutionarism. Pentru a nu trAda
socialismul, noi trebuie s sprijinim orice rAscoal impo-

triva dusmanului nostru principal, burghezia din statele

* Vezi culegerea de fald, pag. 279 81 281.
Nota Red.
** Vez1 culegerea de fata, pag. 313-328.
Nota Red.

www.dacoromanica.ro

842

V.

I. LENIN

maH, dug aceasta nu este o rscoall a clasei reactionare.

Refuzind s sprijinim rascoala regiunilor anexate, noi, in
mod obiectiv, devenim anexionisti. Tocmai In era imperialismului", care este era revolutiei sociale ce incepe,
proletariatul va sprijini astazi cu o energie deosebia rdscoala regiunilor anexate, pentru ca miMe sauchiar simultan sa". atace burghezia marii" puteri, burghezie slabita
de aceasa. rgscoal.
TovarAsii polonezi ins6 merg si mai departe In anexionismul lor. Ei sint nu numai Impotriva unei rascoale a
regiunilor anexate, ci impotriva oricarei restabiliri a independentei lor, fie si prin mijloace pasnice ! Ascultati:
DeclinInd orice rAspundere pentru urmarile politicii
de asuprire a imperialismului i luptind impotriva lor In
modul cel mai dirz, social-democratia nu actioneazd tn
nici un chip pentru stabilirea unor noi stilpi de frontierd
in Europa, pentru restabilirea celor doboriti de imperialism"
(subliniat de autori).

Astgzi imperialismul a doborit stilpii de frontierV

dintre Germania si Belgia dintre Rusia Galitia. Socialdemocratia internationala trebuie a. fie, vedeti dv., impotriva restabilirii lor In general, indiferent de felul In care
s-ar face aceasta. In 1905, In era imperialismului", cind
dieta autonomA a Norvegiei a proclamat desphirtirea de
Suedia, iar razboiul Suediei Impotriva Norvegiei pe care
11 propovkluiser reactionarii din Suedia, nu a izbutit, atIt
din cauza Impotrivirii muncitorilor suedezi eft si din cauza
situatiei imperialismului international, social-democratia
ar fi trebuit s5. fie impotriva desprtirii Norvegiei, pentru oh

aceasta ar fi insemnat, Mra IndoialA, stabilirea de noi

stilpi de frontier in Europa"! !

Acesta nu este altceva decit un anexionism direct,

fatis. Nu este nevoie

sA-1

combatem, el se combate prin sine

Insusi. Nici un partid socialist nu se va Incumeta s se

situeze pe aceastai pozitie: sIntem Impotriva anexiunilor

In general, dar pentru Europa sanctionalm anexiunile

sau ne Impaca'm cu ele, din moment ce ele au fost

fdcute"...

Trebuie s ne oprim doar asupra izvoarelor teoretice

ale greselii care a dus pe tovargsii nostri polonezi la o...
imposibilitate" atit de evidentA. Despre lipsa de temei a
www.dacoromanica.ro

BILANTUL rnsCUTIEI AstInIZA AUTODEMRMINATot

343

excepthrii ,Europei" vom vorbi mai jos. Urmatoarele doua

fraze din teze arata celelalte izvoare ale greelii:
...Acolo unde roata imperialismului a trecut peste un
stat capitalist gata constituit, apasIndu-1, acolo se produce
sub o forma. bestiala de asuprire imperialista o concentrare
politica i economica a lumii capitaliste, care pregatete
socialismul"...
Aceasta justificare a anexiunilor Inseamna struvism, ci
nu marxism. Social-democratii ruci care-ci mai amintesc

perioada 1890-1900 din Rusia cunosc bine acest fel de

denaturare a marxismului, comun d-lor Struve, Cunow,
Legien & Co. Tocmai despre struvictii germani, asa-zisii
sodial-imperialiti", citim intr-o alta teza (II, 3) a tova-

racilor polonezi:

...(Lozinca autodeterminarii) da social-imperialitilor

posibilitatea s prezinte, demonstrind caracterul iluzoriu
al acestei lozinci, lupta noastra impotriva asupririi nationale ca fiind un sentimentalism nejustificat din punct de
vedere istoric, i prin aceasta s. submineze incredereaproletariatului In caracterul ctiintific al programului socialdemo cr at"...

Aceasta inseamna cal autorii considera pozitia struvictilor germani ca fiind ctiintifica"! Felicitrile noastre.
Numai c un mic amanunt" darima acest argument

uimitor, care reprezinta pentru noi primejdia ca alde Lensch,

Cunow ci Parvus ar apea dreptate, iar noi nu, ci anume:

Lenschii sint oameni consecventi in felul lor, ci in numerele 8-9 ale revistei coviniste germane Clopotul" am
citat dinadins tocmai aceste numere in tezele noastre
Lensch demonstreaza simultan atit lipsa de temei ctiintific" a lozincii autodeterminarii (se vede ca social-democratii polonezi au considerat aceastd argumentare a lui
Lensch ca fiind irefutabila, dupa cum rezulta din rationamentul citat de noi din tezele lor...), ci4i lipsa de temei
tiintific" a lozincii: impotriva anexiunilor !!
Pentru c Lensch a inteles foarte bine adevarul simplu
pe care I-am demonstrat colegilor polonezi, dar la care
acectia nu au vrut sa raspunda, ci anume ca nu exista deosebire nici economica, nici politica", nici, In general,
logica intre recunoacterea" autodeterminarii qi protestul"
impotriva anexiunilor. Daca tovaracii polonezi considera
www.dacoromanica.ro

344

V.

i. LENIN

argumentele Lenschilor impotriva autodetermindrii ca fiind

irefutabile, atunci trebuie s admita i faptul cal Lenschii
Indreaptd toate aceste argumente i lmpotriva luptei contra
anexiunilor.
Greeala teoreticd care std la baza tuturor rationamentelor colegilor noOri polonezi i-a adus pind la a fi anexionifti
inconsecvenli.
5. DE CE ESTE SOCIAL-DEMOCRATIA
IMPOTRIVA ANEXIUNILOR?

Din punctul nostru de vedere rAspunsul este limpede:

pentru cd anexiunea incalcd dreptul natiunilor la autodeterminare, sau, cu alte cuvinte, pentru cd. constituie una din
formele de asuprire natdonald.
Din punctul de vedere al social-democratilor polonezi
trebuie sd se explice En mod special de ce sintem impotriva
anexiunilor, i aceste lamuriri (I, 3. din tezp) Ii Incurc in
mod inevitabil pe autori intr-o noud serie de contradictii.

Ei aduc doud argumente pentru a justifica" de ce (in

ciuda argumentelor fundamentate In mod tiintific" de
Lenschi) sintem impotriva anexiunilor. Primul argument:
Afirmatiei eh' anexiunile din Europa shit necesare

pentru a consolida din punct de vedere militar victoria unui

stat imperialist, social-democratia Ii opune faptul c anexiunile nu fac decit sd. adinceascd antagonismele i prin aceasta
sd sporeascd pericolul unui rdzboi"...
Acest rdspuns dat Lenschilor nu este satisfAcdtor pentru

cd principalul argument al acestora este nu necesitatea

militard, ci caracterul economic progresist al anexiunilor,
ceea ce, In conditiile imperialismului inseamnd concentrare.
Unde este aici logica, dacA social-democratii polonezi admit
caracterul progresist al unei astfel de concentrdri, refuzind

s. restabileasca tn Europa stilpii de frontierd doboriti de

imperialism, i se ridicd totodat impotriva anexiunilor?

Mai departe. Pericolul ceiror rdzboaie Ii sporesc anexiunile? Nu al celor imperialiste, pentru cd. acestea shit generate de alte cauze ; principalele antagonisme in actualul
rzboi imperialist shit, incontestabil, antagonismele dintre
Anglia ci Germania, dintre Rusia i Germania. Aici nu au
fost i nu shit anexiuni. Este vorba de sporirea pericolului
www.dacoromanica.ro

BILANTUL D1SCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

g46

unor rzboaie nalionale i al unor ra'scoale nationale. Dar

cum se poate, pe de o parte, sal declari c In era imperialismuluic razboaiele nationale sint imposibile, iar pe de
alt5. parte, sa" vorbe0i de pericolul" unor razboaie nationale? Aceasta nu este logic.
Al doilea argument. Anexiunile creeazal o prapastie
intre proletariatul natiunii dominante i proletariatul natdunii asuprite"... proletariatul natiunii asuprite s-ar uni
cu propria burghezie i ar vedea un duman in proletariatul
natiunii dominante. In locul luptei de dual Internationale

a proletariatului impotriva burgheziei internationale ar

surveni o sciziune In rindurile proletariatului, o pervertire

ideological a lui"...
ImpArtglim 1ntru totul aceste argumente. Dar este oare
logic ca, intr-una i aceeai problemal, in acelai timp sa
formulezi argumente care BA' se excluda reciproc? La 3
din capitolul 1 al tezelor citim argumentele dupal care anexiunile ar constitui cauza sciziunii proletariatului, iar imediat,
la 4, ni se spune c in ceea ce privete Europa trebuie sti

fii impotriva anurarii anexiunilor sdvirite pentru educarea maselor muncitoare ale natiunilor asuprite ci asupritoare in vederea unei lupte solidare". Daca anularea
anexiunilor este un sentimentalism" reactionar-,- atunci nu
pot fi aduse argumente in favoarea faptului c anexiunile
sap o prApastie in rindurile proletariatului" i 11
scindeazal", atunci, dimpotrival, anexiunile trebuie sal fie
considerate ca fiind o condi-tie de apropiere a proletariatului

de diferite natiuni.
Noi spunem: pentru ca s putem savirci revolutia
socialista gi rasturna burghezia, muncitorii trebuie sal se
uneasc mai still's i acestei uniri mai strinse Ii servecte
lupta pentru autodeterminare, adic a 1mpotriva anexiunilor.
Noi sintem consecventi. Tovarcii polonezi Ins, afirmind

c anexiunile din Europa nu pot fi anulate", afirmind c

rzboaiele nationale nu grit posibile", 1c dau singuri la
cap atunci clnd se ridical Impotriva" anexiunilor, folosind
tocmai argumente care sint in favoarea razboaielor nationale ! Folosind tocmai argumente cum ea anexiunile tngreuiazei apropierea ci unirea muncitorilor de diferite natiuni !

Cu alte cuvinte: pentru a combate anexiunile, social-

democra-tii polonezi se vald nevoiti sa foloseascal argumente

www.dacoromanica.ro

P46

V.

I. LENIN

care fac parte dintr-un bagaj teoretic pe care tot ei 11 resping principial.
i mai evident Inca acest lucru iese la iveala in problema coloniilor.
6. COLONIILE POT FI OARE OPUSE EUROPEI"
IN ACEASTA PRO BLEMA?

In tezele noastre se arata c revendicarea de eliberare

imediata a coloniilor este tot atit de irealizabila" (adica
irealizabila fr o serie de revolutii i netrainica fail so-

cialism) in conditiile capitalismului ca i autodeterminarea

natiunilor, alegerea functionarilor de care popor, republica
democratica etc.,
iar pe de alta parte ca revendicarea
de eliberare a coloniilor nu este altceva decit recunoaterea
dreptului natiunilor la autodeterminare".

Tovaraii polonezi nu au raspuns la nici unul dintre

aceste argumente. Ei au incercat sa Lea o deosebire intre
Europa" i colonii. Ei devin anexionivti inconsecventi numai pentru Europa, renuntInd la anularea anexiunilor din
moment ce acestea au fost savirite. Pentru colonii ins,
ei cer categoric: afara din colonii!"
Socialitii ruqi trebuie sa ceara: afara din Turkestan,
din Hiva, din Buhara etc.", dar dacA ar cere aceeatii libertate de despartire pentru Polonia, Finlanda, Ucraina etc.,
ei ar da dovada, chipurile, de utopism", de sentimentalism" netiintific" etc. Socialktii englezi trebuie [54 ceara:

afara din Africa, din India, din Australia", dar nu din

Irlanda. Prin ce motive teoretice poate fi explicata aceasta

deosebire care este atIt de greOta incit bate la ochi? Aceasta
intrebare nu poate fi ocolita.
Principala bur a adversarilor autodeterminarii consta
in aceea c acest lucru este irealizabil". Aceeai idee putin
nuantata o exprima referirea la concentrarea economica
politica".
E limpede ca concentrarea se produce si prin anexarea
de colonii. Deosebirea economica dintre colonii i popoarele
europene
cel putin majoritatea acestora din urma

consta inainte in faptul ca coloniile erau antrenate in

schimbul de marfuri, dar nu i in productia capitalista.
Imperialismul a schimbat aceasta situatie. Imperialismul
www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

347

inseama., printre altele, export de capital. Productia capitalist6. se introduce In colonii din ce in ce mai accelerat.
Acestea nu pot fi smulse din ghiarele dependentei fat5. de
capitalul financiar european. Din punctul de vedere militar,
ca i din punctul de vedere al expansiunii (al extinderii),
despartirea coloniilor este realizabilg, ca regul general,

numai In conditiile socialismului, iar In conditiile capitalismului acest lucru este posibil fie ca o exceptie, fie cu pretul

unei serii de revolutii ci fl.scoale atit in colonii cit i in

metropola.

In Europa natiunile dependente sint In majoritatea

cazurilor mai dezvoltate din punct de vedere capitalist (deci

nu toate: albanezii, numeroase nationalitbiti neruse din

Rusia) cleat In colonii. Dar tocmai acest fapt provoac . o

mai puterniaripostA Impotriva asupririi nationale i anexiunilor ! Tocmai din aceasta caua. dezvoltarea capitalismului
este mai asiguratti In Europa, indiferent de conditiile poli-

tice, chiar i in cazul unei despgrtiri, decit in colonii...

Acolo spun tovarii polonezi despre colonii (I,4) capi-

talismul mai are de rezolvat problema dezvoltArii de sine

stattoare a fortelor de productie"... In Europa acest lucru
este i mai vizibil: in Po Ionia, In Finlanda, in Ucraina ci
in Alsacia capitalismul dezvolt6, fra." indoial, fortele de
productie mai intens, mai rapid i mai independent decit In
India, In Turkestan, In Egipt i In alte colonii de cel mai
pur tip. Nici dezvoltare de sine stagoare, nici orice altA.
dezvoltare, in general, In societatea bazat pe productia de
mairfuri nu este posibil Mil capital. In Europa natiunile
dependente au atit un capital propriu cit i posibilitatea
de a si-1 procura cu ucurint in cele mai variate conditii.
Coloniile nu au sau aproape c. nu au un capital propriu, iar
colonia nu poate sg. i-1 procure In conditiile de dominatie

a capitalului financiar decit In cazul unei subordonri

politice. Aca stind lucrurile, ce inseamna, acadar, cerinta

de eliberare imediat4. ci neconditionat a coloniilor? Nu
este oare limpede c ea este mult mai utopia." In sensul

vulgar, marxist"-caricatural al cuvintului utopie", In

sensul in care Ii folosesc d-nii Struve, Lensch, Cunow i,

din p6cate, urmindu-i, ci tovar4ii polonezi? Prin uto7

pisrn" se Intelege aici propriu-zis abaterea de la ceea ce este

obienuit din punctul de vedere al filistinului, inclusiv tot

www.dacoromanica.ro

348

V.

1. LENIA

ce este revolutionar. Dar miscArile revolutdonare orice

formg. ar avea ele inclusiv cele nationale shit In con-

ditiile din Europa mai posibile, mai realizabile, mai

perseverente, mai constiente, mai greu de invins decit In

colonii.
Socialismul
spun tovara'sii polonezi (I, 3)
va sti
s'a* dea popoarelor nedezvoltate din colonii un ajutor cultural
dezinteresat, fdrei a le domina". Aceasta este absolut exact.

Dar ce motive anume ne-ar face s5. credem c o natiune

mare, un stat mare, trecind la socialism, nu va sti s. atrag6

o natiune mica, asuprit din Europa printr-un ajutor

cultural dezinteresat"? Tocmai libertatea de despartire,
pe care social-democratii polonezi o dau" coloniilor, este
aceea care va atrage la o alianta cu statele socialiste mari

natiunile asuprite mici din Europa, dar culte si exigente

din punct de vedere politic, deoarece In conditiile socialis-

mului un stat mare va Insemna: atitea ore de lucru pe zi

mai putin, atita c4tig mai mult pe zi. Masele muncitoare
care se elibereaz de sub jugul burgheziei por neizui din
toate puterile lor spre o aliang i o contopire cu natiunile
socialiste mari si Inaintate, pentru a obtine acest ajutor
cultural", cu conditia Insa ca asupritorii de ieri s nu ofen-

seze sentimentul democratic foarte dezvoltat de autorespect al unei natiuni asuprite vreme Indelungat, s
i se acorde egalitate in toate privintele, inclusiv In constructia de stat, in Incercarea de a construi un stat pro-

priu". In conditiile capitalismului, aceast Incercare" inseamn rzboaie, izolare, egoism Ingust al natiunilor mici
privilegiate (Olanda, Elvetia). In conditiile socialismului,
masele muncitoare Insesi nu vor accepta nicaieri aceast
situatie de inchistare din motivele pur economice mentionate mai sus, iar diversitatea de forme politice, libertatea
de desprtire de stat, experienta construirii unui stat,
toate acestea vor constitui
pana cnd in genere nu vor
disparea toate statele baza unei vieti culte si bogate,
chezasia accelerarii procesului de apropiere si de contopire
liber consimtita a natiunilor.
LuInd coloniile separat si opunIndu-le Europei, tovarasii polonezi cad intr-o contradictie care darima dintr-o
data intreaga lor argumentare eronata.
www.dacoromanica.ro

litLANML biseuriti AAtiPPA AUTOSVTEPMINAPIt

840

7. MARXISM SA1J PROIJDHONISM?

Referirea noastr la punctul de vedere al lui Marx In

problema separrii Irlandei este combrauta' de tovarcii
polonezi, prin exceptie, nu in mod indirect, ci direct. In ce
constA ins a". obiectia lor? Referirea la atitudinea lui Marx

in perioada 1848-1871 n-ar avea, dup Orerea lor, nici

cea mai mia. valoare". Aceasta extrem de minioasa ci

hoarit declaratie este motive-L prin aceea ca". Marx s-a

pronuntat concomitent" impotriva tendintelor de indepen-

denta ale cehilor, slavilor de sud etc."5'

Aceasta argumentare este extrem de mInioasa tocmai

pentru ca este deosebit de neintemeiat6. Din spusele marxictilor polonezi rezulta c5. Marx ar fi fost pur ci simplu
un confuzionist care ar fi sustinut concomitent" lucruri
contrarii! Aceasta este cu totul inexact ci nu contine nimic
marxist In ea. Tocmai necesitatea unei analize concrete",
pe care tovarAcii polonezi o invocA, dar nu o fac, ne obliga

s6 examinOn chestiunea: oare nu cumva atitudinile diferite adoptate de Marx fag de diferitele miccari nationale"
concrete proveneau din una i aceeafi conceptie socialista
asupra lumii?
Precum se etie, Marx a fost pentru independenta
Poloniei, situlndu-se pe punctul de vedere at intereselor

democratiei europene care lupta impotriva fortei ci a influen-

ei
s-ar putea spune: Impotriva autoputerniciei ci a influentei reactionare predominante a tarismului. Justetea acestui punct de vedere a cdpalat cea mai concret ci
realg. confirmare in 1849, chid armatele feudale rusecti au
zdrobit miccarea insurectionala revolutionar-democratia
ci de eliberare national din Ungaria. Si de atunci pind
pin In
la moartea lui Marx, ci chiar pink' mai tirziu
1890, cind a izbucnit primejdia unui rrizboi reactionar al
tarismului, aliat cu Franta impotriva Germaniei neimperialiste ci independente din punct de vedere national Engels a fost In primul rind pentru lupta impotriva tarismului.
Din acest motiv, ci numai din acest motiv, au fost Marx ci
Engels impotriva miccarii nationale a cehilor ci slavilor
de sud. Simpla cunoactere a celor scrise de Marx ci Engels
In 1848 ci 1849 va arata tuturor acelora care se intereseaz
de marxism nu pentru a-1 repudia, & Marx ci Engels

www.dacoromanica.ro

350

V.

I. LENIN

opuneau atunci in mod direct i categoric intregi popoare

reactionare", care erau avanposturi ruseti" in Europa,

popoarelor revolutionare", ca germanii,polonezii i maghia-

rii. Acesta e un fapt. Si acest fapt a fost indicat atunci

indiscutabil in mod just: in 1848 popoarele revolutionare au
luptat pentru libertate, al carei principal duman era taris-

mul, iar cehii i alte popoare erau intr-adevar popoare

reactionare, avanposturi ale tarismului.

Ce ne arata, aadar, acest exemplu concret,, pe care,
daca irrem sa raminem credincioi marxismului, trebuie sa-1
analizam in mod concret? Doar faptul ca: 1) interesele eliberdrii citorva popoare mari i foarte mari din Europa
sint mai presus de interesele miparii de eliberare a unor
natiuni mici ; 2) ca. revendicarea democratiei trebuie sa fie
privita pe Beall europeana, acum trebuie spus: pe scara mondiala, i nicidecum izolat.
Nimit mai mult. Nici umbra de dezicere de la principiul
socialist elementar, pe care polonezii 11 uita i caruia Marx
i-a fost totdeauna credincios, i anume c. nu poate fi liber
un popor care asuprete alte popoare. Dac situatia con-

creta in fata careia se afla Marx in perioada influentei

predominante a tarismului In politica internationala s-ar
repeta, de pilda, in sensul ea unele popoare ar incepe revolutia socialista (precum fusese inceputa in 1848 in Europa revolutia burghezo-democratica), iar alte popoare ar
deveni stilpii principali ai reactiunii burgheze,
va trebui
ca ci noi s fim pentru un razboi revolutionar impotriva
acestora din urma, pentru zdrobirea" lor, pentru nimicirea
tuturor avanposturilor lor, indiferent de micile miccari
nationale ce vor fi fost invocate. Prin urmare, nu trebuie

eft* de putin sa dam la o parte pildele date de tactica

lui Marx ceea ce ar insemna sa adoptam marxismul In

vorbe, iar in fapt sa rupem cu el ci din analiza lor conretti sa tragem invataminte pretioase pentru viitor. Diferitele revendichri ale democratiei, inclusiv autodeterminarea,

nu constituie un absolut, ci numai o particicci a miccarii

democratice generale (in prezent: socialiste generale) mondiale. Este posibil ca in unele cazuri concrete particica
sa villa in contradictie cu intregul; in acest caz ea trebuie s

fie respinsa. S-ar putea intimpla ca miparea republicana

dintr-o tara oarecare sa nu fie decit un instrument al inwww.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

351

trigilor clericale sau financiare-monarhiste ale altor VAri.

In acest caz va trebui se: nu sustinem aceastA micare concret, dar ar fi caraghios ca din acest motiv sA Inlturtim
din programul social-democratiei internationale lozinca republicii.
Cum anume s-a schimbat din 1848-1871 pia. ln 1898
1916 situatia concrea (iau cele mai mari jaloane ale imperia-

lismului: perioada de la rAzboiul imperialist spanioloamerican 'Ana la raboiul imperialist european)? Este

ne1ndoielnic i ineontestabil cA tarismul a ineetat de a mai

fi principalul reazem al reactiunii, in primul rind, da-

toritA faptului cA el este sustinut de capitalul financiar international, In special de cel francez ; in al doilea rind, datorit evenimentelor din 1905. Atunci, sistemul marilor state
nationale
democratiile europene
aducea lumii, in pofida tarismului, democratie i socialism*. Marx i Engels
n-au apucat imperialismul. Acum s-a format un sistem al

unui pumn de mari" puteri imperialiste (5-6 la numAr),

fiecare dintre ele asuprind natiuni strAine, asuprire care este

totodatai una dintre cauzele intirzierii artificiale a cAderii

capitalismului, ale sustinerii artificiale a oportunismului i
sociallovinismului natiunilor imperialiste, care dominA
lumea. Atunci, democratia Europei apusene, care aducea
eliberarea marilor natiuni, era impotriva tarismului, care
folosea unele mici micAri nationale In folosul reactiunii.
Acum, alianta dintre imperialismul tarist i imperialismul
european, lnaintat din punct de vedere capitalist, alianta
intemeiatA pe asuprirea generala de cAtre aceste imperialisme a unui ir de natiuni, se opune proletariatului socialist,

scindat In proletariatul ovinist, social-imperialist"

proletariatul revolutionar.
Iat in ce constA schimbarea concreta a situatiei, schimbare ignorat tocmai de social-democratii polonezi, con* In Arhivele istoriei socialismului" ale lui Griinberg (1916, I), Rea-

zanov a publicat un foarte interesant articol serfs de Engels In 1866 cu

privire la problema poloneza. Engels subliniazii necesitatea recunoasterii de

catre proletariat a independentei politica 151 a autodeterminarii" (right to

dispose of itself) marilor natiuni ale Europei, relevInd absurditatea principiului nationalitatilor" (mai ales In acceptiunea lui bonapartista), adica
Punerea pe picior de egalitate a oricarei natiuni mici cu aceste natiuni mari.
afirma Engels
este posesoarea unor enorme proprietati furate"
Rusia
(a did{ natiunile asuprite), pe care In ziva socotelilor;va trebuisS le restitule"152,
bonapartismul, si tarismul folosesc In favoarea lor i impolriva democratiei

europene nalcile miscari nationale,

www.dacoromanica.ro

362

V.

I. LENIN

trar promisiunii lor de a fi concreti! De aici rezulta i o

schimbare concreta in aplicarea acelorai principii socialiste: atunci, in primul rind se punea problema Impotriva
tarismului" (gi lmpotriva unor mici miscri nationale folosite de acesta, In sens antidemocratic) si pentru marile popoare revolutionare din Apus. Acum, problema se pune impotriva frontului unic format al puterilor imperialiste, al
burgheziei imperialiste, al social-imperialistilor, pentru folosirea in favoarea revolutiei socialiste a tuturor mipArilor
nationale indreptate impotriva imperialismului. Cu cit are
acum un caracter mai net lupta proletariatului impotriva
frontului comun imperialist, cu atIt este mai actual, evident,
principiul internationalist: nu poate fi liber un popor care
asuprecte alte popoare".
In numele revolutiei sociale, pe care o inteleg in mod
doctrinar, proudhonitii au ignorat rolul international al
Poloniei i au Mcut abstractie de miccarile nationale. In
mod tot atit de doctrinar se comporta i social-democratii
polonezi, care sparg frontul international al luptei impo-

triva social-imperialitilor, dind (din punct de vedere

obiectiv) ajutor acestora prin ovAielile lor In problema

anexiunilor. Caci tocmai frontul international al luptei pro-

letare a suferit schimbari In raport cu pozitia concret6 a natiunilor mici: pe atunci (1848-1871) natiunile mici aveau
rolul de eventuale aliate fie ale democratiei apusene" i
ale popoarelor revolutionare, fie ale tarismului ; acum
(1898-1914) micile natiuni nu mai au acest rol; actualul
lor rol este un izvor de alimentare a parazitismului i deci
a social-imperialismului marilor natiuni dominante". Nu
importa dac4 pin la revolutia socialist se vor fi eliberat
1,iso sau 1/no din natiunile mici, ci imporM faptul c6 In
epoca imperialista proletariatul este, din cauze obiective,
Imprtit in dou6 tabere internationale, dintre care una este
pervertia prin Mrimiturile ce cad de la masa burgheziei marilor puteri dominante printre altele, ci datorit dublei
ci triplei exploatAri a natiunilor mici, iar cealalt nu
poate sa se elibereze ea insa0 MrA a elibera micile natiuni,
MA a educa masele in spirit antipvin, adic antianexionist,
cu alte cuvinte in spiritul autodeterming.rii".
Aceast cea mai importantd
latur a problemei
e ignorat5. de tovarii polonezi, care in epoca imperialiswww.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

353

mului privesc lucrurile nu de pe poziiile centrale, nu din

punctul de vedere al celor doug. tabere ale proletariatului
international.
lath' alte pilde concrete ale proudhonismului lor: 1)
atitudinea lor fapl de insurectia irlandezg din 1916, despre

care va fi vorba in cele ce urmeazg.; 2) declaratia formulata

in teze (II, 3, la sfirtaul 3), ci anume cg lozinca revolutiei
socialiste nu trebuie BA fie prin nimic camuflatg". Aceasta

este tocmai o idee profund antimarxistg, ca i cum s-ar

putea camufla" lozinca revolutiei socialiste, legind-o de o
pozitie consecvent revolutionaral in orice problemg., inclusiv

In problema nationalg.
Social-democratii polonezi considerg cg programul nostru este national-reformist". Comparati cele doug. propuneri practice, prima: pentru autonomie (tezele poloneze
III, 4) ci a doua: pentru libertatea de despgrtire. Doar prin
aceasta, i numai prin aceasta, se deosebesc programele

noastre! Si nu e oare limpede ca reformist este tocmai

primul program, spre deosebire de cel de-al doilea? Scumb.ri reformiste slnt schimbgrile care nu sapg temeliile puterii clasei stapinitoare, fiind numai o concesie din partea
acesteia din urmg. i implicind mentinerea dominatiei ei.
Schimbrilerevolutionare sapg Ins* temeliile acestei puteri.
Schimbgrile reformiste prevgzute de programul national nu
desfiinteazg. toate privilegiile natiunii dominante, nu creeazg
o depling egalitate In drepturi, nu inlatur g. orice asuprire

national. Natiunea autonomg." nu e egalg In drepturi

cu natiunea dominantg"; tovaralii polonezi n-ar fi putut

sti nu observe acest lucru dad ei n-ar ignore cu Indalratnicie

(intocmai ca ci vechii noctri economicti") analiza notiunilor ci categoriilor politice. Norvegia autonomg., ca parte
a Sued.iei, s-a bucurat ping la 1905 de cea mai largt auto-

nomie, fail a fi Insg egala In drepturi cu Suedia. Numai

prin libera ei despgrtire s-a manifestat En fapt ci s-a dovedit

egalitatea ei In drepturi (ciadgugalm in parantezg. tocmai aceast liber despartire a creat bazele pentru o apropiere mai strInsh, mai democraticg, intemeiat pe egalitate

in drepturi). Cit timp Norvegia a fost numai autonomg.,

aristocratia suedez g. a avut un privilegiu In plus, ci acest
privilegiu a fost, prin despgrtire, cu desdvirfire Enlturat
( criteriul fundamental al revolgionarismului unui pro23

Despre problema national&

www.dacoromanica.ro

354

V.

I. LENIN

gram), ci nu numai atenuat" ( esenta reformismului

fiind atenuarea rului, nu desflintarea lui).

Intre altele, autonomia ca reform6 se deosebeste principial de libertatea de desp6rtire ca msur6 revolutionar.
Aceasta este ne/ndoielnic. Reforma lns precum -tie
toat6 lumea nu este, de multe ori In practic6, declt un
pas spre revolutie. Tocmai autonomia permite unei natiuni

retinute prin fort6 In granitele unui stat dat s se constituie definitiv ca natiune, s-si adune, said cunoasc si
s6-si organizeze fortele, said aleag6 momentul potrivit
pentru a deelara... In spirit norvegian": noi, seimul autonom al cut6rei natiuni sau al cutrui tinut, declarAm
c6 Imp6ratul Intregii Rusii a Incetat de a mai fi rege al
Poloniei etc. La aceasta de obicei se obiecteaza": problemele de acest fel se solutioneaz6 prin razboaie, si nu prin
declaratii. E drept c6 In majoritatea lor covirsitoare aceste
cazuri se solutioneaza prin r6zboaie (ca problemele formei
de guvernAmint a marilor state, care In majoritatea lor
covirsitoare se rezolv6 numai prin rzboaie si revolutii).
Nu stric6 Ins6 s vedem: e logic6 oare o astfel de obiectie"
Impotriva programului politic al unui partid revolutionar?
SIntem noi oare Impotriva rAzboaielor si a revolutiilor
care se desfasoar6. pentru o cauz6 just6 si folositoare prole-

tariatului, pentru democratie ci socialism?

Nu putem fi !na pentru un r6zboi intre marile popoare,
pentru omorlrea a 20.000.000 de oameni In vederea problematicei eliber6ri a unei natiuni mici, care se compune poate
din 10.000.000-20.000.000 de oameni"! Desigur c6 nu
putem! Dar nu pentru motivul c6. 1n16tur6m din programul

nostru deplina egalitate national6, ci pentru faptul c5. interesele democratiei unei tari trebuie s fie subordonate intereselor democratiei eitorva tan si a tuturor ribor. SA ne
Inchipuim ca lntre dou6 mari mOnarhii s-ar afla una mica,
al c6rei rege ar fi begat" prin legaturi de rudenie sau de
alte legaturi cu monarhii ambelor tan vecine. S. ne Inchipuim, apoi, c proclamarea republicii 1n aceasta tara mica,
izgonirea monarhului ei, ar Insemna in practic un rzboi
Intre cele dou6 mari tairi vecine pe chestiunea reinstaurrii
unui monarh oarecare In tara cea mica. Nu Incape nici o
indoia16. c6 Intreaga social-democratie international:a, precum ci partea cu adevrat internationalist a social-demo-

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCTJTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

356

cratiei din tara cea mica, vor fi in acest caz impotriva inlocuirii monarhiei prin republica. Inlocuirea monarhiei prin
republica nu este un absolut, ci numai una dintre revendicarile democratice, o revendicare subordonata intereselor
democratiei (i cu atIt mai mult, desigur, intereselor proletariatului socialist) In ansamblul ei. Un asemenea caz
n-ar provoca, desigur, nici umbra de divergenta Intre social-

democratii din orice tali. Dar daca un socialist oarecare

ar propune pe aceastil baza inlaturarea in general din programul social-democratiei internationale a lozincii republicii, el ar fi considerat, desigur, nebun. I s-ar spune: nu este
totui permis a se uita deosebirea logica elementara dintre
particular i general.
Acest exemplu ne apropie, Intrucitva dintr-un alt punct
de vedere, de problema educarii clasei muncitoare Intr-un
spirit internationalist. Poate fi oare aceasta educare a
carei necesitate i extrem de mare importanta nu poate
constitui un motiv de divergenta in rindurile stingii zimmerwaldiene
in mod concret identicei la natiunile mari
asupritoare qi la natiunile mici asuprite? la natiunile anexioniste i la cele anexate?

Evident ca nu. Drumul catre aceeai tinta: deplina

egalitate in drepturi, apropierea clt mai string i apoi

contopirea tuturor natiunilor, urmeaza aici, evident, drumuri concrete diferite, tot ala precum, de pilda, linia
de la marginea unei pagini spre centrul ei merge spre stinga,
iar cea de la marginea opusa spre acelai centru merge spre
dreapta. Daca, fiind In general pentru contopirea natiunilor,
social-democratul unei mari natiuni asupritoare anexioniste
va uita numai o singura clipa ca. al Bali" Nikolai al II-lea,
al sail" Wilhelm, George i Poincar etc. sint fi ei pentru
contopirea cu natiunile mici (pe calea anexiunilor)Nikolai

al II-lea pentru ,,contopirea" cu Galitia, Wilhelm al IIlea pentru contopirea" cu Belgia etc.,
acest socialdemocrat nu va fi decit un ridicol doctrinar in domeniul teoriei i un complice al imperialismului in practica.
Centrul de greutate al educatiei internationaliste a muncitorilor din tarile asupritoare trebuie sh-1 constituie negreOt

propagarea i sustinerea de catre ei a libertatii de despartire a tarilor asuprite. Fara aceasta nu poate sa existe internationalism. Sintem in drept sa tratam i sintem obli23*

www.dacoromanica.ro

856

V.

I. LtJ1N

gati sa tratam ca imperialist i ca nemernic pe orice social-democrat al natiunii asupritoare care nu ar duce o
astfel de propaganda. Este o cerinta absoluta, chiar daca
inainte de venirea socialismului despartirea ar fi posibila
i realizabila"" numai Intr-unul dintr-o mie de cazuri.
Sintem datori a face educatia muncitorilor intr-un spirit de indiferenta" fata de deosebirile nationale. Acest
lucru e indiscutabil. Nu insa in spiritul de indiferenta al
anexionigilor. Cetateanului unei natiuni asupritoare trebuie

sa-i fie indiferent" faptul ea natiunile mici apartin, in

virtutea simpatiilor lor, statului sdu sau statului vecin, sau

faptul Ca ele sint de sine statatoare; Mr o astfel de indiferenta" el nu e social-democrat. Spre a fi social-democrat internationalist trebuie sa te gindeti ira numai la natiunea ta, ci sa pui mai presus de ea interesele tuturora,
libertatea i egalitatea in drepturi a tuturor natiunilor. In
teorie" toata lumea e de acord cu acest lucru; In practica
Ina manifesta o indiferenta tocmai in spirit anexionist.
Iat radacina raului.
Dimpotriva, social-democratul unei natiuni mici trebuie
sa puna accentul In agitatia pe care o duce pe primal cu-

vint al formulei noastre comune: unirea de bunavoie"

a natiunilor. El poate, fr sa-i calce Indatoririle sale de

internationalist, sa fie eventual fi pentru independenta

litica a natiunii sale, i pentru inglobarea ei In statul vecin
X, Y, Z etc. Dar in toate cazurile el trebuie sa lupte tmpotriva meschinei ingustimi, inchistri i izolari nationale,
sa lupte ca sa se tina seama de lucruri In ansamblul lor,
privite in general, ca sal se subordoneze interesele particulare intereselor generale.
Cei care nu aprofundeaza problema vad o contradictie"
In teza ca social-democratii natiunilor asupritoare trebuie
sa insiste asupra libertatii de aespartire", iar social-de-

mocratii natiunilor asuprite asupra libertatii de unire".

E de ajuns sa te gindeti putin ca s. vezi ca nu exista
1 nici nu poate exista altd cale care sa duc la internationalism i la contopirea natiunilor, ca. In situatia data
nu exista i nu poate exista alta cale pentru atingerea
acestui scop.
Am ajuns aici la chestiunea situatdei speciale a socialdemocratiei olandeze i a celei poloneze.

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

367

8. PARTICULARUL $1 GENERALUL IN POZITIA

SOCIAL-DEMOCRATILOR INTERNATIONALISTI
OLANDEZI SI POLONEZI

Nu Incape nici cea mai mica indoiala c marxistii

i polonezi care shit Impotriva autodeterminarii

slnt printre cele mai bune elemente revolutionare si internationaliste ale social-democratiei internationale. Dar cum
se face ca rationamentele lor teoretice reprezinta in intregul lor, dupa cum am vazut, un lan-t nesfirsit de greseli?
nici un singur rationament general just, nimic in afara de
economism imperialist"!
olandezi

Acest lucru nu se explica nicidecum prin insusirile

subiective deosebit de proaste ale tovarasilor olandezi si

polonezi, ci prin conditiile obiective speciale din tarile lor.

ri stilt 1) mici i neputincioase in sistemul"

actual al marilor puteri; 2) ambele shit situate, din punct
de vedere geografic, intre rechini imperialisti de o forta
uriasa, rivali de moarte (Anglia si Germania; Germania
si Rusia); 3) In ambele tari stilt extrem de puternice amintirile i traditiile vremurilor and amIndoug. au fost ele
tnsele mari puteri": Olanda a fost o mare putere coloniala
mai puternica cleat Anglia; Po Ionia a fost o mare putere
mai civilizata si mai puternica cleat Rusia i Prusia; 4)
ambele si-au pastrat pIna acum privilegiile de a asupri
popoare straine: burghezul olandez stapineste Indiile olandeze foarte bogate; mosierul polonez asupreste pe hlopul"
ucrainean i bielorus, burghezul polonez asupreste pe
evreu etc.
Un specific care sa constea In Imbinarea acestor patru
conditii speciale nu yeti gasi In situatia Irlandei, Portugaliei (aceasta a fost un timp anexata la Spania),Alsaciei,
Norvegiei, Finlandei, Ucrainei, a tinutului leton, a tinutului bielorus si a multor altora. Tocmai acest specific
constituie tot miezul problemei! Chad social-democra-tii
olandezi i polonezi se pronunta in discutiile lor impotriva
autodeterminarii folosind argumente generale, adica argumente care se refera la imperialism In general, la socialism in general, la democratie In general, la asuprire nationala In general, atunci intr-adevar se poate spune ca ei
savIrsesc greseli peste greseli. Dar este de ajuns sa 104Ambele

www.dacoromanica.ro

368

V.

I. LENIN

turam acest froelif vadit eronat al argumentelor generale

i s. privim miezul problemei din punctul de vedere al
specificului conditiilor spectale ale Olandei i Poloniei, pentru ca pozitia lor specifica s devina ae Ente les i perfect
legitimS. Putem spune, fara teama ca.' ar fi un paradox,

atunci cind marxitii olandezi i polonezi fac spume

la gull ridicIndu-se impotriva autodeterminarii, ei nu prea
cd.

spun .ceea ce vor s. spuna., sau, cu alte cuvinte; vor s

spuna nu tocmai ceea ce spunk.

Am i dat un exemplu In tezele noastre **, Gorter este
Impotriva autodeterminarii tarii sale, dar pentru autode-

terminarea Indiilor olandeze asuprite de natiunea se!

Este oare de mirare Ca ii consideram internationalist mai

sincer i tovara de idei mai apropiat noud cleat pe cei care
admit autodeterminarea numai afa
In vorbe, i In mod
ipocrit, cum o fac Kautsky la germani, Trotki i Martov
la noi? Din principiile generale i fundamentale ale marxismului rezulta, fara doar i poate, datoria de a lupta pentru
libertatea de despartire a natiunilor asuprite de propria"
natiune, dar nu rezulta nicidecum necesitatea de a pune pe
primul plan independenta tocmai a Olandei, care sufera cel
mai mult de pe urma unei inchistari Inguste, inerte, intere-

sate i abrutizante: poate sa se prapadeasca lumea, pe

noi" nu ne privete, noi" sIntem multumiti de prada

noastra veche i de un rest" al ei extrem de bogat, Indiile,

Incolo nimic altceva nu ne" intereseaza!
Alt exemplu. Karl Radek, social-democrat polonez, care
a cItigat un mare merit prin lupta sa hotarlta pentru internationalism dusa In sinul social-democratiei germane
dupa Inceperea razboiului, se ridica' cu inverunare In articolul Dreptul natiunilor la autodeterminare" (Lichtstrahlen" 153
nr. 3, anul III, 5 decembrie 1915
revista

lunara radicala de stinga, sub redactia lui J. Borchardt,

interzisa de cenzura) impotriva autodeterminarii, invocInd

in favoarea sa, In treacat fie zis, numat somitati olandeze
pi poloneze i aducind, printre altele, urmatorul argument:
autodeterminarea alimenteaza ideea ca, sprijinirea orica* Vom aminti ad In declaratia lor de la Zimmerwald toti social-democratil polonezi au admis autodetermlnarea Ingeneral, numai ca lntr-o formulare
putin cam diferiti.
Nota Red.
** Vezi culegerea de fatl, pag. 281.

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERNIINARII

359

rei lupte pentru independenta ar fi o obligatie a socialdemocratiei".

Din punctul de vedere al teoriei generale acest argument este de-a dreptul revoltator, pentru ca el este in mod
vadit lipsit de logica: in primul rind, nu exista ci nu poate
exista nici o revendicare parViala a democratiei care sa nu
dea nactere la abuzuri, daca particularul nu este subordonat
generalului; noi nu sintem obligati sa sprijinim nici orice"

lupta pentru independeng, nici orice" micare republicana sau anticlericala. In al doilea rind, nu exista ci nu

poate sa existe nici o formulare in legatura cu lupta impotriva asupririi nationale care a. nu sufere de aceeafi lipsd".

Insusi Radek a folosit In Berner Tagwacht" formula

numarul 253): Impotriva anexiunilor vechi i noi".

Orice nationalist polonez va deduce", pe buna dreptate,
din aceasta formula: Po Ionia este o anexiune, sint impo(1915,

triva anexiunilor, adicei sint pentru independenta Poloniei".

Sau Rosa Luxemburg, imi aduc aminte, Intr-un articol

din 1908 154, P exprimat parerea ea' este suficienta formula: Impotriva asupririi nationale". Dar orice nationalist
polonez va spunefi pe band dreptate c anexiunea este
una dintre formele asupririi nationale, ci, prin urmare, etc.
S luati insa in locul acestor argumente generale condi-One speciale ale Poloniei: acum independenta ei este
irealizabila" fara razboaie sau. revolutii. A fi pentru. un
razboi european general numai de dragul restaurarii Polo-

niei inseamna a fi nationalist de cea mai proasta spet,

inseamna a pune interesele unui mic numar de polonezi

mai presus de interesele a sute de milioane de oameni care

sufera de pe urma razboiului. Dar tocmai in felul acesta
se prezinta, de pilda, fraki" (P. P. S. pravita) 155,

care sint socialicti numai in vorbe, i social-democratii

polonezi au de o mie de ori dreptate c nu sint de acord
cu ei. A formula lozinca independentei Poloniei acum,
In conditiile raportului dat dintre puterile mine imperialiste, inseamna a urmari intr-adevar o utopie, a da dovada de un nationalism ingust, a uita ca exista premise
pentru o revolutie europeana generala sau, cel putin,
pentru o revolutie rusa ci germana. Tot aca, a formula ca
lozinca de sine statatoare lozinca libertatii coaliiilor in
Rusia in 1908-1914, inseamna a urmari o utopie, dind
www.dacoromanica.ro

360

V.

I. LENIN

in mod obiectiv apa la moara partidului muncitorese stolipinist (astazi potresovist-gvozdevist, ceea ce este, de
altfel, acelai lucru). Dar ar fi o nebunie a inlatura In general revendicarea libertatii coalitiei din programul socialdemocratiei!

i, poate, cel mai important.

Exemplul al treilea
Citim in tezele poloneze (III, 2 la sfIrit) ca ideea unui
stat-tampon polonez independent este o utopie dearta a

unor grupuri mici i neputincioase. Odatal realizata, aceasta

idee ar insemna crearea unui mic stat polonez, o frintura

de stat, care sa fie o colonie militara a unui grup sau altul
de mari puteri, o jucarie a intereselor lor militare i economice, o sfera de exploatare a capitalului strain, un cimp
de batalie pentru razboaiele viitoare". Toate acestea sint
argumente foarte jzzste impotrwa lozincii independentei
Poloniei acum, deoarece nici chiar o revolutie numai In
Po Ionia nu ar schimba nimic aici, iar atentia maselor poloneze ar fi abatuta de la ceea ce este principal: de la

legatura dintre lupta lor i lupta proletariatului rus i

german. Nu este un paradox, ci o realitate faptul ca prolesal contribuie acum la

cauza socialismului i a libertatii, inclusiv cea polonezii,
numai luptand laolaltei cu proletariatul tarilor invecinate,
impotriva nationalitilor polonezi ingufti. Nu se poate s
se tagaduiasca marele merit istoric al social-democratilor
polonezi In lupta impotriva acestora din urma.
Dar aceleai argumente, juste din punctul de vedere
al conditiilor speciale ale Poloniei In epoca actualei, grit

tariatul polonez ca atare poate

vadit greite In forma generald care le-a fost atribuita.

Atita timp clt vor exista razboaie, Po Ionia va fi totdeauna un amp de batalie In razboaiele dintre Germania i
Rusia; acesta nu este un argument Impotriva unei mai
largi libertati politice (0, prin urmare, independente po-

litice) In perioadele dintre razboaie. Ace laci lucru se refera

i la consideratia cu privire la exploatarea de &Are capi-

talul strain, cu privire la rolul de jucarie a unor interese

straine. Social-democratii polonezi nu pot s formuleze
acum lozinca independentei Poloniei, Intrucit ca proletari
internationalicti polonezii nu pot sa faca nimic In acest
scop MA sal ajunga, asemenea fracurilor", intr-un hal de
josnica slugarnicie fatal de una din monarhiile imperialiste.
www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

361

Dar muncitorilor ruO i germani nu le este indiferent daca

vor fi participanti la anexarea Poloniei (aceasta inseamna
educarea muncitorilor i aranilor germani ci ruci in spiritul celei mai mircave ticJocii, in spiritul impAcArii cu

rolul de calAu al altor popoare) sau daca Po Ionia va fi

independentA.

Indiscutabil, situatia este foarte incurcat, dar exista

o iecire din aceast situatie ci care ar permite ca toti participanii BA rAminA internationalicti: social-democratii
ruci

i germani sA ceara libertate" neconditionatA de

despartire" a Poloniei; social-democratii polonezi sA lupte

pentru unitatea luptei proletare dintr-o Ora mica ci din

rile mari, fr sA formuleze pentru epoca actuala sau
pentru perioada actuala lozinca independentei Poloniei.
9. SCRISOAREA LTJI ENGELS CATRE KAUTSKY

In bropra sa Socialismul ci politica colonialC (Berlin

1907), Kautsky, care pe atunci era IncA marxist, a publicat
o scrisoare ce-i fusese adresatai de cAtre Engels la 12 septembrie 1882, scrisoare care prezintA un imens interes In
problema care ne preocup; iatA partea principal a
acestei scrisori:
...Dup parerea mea, toate coloniile propriu-zise, adicA
teritoriile ocupate de populatia europeanA, cum shit Ca-

nada, Capul, Australia, vor deveni independente toate;

dimpotriva, numai teritoriile supuse, locuite de indigeni,
ca India, Algeria, posesiunile olandeze, portugheze, spaniole,

vor trebui sa fie preluate pentru un anumit timp de proletariat ci cit mai repede cAlAuzite spre independenta lor.
/n ce mod anume se va desfacura acest proces, e greu de

spus. India va face, poate, revolutie, ceea ce e chiar

probabil, i Intrucit proletariatul care se elibereaza nu

poate s poarte rAzboaie coloniale, el va trebui sa se Impace cu aceastA situatie, ci evenimentele nu se vor petrece,

desigur, farA eventuale distrugeri. Dar astfel de lucruri

sint inerente oricArei revolutii. Ace laci lucru poate s'A se
producA ci In alte prti, in Algeria, de pilda, i in Egipt,
ci aceasta ar fi, desigur, cel mai bun lucru pentru noi.
Vom avea destul de Mout ci acasii. Din momentul In care

Europa ci America de Nord vor fi reorganizate, ele vor

www.dacoromanica.ro

362

V.

I. LENIN

constitui o forte'. atit de colosalg. i un astfel de exemplu,

Welt rile semicivilizate vor duta ele Insele s ne urmeze;
Insei necesitatile economice vor asigura acest lucru. Iar
In priviata fazelor politice i sociale prin care vor trebui
a tread. aceste -t6ri pin ce'vor ajunge i ele la organizarea
socialistg, cred d am putea face doar ipoteze lipsite de

sens. Un singur lucru este neindoielnic: proletariatul victorios nu va putea ferici cu sila nici un alt popor strain lath'
submina astfel propria sa victorie. Aceasta, firete, nu ex-

clude nicidecum posibilitatea unor rzboaie de ap6rare,

de orice natura ar fi ele"... 166

Engels nu presupune cItugi de putin c. economicul"

va solutiona de la sine i In mod direct toate greuthtile.
Ra'sturnarea economid va fi un impuls pentru ca toate popoarele sa tinad spre socialism; vor fi Ind totodat posicit si
bile atIt revolutii
Impotriva statului socialist
raboaie. Adaptarea politicului la economic va avea loc In
mod inevitabil, dar nicidecum dintr-o data i neted, nu
simplu i nu direct. Un singur principiu invod Engels ca
fiind neindoielnic", indiscutabil internationalist, i 11
aplid fat5. de toate popoarele straine", cu alte cuvinte nu
numai fatg de cele coloniale: faptul de a le ferici cu sila ar
Insemna subminarea victoriei proletariatului.
Proletariatul nu va deveni sfInt i asigurat Impotriva
greelilor ci. slbiciunilor numai In virtutea faptului crt va
fi facut revolutia socialL Dar eventualele gregeli (ca gi interesele egoiste
Incercarea de a Indleca pe spinarea altore) 11 vor face In mod inevitabil s. devina colic-tient de
acest adevAr.

Noi toti, zimmerwaldienii de stinga, sintem convinci,

precum a fost, de pildal, i Kautsky Inainte de a fi parasit
In 1914 marxismul i de a fi trecut la apArarea covinismului,

0a revolutia socialist e pe deplin posibila Intr-un viitor

foarte apropiat, de pe o zi pe alta", aca cum s-a exprimat
odatg. acelaci Kautsky. Antipatiile nationale nu vor disparea

atIt de rapid; ura

pe deplin justificata

a natiunii

asuprite Impotriva celei asupritoare va mai dainui un timp

oarecare; ea nu va disprea cleat dupti victoria socialismului i dupa instaurarea definitiv a unor relaii pe deplin
democratice Intre natiuni. Dac'et vrem sa fim credincioci socialismului, trebuie Inc. de pe acum s edudm masele In
www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

863

spirit internationalist, educare care In rindurile natiunilor

asupritoare e imposibil fr propovduirea libertatii de
despartire a natiunilor asuprite.
10. RASCOALA IRLANDEZA DIN 1916

Tezele noastre au fost scrim inainte de aceasta r6s-

coal, care trebuie sg. servease de material pentru verificarea conceptiilor teoretice.
Conceptiile adversarilor autodeterminrli duo la concluzia c vitalitatea natiunilor mici asuprite de imperialism
a si fost epuizat, c acestea nu pot s'a joace nici un rol impotriva imperialismului, c. sprijinirea ngzuintelor lor pur
nationale nu va duce la nimic etc. Experienta razboiului
imperialist din 1.914-1916 dezminte efectiv aceste concluzii.
Ra'zboiul a constituit o epoca" de criz pentru natiunile

din apusul Europei, pentru Intregul imperialism. Orice

cried. In Paull ceea ce este conventional, smulge Inveliurile

exterioare, ingtur ceea ce si-a trait traiul, scoate la iveala
resorturile i fortele mai adinci. Dar ce anume a scos ea la

iveara in privinta miscrii natiunilor asuprite? In colonii,

o serie de incercari de rascoala, pe care, firete, natiunile
asupritoare au incercat in fel si chip sa le ascundal cu concursul cenzurii militare. Cu toate acestea se stie c. englezii
au reprimat In mod bestial la Singapore o rascoala a trupelor lor indiene; ca au fost incercri de rascoala in Annamul francez (vezi Nase Slovo"157) i in Camerunul german (vezi brosura lui Junius*); ca in Europa, pe de o

parte s-a .rasculat Irlanda, pe care englezii iubitori de

libertate" care nu au indrznit sa impuna iriandezilor serviciul militar obligatoriu, au reprimat-o prin executii; iar,
pe de altal parte, guvernul austriac a condamnat la moarte
pe unii deputati din dieta ceh.6 pentru trAdare" si a impuscat pentru aceeasi crima" regimente cehe intregi.
Se intelege c. aceast list5. este foarte departe de a fi
complet6. i totusi, ea arat & In pofida draconiceloiameninri i m'asuri represive au izbucnit totusi, in legeiturd
cu criza imperialismului, attt in colonii eft ft in Europa,
focurile rascoalelor nationale, c6 s-au manifestat totusi
* Vezi culegerea de fa% pag. 513-328,

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

364

V.

I. LENIN

simpatii i antipatii nationale.

i doar criza imperialis-

mului era Inca' departe de punctul culminant al dezvolt6rii

ei: puterea burgheziei imperialiste nu era Inca subminat
(rzboiul pin'al la epuizare" poate s duca.' la aceast stare,
dar el nu a dus Inca); micarile proletare inauntrul puterilor
imperialiste sInt Inca slabe de tot. Dar ce se va Intimpla
atunci and rzboiul va duce la o epuizare totala sau chid
mricar intr-o singur6 Ora, sub loviturile luptei proletare,
puterea burgheziei se va clatina, aa cum s-a clatinat puterea tarismului In 1905?
In ziarul Berner Tagwacht", organ al zimmerwaldie-

nilor, i chiar si al unora de stinga, a aparut, la 9 mai

1916, cu prilejul rascoalei din Irlanda, un articol purtind

initialele K. R. 158, intitulat: CIntecul s-a sfirit". Rascoala irlandeza era declarat, nici mai mult, nici mai putin,

un puci", pentru c, vedeti dv., problema irlandezai a

fost o problema agraral", t'aranii au fost amggiti cu reforme,

micarea nationalista a fost de data aceasta o micare pur

ora'eneasca, mic-burgheza, care, cu toata Alva mare pe
care a stirnit-o, nu contine aproape nimic social".
Nu-i de mirare ca aceast apreciere, monstruoasa prin
doctrinarismul si pedanteria ei, a coincis cu aprecierea unui
national-liberal rus, un cadet, d-1 A. Kulier (Reci", 1916,
numarul 102 din 15 aprilie), care de asemenea a calificat
rascoala ca puciul de la Dublin".
Ne permitem sa sperm ca, potrivit proverbului In tot
ra'ul este un bine", multor tovardi care n-au inteles in ce
mlatin5. aluneca prin negarea autodeterminarii" ci prin
atitudinea de desconsiderare fatal de miccarile nationale ale
natiunilor mici, Ii se vor deschide acum ochii sub influenta
acestei coincidente IntImpltoare" 1ntre aprecierea unui
reprezentant al burgheziei imperialiste i aprecierea unui
social-democrat!!

Despre un puci", In Intmlesul tiintific al cuvintului,

se poate vorbi numai atunci cind o incercare de rgscoala
nu scoate la iveal nimic In afar de un cerc de comploticti
sau de maniaci absurzi ci nu trezecte nici un fel de simpatii
in mase. Or, miccarea nationala irlandez, avind in urma
ei o istorie de secole, trecind prin diferite etape ci avind la
bug. diverse 1mbinri de interese de clas, i-a gasit expre-

sia, printre altele, M eongresul national irlandez de masa

www.dacoromanica.ro

filLANTUL DISCUTtEI MI/PRA AUTODETERMINARTI

865

din America (Vorwrts", 20.111.1916), care s-a pronuntat pentru independenta Irlandei, si-a gAsit expresia In
luptele de stradA ale unei pArti din mica burghezie orAseneasa i ale unei peirti, a muncitorilor, in urma unei inde-

lungate agitatii de mud, in urma unor demonstratii, a

interzicerii de ziare etc. Cel care denumeste o ast jet dellscoalA puci este fie un reactionar dintre cei mai inveterati,
fie un doctrinar cu desAvIrsire incapabil stugi inchipuie revolutia socialA ca fiMd un fenomen viu.
Pentru a a crede c. revolutia socialA poate fi conceputti
fr rAscoale ale natiunilor mici din colonii si din Europa,
fAra explozii revolutionare ale unei pArti a micii burghezii
cu toate prejudectitile ei, fArA o miscare a maselor proletare si semiproletare inconstiente Impotriva asupririi mosieresti, bisericesti, monarhice, nationale etc., a crede
astfel lnseamn a renunp la revolutia sociald. Ar insemna

ca Intr-un loc a fie asezat In formatie o armat care a

spuna: sintem pentru socialism", iar In alt loc o altA ar-

matA care sA. spuna: sintem pentru imperialism", si aceasta

va fi revolutie social! Numai pornind de la un astfel de

punct de vedere pedant si ridicol era posibil a defAima

rAscoala irlandea, denumind-o puci".

Cel care asteaptA o revolutie socialA purA", o va astepta mult qi bine. Ace la este un revolutionar In vorbe, care
nu poate s conceapg o revolutie adevArat.
Revolutia rush' din 1.905 a fost o revolutie burghezodemocratia. Ea a constat dintr-un sir de lupte ale tuturor
claselor, grupurilor i elementelor nemultumite ale popuPrintre ele au fost mase cu cele mai barbare prejudecAti, cu teluri de luptA dintre cele mai vagi si mai fantastice, au lost grupulete stipendiate de japonezi, au fost speculanti i aventurieri etc. ln mod obiectiv, miscarea maselor dArlma tarismul i netezea drumul democratiei, de aceea
muncitorii constienti o conduceau.
Revolutia socialistA in Europa nu poate fi nimic altceva cleat o explozie a luptei de masa a tuturor asupritilor
i nemultumitilor. PArti ale micii burghezii si ale =meitorilor Inapoiati vor lua in mod inevitabil parte la aceastA
fr o astfel de participare nu este posibila lupta
luptA
*

.Inainte".

Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

366

V.

I. LENIN

de masci, nu este posibila riici un fel de revolutie i intr-un mod tot atlt de inevitabil vor aduce In mipare prejudeatile lor, fanteziile lor reactdonare, slbiciunile i greelile lor. Dar in mod obiectiv, ele vor ataca capitalul, iar
proletariatul inaintat, avangarda contienta a revolutiei,
exprimind acest adevar obiectiv al luptei de masa',
care
cuprinde elementele cele mai diferite, mai pestrite, de cele
mai diferite conceptii i formind o mas in aparentA neinchegatg,
va putea s-o uneascg i s-o indrumeze, sg cucereascg puterea, sa ia in mina lui bgncile, s exproprieze
trusturile odioase. tuturor (desi din motive diferite!) i s
ia alte masuri dictatoriale, ceea ce in ansamblu va insemna
rgsturnarea burgheziei si victoria socialismului, care nici

pe departe nu. se va curate" dintr-o data de zgura mic-

burgheza.
Social-democratia citim In tezele poloneze (I, 4)
trebuie sa foloseasca lupta tinerei burghezii coloniale, luptg

indreptata Impotriva imperialismului european, pentru a

ascu0 criza revolufionarei din Europa". (Sublinierile sint ale

autorilor).

Nu este oare limpede ca a opune Europa In acest sens

coloniilor este cel mai putin admisibil? Lupta naliunilor
asuprite din Europa, lupta care poate sg ajunga la rAscoale

la bgtalii de strada, la incalcarea disciplinei de fier a

armatei si la stare de asediu, aceasta lupta va ascuti criza
revolutionara din Europa" nemgsurat mai mult cleat o rgscoala mult mai dezvoltata dintr-o colonie Indepartata. 0
lovitura de aceeasi forth' data puterii burgheziei imperialiste engleze prin rascoala din Irlanda are o insemnatate
politica de o sutg de ori mai mare cleat o lovitura. data
printr-o rascoala in Asia sau In Africa.
Presa ovind francezd a anuntat de curind ca in Belgia a aparut numarul 80 al revistei ilegale Belgia libera".
9i

Firete, presa ovina din Franca minte foarte des, dar

aceasta informatie seen:Lana a adevar. In timp ce socialdemocratia ovina i kautskista nu i-a creat in cei doi ani
de rgzboi o presg liberg, indurind cu sluggrnicie jugul cenzurii militare (numai elementele radicale de stinga au publicat, spre cinstea lor, bropri i manifeste ilegale), o
natiune civilizat asupritg raspunde la urgia nemailntilnita
a asupririi militare prin crearea unui organ de protest revowww.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

367

lutionar! Dialectica istoriei este de asa natura, inch natiunile mici, neputincioase ca factor ae sine steittor in lupta
impotriva imperialismului, joaca un rol de ferment, bacil,
ajuta la intrarea in scena a actevratei forte care lupta impotriva imperialismului, i anume: proletariatul socialist.
In razboiul actual, statele-majore Incearca cu grija sa
foloseasca orice miscare nationala i revolutionara din lagarul adversarilor lor, germanii rascoala irlandeza, Irancezii

miscarea cella etc. Si din punctul lor de vedere

ele procedeaza foarte just. Nu poti avea o atitudine serioasa

fata de un fazboi serios fara sa exploatezi Oda i cea mai

mica slabiciune a adversarului, Mr s. speculezi orice sansa, cu atit mai mult cu eft nu poti s tii dinainte In care
anume moment si cu ce anume forth' va sari In aer", aici
sau acolo, un depozit de pulbere sau altul. Am fi revolutionari foarte prosti (lac& in marele razboi de eliberare a pro-

letariatului, pentru socialism, nu am sti sa folosim orice

miscare populara impotriva unor calamitati ale imperialismului in interesul ascutirii i largirii crizei. Daca am incepe, pe de o parte, sa declaram i sa repetam In mii de felm.

sintem Impotriva" oricarei asupriri nationale, iar pe

de alta parte sa denumim' puci" rascoala eroica a celei
o

mai mobile si celei mai intelectuale parti a unor clase ale

natiunii asuprite impotriva asupritorilor, am cohort la un
nivel tot atIt de marginit ca i kautskistii.
Nenorocirea irlandezilor este ca ei s-au rasculat intr-un
moment nepotrivit atunci cind rascoala europeana a
proletariatului nu se maturizase Inca. Capitalismul nu este
orinduit intr-un mod atit de armonios incit diferitele focare
ale rascoalei sal se uneasca de la sine si dintr-o data, fail
esecuri i infringeri. Dimpotriva, tocmai faptul c. rascoalele se produc in momente diferite, in feluri diferite si in
locuri diferite este o cheza'sie a amploarei i adincimii miscarii generale; numai in practice miscarilor revolutionare
inoportune, limitate, farimitate si de aceea neizbutite,
masele vor dohindi experienta, vor invata, 1st vor stringe
fortele, ii vor da seama eine sint adevaratii lor conducatori, proletarii soeiaiiti, i prin aceasta vor pregati un asalt
general, asa cum diferitele greve i demonstratii in orase i
pe scara naioriala, izbucniri in rIndurile armatei, explozii in
rindurile taranimu etc. au pregatit asaltul general din 1905.
www.dacoromanica.ro

368

V.

I.

L E N IN

11. INCHEIERE

Revendicarea autodeterminairii natiunllor, in pofida

afirmatiei gresite a social-democratilor polonezi, a jucat In

agitatia noastrai de partid un rol tot atit de mare ca, de

pilda, Inarmarea poporului, desprtirea bisericii de stat,
alegerea functionarilor de care popor si alte puncte utopice", cum le numesc filistinii. Dimpotriv, inviorarea

miscArilor nationale dupA 1905 a provocat in mod firesc

o inviorare i a agitatiei noastre: o aerie de articole din
1912-1.913, rezolutia partidului nostru din 1.91.3, care a dat
o definitie precisai si antikautskist" (adicA intransigentA
feta de recunoasterea" pur verbal) a miezului problemei*.
Inca' de pe atunci s-a constatat un fapt pe care nu este
permis a-I ocoli: oportuniti de diferite natiuni, ucraineanul
Iurkevici, bundistul Liebman, Semkovski slugoiul din
Rusia al lui Potresov & Co., au pledat En favoarea argumentelor Rosei Luxemburg impotriva autodeterminrii! Ceea ce
la social-democratia polonezA nu a fost decit o greit sintetizare teoretid. a conditiilor speciale ale micArii din Polonia, in practicA, Intr-un cadru mai amplu, In conditiile nu

ale unui stat mic, ci ale unui stat mare, pe plan international, i nu pe plan ingust polonez, s-a dovedit a fi dintr-o
datA obiectiv o sprijinire oportunista a imperialismului
velicorus. Istoria curentelor gIndirii politice (spre deosebire
de conceptiile unor persoane) a confirmat justetea programului nostru.
Si acum social-imperialistii declarati, de felul lui
Lensch, se ridica deschis atit Impotriva autodetermin'arii
cit i Impotriva negArii anexiunilor. Iar kautskitii admit In
mod ipocrit autodeterminarea: pe aceastA cale merg la noi
In Rusia Trotki i Martov. In vorbe amindoi sint pentru

autodeterminare, ca si Kautsky. Iar In fapt? La Trotki

luati articolele lui Natiunea i economia" din Nae

Slovo"

constatAm eclectismul lui obinuit: pe de o parte,

economia contopete natiunile, iar, pe de alta parte, asuprirea nationalA le dezbinA. Concluzia? Concluzia este cA
ipocrizia care dominA rAmine nedemascatA, agitatia este
lipsit5. de viag si nu atinge ceea ce este principal, funda* Vezi culegerea de WI, pag. 99-101.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII

369

mental, esential, ceea ce este apropiat de practia.: atitudi-

nea natiunii mele" fag de natiunea asupritg. Martov ci

alti seeretari din stralinatate au preferat s uite pur si simplu

o uitare convenabilg.!
lupta lui Semkovski, colegul lor de comitet, Impotriva autodetermilarii. In presa legala' a gvozdevitilor (Nac Golos"), Martov a scris En
favoarea autodeterminArii, demonstrind adeva'rul ineontestabil c Intr-un razboi imperialist ea nu obliga Inca la
participare etc., dar ocolind esentialul el ocolecte acest lucru i In presa i1egal, liberal
anume faptul ca. i In timp
de pace Rusia a baitut recordul mondial de asuprire a natiunilor pe baza unui imperialism mult mai brutal, medieval, Inapoiat din punct de vedere economic, militar-birocratic. Social-democratul rus care admite" autodeterminarea
natiunilor cam aca cum o admit d-nii Plehanov, Potresov
87. Co., adic MIA s lupte pentru libertatea de despg.rtire
a natiunilor asuprite de tarism, este in fapt un imperialist
i un lacheu al tarismului.
Oricare ar fi bunele" intentii subiective ale lui Trotki
i Martov, In mod obiectiv, prin atitudinea lor evazivg, ei
sprijin g. social-imperialismul rus. Epoca imperialist'a a trans-

format toate marile" puteri In asupritoare ale unui cir

de natiuni, iar dezvoltarea imperialismului va face In mod

inevitabil ca ci In rIndurile social-democratiei internationale
sa." se precizeze mai clar curentele care exista In aceast
problem.
Scris in iulie 1916
Publicat in octombrie 1916 in

Cu tegerea Social-D emocratului" nr

Semnal: N. Lenin

Se tipttreete dupd texlul

Operelor lui V . Lenin, ed. a 4-a,
vol. 22, pag. 306 344

24

www.dacoromanica.ro

370

DESPRE CURENTUL, IN CURS DE APARITIE,

AL ECONOMISMULUI IMPERIALIST"

Veehiul economism", cel din anii 1894-1902, rationa

astfel. Narodnicii au lost dezminiti. Capitalismul a invins

in Rusia. Prin urmare, despre revolutii politice nici nu

poate fi vorba. Concluzia practick: ori muncitorilor lupta
economick qi liberalilor lupta politick". Aceasta este o
curbetk la dreapta. Ori in locul revoluldei politice, greVa
general ln vederea revolutiei socialiste. Aceasta este o
curbet la stinga, reprezentatk de o broura, astazi uitatk,
a unui economist" rus din ultimul deceniu al secolului
trecut159.

Acum apare un nou economism", care rationeag prin

sintem Impotriva
dreptului la autodeterrninare" (adick Impotriva eliberrii

data curbete analoge: la dreapta"

popoarelor asuprite, Impotriva luptei contra anexiunilor,

acest lucru nu a fost Inca chibzuit pink la copal sau n-a

fost spus Inca deschis). La stinga" sintem Impotriva
programului minimal (adica Impotriva luptei pentru refor-

i pentru democratie), deoarece aceasta contrazice"

revolutia socialist.
A trecut un an i mai bine de chid acest curent In curs
me

de aparitie a ieit In vileag in fata citorva tovarki, ei

anume la consfatuirea de la Berna din primavara anului
1915. Atunci, din fericire, numai un singur tovark., dezapro-

bat de toatei lumea, a insistat pink la sfiritul conferintei

asupra acestor idei ale economismului imperialist" qi le-a
formulat in scris sub forma unor teze" aparte. Nimeni n-a
aderat la aceste teze1.60.

Apoi la tezele aceluigi tovarkf) impotriva autodeter-

minarii au mai aderat Inca doilal (neIntelegind c existk. o

www.dacoromanica.ro

DESPRE CURENTUL

IN CURS DE APARITIE

371

legatura strinsa intre aceasta problem./ ci pozitia generala

a tezelor" mentionate mai sus). Iar aparitia in februarie
1916 a programului olandez", publicat In nr. 3 al Buletinului Comisiei Socialiste Internationale""2, a dat dintr-o

data la iveala aceasta neintelegere" i a determinat din

nou pe autorul tezelor" iniiale s reinvie intregul su

economism imperialist" iaraci in ansamblu i nu aplicat

la un punct, chipurile, particular".
Apare necesitatea imperioasa de a cwertiza iaraci ci ia14ci pe tovaraii respectivi ca s-au afundat in mocirld, ca
ideile" lor nu au nimic comun nici cu marxismul, nici cu
social-democratia revolugonard. A lasa ca aceasta problema Ea continue a famine sub obroc" este inadmisibil:
aceasta Inseamna a favoriza confuzia ideologic/. ci a o dirija in direcia cea mai proasta, In directia reticentelor, a
conflictelor particulare", a frictiunilor" interminabile etc.
Dimpotriva, datoria noastra este de a insista in modul cel
mai neconditionat ci cel mai categoric asupra obligativitafii

de a chibzui bine ci de a analiza o data pentru totdeauna

problemele ivite.
Redactia ziarului Sotial-Demokrat", in tezele despre
autodeterminare* (publicate In germana ca extras din nr. 2 al

revistei Vorbote"), a ridicat cu tot dinadinsul problema

in presa sub o forma impersonald, dar cit se poate de ampla,

subliniind in special legatura dintre problema autodeter-

minarii ci problema generala a luptei pentru reforme, pentru

democratie, problema inadmisibilitatii ignorarii laturii

politice etc. In observatiile sale cu privire la tezele redactiei despre autodeterminare, autorul tezelor initiale (ale
economismului imperialist") se solidarizeazd cm programul
olandez, aratInd astfel el singur intr-un mod deosebit de

concret c. problema autodeterminarii, aca cum o pun

autorii curentului in curs de aparitie, nu e at* de putin
o problem/ particulara", ci este o problem./ general./ ci
fundamentala.

Programul olandezilor a fost primit de reprezentantii

stingii zimmerwaldienele3 Intre 5-8. II. 1916, la cedinta
de la Berne a Comisiei socialiste internationale. Nici unul

dintre membrii acestei stingi, nefacind excenie nici Radeic,

* VezI culegerea de fata, pag. 274-287.
24*

Note Red.

www.dacoromanica.ro

372

V.

L LENIN

nu s-a pronuntat pentru acest program, deoarece el intrunete

de-a valma puncte ca exproprierea bancilor" i puncte ca

desfiintarea taxelor vamale comerciale", desfiintarea primei camera a senatului" etc. Toi reprezentantii stingii zimmerwaldiene in unanimitate, rostind doar cite un cuvint
eu jumatate de gura aproape chiar fara a spune un cuvint, ci dInd numai din umeri , au lasat la o parte programul olandez, considerindu-1 ea fiind un program vadit
nereuit in ansamblul lui.
Dar autorului tezelor initiale, cerise in primavara anului 1915, i-a placut intr-atlt acest program incit a declarat:
in fond eu nici nu am spus nimic mai mult" (In primavara
anului 1915), olandezii au chibzuit bine": la ei latura economica comsat in exproprierea bancilor i a marilor industrii"
(Intreprinderi), cea politica in republica ci altele. Absolut
justl"

In realitate, olandezii n-au chibzuit bine", dind un

program cu totul nechibzuit. Asta e soarta trista a

Rusiei: la noi unii oameni se aga p. in lucrurile nou-noute

exact de ceea ce e nechibzuit in ele...
Autorului tezelor din 1915 i se pare & redactia ziarului

Sotial-Demokrat" a cazut intr-o contradictie and in 8

(Sareini concrete") a propus ea insasi" exproprierea banci-

lor" i chiar cu adaugirea cuvintului imediat" (plus masuri dietatoriale"). Si cum ra-au certat la Berna pentru

exclam indignat autorul tezelor din 1915,

acest lucru!"
aducinduli aminte de discutiile care au avut loc la Berna
in primavara anului 1915.

Acest autor a uitat ci a scapat din vedere, insa, un

fleac": in8 redactia ziarului Sotial-Demokrat" analizeaza

elardoud cazuri: I

revolutia socialista a tneeput.

Atunci, se spune acolo, exproprierea imediata a bancilor"

etc.; al II-lea caz: revolutia socialista nu incepe, i atunci
sintem nevoiti sal mai ateptam pina vom putea vorbi despre aceste lucruri frumoase.
Dat fiind Ca este un lucru invederat faptul ea I n m o-

mental de f a "i revolutia socialista, in sensul aratat,

n-a inceput Inca, programul olandezilor e absurd. Iar autorul

tezelor aprofundeaza chestiunea, revenind (de fiectecare

data la acelaci lucru"...) la vechea sa greeala: a transforma
revendicarile politica (de felul desfiintarii primei camere"?)
www.dacoromanica.ro

DESPRE CURENTUL IN CURS DE APARITIE

intr-o

873

formulare politica a revolutiei

sociale".

Dupa ce a batut pasul pe loc un an Incheiat, autorul a

ajuns la vechea sa greeal. Aici e cuiul" pataniei lui: el nu
poate sa se descurce In problema cum sa legam imperialismul devenit fapt de lupta pentru reforme fi de lupta pentru

democratie, exact la fel cum economismul", fie-i tarIna

uoara, n-a tiut sa lege capitalismul devenit fapt de lupta
pentru democratie.
De aici o confuzie totala In problema frealizabilitatii"
revendicarilor democratice in conditdile imperialismului.

De aici ignorarea inadmisibil pentru un marxist

(i nimerita. numai in gura unui economist" de la Raboceaia Misr) a luptei politice acum, azi, chiar In momentul
de fat, ca i intotdeauna.
De aici insuirea tenace de a aluneca" de la recunoaverea existentei imperialismului la apologia imperialismului (dupa. cum economitii", fie-le tarIna uqoara, alunecau de la recunoaterea existentei capitalismului la apologia capitalismului).
Etc. etc.
Este absolut imposibil s analizezi in toate amanuntele
greelile pe care autorul tezelor din 1915 leiace In observatiile sale la tezele redactiei ziarului Sotial-Demokrat"
despre autodeterminare, caci fiecare fraza este grefita! Doar

nu se pot aerie bropri sau carti ca raspuns la observaiii",

din moment ce initiatorii economismului imperialist" bat
de un an pasul pe be i nu vor nici In ruptul capului sa.' se
preocupe de ceea ce datoria lor partinica directa. le impune
86 se preocupe daca vor s. trateze cu seriozitate problemele

politice, qi anume: o expunere bine chibzuit, unitara a

ceea ce ei numesc divergentele noastre".

Sint nevoit s. m marginesc la a arata pe scurt cum aplica

autorul greeala sa fundamentala sau cum o completeaz".
Autorului i se pare ca eu ma contrazic: In 1914 (Prosvecenie") scriam c e absurd sa cauti autodeterminarea

Enprograinelesocialiftilor din Europa occidental ii"*, iar in 1916 declar c autodeterminarea

este o problema deosebit de arzatoare.
* Vez1 oulegerea de fata, pag, 195.

Note Red,

www.dacoromanica.ro

374

V.

I. LENIN

Autorul nu s-a gindit (1!)

cal

aceste programe" au

fost scrise In anii 1875, 1880, 1891 !1"

S examinam paragrafele (tezelor redactiei ziarului
Solial-Demokrat" despre autodeterminare):
1. Aceeai nedorinta economista" de a vedea ci de a
pune problemele politice. Dat fiind c socialismul va crea o
baza economica pentru desfiintarea asupririi nationale in
politica, de aceea autorul nostru nu dorecte s. formuleze
sarcinile noastre politice in acest domeniu! E pur ci simplu
ridicol !

Dat fund c proletariatul victorios nu neagal razboaiele

impotriva burgheziei din alte tali, de aceea autorul nu dorecte sa formuleze sarcinile noastre politice In domeniul
asupririi nationale !! Toate acestea nu shit decit exemple
de incalcare a marxismului ci a logicii; sau, daca vreti, o
manifestare a logicii greelilor fundamentale ale economismului imperialist".
2. Adversarii autodeterminarii s-au incurcat intr-un
hal fara hal cu referirile la ,irealizabilitate".
Redactia ziarului Sotiaf-Demokrat" le explica cele
cloud semnificatii posibile ale irealizabilitatii, precum ci
greeala lor In ambele cazuri.
Autorul tezelor din 1915, insa, far macar sa Incerce
a arata cum intelege el aceasta irealizabilitate", acceptind
adica explicatia noastra ca aici grit confundate doua lucruri diferite, continua aceasta confuzie!!

El leaga crizele de politica" imperialista": economo-politicul nostru a uit a t c crizele au existat Enainte

de imperialism !...
A vorbi despre irealizabilitatea economica a autodeter-

minarii Inseamna a face o confuzie

explica redactia.
Autorul nu raspunde, nu declara ca.' el considera ca autodeterminarea este irealizabila din punct de vedere economic; el cedeaza pozitia discutabild, sarind la politica (este
totuci" irealizabila), deci i s-a spus cit se poate de clar c
din punct de vedere politic ci republica este irealizabile
in conditiile imperialismului exact In aceeaci masura In
care este ci autodeterminarea.

Strins aici cu uca, autorul sare" Inca o data: ci re-

publica, ci Intregul program minimal nu sint considerate de

el declt ca fiind o formulare politica a revolqiei sociale"!!!
www.dacoromanica.ro

DESPRE CURENTUL IN CURS DE APARITIE

376

Autorul refug s. sustink ideea irealizabilitii eco-

nomice" a autodeterminkrii, grind la politica. El mutk

irealizabilitatea politick asupra problemei intregului program minimal. Aici iar4i

nici un dram de marxism,
nici un dram de logick, In afark de logica economismului
imperialist".

Autorul vrea sk arunce pe furif peste bord (far ca el

ins* s chibzuiasc i fr s dea ceva unitar, WA' sk

munceasck la elaborarea unui program propriu) programul

minimal al partidului social-democrat ! Nu e de mirare ca
de un an bate pasul pe loc !!

Problema luptei impotriva kautskismului este iar4i,

nu o problema particulark, ci o problem generalii i fun-

damentaki a contemporaneittii: autorul n u a in4eles

aceasta lupt. Dupa cum economi0ii" au transformat lupta

impotriva narodnicilor intr-o apologie a capitalismului, tot
Bta ai autorul nostru transforma lupta impotriva kautskismului intr-o apologia a imperialismului (aceasta se referk
i la 3).

Grepala kautskismului const in aceea di el formu-

leazg. in mod reformist revendicari

i intr-un asemenea

moment , care nu pot fi formulate altfel decit in mod

revolutionar (iar autorul se incurck inchipuinduli c grepala kautskismului constai in general in formularea acestor
revendicari, dupg. cum econom4tii" Iirtelegeau" lupta impotriva narodnicismului in sensul ca jos absolutismul" inseamna narodnicism).

Grerala kautskismului consta in faptul ck el intoarce

revendicrile democrate juste inapoi, spre capitalismulpa-nic, fg,i nu inainte, spre revolutia sociala (iar autorul se
incur* inchipuinduli ca aceste revendicari nu slut juste).
3. Vezi mai sus. Autorul ocolecte de asemenea problema federatiei". Aceea0 grepalk fundamental a aceluia0
economism": nepriceperea de a pune problemele politice* .

4. Din autodeterminare decurge aprarea patriei"

sustine cu inc6patinare autorul. Grepala lui constk aici

in faptul ca el vrea s transforme negarea apararii patriei
no! nu ap5r5m
* Noi nu ne temem de dezagregAri aerie autorul
granitele de stat". Incercati ad dat1 o formulare politic/1 precisti acestei Mel]]
Dar tocma1 asta e, cS voi nu puteti 8-0 taceti; vS Impiedicti orbirea economistik"
IAA de problemele democratiei politica.

www.dacoromanica.ro

v t. LENIN

376

intr-un sablon, s-o deducd nu din specificul istoric concret

al rdzbomlui dat, .ct in general". Asta nu e marxism.

Autorului i s-a spus de mult, 1 el n-a dezmintit
aceasta : Incercati s gasiti o asemenea formulare a luptei
impotriva asupririi nationale sau inega1it4ii in drepturi
care (formulare) sd nu justifice apdrarea patriei". Nu yeti
putea s-o faceti.
inseamnd pare aceasta c noi sintem contra luptei impotriva asupririi nationale dacd din ea se poate deduce
apdrarea patriei?

Nu. Pentru cd noi nu sintem On general" Impotriva

,,apdrgrii patriei" (vezi rezolutAile partddului nostru165), ci

Impotriva prezentdrii intr-o lumind trandafirte, prin aceastirt

lozincd huieltoare, a rdzboiului imperialist dat.

Autorul vrea (dar nu poate; qi aici el nu face de

un an lntreg cleat eforturi zadarnice...) sd pund Intr-un mod

fundamental greit, ne is tor ic problema apArdrii pa-

triei".
Vorbdria despre dualism" aratd Ca autorul nu Enplegc
ce inseamnd monism i ce Inseamnd dualism.
Daca voi pune laolaltd" o perie de ghete i un mamifer, va fi oare aceasta monism"?
Dacd eu spun c spre telul a trebuie

a)

mers de la punctul la stinga, iar de la punctul la

dreapta, va fi oare aceasta dualism"?
Este oare aceea0 pozitia proletariatului natiunilor
asupritoare i al celor asuprite fatd de asuprirea nationala?
Nu, nu e aceeai, nu e aceea0 nici economiceste nici poliacute, nici ideologiceste, spiritualiceste etc.
Deci?

Deci, spre acelasi tel (contopirea natiunilor), pornind

din puncte de plecare diferite, unii vor merge i n 1 r.- u n

fel, alii t n alt fel. Negarea acestui lucru e un

monism" care pune laolaltd o perie de ghete cu un
mamifer.

Nu se cuvine ca proletarii natiunii asuprite sa vor-

beascd despre asta" (despre autodeterminare)

lnteles" autorul tezele redactiei.
www.dacoromanica.ro

aa pa

DESPRE CURENTUL IN CURS DE APARITIE

377

Curios lucru!! In teze nu se spune nimic care ;flatcar

s semene el; aa ceva. Autorul sau n-a citit ping.' la capAt,

sau n-a gindit de loc.

5. Vezi mai sus despre kautskism.
6. Autorului i se vorbete despre trei tipuri de t'ari

In Intreaga lume. Autorul obiecteaz", pescuind cazuri".

Aceasta Inseamnai cazuisticA, i nu political.

Doriti sA oi0 un caz": dar Belgia"?

Vezi broura lui Lenin 9i Zinoviev166: acolo se spune

pentru ap6rarea Belgiei (chiar prin
rizboi) dac razboiul concret ar fi fost altu1167.
Voi nu sInteti de acord cu aceasta?

ea am fi fost

Spune-ti-o ! 1

chibzuit bine problema: de c e este social-democratia Impotriva aprarii patriei".

Noi sintem Impotriva acestei aprri nu pentru mo-

tivul care vi se pare voua, deoarece modul vostru de a pune

problema (sforpri zadarnice, i nu un mod de a pune
problema) este neistoric. Iata rspunsul pe care-1 dau

eu autorului.
A numi sofistica" faptul c. noi, justificind retzboitil

pentru scuturarea flsupririi nationale, nu justificdm rzboiul

imperialist actual, care este dus de ambele parti de dragul

In6spririi asupririi nationale, inseamna a folosi o vorb5.

tare", dar a nu gindi nici un pic.
Autorul vrea s. pun intr-un mod mai de staga" problema apArrii patriei", dar iese (de un an Intreg) o confuzie total6
7. Autorul criticei: nu este de loc ating prob lema
conditiilor pacii >> In general".

Halal critica: nu este atinsa o problema pe care noi

nici nu o punem aici ! !

Dar aici este doar atinse i pug problema anexiu-

nilor, In care s-au Incurcat economitii imperialiti", de

data aceasta laolaltei cu olandezii i Radek.

Ori negati lozinca imediat6 inzpotriva vechi-

lor t noilor anexiuni (nu mai putin irealiza-

bil" In conditiile imperialismului declt autodeterminarea;

i atunci apologia racut de voi
In Europa ca ci In colonii),
imperialismului devine din camullat
MOO.
www.dacoromanica.ro

378

V.

I. LENIN

On admiteti aceasta lozinca (aa cum a facut Radek

in presa),
i atunci admiteti, sub o alt forma, aceeai
autodeterminare a natiunilor!!

8. Autorul proclama bolevismul pe scara Europei

occidentale" (nu este pozitia dv.", adauga el).
Eu nu atribui vreo importanta dorintei de a te crampona de cuvintul bolevism", caci cunosc astfel de vechi
bolevici", de care sgi. te fereasca dumnezeu! Pot sa spun
numai c bolevismul pe scara Europei occidentale", proclamat de autor, nu este, dupa convingerea mea profunda,
nici bolevism i nici marxism, ci o mica varianta a aceluiai

vechi economism".

Dupa mine, a proclama un an intreg noul bolfevism

i a te margini la aceasta e culmea inadmisibilitatii i ne-

seriozitatii. Nu e timpul oare de a chibzui bine0 a

da tovar4ilor ceva care sa. expuna In mod coerent i unitar acest bolpvism pe scara Europei occidentale"?
Autorul n-a dovedit i nu dovedete (aplicat la aceasta
problema) deosebirea dintre colonii 9i natiunile asuprite
din Europa.

La olandezi I P.S.D.* negarea autodeterminarii nu

e numai, ci chiar nu atilt, o confuzie, cci Gorter a admis-o
de fapt, ca i declaratia de la Zimmerwald a polonezilor188,

eft un rezultat al situatiei deosebite

a naOunilor

lor (natiuni mici cu traditii seculare i preteatii de

mare putere).

A copia, a repeta In mod mecanic i fr simt, critic

ceea ce la altii s-a format in decursul a zeci de ani de lupta

impotriva burgheziei nationaliste, care incala poporul,
aceasta e culmea nechibzuintei i a naivitatii. Oamenii au

.copiat exact ceea ce nu trebuia copiat!

Eerie in augustseptembrie 1916
Publicat pentru prima card In 1929
in revieta Boleevik" nr. 16

Se tigirefte dupll textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 23, pag. 1-9

Semnat: N. Lenin

* P.S.D.

social-democre:kia poloneza.

Nola Red.

www.dacoromanica.ro

379

DESPRE 0 CARICATURA. DE MARXISM

DESPRE ECONOMISMUL IMPERIALIST"

Nimeni nu va compromite social-democratia revolutionara, dad ea Insai nu se va compromite". Acest dicton

trebuie sa ni-1 aducem aminte i sn-1 avem mereu 1n vedere
clnd cutare sau cutare important& tezA teoretica sau tactic&
a marxismului Invinge sau macar este pus& la ordinea zilei
ci cind, in afard de dumanii directi i seri*, se nApustesc" asupra ei prieteni care o compromit iremediabil
cu alte cuvinte: o fac de rucine
transformind-o intr-o
caricaturg. Aca s-a IntImplat nu o data In istoria socialdemocratiei ruse. Victoria marxismului In miccarea revoluVona* la Inceputul ultimului deceniu al secolului trecut,
a fost Insotita de aparitia unei caricaturi de marxism sub
forma economismului" sau a grevismului" de atunci, ci

dad n-ar fi dus Impotriva acestuia o lupta Indelungatd,

iskrictii" n-ar fi putut s apere cu succes bazele teoriei
ci politicii proletare nici Impotriva narodnicismului micburghez, nici Impotriva liberalismului burghez. Aca s-a

intImplat cu bolcevismul, care a lnvins In miccarea muncitoreasd. de masa din 1905, printre altele, datorita aplicarii
juste a lozincii boicotarea Dumei tariste" In perioada marilor batalii ale revolutiei ruse din toamna anului 1905, ci
care a trebuit sal treac printr-o caricatur de bolcevism
gi s-o lichideze prin lupt
In 1908-1910, cind Aleksinski i altii au stirnit o mare zarval Impotriva participArii

la Duma a III-a.
Aca stau lucrurile

ci. acum. Considerarea actualului

ralzboi drept rzboi imperialist, indicarea Iegaturii ad1nci
dintre el i epoca imperialist& a capitalismului, pe linga
adversari seri* Intilnecte i prieteni neserioci pentru care

www.dacoromanica.ro

380

V.

I. LENIN

cuvintelul imperialism a devenit o mod5." fili care, tnailind

pe de rost acest cuvint, seamAnal printre muncitori o confuzie teoretica.' de cea mai rea spet, reinviind o aerie intreagg. de foste grepli ale fostului economism". Capitalismul a invins, de aceea nu trebuie BA ne &dim la problemele politice, rationau vechii economicti" din anii 1.894
1901, ajungind pina.' la negarea luptei politice In Rusia.
Imperialismul a Invins,
de aceea nu trebuie a ne gindim
la problemele democratiei politice, rationeag economictii
imperialicti" de astAzi. Ca model al unor astfel de tendinte,
al unei astfel de caricaturi de marxism capt important

articolul lui P. Kievski169 publicat mai sus ci care este

prima incercare a unei expuneri publicistice cit de eft unitare a haosului in &dire care s-a putut observa de la Inceputul anului 1.915 In unele cercuri din strdintate ale partidului nostru.
Waspindirea economismului imperialist" in rindurile
marxictilor, care in marea cried actual a socialism'ului s-au

ridicat cu hofarire impotriva sociallovinismului ci s-au

situat de partea internationalismului revolutionar, ar fi una

dintre cele mai serioase lovituri date curentului nostru
ci partidului nostru, deoarece 1-ar compromite din6untru,
din propriile lui rinduri, 1-ar transforma Intr-un reprezentant al marxismului caricaturizat. De aceea ne vedem nevoiti s'a proceam la o analiz amAnuntit macar a principalelor greeli dintre nenumaratele greeli de care este plin

articolul lui P. Kievski, oricit de lipsit de interes" ar fi

acest lucru in sine, oricit ar duce aceasta la tot pasul la o
repetare prea elementar a unor adeVaruri prea elementare,

pe care cititorul atent q.i p6trungtor le cunoacte ci le-a

inteles de mult din literatura noastr din 1914 ci 1915.

Vom Incepe cu cel mai central" punct al rationamentelor

lui P. Kievski, pentru a introduce de la bun inceput pe cititor

In miezul" noului curent al economismului imperialist".

1. ATITUDINEA MARXISTA. FATA. DE RAZBOAIE

*I FATA. DE APARAREA PATRIEI"

P. Kievski este convins el ins* ci vrea s5. conving4

ci pe cititori c5. el nu e de acord" numai cu autodeterwinarea naldunilor, cu 9 al programului partidului nostru.
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

881

El incearca foarte suparat sg. resping g. invinuirea c se

abate in mod radical de la marxism in general In problema

democraliei, ca este un tradator" al marxismului intr-o

chestiune esentiala (ghilimelele ironice sint ale lui P. Kievski). Adevarul este insg. ca de Indat ce autorul nostru
s-a apucat sa vorbeasca despre dezacordul lui intr-o ciestiune, chipurile, particulara i izolata, de indata ce s-a apu-

cat sa aduca argumente, considerente etc.

s-a vazut
imediat cal el se abate pe toata linia de la marxism. Luati
b (sectiunea 2) din articolul lui P. Kievski. Aceastg.
revendicare" (adicg. autodeterminarea natiunilor) duce
direct ( ! !) la social-patriotism"

proclama autorul nostru

i explica cg. tradatoarea" lozinca a apararii patriei este

o concluzie trasa cu cea mai depling. (!) necesitate logica(!)

din dreptul natiunilor la autodeterminare"... Autodeterminarea Inseam* dupa parerea lui, a sanctiona tradarea

savirita de social-patriotii francezi i belgieni, care apara

aceasta independentg." (independenta nationala i de stat
a Frantei i a Belgiei) cu arma In mina
ei fac ceea ce
partizanii autodeterminarii spun numai"... Apararea

patriei face parte din arsenalul celor mai rai dusmani ai

notri"... Refuzam categoric sal Intelegem cum poti sa
fii

En acelasi

timp impotriva apararii patriei i pentru auto-

determinare, hnpotriva patriei i pentru ea".

.Aa aerie P. Kievski. Este vadit cg. el n-a inteles rezo-

lutiile noastre Impotriva lozincii apararii patriei In razboiul actual. Ne vedem nevoiti & lugm ceea ce stg scris
negru pe alb In aceste rezolutii i sa explicam Inca o data
sensul acestor cuvinte care In limba rug sint clare.
Rezolutia partidului nostru, adoptata la conferinta
de la Berna In martie 1915 i care e intitulata: Despre lo-

zinca apararii patriei", incepe cu cuvintele: Fondul real al

raboialui actual este" cutare i cutare.
Este vorba despre razboiul actual. Mai clar nici nu se
poate spune acest lucru In rusete. Cuvintele fondul real"
arata ca trebuie sa distingem ceea ce e aparent de ceea ce
e real, forma de continut, vorba de fapta. Frazele despre

apararea patriei In rzboiul actual prezinta In mod fals

razboiul imperialist din 1914-1916, razboi pentru Impartirea coloniilor, pentru acapararea de teritorii straine etc.,
drept un rgzboi national. Pentru a nu lasa nici cea mai mica
www.dacoromanica.ro

382

V.

I. LENIN

posibilitate de a denatura conceptiile noastre, rezolutia

adaugA un aleniat special cu privire la rzboaiele cu adevarat

nationale" care au avut loc mai ales (notati bine: mai ales
nu inseamng exclusiv !) in perioada 1789-1871".
baza" acestor rAzboaie cu
Rezolutia explid cA
adevArat" nationale s-a aflat
',la procesul Indelungat al millcArilor nationale de masa, al luptei impotriva absolutismului i feudalismului, al scuturArii jugului national"... 170

Cred cA. e clar. In actualul rilzboi imperialist, care

a fost generat de toate conditiile epocii imperialiste, adid
nu a izbucnit intimplAtor, nu este o exceptie, nu este o
abatere de la ceea ce e general tsi tipic, frazele despre apArarea patriei Inseamn a inela poporul, deoarece acest
rAzboi nu este un rAzboi national. Intr-un rAzboi cu adevarat

national, cuvintele apArarea patriei" nu sint citus:i de min

o inelare, i noi nu sintem citusi de putin Empotriva acestei
apareiri. Astfel de rAzboaie (cu adevdrat nationale) au
avut loc mai ales" in perioada 1789-1871, iar rezolutia,
fr g. a nega prin nici un cuvint posibilitatea lor nici acum,
explid cum trebuie deosebit un rAzboi cu adevrat national
de unul imperialist, disimulat prin lozinci nationale false.
Tocmai pentru a putea face aceastA deosebire trebuie s vebaz6." se aflA. un proces indelungat de migca..ri
dem dad
nationale ',la
de masa", de scuturare a jugului national". In
rezolutia despre pacifism" se spune f Arai ocol: social-democratii nu pot tAgAclui insematatea pozitivA. a rAzboaielor

revolutionare, adid a rAzboaielor care n-au un caracter

imperialist, de pildA" (notati acest: de pildA"), de felul

celor purtate In perioada 1789-1871 pentru inlturarea asupririi nationale"...171 Ar fi putut oare rezolutia partidului
nostru sg. vorbeascA in 1915 despre rzboaiele nationale,
de felul celor purtate In perioada 1789-1871, i st arate ca
noi nu negAim insemattatea pozitivA a unor astfel de rAzboaie

dad aceste rAzboaie n-ar fi considerate posibile i astAzi?

E clar d nu ar fi putut.

Un comentariu la rezolutiile partidului nostru, adid

o explicare popularA a lor, este bropra lui Lenin i Zinoviev: Socialismul i rzboiul". In aceastA broprA, la pa-

gina 5, st scris negru pe alb di socialitii admiteau i

admit acum caracterul legitim, progresist i drept al apArArii
patriei sau al rAzboiului de apArare" numai in sensul scu-

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

383

turarii jugului national strain". Se d un exemplu: Persia

Impotriva Rusiei etc." i se spune: acestea ar fi razboaie
drepte, de aparare, indiferent cine ar ataca primul, i orice
socialist ar dori victoria statelor asuprite, dependente lipsite de drepturi depline, asupra marilor puteri asupritOare,
sclavagiste, pradalnice"172.

Brosura a apa'rut ln august 1915; ea a fost editata In

germana i franceza. P. Kievski o cunoaste foarte bine.

Nici P. Kievski i nici, In general, oricare altul n-au obiectat Impotriva noastra, nici impotriva rezolutiei cu privire la
lozinca apararii patriei, nici impotriva rezolutiei cu privire
la pacifism, nici Impotriva interpretarii acestor rezolutii In

brosura, nici o singura data, dar nici o singura data! Se

pune Intrebarea, calomniem noi oare pe P. Kievski spu-

nind ca el n-a 1nteles citusi de putin marxismul, daca acest

autor, care Incepind din martie 1915, n-a obiectat Impotriva punctillui de vedere al partidului nostru asupra razboiului, acum, ln august 1916, In articolul despre autodeter-

minare, adica Intr-un articol, chipurile, cu privire la o

problema particulara, vadeste o uimitoare neintelegere a
problemei generale?

P. Kievski taxeaza lozinca apararii patriei clrept tradatoare". Noi putem sa-1 Incredintam cu inima impacata ca
orice lozinca este si va fi intotdeauna tradatoare" pentru
cei care o vor repeta in mod mecanic, fara a Inte lege
semnificatia ei, fail a aprofunda lucrurile, marginindu-se
doar la memorizarea cuvintelor fara a analiza sensul lor.

Ce este In general vorbind apararea patriei"? Este

oare aceasta vreo notiune stiintifica din domeniul economiei

sau politicii etc.? Nu. Aceasta este pur i simplu o expresie
curenta, uzuala, uneori pur i simplu filistina, care inseam-

n. justificarea rzboiului. Nimic mai mult, absolut nimic!

Elementul tradator" poate sa constea aici numai In aceea

c. filistinii slut In stare sa. justifice orice razboi, spunind
noi aparam patria", pe cind marxismul, care nu coboara
phial la filistinism, cere o analiza istorica a fiecarui razboi
In parte, pentru a se vedea dana acest razboi poate fi considerat progresist, ca servind interesele democratiei sau ale
proletariatului, si En acest sens legitim, drept etc.
Lozinca apararii patriei este aproape Intotdeauna o
justificare filistin-inconstienta a razboiului, insotita de newww.dacoromanica.ro

384

V.

I. LENIN

priceperea de a analiza din punct de vedere istoric semnificatia i sensul fiecarui rkboi in parte.
Marxismul face o asemenea analizA qi spune: dacd
fondul real" al razboiului este, de pildd, scuturarea jugului
national strain (ceea ce e deosebit de tipic pentru Europa
anilor 1789-1871), atunci razboiul este progresist in ceea

ce privete statul sau natiunea asuprita. Dacd fondul

real" al razboiului este reimpartirea coloniilor, Impartirea
prazii, acapararea de teritorii strAine (un astfel de razboi
este cel din 1914-1916) atunci fraza despre apararea

patriei nu e deelt o Inplare a poporului".

Cum sa gasim fondul real" al razboiului, cum sa-1

stabilim? Razboiul este continuarea politicii. Trebuie studiata politica dinainte de razboi, politica care duce cii a dus
la razboi. Daca politica a fost o politica imperialista, adica
de aparare a intereselor capitalului financiar, de jefuire i
asuprire a coloniilor i a altor tari, atunci rli rkboiul care
izvorate din aceasta politic este un razboi imperialist.
Daca politica a fost o politica de eliberare nationala, adicA
expresia unei mipari de masa impotriva jugului national,
atunci razboiul care izvorate dintr-o astfel de politica este

un rkboi de eliberare nationalA.

Filistinul nu intelege ca razboiul este continuarea politicii", i de aceea el se limiteaza la a arata ca inamicul
ataca", inamicul a invadat tara mea", Mil sa discearna
pentru ce se duce razboiul, de care care clase, de dragul
thrui tel politic. P. Kievski coboara cu totul la nivelul

unui atare filistin cind spune ca, nite, germanii au ocupat

Belgia, deci, din punctul de vedere al autodeterminkii, social-patriotii belgieni au dreptate", sau: germanii au ocupat
o parte din Franta, deci Guesde poate fi multumit", deoarece in acest caz e vorba de teritoriul populat de aceasta

natiune" (0 nu de teritoriul unei alte natiuni).

Pentru filistin e important unde se afla trupele, eine
invinge acum. Pentru marxist e important pentru ce se duce
razboiul respectiv, in cursul cruia pot fi Invingatoare clnd

unele trupe, chid altele.

Pentru ce se duce razboiul actual? Acest lucru este
aratat in rezolutia noastra (care se bazeaza pe politica puterilor beligerante, politica dusa de ele zeci de ani inainte
de rkboi). Anglia, Franta i Rusia due razboi pentru paswww.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

385

trarea coloniilor acaparate i pentru jefuirea Turciei gi a

altora, Germania pentru a cuceri colonii i a jefui ea lnsAt3i
Turcia etc. SA admitem c germanii vor lua chiar Parisul si
Petersburgul. Se va schimba, datorit'a acestui fapt, caracte-

rul raboiului actual? Citui de putin. Scopul germanilor,

i
ceea ce e i. mai important
politica ce va fi dug in
cazul victoriei germanilor, va fi atunci rApirea coloniilor,
dominatia In Turcia, acapararea de regiuni populate de alte
natiuni, de pildA, Po Ionia etc., dar nicidecum instaurarea ju-

gului national strAin asupra francezilor i ruilor. Fondul

real al rAzboiului actual nu este national, ci imperialist. Cu
alte cuvinte: rAzboiul se duce nu pentru c. o parte cautA
s. scuture jugul national, iar cealaltA 11 apAra. ll'azboiul se
duce Intre dou grupuri de asupritori, Intre doi tilhari, pentru a se hotAri cum sa. se ImpartA prada, cine sA jefuiascA
Turcia i coloniile.
Pe scurt: rAzboiul dintre marile puteri imperialiste
(adicg. cele care asupresc o serie intreagA de alte popoare,
care le prind intr-o retea de dependenta. MIA de capitalul
financiar etc.) sau in alian cu ele este un razboi imperialist. Un astfel de rAzboi este cel din 1.914-1916. AOrarea patriei " In acest ralzboi este o lnelAtorie, este justificarea lui.
Rzboiul dus Empotriva puterilor imperialiste, adica.'
asupritoare, de cAtre popoarele asuprite (de exemplu, coloniale) este un ralzboi cu adevarat national. El este posibil i acum. In ceea ce privetetArile asuprite din punct de
vedere national, apArarea patriei" Impotriva rii asupritoare din punct de vedere national nu este o Inelare, gi so-

cialitii nu sint cttufi de min Empotriva apArArii patriei" intr-un astfel de rzboi.

Autodeterminarea natiunilor este tot una cu lupta pentru eliberare nationalA deplind, pentru independentai depling, Impotriva anexiunilor, i la o asemenea lupta.
in
orice forma. a ei, mergInd pink la insurectie sau rAzboi
socialitii nu pot sa. renunte WA a inceta sa. fie socialiti.

P. Kievski ii inchipuie c. lupta. Impotriva lui Ple-

hanov: Plehanov, spune el, a arAtat legAtura dintre autodeterminarea natiunilor i apgrarea patrieil P. Kievski
1-a crezut pe Plehanov c aceastA legAturA este Entr-adevr
afa cum o prezint Plehanov. DInd crezare lui Plehanov,
25

Despre problertta natIonalli

www.dacoromanica.ro

V.

386

I. LENIN

P. Kievski s-a speriat i a hotarit c, spre a Napa de concluziile lui Plehanov, trebuie negata autodeterminarea...
Increderea fn Plehanov e mare, sperietura de asemenea
mare, dar nici urma de chibzuire pentru a vedea in ce anume
consta greeala lui Plehanov!
Pentru a prezenta acest razboi drept razboi national, social-ovinitii invoca autodeterminarea natiunilor. Lupta

justA Impotriva lor e numai una singura: trebuie aratat ca

aceasta este o lupta nu pentru eliberarea natiunilor, ci pentru a se hotarl eine dintre marii rechini sa asupreasca mai

matte natiuni. A ajunge pfna la negarea razboiului due

tntr-adevar pentru eliberarea natiunilor fnseamna a face o

caricatura de cea mai rea speta de marxism. Plehanov i socialjovinitii francezi invoca republica din Franta pentru
a justifica apArarea" ei Impotriva monarhiei din Germania.
Daca ar fi sal rationam aa cum rationeaza P. Kievski, ar
trebui s. fim lmpotriva republicii sau impotriva razboiului
dus intr-adevcir pentru apararea republicii!! Soeial-govinitii germani invoca dreptul de vot universal i invatamintul general obligator din Germania pentru a justifica
apArarea" Germaniei Impotriva tarismului. DacA ar fi sA
rationam ap cum r4ioneaza P. Kievski, ar trebui s.fim ori
imp otriva dreptului de vot universal i a Invatamintului general obligator, ori Impotriva razboiului dus intr-acteveir pentru
apArarea 1ibert4i1or politice de Incercarile de a le rapi!

K. Kautsky a fost marxist pia. la razboiul din 1914

1916, i o eerie Intreaga de lucrari i declaratii foarte importante ale lui vor rAmlne pentru totdeauna un model de

marxism. La 26 august 1910 Kautsky a scris In Neue

Zeit" In legatura cu primejdia i apropierea unui razboi:

In cazul unui razboi intre Germania i Anglia nu se
pune problema democratiei, ci a dominatiei mondiale, adica

a exploatarii lumii. Aceasta nu este o problema In care

social-democratii ar trebui sA stea de partea exploatatorilor

propriei natiuni" (Neue Zeit", 28. Jahrg., Bd. 2, S. 776*).

Iata o minunata formulare marxista, care coincide In

Intregime cu ale noastre i care demascA In Intregime pe
Kautsky de astai, care a cotit de la marxism spre apArarea
social-sovinismului, o formulare care limpezete foarte pre*

- Timpurl noI", anul de aparitie 28, vol. 2, pag. 776.

www.dacoromanica.ro

Nota Trad.

DESPRE 0 CARICATITRA DE MARXISM

887

cis principiile atitudinii marxiste fa-t5. de :razboaie (noi vom

mai reveni in prea asupra acestei formulri). Rgzboaiele

shit continuarea politicii; de aceea, din moment ce are loc o

lupta." pentru democratie, este posibil i un ra'zboi pentru democratie ; autodeterminarea natiunilor este numai una dintre revendicalrile democratice, care principial nu se deose-

bete prin nimic de celelalte. Dominatia mondial" este,

spus pe scurt, continutul politicii imperialiste, a c6rei con-

tinuare este rzboiul imperialist. A nega aprarea patriei", adica participarea la un razboi democratic, este o

absurditate care nu are nimic comun.cu marxismul. A prezenta in culori trandafirii rtizboiul imperialist, aplicindu-i

notiunea de apdrare a patriei", adic6 dindu-1 drept un

razboi democratic, inseamn6 a Inela pe muncitori, a trece

de partea burgheziei reactionare.
2. CUM INTELEGEM NOI NOUA EPOCA"

P. Kievski, cruia Ii apartine expresia luat in ghilimele, vorbeste intr-una despre noua epoch'. Din pcate,
i aici rationamentele lui shit gresite.
Rezolutiile partidului nostru vorbesc despre rzboiul
actual, generat de conditiile generale ale epocii imperialiste.

Raportul dintre epoc5." i r52boiul actual" este stabilit

la noi in mod just din punct de vedere marxist: pentru a fi
marxist, trebuie s6 apreciezi in mod concret fiecare rzboi
in parte. Pentru a intelege de ce a putut i a trebuit s6 izbucneascg, Intre marile puteri, dintre care multe au stat in fruntea luptei pentru democratie intre 1789 si 1871, un rAzboi
imperialist, adicai cel mai reactionar, cel mai antidemocratic

razboi prin semnificatia lui politic, pentru a intelege

aceasta, trebuie sg. latelegem conditiile generale ale epocii
imperialiste, adie conditiile in care capitalismul din
trile inaintate se transform6 in imperialism.

Acest raport dintre epoca" ci rzboiul actual" a fost

complet denaturat de P. Kievski. La el reiese cg. a vorbi
concret inseamn a vorbi despre epoca"! Tocmai aceasta
nu este adev6rat.
Epoca dintre 1789 i 1871 este o epoch' deosebia pentru Europa. Aceasta e indiscutabil. Nu se poate intelege

nici unul dintre ra'zboaiele de eliberare nationa15., care slut

25*

www.dacoromanica.ro

388

V.

I. LENIN

deosebit de tipice pentru vremea aceea, Mra a lap lege con-

ditiile generale ale acelei epoci. Inseamna oare aceasta c.

toate razboaiele din acea epoca au fost razboaie de eliberare

nationaM? Desigur ca nu. A spune aceasta inseamna sa

ajungi s spui lucruri absurde, iar In locul studierii concrete

a fiecarui razboi In parte s. pui un ablon ridicol. Intre

1789 i 1871 au avut loc i raboaie coloniale, i razboaie
Intre imperii reacOonare, care asupreau o serie intreaga de

alte natiuni.
Se pune Intrebarea: din faptul ca capitalismul european (i american) Inaintat a intrat intr-o nou epoca, in
epoca imperialismului, rezulta oare c. acum shit posibile
numai razboaiele imperialiste? Aceasta ar fi o afirmatie

absurda, ci ar dovedi nepriceperea de a deosebi un anumit

fenomen concret de Intreaga suma a diverselor fenomene
posibile ale epocii. Epoca de aceea se i numecte epoch',
pentru c cuprinde suma diverselor fenomene ci razboaie,
atIt tipice clt ci netipice, atit mari eft qi mici, atit pe cele
proprii tarilor Inaintate oft ci pe cele proprii tarilor Inapoiate. A cauta s. te eschivezi de la aceste probleme fundamentale cu ajutorul unor fraze generale despre ,epoce,
aca cum face P. Kievski, Inseamna sa abuzezi de nqiunea de epoca". Pentru a nu face afirmatii gratuite vom da
imediat unul dintre numeroasele exemple. Dar kith trebuie
s mentionam c un singur grup de stInga, i anume grupul

german Internationala' 1", a Mcut la 5 al tezelor sale

publicate In nr. 3 al Buletinului Comisiei Executive de
la Berna (29 februarie 1916) o afirmatie vadit greita:
In era acestui imperialism deOntat posibilitatea oriceirui
fel de rzboaie nationale este exclus". Noi am analizat
aceasta afirmatie* In Culegerea ziarului Sotial-Demokrat" 174. Aici subliniem doar ca, deci tuturor celor care
manifesta interes pentru miccarea internationalista aceasta
teza teoretica le este de mult cunoscuta (noi am luptat 1mpotriva ei Inca la cedinta largita a Comisiei Executive de la
Berna din primavara anului 1916), pina acum insa nici un
grup n-a repetat-o, n-a adoptat-o. i P. Kievski, In august
1916,

and i-a scris articolul, n-a suflat nici o vorba in

spiritul acestei afirmatii sau al uneia asemanatoare.

* Vezi culegerea de fat, pag. 316-321.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

389

Acest lucru trebuie subliniat, ci iatal de ce: dacd s-ar

fi falcut o astfel de afirmatie teoretic sau una asem6n6toare,

atunci s-ar fi putut vorbi despre o divergent teoretied.

Ing din moment ce n u a fost fdcut5. nici o afirmatie de

acest fel, ne vedem nevoiti s spunem: avem in fata noastr

nu o alfal lntelegere a epoch", nu o divergent6 teoreticA,

ci numai o frazA aruncatal In fug, numai un abuz de

cuvintul epoca".

Exemplu: Nu seamain6 oare ea (autodeterminarea)

scrie P. Kievski chiar la inceputul articolului &Au cu
dreptul de a prinfi in mod gratuit 10.000 de deseatine
pe Marte? La aceast intrebare nu se poate rAspunde altfel
cleat cu totul concret, In legturai cu considerarea intregii
epoci actuale ; doar una este dreptul natiunilor la autodeterminare in epoca formgrii statelor nationale, ca cele mai
bune forme de dezvoltare a fortelor de productie la nivelul
lor din acel moment, ci alta este acest drept cind aceste
forme, formele statului national, au devenit ctuce ale dezvoltArii lor. Intre epoca afirmrii capitalismului ci a statului national ci epoca pieirii statului national ci a ajunului pieirii capitahsmului Ins* este o distantai uria5..
Iar a vorbi In general >>, in afar6 de timp i spatiu, asta nu
cadreaza cu Ufi marxist".

Acest rationarnent este un model de intrebuintare caricatural a notiunii de epocg. imperialistr. Tocmai pentru
cg aceast notiune e nou ci importantai trebuie s. lupta'm
Impotriva acestei caricaturi! Despre ce e vorba cind se spune

c formele statului national au devenit catup etc.? Despre

trile capitaliste inaintate, Germania, Franta, Anglia, in
primul rind, a cgior participare la ralzboiul actual a falcut
ca el sg. fie un razboi prin excelent'a imperialist. In aceste
-gni, care plda acum au dus omenirea inainte, mai ales intre

1789 ci 1871, procesul de formare a statului national s-a

terminat, En aceste tg.ri miccarea nationala este un trecut
care nu se mai poate intoarce, a crui reinviere ar fi o
utopie reactionar ci absurd5. Miccarea nationard a francezilor, englezilor, germanilor s-a terminat de mult; la
ordinea de zi a istoriei sta. aici altceva: natiunile care s-au
eliberat s-au transformat in natiuni asupritoare, in natiuni
ale jafului imperialist, care triesc ajunul pieirii capitalismului".
www.dacoromanica.ro

390

V.

I. LENIN

i celelalte natiuni?
P. Kievski repeta, ca pe o regula invatatal pe de rost,
ca. marxitii trebuie sal rationeze concret", dar nu o aplicei.
Or, noi am dat cu tot dinadinsul In tezele noastre
un model de r6spuns concret, iar P. Kievski n-a bine-

voit sal ne arate greeala noastra, dac a vazut aici vreo

greeal.

In tezele noastre ( 6) se spune ca, pentru a privi lucrurile in mod concret, trebuie BA deosebim nu mai putin de
trei tipuri diferite de tdri in problema autodeterminarii.
(E clar cal nu se putea vorbi in tezele generale despre fiecare targ in parte.) Primul tip 11 constituie acele OH 1naintate din Europa occidentala (0 din America) unde miccarea nationala este de domeniul trecutului. Al doilea tip
Rasaritul Europei, unde ea este de domeniul prezentului.
Al treilea semicoloniile i coloniile, unde ea este intr-o
malsural insemnatal de domeniul viitorului* .
E justa aceasta afirmatde sau nu? in aceastei directie trebuia sa-gi 1ndrepte critica P. Kievski. Dar el nici nu observa
in ce constau problemele teoretice ! El nu vede c atita timp

cit nu a ralsturnat ideea mentionata ( 6) din tezele noastre

li ca nu poate fi rasturnata pentru ea este just rationamentele lui despre epocal" seamalna cu atitudinea unui

om care se repede" cu sabia, dar nu lovecte.

In opozitie cu parerea lui V. Ilin 175 aerie el la sfircaul articolului noi credem ca pentru majoritatea ( !)

talrilor occidentale ( !) problema nationald nu e rezolvata"...

Acadar, pe semne ca miccarea nationala a francezilor,

spaniolilor, englezilor, olandezilor, germanilor, italienilor

nu a luat sfircit in secolele XVII, XVIII, XIX si mai

inainte? La Inceputul articolului notiunea de epocal a imperialismului" este denaturata in sensul Ca miccarea nationala ar fi luat sfircit in general, i nu numai in tarile occidentale inaintate. La sfircitul aceluiaci articol se sustine
ca. problema nationala" nu e rezolvata." tocmai in t'arile
occidentale !! Nu e oare aceasta o confuzie?
In tarile occidentale miccarea nationala este de domeniul trecutului indepa.rtat. In Anglia, Franta, Germania etc.
patria" d-a trait traiul, ci-a jucat rolul ei istoric, adicei
* Vezi culegerea de Iatl, pag.214-219.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

391

aici micarea nationala nu poate sa dea ceva progresist,

ceva care sa ridice la o noua viata economica fill politica
noi mase de oameni. Aici istoria pune la ordinea zilei nu
trecerea de la feudalism sau de la salbaticia patriarhala la

progresul national, la o patrie civilizata i libera politicete,

ci trecerea de la patria" care ui-a trait traiul, rascoapta

din punct de vedere capitalist, la socialism.
In rasaritul Europei lucrurile stau altfel. In ceea ce
privetde pe ucraineni i pe bieloru9i, de pilda, numai un
om care traiete In vis, pe Marte, ar putea sa conteste faptul

ca aici miparea nationala nu a luat Inca sfIrqit, ca aici nu

mai are tned loc trezirea in mese a tendintei spre limba
materna ci spre o literatura In aceasta limba (ci aceasta este
o conditie necesara i insotitor al deplinei dezvoltri a capitalismului, al patrunderii depline a schimbului pina In cea

din urma familie Oraneasca). Aici patria" nu ci-a trait

Znth traiul din punct de vedere istoric. Aici apararea patriei" mai poate fi apararea democratiei, a lirabii materne,
a libertatilor politice impotriva natiunilor asupritoare, impotriva evului mediu, pe clnd englezii, francezii, germanii,
italienii mint acum vorbind despre apararea patriei lor In
razboiul actual, ci aceasta pentru c ei apara de fapt nu
limba materna, nu libertatea dezvoltarii lor nationale, ci
drepturile lor sclavagiste, coloniile lor, sferele de influenta" ale capitalului lor financiar in alte taxi etc.
In semicolonii i In colonii miccarea nationala este,
din punct de vedere istoric, ci mai tinara cleat In rasaritul
Europei.
La ce se refera cuvintele tari foarte dezvoltate" i
epoca imperialista; in ce const situatia speciala" a Rusiei
(titlul e capitolul 2 la P. Kievski), ci nu numai a Rusiei;

unde este miccarea de eliberare nationala o fraza mci-

noas ci unde este o realitate vie ci progresista

acestea P. Kievski n-a Inteles absolut nimic.

din toate

3. CE INSEAMNA 0 ANALIZA ECONOMICA?

Miezul rationamentelor adversarilor autodeterminarii

este referirea la irealizabilitatea" ei In conditiile capitalismului In general sau in conditiile imperialismului. Cuvintelul irealizabilitate" este intrebuintat adeseori In acceptii
www.dacoromanica.ro

392

V.

I. LENIN

diverse i inexact definite. De aceea am cerut in tezele

noastre ceea. ce se im.pune in orice discucie teoreticA: s se

explice In ce Bens se vorbete despre irealizabilitate"?

Mr s ne mArginim la a pune Intrebarea, noi am trecut la
aceastA explicare. In sensul dificultAtii de realizare sau al
irealizabilitatii din punct de vedere politic, toate revendicArile democratdei shat, fArA. o serie de revolqii, irealizabile" in conditiile imperialismului.
A vorbi despre irealizabilitatea autodeterminrii in
sensul imposibilitjii economice este fundamental greit.
Aceasta a fost teza noastrA. Aici e miezul divergentei
teoretice, i asupra acestei probleme ar fi trebuit adversarii
notri sd-i fixeze Intr-o discu-pe cit de eft serioasA toatti
aten0a.
Privii dar cum rationeazA in aceastA chestiune P.
Kievski.

El respinge categoric interpretarea irealizabilitatii in

sensul dificultatii de realizare" din motive politice. El
rAspunde Mr6 ocol la intrebare in sensul imposibilitii
economice.

InseamnA oare scrie el cA. in conditiile imperialismului autodeterminarea este in aceeai mAsurai irealizabilA ca i banii-muna. in conditiile produqiei de mArfuri?"
P. Kievski rAspunde: Da, inseamnA! CAci noi vorbim
tocmai despre contradicOa logicA dihtre cele dou categorii
sociale: imperialism* 1 autodeterminarea naOunilor,
aceeali contradictie logicA care existA intre alte douA categorii: banii-mund. i producOa de mArfuri. Imperialismul

este negarea autodeterminArii, i nici un scamator nu va

regi sA impace autodeterminarea cu imperialismul".
Oricit de InfricoAtor ar fi acest cuvint mInios scamatori", pe care-1 arunca la adresa noastr P. Kievski, noi
trebuie s6-i arAtm totui ca el pur i simplu nu intalege
ce inseamnA o analizal economicA. 0 contradictie logicA"
desigur, cu condilia unui rationament logic just nu
trebuie sA existe nici intr-o analizA economicA, nici intr-o
analizA politicA. De aceea nu este citui de putin cazul s
te referi la contradicOa logicA" in general atunci clnd este
vorba de a face o analizA economicA, $i nu una politicA.
De categoriile sociale" tine ci economicul, i politicul.
Prin urmare, P. Kievski, rAspunzind de la bun inceput in
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

393

mod categoric ci fara ocol: da, inseamnal" (adica autodeterminarea e ln aceeafi maurei irealizabila ca ci banii-munca
in conditiile productiei de marfuri), n-a Mout de fapt decit

sa se invirteasca in jurul problemei, Mra a face o analiza

economica.
Prin ce se dovedete c banii-munca sint irealizabili In

conditiile productiei de marfuri? Printr-o analiza economica. Aceasta analiza, care, ca mice analiza, nu admite
vreo contradictie logica", ia categorii economice ci numai
economice (ci nu categorii sociale" in general), deducind
din ele imposibilitatea banilor-munca. Tn primul capitol

din Capitalul" nu e vorba de nici o politica, de nici

forma politica, de nici un fel de categorii sociale" in general: analiza se ocupa numai de economic, de schimbul
de marfuri, de dezvoltarea schimbului de marfuri. Analiza
economica arata
desigur, prin rationamente. logice"
ca in conditiile producOei de marfuri banii-munca sint
irealizabili.
P. Kievski nici nu incearca macar sa facal o analiza
economica I El confundei esenta economical a imperialismului mr tendintele lui politice, dupa cum se poate vedea
chiar din prima fraza a primului paragraf al articolului eau,
Iat aceasta fraza:
Capitalul industrial a constituit o sinteza a productiei
precapitaliste ci a capitalului comercial-camataresc. Capitalul camataresc s-a dovedit a fi in slujba celui industrial.
Acum capitalismul lichideaza diferitele feluri de capital,
apare un tip al sau superior, unificat capitalul financiar,
ci de aceea intreaga epoca poate fi denumita epoca capitalului financiar, al carui sistem adecvat de politica externa
este imperialismul".
Din punct de vedere economic toata aceasta definitie
nu e buna de nimic: in locul unor categorii economice precise, numai fraze. Dar acum nu avem posibilitatea sa ne
oprim asupra acestui lucru. Important e faptul ca. P. Kievski

declara ca imperialismul este un sistem de politica

externa.".

Aceasta este, in primul rind, o repetare greital a unei

idei greite a lui Kautsky.
Aceasta este, in al doilea rind, o definitie pur politica,
numai politica, a imperialismului. Prin definirea imperiawww.dacoromanica.ro

V.

394

I. LENIN

lismului ca sistem de politica.", P. Kievski vrea BO se eschiveze de la analiza economica pe care a promis s-o fad., de-

clarind a autodeterminarea este in aceeafi masura" irea-

lizabil, adical economicete irealizabilai, in conditiile impe-

rialismului ca ili banii-munca in conditiile productiei de

mrfuri!
In discutia cu cei de stInga, Kautsky a declarat c'd.
imperialismul este numai un sistem de politica externa'
(anume anexiunile), ca nu se poate denumi imperialism un
anumit stadiu economic, o anumit treapt de dezvoltare
a capitalismului.
Kautsky n-are dreptate. A discuta despre euvinte nu
e, firete, ceva inteligent. A interzice Intrebuintarea cuvIntului" imperialism Intr-un fel sau altul este imposibil.
Dar trebuie sa clarificOm notiunile cu exactitate dac vrem
s purtgim o discutie.
Din punct de vedere economic, imperialismul (sau

epoca" capitalului financiar, nu cuvintul import) este

cea mai Ina la treapt6 de dezvoltare a capitalismului, tocmai acea treapt chid productia a devenit atit de mare i
foarte mare Inc It locul liberei concurene este luat de monopol.

In aceasta const esenta economica a imperialismului. Mo-

nopolul se manifesta ci In trusturi, sindicate etc., i In

atotputernicia bncilor gigantice, i In acapararea surselor
de materii prime etc., i In concentrarea capitalului bancar
etc. Monopolul economic
iat esentialul.
Suprastructura politic6 a noii economii, a capitalismului monopolist (imperialismul este capitalism monopolist), constituie o cotiturgi de la democratie spre reactiunea
politicA. Liberei concurente ii corespunde democratia. Mo-

nopolului li corespunde reactiunea politicA. Capitalul f inanciar tinde spre dominatie, fli nu spre libertate", spune
pe bunk' dreptate R. Hilferding in lucrarea sa Capitalul
f inanciar".

A separa politica externa" de politie4 In general sau,

cu atit mai mult, a opune politica extern& celei interne este

o idee fundamental greitI, nemarxista, nectiiirtifica. Si in
politica externa,.,i In cea interia deopotriva imperialismul
tinde spre inealcarea democraldei, spre reactiune. In acest
Bens e incontestabil faptul c5. imperialisraul este negarea"
democraiiei in general, a intregii democratii, ci nicidecum
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

395

numai a uneia dintre revendicArile democratiei, anume auto-

determinarea natiunilor.
Fiind o negare" a democratiei, imperialismul neagai"
En aceeqi masurci si democratia in problema national
(adicA autodeterminarea natiunilor): el tinde adicA in
aceeasi mAsurA" s-o incalce; infAptuirea ei este exact cu
atit si in acelasi sena mai grea in conditiile imperialismului
cu cit este mai grea in conditiile imperialismului (in comparatie cu capitalismul premonopolist) infAptuirea republicii, a militiei, a alegerii slujbasilor de &Are popor etc.
Despre irealizabilitate economicA" nici nu poate fi
vorba.
Pe P. Kievski 1-a indus aici in eroare, probabil, si
imprejurarea (In afarA de nelirtelegerea total a cerintelor
unei analize economice) ca. din punctul de vedere filistin
anexiunea (adicA alipirea unei regiuni populate de altA
nationalitate in pofida vointei populatiei, adicA IncAlcarea
autodeterminArii natimaii) este considerate: identicA cu
lArgirea" (expansiunea) capitalului financiar asupra unui
teritoriu economic mai vast.

Dar cu notiuni filistine nu se pot aborda problem e

teoretice.
Imperialismul este din punct de vedere economic capitalism monopolist. Pentru ca monopolul sa fie deplin, tre-

buie inlAturati concurentii nu numai de pe piata internA

(de pe pieta unui anumit stet), ci si de pe cea externA, a
intregii lumi. ExistA oare In era capitalului financiar"
posibilitatea monomial de a InlAtura concurenta chiar intr-un alt stat? Fireste CA exisa: acest mijloc este dependenta financiarA si acapararea surselor de materii prime,
iar apoi si a tuturor intreprinderilor concurentului.
Trusturile americane shit expresia cea mai inalta a
economiei imperialismului, sau a capitalismului monopolist. Pentru a InlAtura pe concurent, trusturile nu se limiteazA la mijloace economice, ci recurg permanent la mijloace politice si chiar criminale. Dar ar fi o foarte mare
gresealA BA se considere cA. prin procedee de lupta pur
economice monopolul trusturilor e irealizabil economiceste.

DimpotrivA, realitatea dovedeste la fiecare pas ca acest

lucru este realizabil": trusturile submineazg creditul concurentului prin intermediul bAncilor (stApinii trusturilor
www.dacoromanica.ro

396

v.

I. LENIN

sint stapinii bancilor: acapararea aqiunilor) ; trusturile

submineaza transportarea materialelor destinate concurentului (stapInii trusturilor sint stapinii cilor ferate: acapararea actiunilor); pentru un anum it timp trusturile reduc
preturile sub pretul de cost, cheltuind pentru aceasta mi-

lioane, spre a ruina pe concurent i a acapara Intreprinderea

lui, sursele lui de materii prime (mine, pamInt etc.).

Iat o analiza pur economica a puterii trusturilor i a
largirii lor. Iata o cale pur economica spre largire: acapararea Intreprinderilor, stabilimentelor, surselor de materii
prime.
Marele capital financiar dintr-o Org. poate Intotdeauna
sg. cumpere intreprinderile concurentilor i dintr-o alta Ora,

independenta din punct de vedere politic i o face intotdesuna. Economicecte acest lucru este pe deplin realizabil.
Anexiunea" economica este pe deplin realizabilg." taxa o
anexiune politica i este Intilnitg. mereu. In literatura despre imperialism yeti gasi la fiecare pas indicatii ca, de

exemplu, aceea cal Argentina este de fapt o colonie comercialg." a Angliei, ca Portugalia este de fapt vasala" Angliei
etc. Aceasta este adevarat: dependenta economica fata de

bancile engleze, datoriile fata de Anglia, acapararea cailor ferate locale, a minelor, a pamintului etc. de catre Anglia toate acestea fac din tarile numite o anexiune" a
Angliei In sens economic, WA incalcarea independentei
politice a acestor tari.
Prin autodeterminarea natiunilor se Intelege independents lor po1itic. Imperialismul tinde s-o incalce,deoarece,
In conditiile anexiunii politico, cea economics este adesea
mai comodg., mai iefting. (e mai ucor sa mituiecti pe functionari, sa obtii concesii, s faci sa treaca o lege avantajoasa etc.), e mai la indemlna, mai linictit exact aca
cum imperialismul tinde sg. Inlocuiasca democratia In gene-

ral prin oligarhie. Dar a vorbi despre irealizabilitatea"

economicii a autodeterminarii in conditiile imperialismului

Inseamna pur ci simplu a Incira cai verzi pe pereti.

P. Kievski ocolecte dificultatile teoretice cu ajutorul

unui procedeu extraordinar de ucor 0 de superficial care in

german se numecte expresii burschikose", adica expresii
studentecti naive, grosolane, care pot fi intrebuintate (ci
sint firecti) la chefurile studentecti. Ist o mostra: Drepwww.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

397

tul de vot universal scrie el , ziva de lucru de 8 ore

i chiar republica shit din punct de vedere logic compatibile cu imperialismul, dei ele nu surfd (!!) citui de putin
imperialismului, i de aceea realizarea lor este extrem
de dificil".
N-am avea absolut nimic impotriva expresiei burschikose: republica nu suride" imperialismului un cuvintel
vesel infrumuseteaza uneori studiile savante! daca.' in
afara de ea in rationamentele cu privire la o problemg. serioasg. ar mai fi i o analiz economic'd i politic'd a notiu-

nilor. La P. Kievski burschikositatea Inlocuiete aceast

analiza, acoper absenta ei.
Ce inseamnil: republica nu surfde imperialismului"?
Si de ce este aia?
Republica este una dintre. formele posibile ale suprastructurii politice a societtii capitaliste, i Inca cea mai
democratica in conditiile actuale. A spune: republica nu
suride" imperialismului inseamn a spune c exist o contradictie intre imperialism i democratie. Se prea poate ca
aceasta." concluzie a noastr sa.' nu surid" ci.chiar sa nu
surld cltuci de putin" lui P. Kievski, dar ea este totuci
inContestabil.

Mai departe. Ce fel de contradictie este aceasta contradictie dintre imperialism ci democratie? Logica sau nelogic? P. Kievski folosecte cuvintul logic" far sai se fi
gindit, i de aceea nu observai c acest cuvint fi serve0e In
cazul de fat5. pentru a ascunde (de ochii i judecata cititorului cit ci de ochii i judecata autorului) tocmai acea problemei pe care s-a apucat s-o discute ! Aceast problema este

raportul dintre economic i politic; raportul dintre conditiile economice i continutul economic al imperialismului,

pe de o parte, i una dintre formele politice, pe de alt

parte. Orice contradictie" din rationamentele omenecti este

o contradictie logica; aceasta este o tautologie decarta. Cu
ajutorul acestei tautologii P. Kievski ocolecte fondul problemei: este oare aceasta o contradictie logica." intre dourt
fenomene sau situatii economice (1)?, sau fr're doug. politice
(2)?, sau Intre economic ci politic (3)?
Doar acesta este fondul problemei din moment ce s-a
pus problema irealizab ilitii sau realizabilitii economice
in conditiile unei forme politice sau altal
www.dacoromanica.ro

398

V.

I. LENIN

Daca. P. Kievski n-ar fi ocolit acest fond, ar fi vazut,

probabil, ca contradictia dintre imperialism si republica
este contradictia dintre economia capitalismului modern

(anume a capitalismului monopolist) si democratia politica

In general. Cci niciodata nu va dovedi P. Kievski ca ori-

care anal masura democratica mare si radicala (alegerea

slujbasilor sau a ofiterilor de catre popor, cea mai deplina
libertate de asociere si a Intrunirilor etc.) contrazice mai
putin imperialismul (ii suride" mai mult, daca vreti) cleat
republica.

Rezulta tocmai situatia asupra careia noi am insistat

in teze: imperialismul contrazice, contrazice din punct de
vedere logic", intreaga democratie politica in general. Lui
P. Kievski nu-i auricle" aceasta teza a noastra pentru ca
ea clarima esafodajul lui nelogic,-clar ce sa-i faci? Oare sa
ne Impacam Intr-adevar cu procedeul celor care vor, chipurile, s rastoarne anumite teze, dar care, In fapt, le promoveaza pe furis tocmai pe acestea cu ajutorul expresiei: republica nu auricle imperialismului?"
Mai departe. De ce nu suride republica imperialismului?
si cum Imbina" imperialismul economia lui cu republica?
P. Kievski nu s-a gindit la aceasta. Noi Ii vom aminti
urmatoarele cuvinte ale lui Engels. E vorba despre republica democrata. Se pune urmatoarea Intrebare: poate oare
averea sa domine In conditdile acestei forme de guvernamint? adica tocmai problema contradictiei" dintre economic si politic.
Engels raspunde:... Republica democrata nu mai recu-

noaste In mod oficial deosebirile" (dintre cetateni) de

avere. /ntr-Insa bogatia li exercita. puterea In mod indi-

rect, dar cu atit mai sigur; pe de o parte, sub forma corup-

tiei directe a functionarilor" (pentru care America e un

exemplu clasic"), pe de alta parte, sub forma aliantei

dintre guvern si bursa"... 176

Iata un model de analiza economica in problema reademocratiei In capitalism, iar problema realizabilitatii" autodeterminarii In condi-tiile imperialismului
constituie o particica a acestei probleme!
Republica democrata contrazice din punct de vedere
logic" capitalismul, deoarece pune oficial" pe acelasi plan
ei pe bogat, si pe sarac. Aceasta este o contradictie Intre
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

399

orinduirea economica i suprastructura politica. Intre imperialism i republica. exista de asemenea o contradictie adfncita sau agravata prin faptul ca Inlocuirea liberei concurente
prin monopol ingreuiaza" din ce in ce mai mult realizarea
oricaror libertati politice.

Dar cum se linpaca capitalismul cu democratia? Prin

traducerea indirecta In viata a atotputerniciei capitalului!
Pentru aceasta exista doua mijloace economice: 1) coruperea directa; 2) alianta dintre guvern qi bursa. (In tezele
noastre acest lucru este exprimat prin cuvintele ca capita-

lul financiar va cumpara i corupe liber orice guvern

i orice functionar public" In conditiile orinduirii burgheze).

Din moment ce domina productia de marfuri, burghezia, puterea banilor coruperea (directa i prin intermediul bursei) este realizabila" In orice forma de cirmuire,
In orice democratie.
Se pune intrebarea, ce se schimba In aceasta privinta,
In cazul and imperialismul ia locul capitalismului, adica
capitalismul monopolist celui premonopolist?
Doar ca puterea bursei se Intarete! Caci capitalul financiar este cel mai mare capital industrial, ajuns la monopol, capitalul industrial contopit cu capitalul bancar. Marile banci se contopesc cu bursa, Inghitind-o pe aceasta. (In
literatura cu privire la imperialism se vorbete despre decaderea rolului bursei, dar numai In sensul ca orice banca
gigantica este ea Insai o bursa).
Mai departe. Daca pentru avere" In general este perfect realizabila dominatia asupra oricarei republici democratice cu ajutorul coruperii i al bursei, atunci cum poate
P. Kievski sa afirme, Vara sa cada Intr-o amuzanta contradictie logica", ca averea extrem de mare a trusturilor i
bancilor care minuiesc miliarde nu poate sa realizeze" puterea capitalului financiar asupra unei republici straine,
adica asupra unei republici independente din punct de vedere politic ??

Ma rog? coruperea functionarilor este irealizabila."

Intr-un stat strain? sau alianta dintre guvern i bursa"
nu este declt o alianta cu guvernul propriu?

www.dacoromanica.ro

400

V.

I. LENIN

Cititorul poate vedea chiar de aici c. pentru a descurca

i a expliea 1ntr-un limbaj popular e nevoie de circa 10 pagini

de tipar fata de 10 rinduri de confuzii. S analizam in mod

tot atit de amanuntit fiecare rationament al lui P. Kievski
la el nu exista literalmente nici unul fara confuzii! noi
nu avem posibilitate i nici nu este nevoie din moment ce
principalul a fost analizat. Restul 11 vom arata pe scurt.
4. EXEMPLUL NORVEGIEI

Norvegia a realizat" dreptul, chipurile, irealizabil la

autodeterminare In 1905, in era celui mai deantat imperialism. De aceea a vorbi despre irealizabilitate" este teoreticete nu numai absurd, ci i ridicol.
P. Kievski vrea s. conteste aceasta afirmatie, calificindu-ne suparat drept rationaliti" (ce rost are aceasta observatie? rationalistul se limiteaza la rationamente i !Inca. ab-

stracte, pe chid noi am aratat un fapt cit se poate de concret 1 nu cumva folosete P. Kievski cuvintelul strain rationalist" tot ap... cum sa ne exprimam mai eufemistic?...
tot ap de reuse cum a folosit la Inceputul articolului sal].

cuvintul extractiv", prezentinduli consideratiile intr-o

forma extractiva"?).

P. Kievski ne reproseaza c pentru noi e important

exteriorul fenomenelor, i nu fondul adevarat". S. cercetam

deci fondul adevarat.

Contestarea incepe cu un exemplu: faptul promulgarii

legii Impotriva trusturilor nu dovedete c interzicerea trusturilor este irealizabila. Este adevarat. Numai c exemplul
nu e reuit, pentru ca el pledeaza Empotriva lui P. Kievski.
Legea este o masura politica, este politica. Economicul nu
poate fi interzis prin nici o masura politica. Prin nici o forma
politica a Poloniei, indiferent dac va fi o particica a Rusiei
tariste sau a Germaniei, sau o regiune autonomd sau un stat
politicete independent, nu se poate nici interzice, nici desfiinta dependenta ei de capitalul financiar al puterilor impe-

rialiste, acapararea actiunilor Intreprinderilor ei de catre

acest capital.

In 1905 a fost realizatr numai independenta poli-

tica a Norvegiei. Ea nu-i propunea i nu putea sa atinga

problema dependentei economice. Tocmai despre aceasta
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

401

este vorba in tezele noastre. Noi am aralat tocmai d autodeterminarea priveste numai politicul, si de aceea este gresit chiar a pune problema irealizabilitii economice. Iar
P. Kievski contest's.' ceea ce arg.t6m noi, aducind exemplul neputiAei interzicerilor politice impotriva economicului 1 Frumoas5. contestare"1

Mai departe. Unul sau chiar mai multe exemple de

victorie a unor mici intreprinderi asupra unora mari nu stilt

de ajuns pentru a rAsturna teza just a lui Marx potrivit d-

reia mersul general al dezvoltrii capitalismului este insotit si de concentrarea, si de centralizarea productiei".
Acest argument const6 de asemenea Intr-un exemplu nerelish', ales pentru a abate atentia (cititorului i autorului)
de la fondul adevg.rat al controversei.
In teza noastrai se spune cal nu e just a vorbi despre
irealizabilitatea economica." a nutodetermingrii in acelasi

sens In care banii-mund sint irealizabili in capitalism.

Nici un singur exemplu" de asemenea realizabilitate

nu poate s. existe. P. Kievski recunoaste tacit ctt avem

dreptate In acest punct, deoarece trece la alt interpretare

a irealizabilitatii".
De ce nu o face in mod direct? De ce nu formuleaza
deschis si precis teza sa: autodeterminarea, fiind realizabird In sensul posibi1itii ei economice in capitalism, contrazice dezvoltarea, si de aceea e reactionar sau constituie
numai o exceptie"?
Pentru c. formularea deschisal a contratezei ar demasca
dintr-o data pe autor, si el se vede nevoit sti se ascundA.
Legea concentrrii economice, a victoriei marii producii asupra celei mici este admisa si de programul nostru,
si 'de cel de la Erfurt. P. Kievski ascunde faptul c nidieri nu a fost admis legea concentrrii politice sau statale. Dac aceasta este aceeasi lege sau este tot o lege,
de ce P. Kievski n-ar expune-o si de ce n-ar propune s. se
completeze programul nostru? E drept oare ca el sa.' ne
lase cu un program prost, incomplet; din moment ce a
descoperit aceast lege nou g. a concentr'arii statale, lege
care are o Insematate practid, deoarece ea ar izlAvi programul nostru de concluzii gresite?
P. Kievski nu dal nici o formulare a legii, nu propune
completarea programului nostru, deoarece simte vag ct
.

26

www.dacoromanica.ro

V.

402

I. LENIN

s-ar fi facut atunci ridicol. Tori ar izbucni in hohote de

its in fata. curiosului economism imperialist" daca acest
punct de vedere ar iei la suprafata i, paralel cu legea
eliminarii micii productii de catre cea mare, ar fi formulatg. o lege" (in legatura cu ea sau alaturi de ea) a eliminarii

statelor mici de cgtre cele mari!

Pentru a lAmuri acest lucru ne vom mgrgini sa-i punem lui P. Kievski o singura intrebare: de ce economitii
fAra ghilimele nu vorbesc despre destramarea" trusturilor
sau a marilor banci contemporane? despre posibilitatea
unei astfel de destramari i despre realizabilitatea ei? de ce
ping i economistul imperialist" In ghilimele se vede nevoit sA admitA ca. e posibila i realizabila destramarea marilor state i nu numai destrAmarea In general, ci, de exem-

plu, despgrtirea populatiilor mici" (notati bine acest

lucru!) de Rusia ( e din capitolul 2 al articolului lui P.
Kievski)?

In sfirOt, pentru a arAta i mai concret ce ajunge sa

spuna autorul nostril i pentru a-1 pune in garda, vom remarca urmatoarele: legea eliminarii micii productii de care
cea mare, noi o formulam cu totul deschis, i nimeni nu se
teme BA denumeasca exemplele" izolate de victorie a unor
mici intreprinderi asupra unora mari" drept un fenomen
reactionar. Deocamdatg nimeni dintre adversarii autodeterminarii nu s-a incumetat sa califice drept reactionarg
despartirea Norvegiei de Suedia, de0 noi am ridicat aceastg
problema In literatura Inca din 1914*
Marea productie e irealizabilg. dacg. se mentin, de pilda,
mainile-unelte manuale; e absolut absurda ideea destramarii" fabricilor mecanizate In ateliere bazate pe muncg.
manualg. Tendinta imperialista spre mari imperii este pe
deplin realizabila, i in practicg. se realizeazg. nu arareori

sub forma unei uniuni imperialiste a unor state de sine

statatoare ci independente, in acceptia politica a cuvintului. 0 asemenea uniune este posibilg. i se observg. nu numai sub forma ingemanarii economice a capitalurilor finandare a douti Ani, dar ci sub forma colaborarii" militare
intr-un razboi imperialist. Lupta nationalg, rascoala nationald, despartirea nationalg. sint pe deplin realizabile" ci
Vez1 eulegerea de fats, pag. 214-219.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

403

se observ in fapt En conditiile imperialismului, intensificindu-se chiar, deoarece imperialismul nu opreste dezvoltarea capitalismului ci crecterea tendintelor democratice in
masa populatiei, ci ascute antagonismul dintre aceste nazuinte democratice ci tendinta antidemocratic . a trusturilor.

Numai din punctul de vedere al economismului imperialist", adic6 al marxismului caricaturizat, poate fi ignorat, de pild, urmaltorul fenomen specific politicii imperialiste: pe de o parte, rkboiul imperialist actual ne arat6
exemple cum prin forta legaiturilor financiare ci a intereselor economice un stat mic, politiceqte independent poate
sA. fie atras in lupta dintre marile puteri (Anglia ci Portugalia). Pe de alt parte, incalcarea democratismului in
ceea ce privete natiunile mici, mult mai neputincioase (si
economicecte, ci politicete) in comparatie cu protectorii"
lor imperialicti, provoac6. fie rascoala (Irlanda), fie trecerea unor regimente intregi de partea ducmanului (cehii).
Intr-o asemenea situatie nu numai cg. e realizabil" din
punctul de vedere al capitalului financiar, dar uneori este
direct avantajos pentru trusturi, pentru politica lor imperialist, pentru razboiul lor imperialist sg. se dea uneia sau
alteia dintre natiunile mici cit mai multe liberati democratice, mergind ping. la independenta de stat, pentru a
nu risca compromiterea propriilor" operatii militare. A
uita specificul raporturilor politico ci strategice ci a repeta
and trebuie ci cind nu trebuie un singur cuvintel invalat pe
de rost: imperialism", asta nu este de loc marxism.
Despre Norvegia, P. Kievski ne spune, in primul
rind, cd ea a fost totdeauna un stat independent". Acest
lucru nu e adevAirat, i acest neadevAr nu poate fi explicat
altfel cleat prin neglijenta burschikoz 5. a autorului ci prin
neatentie fat6 de problemele politice. Ping, in 1.905 Norvegia nu a fost un stat independent, ci se bucura de o excep-

tional de larg6 autonomie. Independenta de stat a Norvegiei a fost recunoscut de Suedia numai dupd ce Norvegia
s-a despartit de ea. Daa. Norvegia ar fi fost totdeauna un
stat independent", atunci guvernul suedez n-ar fi comunicat
celorlalte puteri la 26 octombrie 1905 ca'. ea recunoacte
acum Norvegia ca -peg. independentai.

In al doilea rind, P. Kievski aduce o aerie de citate

pentru a demonstra c Norvegia privea spre Apus, iar
26*

www.dacoromanica.ro

404

V.

I. LENIN

Suedia spre Rasarit, c intr-una a lucrat" cu preca'dere

capitalul financiar englez, 1n cealalt capitalul finan-

ciar german etc. De aici el trage o concluzie solemna: acest

exemplu" (al Norvegiei) se incadreaza In intregime in schemele noastre".

Ida o mostra a logicii economismului imperialist"!

In tezele noastre se spune c capitalul financiar poate domina In orice Ora", fie chiar i independenta", i ca de
aceea toate ra-ponamentele cu privire la irealizabilitatea"
autodeterminarii din punctuldevedere al capitalului financiar constituie o totala confuzie. Ni se aduc date care confirma teza noastra despre rolul capitalului financiar strain
in Norvegia artt inainte cte despartire cit ci dupa despartire cu Ull aer de parca aceasta ar aezminti cele afirmate
de noi!!
A vorbi pulin de capitalul financiar si a uita din acest
motiv problemele politice oare inseamna aceasta a discuta despre politica?
Nu. Greselile logice ale economismului" n-au Mcut sa
dispara problemele politice. In Norvegia a lucrat" capitalul financiar englez i inainte, i dup despartire. In Po Ionia
a lucrat" capitalul financiar german inainte de despartirea
ei de Rusia, i va luera" 1n orice situalie politica a Polo-

niei. Este un adevar atit de elementar hien e jenant sa-I

repeti, dar ce sa-i faci daca se uita adevarurile elementare?

Dispare oare din aceasta cauza problema politica a

unei situaii sau alta a Norvegiei? a apartenentei ei la
Suedia? a atitudinii muncitorilor atunci clnd s-a pus problema despartirii?

P. Kievski s-a eschivat de la aceste probleme deoa-

rece ele lovesc dureros In economisti". Dar in viata aceste

probleme s-au pus si se pun. In viata s-a pus problema:

poate oare sa fie social-democrat muncitorul suedez care
nu recunoaste dreptul Norvegiei la despartire? Nu poate.
AristocraIii suedezi au fost pentru rdzboi Impotriva
Norvegiei, popii de asemenea. Daca P. Kievski a uitat"
sa citeasca despre acest fapt In istoria poporului norvegian,

aceasta nu inseamna ca el a disparut. Muncitorul suedez

putea, raminind social-democrat, sa sfatuiasca pe norvegieni sa voteze impotriva despartirii (plebiscitul din Norvegia In problema despartirii a avut loc la 13 august 1905
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

406

s-a soldat cu 368.200 de voturi pentru despartire si 1.84

contra, la vot participind circa 80% dintre cei care aveau
drept de vot). Dar acel muncitor suedez care, ca i aristocratia i burghezia suedeza, ar fi negat dreptul norvegi&
nilor de a hotari ei 11100 aceasta problema, Vara suedezi,
indiferent de vointa acestora, ar fi fost un sociallovinist ci
ci

un nenternic de netolerat in partidul social-democrat.

Iatai In ce consta aplicarea 9 al programului partidului nostru, peste care a Incercat sei sard economistul"
nostru imperialist". Nu -yeti reusi sal srii, domnilor, MoO
a cadea In bratele sovinismuluil
Dar muncitorul norvegian? Era el oare obligat din
punct de vedere al internationalismului sa.voteze pentru
despartire? Citusi de putin. El putea, raminind socialdemocrat, A. voteze contra. El si-ar fi Inca lcat datoria de
membru al partidului social-democrat numai in cazul cind
ar fi intins o mind tovaraseasca unui muncitor suedez

ultrareactionar care s-ar fi pronuntat impotriva liberteitii de

despartire a Norvegiei.
Aceasta elementara deosebire dintre situatia muncitorului norvegian si a celui suedez unii oameni nu vor s-o
vada. Dar ei se demasca singuri cind ocolesc aceasta problem
cea mai concreta dintre cele mai concrete probleme
politice pe care noi le-o punem pe sleau. Tac, se eschiveaza, i prin aceasta cedeaza pozitia.

Pentru a dovedi ca problema norvegiana" se poate

pune in Rusia, noi am formulat cu tot dinadinsul teza:
in conditii de caracter pur militar si strategic este pe de-

plin realizabil i aczzm un stat polonez separat. P. Kievski

doreste sa discute"
i tace!!
Adaugam: i Finlanda, din considerente pur militare
si strategice, in cazul unui anumit deznodamInt al acestui

razboi imperialist (de pilda, alaturarea Suediei la ger-

mani i sernivictoria acestora), poate foarte bine sa devina

un stat separat, Vara s submineze realizabilitatea" niciunei singure operatii a capitalului financiar, fara s. faca
irealizabila" acapararea actiunilor cilor ferate finlandeze
si a altor intreprinderi*.
* In cazul unui anumit deznodamInt al razboiului actual formarea unor
noi state In Europa, polonez, finlandez etc., este pe deplin realizabila" Tara
cea mai mica Incalcare a conditiilor dezvoltarii imnerialismului si a fortei
lui
dimpotriva, intdrindu-se influenta, legaturile 1 presiunea capitalului

www.dacoromanica.ro

406

V.

I. LENIN

P. Kievski cautd s. scape de problemele politice neplacute pentru el printr-o fraza grandilocventa extrem de
caracteristica pentru rationamentul" lui: ... In fiece minut"... (aa se spune textual la sfiritul c al capitolului
I)... sabia lui Damocles poate sa cada i sa curme existenta atelierului independent " (aluzie" la mica Suedie i
Norvegie).
WA, pesemne, ce inseamna marxism adevarat:

de

vreo 10 ani exista un stat norvegian separat, a carui despailire de Suedia a fost apreciata de guvernul suedes ca
fiind o masura revolutionara". Dar face oare sa analizam
problemele politice care decurg de aici daca am citit Capitalul financiar" al lui Hilferding i 1-am Alleles" In sensul c. In fiece minut" dad. spui ceva, apoi s-o spui cu
virf i indesat! un stat mic poate s dispara? Face oare
sa dam atentie faptului ea noi am denaturat marxismul,
transformindu-1 In economism", i ca. politica noastra am
transformat-o intr-o repetare a celor spuse de ovinistii cu
adevarat rui?

Ce mare greeala au facut, pesemne, muncitorii rui

In 1905, luptind pentru republica: doar capitalul financiar
se i mobilizase impotriva ei i in Franta, i in Anglia etc.,
i in fiece minut" sabia lui Damocles" putea s-o reteze,
dac ar fi aparut!
-..

Revendicarea autodeterminarii nationale nu este...

utopica In programul minimal: ea nu contrazice dezvoltarea sociala, intrucit infaptuirea ei n-ar opri aceasta dezvoltare". P. Kievski combate acest citat din Martov In
acelai paragraf al articolului sau unde aduce citate" cu

privire la Norvegia, citate care dovedesc iaragi i iari fapfinanciar,

In cazul unui alt deznodAmint al razboiului formarea unui nou

stat ungar, ceh etc. este in aceeafi mdsurd realizabill". Imperialistii englezi
proiecteaz& de pe acum acest al doilea cleznodImint In cazul victoriei lor.
Epoca imperialist& nu spulber& nici nazuintele natiunilor spre independents
lor politicl, nici realizabilitatea" acestor nazuinte In cadrui relatillor imperialiste mondiale. In afara acestui cadru InsA, nici republica In Rusia si
nici In general orice an& mare transformare democratic& de oriunde in lume
nu este realizabilS" far& o aerie de revolutii si nu este trainicii MS socialism. P. Kievski n-a Inteles de loc, absolut de boo, raportul dintre imperialism si democratie.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

407

tul Indeobte cunoscut &A autodeterminarea" i despgirtirea Norvegiei nu au oprit nici dezvoltarea Ingeneral, nici
creterea operatiilor capitalului financiar In special, nici
acapararea Norvegiei de dtre englezi!
Nu o data au existat la noi bolsevici, de pild'a., Aleksinski in 1908-1910, care polemizau cu Martov exact
atunci cind Martov avea dreptate! SA ne fereasd dumnezeu
de asenaenea aliati"!
5. DESPRE MONISM SI DUALISM"

Reproindu-ne interpretarea dualista a revendidrii",

P. Kievski scrie:
Actiunea monistA a Internationalei este inlocuit prin
propaganda dualistA".

Aceasta sun'A cu totul marxist, materialist: actiunea,

care e unitar, este opus 5. propagandei, care e dualistV.
Din pAcate, privind chestiunea mai de aproape, trebuie sa
spunem cA aceasta este acela.si monism" verbal pe care 11
reprezintA monismul" lui Diihring. Dad. voi Ingloba o
perie de ghete In unitatea mamiferelor scria Engels im-

potriva monismului" lui Diihring , nu o s'A-i creascA

nicidecum, din aceastA pricinA, mamele"rn.

Aceasta inseamnA di unitare" pot fi declarate numai

lucrurile, insuirile, fenomenele, actiunile care slut unitare

In realitatea. obiectivA. Tocmai acest Ileac" a fost uitat
de autorul nostru 1
El vede dualismul" nostru, lath., In faptul cg. noi
cerem muncitorilor natiunilor asuprite in primul rind nu
ceea ce
e vorba numai de problema nationalA cerem
muncitorilor natiunilor asupritoare.
Pentru a verifica dad monismul" lui P. Kievski
nu este aici cumva monismul " lui Diihring, trebuie sA vedem cum stau lucrurile In realitatea obiectiva.

Este oare situatia reala a muncitorilor natiunilor asupritoare i ai celor asuprite aceeai din punctul de vedere
al problemei nationale?
Nu, nu este aceeai.
(1) Din punct de vedere economic deosebirea constA
In faptul ca 0 parte a clasei muncitoare din VArile asupritoare capata farlmituri din supraprofitul pe care-1 obtine
www.dacoromanica.ro

408

V.

I. LENIN

burghezia natiunilor asupritoare jupuind intotdeauna cite

data' piei de pe muncitorii natiunilor asuprite. Date le economice arata c. dintre muncitorii natiunilor asupritoare ajunge s devina mesterasi" un procent mai mare cleat dintre
muncitorii natiunilor asuprite, un procent mai mare
ajunge In rindurile aristocratiei clasei muncitoare*. E o
realitate. Muncitorii natiunii asupritoare participa intr-o
anumitd mdsurd la jefuirea de care burghezia lor a muncitorilor (si maselor populatiei) natiunii asuprite.
(2) Din punct de vedere politic deosebirea consta in
faptul c muncitorii natiunilor asupritoare au, in comparatie
cu muncitorii natiunii asuprite, o situatie privilegiatti intr-o
serie intreaga de domenii ale vietii politice.
(3) Din punct de vedere ideologic sau spiritual deosebirea consta in faptul c muncitorii natiunilor asupritoare sint educati intotdeauna si de scoala, si de viata in
spiritul desconsiderarii sau dispretului fata de muncitorii
natiunilor asuprite. De pilda, orice velicorus care a fost
educat sau a trait printre velicorusi a cunoscut acest lucru.
Asadar, ln realitatea obiectiva exista pe toate liniile
o deosebire, adica' un dualism" in lumea obiectiva, care nu
depinde de vointa i constiinta diferitelor persoane.
Cum sa consideram dup a. toate acestea cuvintele lui P.
Kievski cu privire la actiunea monista a Internationalei"?
Aceasta este o fraza sonora lipsita de continut, i ni-

mic mai mult.

Pentru ca actiunea Internationalei, care in ()lap este

alchtuita din muncitori Empeirtiti in muncitori apartinind

natiunilor asupritoare si muncitori apartinind natiunilor
asuprite, s fie unitard, pentru aceasta e nevoie sa se duca
nu aceeafi propaganda i Intr-un caz i In celalalt: iat
cum trebuie rationat din punctul de vedere al monismului"

adevarat (0 nu gen Diihring), din punctul de vedere al

materialismului lui Marx!

Un exemplu? Un exemplu am si dat (In presa legala
acum 2 ani si mai bine!) relativ la Norvegia, i nimeni
n-a incercat s. ne dezminta. In acest caz concret i luat din

viata aqiunea muncitorilor norvegieni si suedezi a fost

* Vezi, de pilda, cartea In limba englez1 a lui Hourvich despre imigratia in America al despre situatia clasei muncitoare din America (Immigration and Labor") (Imigratie i muncii".
Noia Trad.).

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

409

monist", unitara:, internationalista numai pentru c i

In masura in care muncitorii suedezi au aparat necond ifionat libertatea de despartire a Norvegiei, iar cei nor-

vegieni au puscondiOonat problema acestei despar.

tiri. Daca muncitorii suedezi.nu ar fi fost In mod neconditionat pentru libertatea de despartire a norvegienilor, atunci
ar fi fost foviniqti, complici ai ovinismului moierilor sue-

dezi, care voiau sa mentina" Norvegia prin forta, prin

razboi. Daca muncitorii norvegieni nu puneau problema

despartirii in mod conditionat, adica In sensul ca i membrii partidului social-democrat s poata sa voteze i s faca
propaganda Impotriva despartirii, atunci muncitorii norvegieni i-ar fi incalcat datoria de internationaliti i ar fi
cazut Intr-un nationalism norvegian, Ingust, burghez. De ce?
Pentru c burghezia era aceea care Infdptuia despartirea, si
nu proletariatul! pentru c burghezia norvegiana (ca i oricare alta) calla intotdeauna sa lnvrajbeasca pe muncitorii

din Ora ei i din tam straina'"! pentru ca orice revendicare democratica (inclusiv autodeterminarea) este pentru

muncitorii contienti subordonatei intereselor supreme ale

socialismului. Daca, de pilda, despartirea Norvegiei de Suedia ar fi Insemnat In mod cert sau probabil un razboi Intre
Anglia i Germania, atunci pentru acest motif) muncitorii
norvegieni ar fi trebuit s. fie Impotriva despartirii. Iar cei
suedezi ar fi capatat dreptul i posibilitatea, WA a Inceta
&a fie socialiqti, s. faca agitatie intr-un asemenea caz im-

potriva despartirii numai dad. ei ar fi luptat sistematic,

consecvent, permanent Empotriva guvernului suedez, pentru

libertatea de despartire a Norvegiei. In caz contrar mun-

citorii norvegieni i poporul norvegian n-ar fi crezut i n-ar

fi putut s creada In sinceritatea sfatului dat de muncitorii
suedezi.

Toata nenorocirea adversarilor autodeterminarii provine de acolo c. Incearca s. nape prin abstractii moarte,
terninctu-se s analizeze pin la capat fie i un singur exem-

plu concret din viata reala. Indicatia noastra concreta

In teze, c. un nou stat polonez este pe deplin realizabil"
acum, Intr-o anumita conjunctura exclusiv militara, strate-

gica*, a ramas Mr. obiectii i din partea polonezilor, i

* Vezi culegerea de rata, pag. 275.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

V.

410

I.

LENIN

din partea lui P. Kievski. Dar nimeni n-a dorit s se gindeascd la ceea ce decurge din aceast recunoqtere tacit
a faptului c avem dreptate. Or, de aici decurge evident
faptul c propaganda internationaliqtilor nu poate fi aceeai
in rindurile ruilor i In rIndurile polonezilor, dad ea

i pe altii in vederea unei actiuni unitare". Muncitorul velicorus (i cel german) este
dator sa fie In mod neconditionat pentru libertatea de despArtire a Poloniei, deoarece altfel el ar fi acum in fapt un
lacheu al lui Nikolai al II-lea sau al lui Hindenburg. Muncitorul polonez ar putea s fie pentru despArtire numai
in mod conditionat, deoarece a specula (ca fracurile) victoria unei burghezii imperialiste sau alta InseamnA a deveni un lacheu al ei. A nu intelege aceasta deosebire, care
este conditia unei actiuni moniste" a Internationalei, este
egal cu a nu intelege de ce pentru o actiune monistA" impotriva armatei tariste, s zicem, lingl Moscova, arnaata
revolutionarA din Nijni ar trebui s mearg a. spre apus, iar
cea din Smolensk spre rAsrit.
vrea BA educe i pe unii

*
*

In al doilea rind, noul nostru adept al monismului lui

Diihring ne repropaza. d noi nu ne preocup4m de o cit

mai mare coeziune organizatorica. a diferitelor sectii natio-

nale ale Internationalei" in cazul unei revolutii sociale.

In socialism nu mai poate fi vorba de autodeterminare
aerie P. Kievski
deoarece atunci nu mai poate fi

vorba de stat. Asta se aerie, chipurile, pentru a ne combate

pe noi! Dar in trei rinduri ultimele trei rinduri din primul paragraf al tezelor noastre noi am spus precis tji

limpede cA. democratia este i ea o form de stat, care

trebuie sg. dispar atunci clnd va disparea statur*. Tocmai acest adevar 11 repetA comMtindu-ne", desigur, pe
P. Kievski pe citeva pagini ale paragrafului c (capitolul I), i-I repetai denaturindu-l. Noi concepem scrie
noi!
el

i am conceput intotcleauna orinduirea socialistA

ca un sistem economic centralizat strict democratic (!!?),

in cadrul druia statul, ca aparat de dominatie a unei pArti
* Vezi culegerea de fatd, pag. 274.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

411

a populatiei asupra alteia, dispare". Aceasta este o confu-

zie, pentru ca democratia este si ea dominatia unei pri

a populatiei asupra alteia", este si ea stat. E vadit ca autorul n-a inteles In ce consta disparifia treptatil a statului
dupa victoria socialismului gi care shit conditiile acestui
proces.

Dar principalul shit obiectiile" lui care se refera la

epoca revolutiei sociale. Mustrindu-ne cu teribila vorba
de ocara: talmudisti ai autodeterminarii", autorul spune:
Acest proces (revolutia social), noi 11 concepem ca o
actiune unita a proletarilor din toate (f !) tarile, care
distrug granitele statului burghez (!!), care darima stilpii
de frontiera" (independent de distrugerea granitelor"?),
care arunca in aer (!!) comunitatea nationala si statornicesc comunitatea de clasa".

Sa nu-i fie cu suparare severului judecator al talmu-

distilor"

de idee".

aici slut multe fraze, dar nu se vede nici o urma

Revolutia sociala nu poate sa fie actiunea unita a proletarilor din toate ri1e pentru simplul motiv ca majoritatea tarilor i majoritatea populatiei globului nici nu se afla
Inca pe treapta capitalista de dezvoltare sau se afla numai
la inceputul treptei capitaliste de dezvoltare. Acest lucru
noi 1-am spus in 6 al tezelor noastre*, i P. Kievski pur
i simplu din neatentie sau din incapacitatea de a gindi
n-a observat" ca noi am formulat acest paragraf nu degeaba, ci tocmai pentru a respinge denaturarile caricaturale ale marxismului. Pentru socialism s-au copt numai

tarile inaintate din Occident si din America de Nord, si in

scrisoarea lui Engels catre Kautsky (Culegerea ziarului
Sotia1-Demokrat")178 P. Kievski poate sa gaseasca o ilustrare concreta a ideiti" reale, si nu numai fagaduite
ca. a visa la o actiune unit a proletarilor din toate tarile"
inseamn a amina socialismul pina la calendele grecesti,

adic pina la niciodata".

Socialismul va fi infaptuit prin actiuni unite de proletarii nu din toate tarile, ci dintr-o minoritate de OH, care
au ajuns la treapta de dezvoltare a capitalismului Enaintat.
Tocmai neintelegerea acestui lucru a ci determinat greseala
* Vezi culegerea de fata, pag. 281-282.

Nola Red.

www.dacoromanica.ro

412

V.

I.

LENIN

lui P. Kievski. In aceste tari inaintate (Anglia, Franta,

Germania i altele) problema nationala a fost rezolvata
de mult, comunitatea nationala i-a trait de mult traiul,
sarcini nationale generale" nu exista in mod obiectiv.
De aceea numai In aceste tari se poate aczzm arunca In

aer" comunitatea national, se poate statornici o comunitate de clash'.

Altfel stau lucrurile In Wile nedezvoltate, In acele taxi
pe care noi le-am indicat (In 6 al tezelor noastre) la rubrica a 2-a i a 3-a, adica in tot Rasaritul Europei si In
toate coloniile i semicoloniile. Aici mai exista nc, ca regula generala, natiuni asuprite i nedezvoltate dinpunct
de vedere capitalist. In cadrul acestor natiuni mai exista
Inca In mod obiectiv sarcini nationale generale, anume sarcini democratice, sarcinile dobortrii jugului national strain.
Tocmai ca exemplu al unor astfel de natiuni, Engels
citeaza India, spunInd ca ea poate sa fad o revolutie impotriva socialismului victorios,
deoarece Engels era departe de acel ridicol economism imperialist", care-i inchipuie ca proletariatul hiving-tor In -Wile inaintate va desfiinta peste tot de la sine", fara anumite masuri democratice asuprirea nationala. Proletariatul invingator reorganizeaza acele -taxi in care a repurtat victoria. Aceasta nu se
poate face dintr-o data, i nici burghezia nu poate fi invinsa" dintr-o data. Noi am subliniat cu tot dinadinsul acest
lucru in tezele noastre, i P. Kievski iarai nu s-a glndit
de ce subliniem noi acest lucru In legatura cu problema nationala.
In timpul In care proletariatul tarilor Inaintate rastoarna burghezia i respinge tentativele ei contrarevolutionare,
natiunile nedezvoltate i asuprite nu aqteapta, nu inceteaza s. traiasca, nu dispar. Dad. ele se folosesc pentru rascoale (coloniile, Irlanda) pina i de o criza a burgheziei
imperialiste, cu totul neinsemnata In comparatie cu revolutia sociala, cum este razboiul din 1915-1916, nu incape
indoiala ca cu atIt mai mult se vor folosi ele pentru rascoale
de o mare crizzi cum este razboiul civil In Wile inaintate.
Revolutia sociala nu poate avea loc altfel declt ca o
epoca care s imbine rdzboiul civil al proletariatului linpotriva burgheziei din tarile inaintate cu o serie intreagei de
micari democratice i revolutionare, inclusiv de eliberare
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

418

national, ale natiunilor nedezvoltate, inapoiate i asu-

prite.
De CO Pentru c5. capitalismul se dezvolta inegal, iar realitatea obiectiva. ne arat c, pe lingA natiunile capitaliste
foarte dezvoltate, existA o serie IntreagA de natiuni foarte
slab dezvoltate i cu totul nedezvoltate economicete.
P. Kievski n-a aprofundat citui de putin problema conditiilor obiective ale revolutiei sociale din punctul de vedere
al maturit4ii economice a diferitelor ri, i de aceea reproul lui c noi ndscocim", chipurile, uncle sa aplicam
autodeterminarea, inseamna. intr-adevar a arunca vina ta
asupra altuia.
Cu un zel demn de o soartai mai burial, P. Kievski repetA

de nenumArate ori citate din Marx i. Engels pe tema cA

mijloacele de izbAvire a omenirii de diferite calamit4i

sociale trebuie nu sa. le nAscocim din cap, ci BA le descoperim cu capul, in conditiile materiale existente". Citind
aceste citate repetate, nu pot sa nu-mi amintesc de economitii" de tristA amintire, care tot atit de plictisitor...
rumegau noua descoperire" cu privire la victoria cap italicmului in Rusia. P. Kievski vrea s ne uimeascr cu aceste
citate, deoarece noi, cica, nAscocim conditiile aplicArii auto-

determingrii natiunilor in epoca imperialisfd Dar la acelai P. Kievski citim urmAtoarea mArturisire imprudentV:
Chiar i numai faptul c noi sintem Empotriva (subliniat de autor) apairArii patriei arat cit se poate de clar
c noi vom opune o rezistenta activA oricarei indbuiri a
rAscoalei nationale, fiindca astfel vom lupta impotriva
dumanului nostru de moarte
imperialismul" (cap. II,
c in articolul lui P. Kievski).
Nu poti critica pe un anumit autor, nu-i poti reispunde
dac5. nu citezi in intregime cel putin cele mai importante
teze ale articolului lui. *i de indat ce citezi in intregime
fie i o singur teza a lui P. Kievski, se dovedete totdeauna ca.' de fiecare frag revin la el 2-3 greeli sau ineptii
care denatureazh marxismul!
1.) P. Kievski n-a observat c rascoala nationalA inseamn fi ea apArarea patriei"! Or, oricine se va gindi
un pie se va convinge c5. este tocmai aa, deoarece orice
natiune care se rdscoal'e, se apAra." impotriva unei natiuni asupritoare, ii apara. limba, teritoriul, patria.
www.dacoromanica.ro

414

V.

I.

LENIN

Orice asuprire nationala provoad riposta maselor largi

ale poporului, iar tendina oricarei riposte a populatiei
asuprite din punct de vedere national este rascoala nationala. Dad observam adeseori (mai ales in Austria si Rusia)
cd burghezia natiunilor asuprite flecareste numai despre ras-

coala nationala, iar In fapt Incheie tranzactii reactionare

cu burghezia natiunii asupritoare, fara stirea fi Empotriva
poporului propriu, In astfel de cazuri critica marxistilor
revolutionari trebuie sa fie indreptata nu impotriva micrii
nationale, ci impotriva degenerarii, trivializarii, denatu-

rarii ei Intr-o ciorovaiala meschina. In treacat fie zis,

foarte multi social-democrati din Austria si Rusia uit

acest lucru i transforma ura lor legitim fata de ciorovaielile nationale meschine, triviale, jalnice, cum ar fi certurile i Indierarile in jurul problemei In ce limba trebuie
scrisa denumirea strazilor In partea de sus a tablitei si in
transforma ura lor legitima fata
ce limb in partea de jos
de aceasta In negarea sprijinirii luptei nationale. Noi nu

vom sprijini" comedia jocului de-a republica In vreun

principat ca Monaco, sau aventurile republicane" ale generalilor" din micile state din America de Sud sau de pe vreo
insula din Oceanul Pacific, dar de aici nu rezultd ea este
permis sal uitam lozinca republicii pentru miscarile democratice i socialiste serioase. Noi ne batem joc i trebuie s.
ne batem joc de jalnica ciorovaiala nationala Si de tirguiala n4ionala a natiunilor din Rusia si Austria, dar de aici
nu rezulta c. ar fi permis s refuzm a sprijini o rascoala
nationala sau oricare lupta serioasa dug de intregul popor
impotriva asupririi nationale.

2) Dad rascoalele nationale nu shit posibile In epoca

imperialiste, atunci P. Kievski nu are dreptul sal vor-

beasca despre ele. Dac ele shit posibile, atunci toate frazele sale nesfirsite despre monism", despre faptul c noi
nascocim" exemple de autodeterminare in imperialism etc.
etc.
din tbate acestea se alege praful i pulberea. P. Kievski se bate pe sine Insusi.

Dad noi" opunem o rezistenta activa inabusirii"

rascoalei nationale"
caz luat ca posibil de ansuf
P. Kievski
ce insearnna aceasta?
Aceasta inseamna ca rezulta o aqiune dubla, dualista",
dad e s intrebuintam termenul filozofic tot a-tit de ne la
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

415

locul lui pe cit de ne la locul lui 11 intrebuinteazO autorul

nostru. (a) In primul rind, actiunea" proletariatului
asuprit si a tOrgnimii asuprite din punct de vedere national
impreuna cu burghezia asupria din punct de vedere national
Empotriva natiunii asupritoare; (b) in al doilea rind, acOunea" proletariatului sau a pArtii lui contiente din sinul
natiunii asupritoare impotriva burgheziei si a tuturor ele-

mentelor natiunii asupritoare care o urmeag.

Nesfirsitul numOr de fraze impotriva blocului national", a iluziilor" nationale, impotriva otrOvii" nationalismului, impotriva 445.rii urii nationale" i altele de acelasi
fel; fraze indrugate de P. Kievski, s-au dovedit a fi nite

mofturi, deoarece, sMtuind proletariatul tOrilor asupritoare

(sal nu uitalm c. autorul considerA acest proletariat o fug
serioas) s5. opunal o rezistenta activa 1'1511101.H rAscoalei

nationale", autorul a ; ; a implicit ura nationalO, autorul sprijina implicit blocul cu burghezia" al muncitorilor din Wile asuprite.

3) Daa. in imperialism shit posibile rOscoale nationale,

atunci sint posibile gi rOzboaie nationale. Sub raport politic,
intre ele nu existO nici o deosebire. Clasind i rAscoalele

printre razboaie, istoricii militari ai rOzboaielor au per-

fectO dreptate. P. Kievski, Mr s gindeascO, s-a Mtut nu

numai pe sine insusi, ci i pe Junius, i grdpul Internationala", care neaga.' posibilitatea rOzboaielor nationale in
conditiile imperialismului. Iar aceastO negare este singura
fundamentare teoreticO imaginabil6 pentru conceptia care
neagO autodeterminarea natiunilor In imperialism.
ce inseamn6 o raiscoal nationalO"? 0 rAs4) Uci
coala care tinde s. creeze independenta politica a natiunii

asuprite, adid. un stat national separat.

DacO proletariatul natiunii asupritoare este o fortO se-

rioasA (cum presupune i trebuie sa presupunO autorul cu

privire la epoca imperialismului), atunci hotArirea acestui

proletariat de a opune o rezistentO activA InAbusirii rOs-

coalei nationale" nu Enseamna oare sp r ijin ir ea creOrii unui stat national separat? Desigur cO inseamng!
Bravul nostru tgOduitor al realizabilitAtii" autodeter-

minArii a ajuns sA spunA eh' proletariatul contient din tArile

inaintate trebuie s sprijine infAptuirea acestei mAsuri

irealizabile" 1

www.dacoromanica.ro

V.

416

r. LENIN

5) De ce trebuie ca noi" s 5. opunem o rezistent actival"

inbusirii rascoalei nationale? P. Kievski aduce numai

un singur argument: fiindc6 astfel vom lupta impotriva
imperialismul". Toat6
dusmanului nostru de moarte

aria acestui argument se reduce la expresia tare: de moarte",

dupal cum ln general la acest autor tdria argumentelor este

inlocuitg prin taria frazelor tan

rasunaloare, prin

implintarea unui par in trupul tremurind al burgheziei",

9i

alte Inflorituri de stil de acest fel in genul lui Aleksinski.

Dar acest argument al lui P. Kievski este grefit. Imperialismul este dusmanul nostru de moarte" In aceeasi
msur ca i capitalismul. Asta e adevrat. Dar nici un
marxist nu va uita c capitalismul este progresist fat de
feudalism, si tot asa imperialismul fag de capitalismul
premonopolist. Deci n u avem dreptul s sprijinim orice
lupt impotriva imperialismului. Lupta claselor reactionare Impotriva imperialismului noi nu o vom sprijini,
ilscoala claselor reactionare impotriva imperialismului si a
capitalismului noi nu o vom sprijini.
Deci, dad_ autorul recunoaste necesitatea de a sprijini
rscoala natiunilor asuprite (a opune o rezistent activ"

ingbusirii inseamn6 a sprijini rdscoala), atunci autorul

recunoaste implicit caracterul progresist al rascoalei nationale, caracterul progresist al formdrii, in cazul succesului
acestei r6scoale, a unui stat non si separat, al stabilirii de

noi frontiere etc.

Autorul literalmente nu reuseste s-o scoat6 la capdt cu

nici unul din rationamentele sale politice!
Filscoala irlandezg din 1916, care a avut lac dupa publi-

carea tezelor noastre in Vorbote"* nr. 2, a dovedit

in
treacalt fie zis
ca despre posibilitatea rascoalelor nationale pind fi In Europa nu s-a vorbit in vint !
6. CELELALTE PROBLEME POLITICE
ATINSE SI DENATURATE DE P. KIEVSKI

Noi am declarat In tezele noastre Ca' eliberarea coloniilor

nu este altceva dealt autodeterminarea 'natiunilor. Europenii uit adesea c popoarele coloniale shit ci ele natiuni,

dar a tolera o asemenea uitare" inseamna a tolera govinismul.

*

,,Vestitorul".

Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

41:2

P. Kievski obiecteaza":

Proletariat in sensul propriu al acestui cuvint nu

existe in coloniile de tip pur (sfirsitul c din capitolul II).

Pentru eine s. preconizm atunci autodeterminarea*?

Pentru burghezia din colonii? Pentru fe4hi? Pentru tarani?

Desigur cg. nu. In ceea ce priveste coloniile, ar fi absurd ca
socialictii (subliniat de P. Kievski) sal lanseze lozinca autodetermingrii, deoarece este In general absurd a lansa lozinci

ale partidului muncitoresc pentru tdri In care nu exist

muncitori".

Oriclt de teribil este minia lui P. Kievski, care de-

clara yunctul nostru de vedere absurd", vom indrzni sa-i

argthn in mod respectuos ca argumentele lui sint gresite.
Numai.economistii", de tristal amintire, credeau c. lozincile partidului muncitoresc" sint lansate numai pentru
muncitori*. Nu, aceste lozinci sint lansate pentru intreaga
populatie muncitoare, pentru Intregul popor. Partea democratic6 a programului nostru
la a ca'rei insemnalate

P. Kievski In general" nu s-a gindit

noi o adregm
special Intregului popor, si de aceea vorbim in aceast

parte a programului despre popor"**.

Noi am considerat c popoarele coloniale i semicoloniale numara 1.000 de milioane de oameni, si P. Kievski
nu si-a dat osteneala sa dezminta aceast declaratie foarte
concreta a noastra. Din acesti 1.000 de milioane de oameni,
peste 700'.000.000 (China, India, Persia, Egipt) revin unor

ri In careexista muncitori. Dar chiar si pentru tarile

coloniale, in care nu existd muncitori, In care existg numai

stapIni de sclavi i sclavi etc., nu numai ca nu e absurd,
dar e obligatoriu pentru orice marxist ag. preconizeze auto-

determinarea". Daca se va gindi putin, P. Kievski va intelege desigur acest lucru, dup cum va intelege i faptul
c. lozinca autodeterminarii" este lansata intotdeauna pentru" clouei natiuni: asuprit'a si asupritoare.
0 alta obiectie" a lui P. Kievski:
De aceea noi ne limitm In ceea ce priveste coloniile la

* Slatuim pe P. Kievski al reciteasca scrierile lui A. Martlnov & Co.

din 1899-1901. Va gasi acolo multe dintre argumentele sale".
** Unit adversarl cludati ai autodeterminarii natiunilor" aduc ca obiectie Impotriva noastra argumentul eS natiunile" sInt lmpartite In daze!
Nol aratana de obicei acestor caricaturi de marxisti ca In partea democraticl
a programului nostru se vorbeate despre suveranitatea poporului".
27

Despre problema nalionall

www.dacoromanica.ro

41.8

V.

I.

LENIN

o lozinc negativa, adica.' la revendicarea prezentath' de socialiti 'guvernelor lor

afarg. din colonii h> Aceastd revendicare nu e realizabil In cadrul capitalismului, ascute
lupta impotriva imperialismului, dar nu contrazice dezvoltarea, deoarece societatea socialist nu va stapini colonii".

Incapacitatea sau lipsa de doring a autorului de a reflecta cit de cit asupra continutului teoretic al lozincilor
politice este de-a dreptul uimitoare! Oare se schimb lucrurile daca' in locul unui termen politic precis din punct
de vedere teoretic vom Intrebuinta o frazd agitatoric5.? A
spune afara din colonii" Inseamna.' tocmai a te ascunde de

o analiz. teoretia sub paravanul unei fraze agitatorice I

Orice agitator al partidului nostru, vorbind despre Ucraina,

Po Ionia, Finlanda i altele, este In drept s. spung. tarismului (guvernului lui") afar din Finlanda etc.", dar agitatorul inteligent va Intelege c5. nu se pot lansa nici lozinci
pozitive, nici lozinci negative numai In vederea ascutirii".
Numai oameni de teapa lui Aleksinski au putut sa" insiste

asupra faptului ca lozinca negativ6" afard din Duma

neagrA" poate fi justificat'a prin tendinta de a ascuti" lupta

impotriva rului tiut.
Ascutirea luptei este o frazal goal a subiectivitilor care
uit'd. c mtrxismul cere pentru justificarea oric6rei lozinci
o analiz precisg. i a realitaitii economice, i a situatiei
politice, gi a semnificatiei politice a acestei lozinci. Nu e
placut s' repeti aceste adevAruri elementare, dar ce sd-i
faci cind eti silit s-o faci?

A curma o discutie teoretic asupra unei probleme

aceast manierg. a lui

teoretice prin strigUe agitatorice,
Aleksinski ne este bine cunoscut5., dar aceasta este o manierg. proasta. Continutul politic i economic al lozinci.
afara din colonii" este. unul i numai unul singur: liber-

tatea de despartire pentru natiunile coloniale, libertatea

formArii unui stat separat! Dacal legile generale ale imperia-

lismului impiedic, dupa cum crede P. Kievski, autodeterminarea natiunilor, daca o fac s'a fie o utopie, o iluzie etc.
etc., atunci cum poti stabili, Mil a te gIndi, o exceptie de la
aceste legi generale pentru majoritatea natiunilor lumii?
E clar c teoria" lui P. Kievski este o caricatur de teorie.
Productia de mArfuri i capitalismul, firele legaturilor
capitalului financiar exista In imensa majoritate a .t5.rilor
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

419

coloniale. Cum poti, asadar, sa faci apel la state, la guvernele Wilor imperialiste sa se care afara din colonii"

daca, din punctul de vedere al producOei de marfuri, al capitalismului i imperialismului, aceasta este o revendicare
nestiintifica", utopic'e, respinsa" de infifi Lensch,
Cunow etc ?
Nici uria de gindire nu exista In ralionamentele autorului !
Ca eliberarea coloniilor nu e realizabila" numai In sensul

ca nu e realizabila Mra. o serie de revoluOi", la aceasta

autorul nu s-a gindit; ca. ea este realizabila En legaturd cu
o revolutie socialista In Europa, el nu s-a gindit; ca. societatea socialista nu va stapIni" nu numai colonii, dar nici

natiuni asuprite in general, iarasi nu s-a glndit; ca nu

existil In problema de care ne ocupam nici o deosebire nici

economica, nici politica Intre stapInirea" de catre Rusia

a Poloniei sau a Turkestanului, el nu s-a gIndit; ca societatea socialista" vrea s se care afara. din colonii" numai
In sensul de a se acorda acestora dreptul de libera despartire,

nic late um In sensul de a li se recomanda sd se des-

partd, la aceasta el nu s-a glndit.

Pentru aceasta deosebire pe care am facut-o Intre problema dreptului de despartire i problema daca noi recomandam despartirea, P. Kievski ne-a taxat de scamatori"
si, pentru a argumenta In mod stiintific" aceasta parere
In fata muncitorilor, el scrie:
Ce va glndi muncitorul care, Intreblnd pe propagandist ce atitudine trebuie sa aiba. proletarul fata de problema neatirnarii" (adica a independentei politice aUcrainei), va primi raspunsul: socialitii lupt pentru dreptul
de a se desparti i fac propaganda Impotriva despaqirii?".
Cred c pot sa dau un raspuns destul de exact la aceasta
Intrebare. Anume: eu cred ea orice muncitor inteligent
se va gindi ca P. Kievski nu tie sei gindeascd.

Orice muncitor inteligent se va glndi": doar acelasi

P. Kievski ne Invag pe noi, muncitorii, sa strigam: afara
din colonii". Vasazica, noi, muncitorii velicorusi, trebuie sa
cerem guvernului nostru sa se care din Mongolia, din Tur-

kestan, din Persia,

muncitorii englezi trebuie s. ceara
guvernului englez sa se care din Egipt, din India, din Persia
etc. Dar Inseamna oare aceasta c noi, proletarii, am urea
27*

www.dacoromanica.ro

420

V.

I. LENIN

s5. ne desprtim de muncitorii i felahii egipteni, de munci-

torii i Oranii mongoli sau turkestanezi sau indieni? Inseama. oare aceasta cg. noi trebuie s'a sfaituim masele de
oameni ai muncii din colonii s 5. se despart" de proletariatul european contient? Citui de putin. Intotdeayna noi
am fost, sintem i vom fi pentru cea mai strinsi apropiere
i unire intre muncitorii contienti din Wile inaintate
i muncitorii, taranii, sclavii din toate -pile asuprite. Noi
am sMtuit intotdeauna i vom sMtui intotdeauna toate masele

asuprite din toate I'drile asuprite, inclusiv coloniile, s'anu

se despara de noi, ci sa." se apropie i sal se contopeascA cit
se poate mai strins cu noi.

Dacal cerem guvernelor noastre s'a se care din colonii

adicA, folosind expresii politice precise, i nu lozinci

agitatorice, ca guvernul sci acorde coloniilor deplinai libertate

de desprtire, dreptul real la autodeterminare,

daca." noi

inine vom inMptui in mod obligator acest drept, vom

acorda aceasta.' libertate de indatsa ce vom lua puterea, apoi

noi o cerem guvernului actual i o vom face cind vom fi

noi inine guvernul, nicidecum pentru a recomanda" desprtirea, ci, dimpotriv6: pentru a mura si grai apropierea
qi contopirea democraticli a natiunilor. Vom depune toate

eforturile pentru a ne apropia i contopi cu mongolii, persanii, indienii, egiptenii, i noi consider6m c5. este o datorie
a noastra' i c este in interesul nostru sai facem acest lucru,

ca'ci altfel socialismul in Europa nu va fi trainic.

Noi vom c'auta 86 d'am acestor popoare mai inapoiate i mai

asuprite cleat noi un ajutor cultural dezinteresat", dup6

minunata expresie a social-democratilor polonezi, adica

s-i ajutm s'al treaca la folosirea mainilor, la murarea mun-

cii, la democratie, la socialism.

Dac cerem libertatea de desprtire pentru mongoli,
persani, egipteni ci pentru toate natiunile asuprite i lipsite
de drepturi depline, farg. exceptie, apoi nicidecum din motivul a. am fi pentru despartirea lor, ci numai fiinda sintem
pentru o apropiere i o contopire liberli, benevolli, i nu
fortatg. Numai din acest motiv!
i, in aceasa privint, singura deosebire dintre tranul
i muncitorul mongol sau egiptean ci cel polonez sau
finlandez, noi o vedem in faptul &A acectia din urma." slut
foarte dezvoltati, politicete mai experimentati cleat veliwww.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

421

corusii, economiceste mai bine preggtiti etc., si de aceea ei

vor convinge, fr Indoial n foarte scurt timp, popoarele

lor, care acum urgsc pe bung. dreptate pe velicorusi pentru

rolul de caldu pe cape acestia 11 au, cg. nu e rezonabil sa."
extindg. aceast ura asupra muncitbrilor sociali$ti tsi asupra
unei Rusii socialiste, cg calculul economic, la fel ca si instinctul si constiinta internationalismului i democratigmului, cere o cit mai grabnica apropiere i contopire a
tuturor natiunilor In societatea socialista. Deoarece polonezii si finlandezii shat oameni cu p Inalt. culturg, ei se vor
convinge, probabil in foarte scurt timp, de justetea acestui
rationament, astfel inclt dupg victoria socialismului despartirea Poloniei si a Finlandei poate avea loc numai pentru un

timp foarte scurt. Felahii, mongolii, persanii, care shit

incomparabil mai Rutin civilizati, pot s' se desparta pentru

un timp mai indelungat, dar noi vom cauta s'a*-1 scurtgm,

cum am mai spus, printr-un ajutor cultural dezinteresat.

Nici o alt deosebire nu exista si nu poate exista in atitudinea noastra fa tg. de polonezi i fat de mongoli. Nici o
contradictie" intre propaganda in favoarea liberteltii de
despartire a natiunilor si hota'rirea fermg. de a infgptui

aceastg libertate atunci and guvernul vom fi noi i intre

propaganda in favoarea apropierii i contopirii natiunilor

nu exist si nu poate exista.---

Iatg. ce va gindi", dup convingerea noastr,

orice muncitor inteligent, orice socialist adevarat, orice
internationalist adevarat, in privinta controversei dintre
noi si P. Kievski*.
Prin tot articolul lui P.. Kievski trece ca un fir rosu o
* Dupa en se pare, P. Kievski a repetat pur 51 simplu dupa unit marxisti germani pi olandezi lozinca afar% din colonii" fara sa se gIndeasca nu
numai la continutul teoretic pi semnificatia acestei lozinci, dar nici la particularitatile concrete ale Rusiei. Un marxist olandez, german poate fi scuzat
anumita masura cind se limiteaza la lozinca afara din colonii",
deoarece, In primul rind, pentru majoritatea tarilor din Occidental Europe!
cazul tipic de asuprire a natiunilor este tocmai asuprirea coloniilor Si, In al
doilea rind, lin 'Virile din Occidentul Europei notiunea de colonie" este deosebit de clara, concreta pi vitala.
Dar In Rusia? Particularitatea ei consta tocmai In faptul ca Intre colonille" noastre" Q 1 natiunile noastre" asuprite deosebirea nu e clara, nu e
concreta, nu e vital&
Pe Mt poate 11 scuzat un marxist care scrie, sa zicem, In germana, clnd
ult aceastd particularitate a Rusiei, pe atIt nu poate fi scuzat P. Kievski.
Pentru socitalistul rus care vrea nu numai sd repete, dar sa pi gindeascd ar
trebui s fie clar ca in cazul Rusiei este deosebit de absurd sa Incerci a face
Vreo deosebire serioasa Intre natiunile asuprite 51 coinnii

www.dacoromanica.ro

422

V.

I. LENIN

principalA nedumerire: de ce s. propovAduim ci atunci

cind vom fi la putere s'A InfAptuim libertatea de despdrlire a natiunilor, din moment ce Intreaga dezvoltare merge
spre contopirea natiunilor? Pentru acela,i motiv vom
rAspunde noi
pentru 'care propovaduim, ci, cind vom fi
la putere, vom InfAptui, dictatura proletariatului, deci dezvoltarea merge spre desfiiniarea dominAtiei prtn violentA
a unei pArti a societaitii asupra celeilalte. Dictatura este
dominatia unei pArti a societAtii asupra Intregii societAii, ci
Inca o dominatie care se, sprijing direct pe violentA. Dictatura proletariatului, ca singura clas6 revolutionar pinal la
capAt, este necesar pentru rAeturnarea burgheziei c respingerea tentativelor ei contrarevolutionare. Problema dictaturii proletariatului este atit de importantA incit nu poate
fi membru al partidului social-democrat acela care o neagA
sau care o admite numai In vorbe. Dar nu se poate nega
faptul &A in unele cazuri, ca exceptie, de pildA, ln vreun
stat mic, dup5. ce un stat vecin mare a Infdptuit revolutia
sociala, este posibil ca burghezia sA cedeze puterea In mod
pacnic, daca ea se va convinge ca Impotrivirea ei n-are cause
de reucita c1 va prefera sa-0 salveze capul. Mult mai probabil este, desigur, cA 9i In statele mici socialismul nu va
fi InfAptuit frA un razboi civil, 0 de aceeasingurul program
al social-democratiei internalionale trebuie sA fie admiterea
unui astfel de rAzboi, deci idealul nostru nu e violenta impotriva oamenilor, Acela0 lucru mutatis mutandis (cu
este aplicabil c natiunilor.
schimbArile corespunzdtoare)
Noi sintem pentru contopirea lor, dar de la contopirea prin
violentA, de la anexiuni nu se poate trece astdzi la contopirea de bunAvoie fArA libertatea de despArtire. Noi admitm ci absolut pe bunA dreptate primatul factorului
economic, dar a-I interpreta a la * P. Kievski inseamnA a
cdea intr-o caricaturA de marxism. In conditiile imperialismului contemporan, ping. c trusturile, ping. 0 bAncile,
fiind la fel de inevitabile ln conditiile capitalismului dezvoltat, nu shit la fel in forma lor concretg. in diferite tgri.
Cu atit mai inult nu shit la fel, deci slut in fond de aceeaci
natura, formele politice din -Wile imperialiste inaintaie,
America, Anglia, Franta, Germania. Aces* diversitate va
*

In

genul, = Nola Traci.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

423

exista i pe drumul pe care 11 va face omenirea de la imperialismul actual la revolutia socialistA de mline. Toate na-

tiunile vor ajunge la socialism, aceasta e inevitabil, dar

toate vor ajunge nu chiar In acelai fel, fiecare va aduce un

specific Intr-o forma.' sau alta a democratiei, intr-o varietate
sau alta a dictaturii proletariatului, Intr-un ritm sau altul
al transformrilor socialiste ale diferitelor laturi ale vietii
sociale. Nimic nu este mai jalnic din punct de vedere teoretie i mai ridicol din punct de vedere practic decit ca In
numele materialismului istoric" said zugrAveti In aceastli
privint6 viitorul Intr-o singurA culoare cenuie: aceasta ar
fi o mIzgAliturA iefting., i nimic altceva. i chiar dacA realitatea ar argta c kind la prima victorie a proletariatului
socialist numai 1/500 din natiunile astaizi asuprite se va elibera i despArti, cA pIn la victoria finalA a proletariatului
socialist pe glob (adicA in timpul peripetiilor revolutiei socialiste, care a i. inceput) tot numai 1/500 din natiunile asuprite se va despArti, i aceasta numai pentru un timp foarte
scurt,
chiar In acest caz noi am avea dreptate, i din

punct de vedere teoretic, i din punct de vedere practic

politic, sfAtuind pe muncitori BA nu lase de pe acum nici
s pun g. piciorul pe pragul partidelor lor social-democrate
pe acei socialiti ai natiunilor asupritoare care nu admit i
nu propovAduiesc libertatea de despArtire a tuturor natiunilor asuprite. CAci In realitate noi nu tim i nu putem ti
ce numAr de natiuni asuprite vor avea In practic nevoie de
despArtire pentru a-i aduce contributia la diversitatea de
forme ale democratiei i de forme de trecere la socialism.
cA negarea libertAtii de despArtire acum este un fals teoretie nemsurat de mare i, In mod practic, un serviciu adus
ovinitilor natiunilor asupritoare, aceasta o tim, o vedem
i o simtim zilnic.
Noi subliniem scrie P. Kievski In adnotarea la pasajul citat de noi cA sprijinim ln Intregithe revendicarea
linpotriva anexiunilor prin violent*"...
La declaratia noastrA absolut precisa cA aceastg. revendicare" echivaleazA cu admiterea autodeterminArii, c nu
se poate da o just definitie notdunii de anexiune" Ural a
o reduce la autodeterminare, autorul nu d nici un rAspuns !
El crede, probabil, c pentru o discutie este suficient sA formulezi tezele i revendicArile WA a le mai argumenta!
www.dacoromanica.ro

424

e,

V.

I. LENIN

... In general continua'. el o serie de revendicri

care ascut constiinta proletariatului impotriva imperialis-

mului, noi le acceptam pe deplin in formularea lor negative i,

neexistind nici o posibilitate de a gasi, decal rgnaii pe terenul orinduirii existente, formulri pozitiye adecvate. Im-

potriva rzboiului, dar nu pentru o pace democraticA"...

de la primul pia la ultimul cuvint: Autorul
Gresit
a citit rezolutia noastr pacifismul si lozinca pgcii" (peg.
44-45 din brosura Socialismul i azboiu1".179) i chiar a
aprobat-o, pare-se, dar e vklit ca-n-a inteles-o. Noi sintem
pentru o pace democratical, punind doar in gardal pe muncitori impotriva minciunii ca". ea ar fi posibila cu guvernele

de astsazi, burgheze, rdral o eerie de revolutii", cum se

spune in rezolutie. Noi am declarat c propovkluirea abstract5." a pa'cii, adie a. aceea care nu tine seam6 de adevArata natur de c1as5., mai precis: de natura imperia1ist6 a
guvernelor actuale ale tarilor beligerante, inseamng. prostirea muncitorilor. Noi am declarat hotgrit in tezele ziarului
Sotial-Demokrat" (nr. 47) eh partidul nostru, dace': revolutia 1-ar educe la putere inch in timpul fazboiului actual,
ar propune imediat o pace democratic tuturor tarilor beligerante *.
Iar P. Kievski, incredintindu-se pe sine si pe altii c
este numai" impotriva autodeterminArii, i nicidecum impotriva democratiei in general, a ajuns sg. spunal c noi nu
smtem pentru o pace democratical". Oare nu e o enormitate?
Nu e nevoie s ne oprim asupra fiecalruia dintre exem-

plele ulterioare ale lui P. Kievski, deoarece nu mental sa

ocupi spatiu pentru a combate niste greseli logice a-tit de
naive Yuen provoac un surfs fiecgrui cititor. Social-democratia nu are si nu poate avea nici o lozincg negativ6"
care sg. serveascd numai pentru a ascuti constiinta proletariatului impotriva imperialismului", Mr 5. a da In acelasi

timp un raspuris pozitiv care sal arate cum va rezolva socialdemocratia problema respectivg atunoi cind ea ingsi va fii
la putere. Lozinca negativa.'" care nu e legat de o anumita,
solutie pozitivA nu ascute", ci toceste constiinta, deoarece.
o asemenea lozinc este o vorb5. goal, un tipAt, o (lode,

matie lipsit de continut.

* Veai culegerea de feta., pag. 264.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

426

Deosebirea dintre lozincile care neaga" sau infiereaza

calamitatile politice i cele econornice a ramas de neinteles
la P. Kievski. Aceasta deosebire consta In faptul ca anumite calamitati economice sint inerente capitalismului In
general, indiferent de suprastructurile lui politice, in faptul
ea a desfiinta aceste calamitati Vara a desfiinta capitalismul
este economiceste imposibil, i nu se poate aduce nici un
exemplu de o astfel de desfiintare. Dimpotriva, calamitatile
politice constau in abaterea de la democratism, care econo-

miceste este pe deplin posibil pe terenul orinduirii exis-

tente", adica sub capitalism, si ca exceptie se realizeaza, in

conditiile acestuia, intr-un stat de catre o parte a lui, In

altul de alta. Iarasi i iarasi autorul n-a inteles tocmai
conditiile generale in care este realizabila democratia in

general!
Ace lasi lucru In problema divortului. Amintim cititorului c5. aceasta protama a lost atinsa pentru prima (meg.
de Rosa Luxemburg in discutia asupra problemei nalionale.
Ea a exprimat parerea justa ca, preconizind autonomie
inauntrul statului (regiunii sau tinutului etc.), noi, ca socialdemocrati centralisti, trebuie sa preconizam rezolvarea de
care puterea de stat, de catre parlamentul statului a celor
mai importante probleme de stat, din care face parte legislatia divorplui. Exemplul divortului arata in mod concret

eh nu poi fi democrat si socialist frd a cere chiar acum

deplina libertate a divortului, deoarece inexistenta acestei
1 ibertati este o supraasuprire a sexului asuprit, a femeii,
desi e foarte lesne de inteles c. admiterea liberteitii de a te
desparti de sotul tau nu inseamna a invita pe toate sotiile
sa se desparta de sotii lor !
P. Kievski obiecteaza":
Cum ar artita acest drept" (de divort) daca In aceste
cazuri" (cind sotia area sa se desparta de sotul ei) sotia nu
1-ar putea realiza? Sau dac aceasta realizare ar depinde de
vointa unor terte persoane sau, si mai rail, de vointa preten-

dentilor la mina sotiei respective? Am milita noi oare

pentru proclamarea unui astf el de drept? Bineigeles ca nu!"

Aceast obiectie vadeste o neintelegere crash' a raportului dintre democratie En general i capitalism. Sub capitalism sint obisnuite, nu ca niste cazuri izolate; ci ca fenomen tipic, conditii In care clasele asuprite nu-si pot realiza"
www.dacoromanica.ro

426

V.

I. LENIN

drepturile lor democratice. In majoritatea cazurilor dreptul

de divort va ramine irealizabil sub capitalism, pentru c
sexul asuprit este oprimat economicete, pentru ca in condi-Vile capitalismului, in mice democratie vreti, femeia
ramine o sclava casnica", o sc1ava inchisa In dormitor, in
camera copiilor, In bucatarie. Dreptul de a alege judecatori

populari, functionari de stat, invatatori, jurati proprii"

etc. este de asemenea irealizabil in majoritatea cazurilor Iii

conditiile capitalismului tocmai din cauza oprimarii economice a muncitorilor i taranilor. Ace lai lucru se refera

la republica democrata: programul nostru o proclama"

ca suveranitatea poporului", dei toti social-democratii stiu

foarte bine ca sub capitalism ceamai democratica republica
nu duce decit la coruperea func-tionarilor de care burghezie
i la o alianta a bursei cu guvernul.
Numai nite oameni care nu shit citui de putin in stare
sa gindeasca sau nu cunosc citui de putin marxismul trag

de aici concluzia: vasazica, republica n-are nici un ost,

libertatea divortului n-are nici un rost, democratia n-are

nici un rost, autodeterminarea natiunilor n-are nici un rost !

Marxitii tiu Insa ca democratia nu inlatura asuprirea de
c1asa, ci face doar ca lupta de clasa sa fie mai pura, mai
larga, mai MVO, mai ascii-0U, ; asta ne i trebuie. Cu cit e
mai deplina' libertatea divortului, cu atit Ii este mai clar
femeii ca izvorul sclaviei" ei casnice" e capitalismul, i
nu lipsa de drepturi. Cu cit este mai democratica orinduirea
de stat, cu atit este mai clar muncitorilor ca radacina raului
este tapitalismu1, i nu lipsa de drepturi. Cu cit este mai
deplin egalitatea in drepturi a natiunilor (ea nu e deplina
far libertatea de despartire), cu atit este mai clar muncitorilor natiunii asuprite ca de villa este capitalismul, i nu
lipsa de drepturi. i aa mai departe.
Inca i Inca o data: este neplacut sa tot explici abecedarul
marxismului, dar ce sa-i faci daca P. Kievski nu-1 cunoate?

P. Kievski rationeaza despre divort cam la fel cum a

rationat in Golos" 188 din Paris, pare-se unul dintre
secretarii din strainatate ai C. 0. 181, Semkovski. E adevarat, spunea el, ea libertatea divortului nu inseamna a invita
toate sotiile Fla se desparta de sotii lor, dar daca cauti sa demonstrezi unei sotii c toti barbatii slut mai buni cleat al
dv., doamna, atunci chestiunea se reduce la acelai lucru1!
www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

427

Rationind astfel, Semkovski a uitat cA a da dovadA de

ciudAtenie nu InseamnA a Inca lca Indatoririle de socialist
ci democrat. Daca Semkovski ar &Alta sA convingA pe oricare sotie c. toti bArbatii slut mai buni declt sotul ei, ni-

meni n-ar vedea in aceasta o Incalcare a indatoririlor de

democrat ; cel mult s-ar spune: nu se poate ca intr-un partid
mare al nu fie i oameni foarte ciudati! Dar dacA lui Semkovski i-ar trece prin gind sA apere i s denumeascA demo-

crat pe un om care ar nega libertatea divortului, care, de

pildA, ar recurge la tribunal, la politie sau bisericA Impotriva sotiei, care vrea s se desparta de el, sintem siguri
c pind ci majoritatea colegilor din secretariatul din strAinAtate ai lui Semkovski, deci procti socialicti, ar refuza s
se solidarizeze cu Semkovski!

Si Semkovski, i P. Kievski s-au ocupat putintel" de

problema divortului, au dat dovadA ca nu inteleg problema

i au ocolit esenta lucrurilor: In conditiile capitalismului
dreptul de divort, ca i toate drepturile democratice, fAra

exceptie, este greu de realizat, este conditional, limitat,

formal-Ingust, dar cu toate acestea nici un social-democrat

adevArat nu va considera nu numai socialii, dar nici
democrati pe cei care neaga acest drept. Si In aceasta constd
intreaga esenta. Toatei democratia" consta In proclamarea
ci realizarea drepturilor, care slut foarte putin ci foarte
conditional realizabile In capitalism, ci totuci fr o astfel

de proclamare, fara o lupt6 pentru drepturi, chiar acum,

imediat, Vara educarea maselor in spiritul acestei lupte,
socialismul nu este posibil.

Neintelegind aceasta, P. Kievski a ocolit In articolul

san ci problema principala care tine de tema lui special,
anume problema: cum vom desfiinta noi, social-democratii,
asuprirea nationala? P. Kievski a cautat sa se eschiveze
prin fraze, erg:bind cum va fi lumea inundat In singe" etc.
(ceea ce nu are absolut nimic de-a face cu chestiunea In
discutie). /n esenta Irma a fames una: revolutia socialistA
va rezolva totul! Sau, cum spun uneori adeptii parerilor lui
P. Kievski: in conditiile capitalismului autodeterminarea
nu e posibil, iar In conditiile socialismului e de prisos.
Aceasta este o conceptie absurd din punct de vedere
teoretic i vying. din punct de vedere practic-politic.
Aceasta conceptie denota o neintelegere a insemnataiii de,
www.dacoromanica.ro

428

V.

I. LENIN

mocratiei. Socialismul nu este posibil Mfg democratie In

doua sensuri: (1) proletariatul nu poate savIrsi revolutia
socialista dual nu este pregatit In vederea acesteia prin
lupta pentru democratie; (2) socialismul victorios nupoate
Bali mentina victoria si s ducal omenirea spre disparitia
treptata a statului fara Infaptuirea democratiei depline. De
aceea a spune: autodeterminarea este de prisos In socialism
este aceeasi absurditate, aceeasi confuzie neputincioasa ca
si a spune: democratia este de prisos In socialism.
Autodeterminarea nu este mai imposibila In capitalism si
este tot atit de prisos In socialism ca si democratia In general.
Revolutia economica creeaza premisele necesare pentru

desfiintarea tuturor felurilor de asuprire politica. Tocmai

de aceea este nelogic, gresit sa te eschivezi printr-o referire
la revolutia economical and problema se pune: cum sal desfiintam asuprirea national? Ea nu poate fi desfiintatal fail
o revolutie economical. Aceasta este de netagaduit. Dar a
te nziirgini la aceasta Inseamnal a cadea In ridicolul si jalnicul economism" imperialiSt.
Trebuie Infaptuita egalitatea in drepturi a natiunilor;
trebuie proclamate, formulate si realizate drepturi" egale
pentru toate natiunile. Cu aceasta tofi sInt de acord, cu
exceptia doar a lui P. Kievski. Dar tocmai aici se pune
o problemal care este ocolital: negarea dreptului la un stat
national propriu nu Inseamna pare negarea egalitatii In
drepturi?
Desigur ca inseamna. Si democratia consecventa, adicli
socialista, proclama, formuleazal si va realiza acest drept,
fara de care nu exista drum spre apropierea si contopirea
liber consimtita, deplina a natiunilor.
7. INCHEIERE. METODELE LUI ALEKSINSKI

Slatem departe de a fi analizat toate rationamentele lui

P. Kievski. A le analiza pe toate ar fi Insemnat a scrie un
articol de cinci ori mai mare decit cel de fata, pentru ca nu
se poate gasi la el nici un rationament just. Just e la el
daca nu sInt greseli 1n cifre numai o adnotare in care
slnt citate cifre au privire la banci. Restul, In intregime, nu
este deelt un ghemotoe imposibil de confuzii, drese on haze

www.dacoromanica.ro

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM

429

de genul implintarea unui par in trupul tremurind", pe

eroii victorioi noi nu numai ca-i :vom judeca, dar 11 vom i

condamna la moarte i la disparitie", In convulsiuni cumplite se va nate o lume nou'a", nu despre hrisoave i drepturi, nu despre proclamarea libertAtii popoarelor va fi vorba,
ci despre instaurarea unor relatii cu adevArat libere, despre
nimicirea sclaviei seculare, despre desfiintarea asupririi sociale In general i a asupririi nationale In special" etc. etc.
Aceste fraze disimuleazA i exprimA dou lucruri": In

primul rind, la baza lor st ideea" economismului imperialist aceeasii monstruoasA caricaturA de marxism, aceeai totalA neiatelegere a raportului dintre socialism i de-

mocratde care a fost economismul" de trist amintire al

anilor 1894-1902.
In al doilea rind, in aceste fraze vedem in mod concret
o repetare a metodelor lui Aleksinski, lucru asupra cAruia

trebuie sA ne oprim indeosebi, pentru CA P. Kievski a alcAtuit Ufi Intreg paragraf special al articolului sAu (cap. II f :
Situatia deosebitA a evreilor") exclusiv prin aceste metode.
S-a Intimplat IncA la Congresul de la Londra din 1907 ca
bolevicii sA se depArteze de Aleksinski atunci cind acesta,

ca rAspuns la argumente teoretice, lua o pozA de agitator

debita, cu totul In afarA de subiect, fraze sonore impotriva unui oarecare fel de exploatare i asuprire. Ei, acum au
Inceput tipetele" spuneau delegatii notri In acest caz.
Si tipetele" nu 1-au dus pe Aleksinski la nimic bun.
Absolut aceleai tipete" Intilnim i la P. Kievski.
qi

Netiind ce sA raspunda la irul de considerente i probleme

teoretice din teze, el ia o pozA de agitator 1 incepe sA tipe,

inirind fraze in legAturA cu asuprirea evreilor, dei oricArui om care este cit de cit in stare s'A gindeasca ii e clar
ca nici problema evreilor In general, nici toate tipetele"
lui P. Kievski nu au bsolut nici cea mai micA legAturA
cu tema.
Metodele lui Aleksinski nu vor duce la nimic bun.
Syria in august-octombrie 1916
Publicat peniru prima oard in 1924
in revista Zvezda" nr. 1 t 2

Se tipttreete dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 23, pag. 16-64

Semnat: V. Lenin

www.dacoromanica.ro

430

DIN ARTICOLVL:
PRO GRAMIJL MILITAR
AL REVOLUTIEI PROLETARE"

In Olanda, in Scandinavia, In Elvetia, din rindurile

social-democratilor revolntionari care lupt Impotriva min-

ciunii sociallovine despre apkrarea patriei" In actualul

rAzboi imperialist, se ridica glasuri in favoarea Inlocuirii

vechiului punct al programului minimal social-democrat:
militia" sau Inarmarea poporului", printr-un punct nou:
dezarmare". Jugend-Internationale" 182 a deschis o discutie asupra acestei probleme, public1m1 In nr. 3 un articol
redactional In favoarea dezarmrii. In cele mai recente teze
ale lui R. Grimm 183 g6sim, din pcate, de asemenea o concesie facut ideii dezarmrii". In revistele Neues Leben"184

i Vorbote" * a Inceput o discutie pe aceasta temg..

Sal analizaim pozitiarecelor care apr dezarmarea.
I

Principalul argument este c revendicarea dezarm6rii este

cea mai clara, cea mai hotrlt, cea mai consecventa expresie

a luptei 1mpotriva oricrui militarism i oricarui rzboi.

Dar tocmai In acest argument principal rezida eroarea
fundamentala a partizanilor dezarmarii. Sociali0ii care
ar fi Impotriva oricarui rzboi ar Inceta de a fi socialiti.
In primul rind, socialifItii n-au fost niciodat i nu pot
fi niciodat6 adversari al razboaielor revolutionare. Burghezia marilor" puteri imperialiste a devenit reactionara
ping. In mAduva oaselor, tili razboiul pe care 11 duce acum

aceast burghezie noi Il considerm un rzboi reactionar,

*

Vestitorul".

No& Trad.

www.dacoromanica.ro

PROGRAMUL MILITAR AL REVOLUTIEI PROLETARE

431

criminal, un razboi al stapinilor de sclavi. Dar cum stau

lucrurile cu un. razboi "impotriva acestei burghezii? De pildd,

cu un razboi al popoarelor asuprite de aceasta burghezie

ci dependente de ea, sau al popoarelor coloniale in vederea
eliberarii lor? In tezele grupului Internationala", la 5,
citim: In epoca "acestui imperialism decantat, posibilitatea oricarui fel de razboaie nationale este exclush",
ceea ce este o afirmatie vadit greita.
Istoria secolului al XX-lea, a acestui secol al imperialismului deantat", abunda in razboaie coloniale. Dar ceea
ce noi, europenii, asupritorii imperialiti ai majoritatii
popoarelor din lume, denumim cu un mircav covinism european, care ne este propriu, razboaie coloniale" sInt adesea

rilzboaie nationale sau rascoale nationale ale acestor popoare asuprite. Una dintre trasaturile fundamentale ale
imperialismului este tocmai aceea ca el accelereaza dezvoltarea capitalismului in tarile cele mai inapoiate, largind
ci ascutind implicit lupta impotriva asupririi nationale.
Asta este un f apt. Si de aici rezulta in mod inevitabil, ea
imperialismul trebuie adeseori sa dea nactere razboaielor
nationale. Sustinind intr-o brocura a sa tezele" mentionate, Junius spune ca In epoca imperialista orice razboi
national Impotriva uneia dintre marile puteri imperialiste
duce la interventia unei alte mari puteri tot imperialiste,
rivala celei dintli, i astfel oHce razboi national se transforma intr-unul imperialist. Dar nici acest argument nu
este just. Asta se poate intimpla, dar nu se intimpla intotdeauna. Multe razboaie coloniale care au avut loc Intre
1900 i 1914 s-au desfacurat nu pe aceasta cale. Si ar fi pur
i simplu ridicol daca am declara ea, de pilda, dupa actualul

razboi, daca el se va termina printr-o extrema istovire a

tarilor beligerante, nu pot" exista nici un fel" de razboaie
nationale, progresiste, revolutionare, duse, de pilda, de
China in alianta cu India, Persia, Siam etc. impotriva
marilor puteri.
Negarea oricarei posibilitati a unor razboaie nationale
In conditiile imperialismului este nejusta din punct de
vedere teoretic, vadit greita din punct de vedere istoric,
iar din punct de vedere practic echivaleaza. cu un ovinism

european: noi, cei ce apartinem natiunilor care asupresc

sute de milioane de oameni In Europa, Africa, Asia etc.,
www.dacoromanica.ro

432

V.

I. LENIN

trebuie sh. declarOm popoarelor asuprite c un raboi al lor

impotriva natiunilor noastre" este imposibil"!

In al doilea rind, rOzboaiele civile sint i ele rOzboaie.

Cine admite lupta de clash., acela nu poate s nu admith.
raboaiele civile, care in orice societate Impartit'a in clase
reprezinta continuarea, dezvoltarea i ascutirea fireasch, in
anumite ImprejurOri inevitabil, a luptei de clash. Mate
revolutiile mari confirm acest lucru. A nega rOzboaiele
civile sau a le uita inseamng a cgdea intr-un oportunism
extrem i a renega revolutia socialist.
In al treilea rind, biruinta socialismului lntro singur4
Org. nu exclude citui de putin dintr-o data orice fel de
rzboaie In general. Dimpotriva, le presupune. Dezvoltarea
capitalismului se desfaoara In mod extrem de inegal in
diferitele tOri. Nici n-ar putea fi altfel in conditiile productiei de marfuri. De aici concluzia certg.: socialismul
nu poate invinge in mod simultan in toate thrile. El va Invinge la inceput intr-o singur tara sau in citeva ri, celelalte continuind sh. rOmind un timp oarecare burgheze sau
preburgheze. Aceasth. situatie trebuie sa dea natere nu
numai la frictiuni, ci i la tendinta directO a burgheziei din
celelalte tgri de a zdrobi proletariatul victorios al statului
socialist. In asemenea caz, In ce ne privete, rOzboiul ar
fi legitim i just. Ar fi un rOzboi pentru socialism, pentru
eliberarea celorlalte popoare de sub jugul burgheziei. Engels

a avut perfect dreptate admitind de-a dreptul, In scrisoa-

rea adresath. la 12 septembrie 1882 185 lui Kautsky, posibilitatea unor rOzboaie de aparare" duse de socialismul victorios. El a avut in vedere tocmai apOrarea proletariatului

victorios impotriva burgheziei din alte tari.

Numai dup ce vom rOsturna dup ce vom Invinge definitiv ci expropria burghezia din fumea intreaga, i nu numai
dintr-o singura tar, numai atunci rOzboaiele vor deveni
imposibile. i, din punct de vedere ctiintific, va fi absolut
greit i absolut nerevolutionar daca vom ocoli sau cocoloci
tocmai ceea ce este mai important: zdrobirea Impotrivirii
lucrul cel mai greu ci care cere o lupt foarte
burgheziei,
Invercunath. In perioada de trecere la socialisml Popii sociali" ci oportunitii sint intotdeauna gata BO viseze la un
viitor socialism panic, dar ei se deosebesc de social-democratii revolutionari tocmai prin faptul GA nu vor sa se ginwww.dacoromanica.ro

PROGRAMUL MILITAR AL REVOLUTIEI PROLETARE

433

deasca i sa viseze la o inverunata lupta de clash' i la Haboaie de clash' in vederea realizarii acestui minunat viitor.

Nu trebuie s ne Warn indui in eroare de vorbe. De

pilda, notiunea de apArare a patriei" este urita de multi,
pentru ca oportunitii MOO i kautskitii disimuleaza i
acopera cu aceasta notiune minciunile burgheziei in actualul razboi de jaf. Asta este fapt. Dar de aici nu rezulta ca

trebuie sa ne dezvatam de a reflecta asupra insemnatatii

lozincilor politice. A admite apararea patriei" in acest
razboi Inseamna a-1 considera int razboi drept", un razboi
care corespunde intereselor proletariatului,
ci nimic,
absolut nirnio altceva, pentru. cal o invazie nu se exclude
in nici un fel de razboi. Ar fi pur i simplu stupid sal negam

apararea patriei" din partea popoarelor asuprite intr-un

razboi al lor impotriva marilor puteri imperialiste sau din
partea proletariatului victorios intr-un raboi al lui impotriva vreunui Gallifet al vreunui stat burghez.
Din punct de vedere teoretic ar fi absolut greit sa
uitana c. oHce razboi nu este cleat continuarea politicii cu
alte mijloace ; actualul razboi imperialist este continuarea

politicii imperialiste a doua grupuri de mari puteri, i

aceasta politica este generata i alimentata de ansamblul
relatiilor epocii imperialiste. Aceeaci epolca trebuie Ins. sa
genereze in mod necesar ci BA alimenteze i o politica de

lupta impotriva asupririi nationale i de lupta a proletariatului impotriva burgheziei, de unde i posibilitatea i
inevitabilitatea, in primul rind, a unor rascoale i razboaie
nationale revolutionare, in al doilea rind a unor razboaie
i rascoale ale proletariatului impotriva burgheziei, In al
treilea rind a imbinarii ambelor feluri de razboaie revolutionare etc.
Scris in septembrie 1916

Publicat pentru prima oard in

septembrie i octombrie 1917, in ziarul

Se lipttreele dupe textut

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 23, pag. 65-68

Jugend-Internationale"
nr. 9 i 10

Semnat: N. Lenin

In limba rued s-a publicat

pentrit prima (gird in 1929,
in editia a 2-a si a 3-a

a Operelor lui V.I. Lenin, vol. X IX

28

www.dacoromanica.ro

434

CA.TRE N. D. KIKNADZE

DragA tovarksel
Dumneata conteti observatia mea cu privire la p o S i-

bilitatea ca

c i actualul rAzboi imperialist sg. se

transforme Intr-un rAzboi national.

Argumentul dumitale? Ar trebui sA apArm o patrie

imp erialist A" ...

Dar este oare logic ceea ce spui d-ta? Dacg patria va

rAmine im p erialistr, atunci cum ar putea rzboiul s

fie national??
Dup g. panrea mea, discutiile cu privire la posibilitAti"
sint teoreticete greite i se datoreazti lui Radek i 5 al
tezelor Internationalei.
Marxismul se situeazg. pe terenul faptelor, i nu al posibilitAtilor.
Un marxist trebuie s ia ca premise In politica sa nurnai
fapte dovedite precis i incontestabil.
Aa i procedeazI rezolutia noastrA (de partid)186.

Cind ins g. in locul ei ni se servete imposibilitatea",

rIspund: e inexact, nemarxist, ablon. Sint posibile orice

transformari.
citez un fapt istoric (rAzboaiele din 1792-1815). Iau
un exemplu care ilustreag ca i In prezent este posibil un fapt

asemAntor (in conditiile unei dezvoltAri retrograde).

Dupa pArerea mea, d-ta confunzi posibilul (despre care

nu eu am inceput discutia!!) cu realul atunci and iti Inchipui cA admiterea posibilittii permite schimbarea tac-

ticii. Aceasta este culmea lipsei de logicA.

Admit posibilitatea ca un social-democrat s se transforme Intr-un burghez i piceversa.

www.dacoromanica.ro

CATEE N. D. KIKNADZE

436

E un adevar incontestabil. Urmeaz oare de aici ca voi

considera acum drept social-democrat pe un anume burghez,

de pilda pe Plehanov? Nicidecum. Dar ca posibilitate? Sa

asteptam transformarea ei In realitate.

Atit i nimic mai mult. Tocmai In metodologie" (despre care scrii d-ta) trebuie sa se faca deosdbire Intre posibil

si real.
Sint posibile orice transformari, chiar i transformarea
unui om prost intr-unul destept, dar In viala realti Intilnim arateori hsemenea transformari. Si simpla posibilitate" a unei transformari de acest gen nu ma face sa incetez
a considera drept pnost pe un asemenea om.

Nedurneririle d-tale cu privire la educatia de doua

feluri" nu-mi sint clare. Am dat doar un exemplu concret
(Norvegia) i In Prosvepenie" i in articolul lmpotriva lui

Kievski*.

D-ta nu raspunzi la aceasta!! Iei un exemplu cu totul

neclar, exemplul Poloniei.

Aceasta nu inseamna educatie de dou feluri", ci In-

seamna a aduce la acelasi numitor lucruri diferite, a ajunge

la aceeffi Moscova pornind din Nijni si din Smolensk.
Social-democratul suedez care nu este pentru libertatea
de despartire a Norvegiei este un nemernic. Lucrul acesta
d-ta nu-1 contesti. Social-democratul norvegian poate fi
si pentru despagire i tmpotriva ei. Este oare obligatorie
pentru too social-democratii din toate rile unitatea intr-o astfel de problemal Nu. Ar fi un sablon, un sablon ridicol, o pretentie ridicola.

Social-democratilor polonezi (am scris asta In Prosvescenie") nu le-am reprosat niciodata faptul ca ei stilt Impotriva independentei Poloniei.
In locul unei argumentari simple, dare, incontestabile
din punct de Yedere teoretic: acum nu putem sa ne pronuntam pentru o astfel de revendicare democratica (o Polonie

independenta) care in practia ne subordoneaza in totul

uneia din puterile sau coal4iile imperialiste
* Irezi culegerea de fata, pag. 214-219, 400-406.
28*

www.dacoromanica.ro

Plata Red.

436

V.

I. LENIN

(argument incontestabil, satisfacator; argument necesar i suficient)

in loc de aceasta ei au ajuns s afirme o absurdi-

tate: e irealizabil".

Noi am ridiculizat-o atit in 1903 eft i in aprilie 1916.

Bunii social-democrati polonezi aproape, aproape reuiser s dovedeasca c creareaunui nou stat polonez este
irealizabila, i numai... numai imperialistul Hindenburg
le-a pus bete-n roate: s-a apucat i 1-a realizat 187
De eft doctrinarism ridicol dau dovada oamenii care
doresc (din punctul de vedere al celor din Cracovia 188) sa
aprofundeze (sau s. aplatizeze?) economicur! I
P.S.D.* au ajuns sa scrie ca. neaga Staatenbau"**!! Dar

intreaga democratie nu este Staatenbau? Dar independenta Indiilor olandeze, ceruta de Gorter, nu este
Staatenbau?

Noi sintem pentru libertatea de despartire a Indiilor

olandeze. Dar, un secial-democrat din Indiile olandeze este

oare obligat s fie pentru despartire? lath' Inca un exemplu
de ,ap-zisa educatie de Ilona feluri"!!

Razboiul este o continuare a politicii. Belgia este o Ora

coloniala

spui d-ta. S. nu fim noi oare in stare sa

stabilim ce fel de politica continua acest razboi: politica

sclavajului belgian sau aceea a eliberarii belgiene??

Eu cred c. vom fi.

Iar daca cineva se va incurca, aceasta va fi o chestiune

de fapt.
Doar nu putem interzice" razboaiele nationale (cum ar

vrea Radek) de teama ca nu cumva oamenii fail cap sau

arlatanii sa prezinte din nou razboiul imperialist drept
razboi national!! E ridicol, dar aa reiese la Radek.

Noi nu sintem impotriva rascoalei nacionale, ci

pentru o astfel de rascoala. Aceasta e clar. Mai departe

decit atit nu putem merge: vom analiza in mod concret fiecare caz In parte; poate ca nu vom lua drept rascoaM nationala" rascoala din 1863 a Sudului Americii...
*

**

P.S.D. (social-democratI1 polonez1).

Nota Trad.
,constructia de stat".

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

CATRE N. D. KIKNADZE

43?

Articolul lui Engels din Arhiva Griinberg 189 1-am avut,

dar 1-am trimis lui Grigori. Chid 11 voi primi de la el, i-/
poi trimite.

Cu o calduroas6 stringere de min. Al d-tale Lenin

N. K. m5, roagh insistent sa."-ti trimit salutAri i din
partea ei.
Serie in noiembrie 1916
din Zurich /a Geneva
Publicat pentru prima oartt in 1926
Expediat

Se lipttreete duptt textul

Oper8lor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 35p pag. 193-195

www.dacoromanica.ro

438

CATRE INESSA ARMAND

Scumpa prietena!
Iti multumesc foarte mult pentru traducerea tezelor190.
Le voi trimite lui Abramovici i lui Guilbeaux.
S. le modific pentru a putea fi folosite in conditiile din
Franta? Nu cred cal merita, acolo multe sint altfel.

Astazi a avut loc aici o adunare a celor de stinga: nu

au venit toti, doar 2 elvetieni + 2 straini germani + 3

rus. evr. polonezi*... Slab! Cred ea n-o sa iasa mai
nimic: a doua adunare a fost fixata peste 10 zile... Le vine
greu, pentru c totul se reduce tocmai la a declara razboi
lui Grimm, pe clnd ei au prea putine forte. Vom trai i vom
vedea.

In privinta femeilor shit de acord cu cele adaugate de d-ta.

Tezei In care se arat cal In prezent social-democratii

(1) din Elvetia (2) nu trebuie In nici un caz s voteze pentru

credite militare d-ta Ii cauti nod In papura. Doar la Ince-

put se vorbeste to t timpul despre rzboiul actual,

imperialist. Numai despre el e vorba.
Muncitorul nu are patrie" aceasta Inseamna. ca.

(cc)

situatia lui (le salariat) economica nu este nationala, ci

internationala; (pi) dusmanul lui de clasa este international;

(y) conditiile eliberarii lui de asemenea; (8) unitatea internationala a muncitorilor este mai importanta decit cea nationala.
Inseamna oare aceasta, decurge oare de aici c nu tre-

bale sa participam la razboi atunci cind este vorba

de doborirea unui jug national strain?? Da sau nu?

*

I nu a fost un referat, ci door Q converbire.

www.dacoromanica.ro

CATRE INESS'A ARMAND

439

Itzboiul coloniilor pentru eliberare?

Razboiul Irlandei lmpotriva Angliei?
Dar o edscoa15. (nationa16) nu lnseamng. ap4rarea patriei?

Iti voi trimite articolul scris de mine Impotriva lui

Kievski In aceast chestiune.

Dac mai ai nevoie de crti, scrie-mi. Aici se pot procura

multe, i eu oricum vizitez deseori bibliotecile.
Cu o calduroas6 stringere de mina', Lenin
Scris la 20 noiembrie 1916
Expediat din Zurich /a SOrenberg

(E/velia)
Publicat pentru Intlia oard in 1949

Se tipareste dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 35, pag. 196-197

in revista Bolievik" nr. I

www.dacoromanica.ro

440
SIMMIIIMIIMMES

CA.TRE INESSA ARMAND

ScumpA prieten! In ceea ce priveste modificarea tezelor pentru a putea fi folosite de francezi, eu unul nu m-as
apuca s-o 1ac191. Poate incerci d-ta?

Tezele au fost scrise pentru elvetieni: aici i partea

militara' are un caracter aparte (pentru un stat mic), si
situatia internA de partid este alta etc. etc. De altfel nici

nu dispun de material concret despre Franta.

A vrea din toat a. inima s fac ceva pentru tovarAsii de
stinga din Franta, dar nu prea reusesc s stabilesc legAturi

cu ei. Grip scrie scrisori lungi, dar arhistupide, bate apa

in piu6, rumegI lucruri vechi, nu cornunie nimic concret,
nimic precis despre tovarAsii de stinga din Franta, nu stabileste cu ei nici un contact, absolut nici unul.
In ceea ce priveste patria, se pare c vrei s constatd
o contrazicere intre scrierilemele din trecut (scrise cind? in
1913? unde anume? ce anume?) i cele de acum. Nu cred
sa." existe contraziceri. GAseste textele exacte, i atunci
o s vedem.
Desigur, intre ortodocsi i oportunisti au fost intotdeauna divergente in ceea ce priveste notiunea de patrie (comp.
.

Plehanov in 1907 sau 1910, Kautsky in 1905 si 1907 si

Jaurs, L'arme nouvelle"*). Sint intru totul de acord cu
aceasta: aici divergenta este radica15.. Nu cred sA fi spus
undeva c nu sint de acord cu aceasta.
CA. apArarea patriei este admisibil (cind e admisibil)
numai ca aprare a democratiei (in perioada respectivd),
aceasta este si pArerea mea.
*

.Armata nouS".

Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE INESSA ARMAND

441

Desigur, proletarii nu trebuie niciodatal s6 se conto-

peasca" cu micarea democratic6 generalg. Marx i Engels

nu s-au contopit" cu micarea burghezo-democratic6 din

Germania in 1848. Noi, bolsevicii, nu ne-am contopit"

cu micarea burghezo-democratich In 1905.

Noi, social-democralii, sintem intotdeauna pentru democr4ie nu In numele capitalismului", ci In numele culltirii drumului in MO miparii noastre, curatire care este cu
neputing Mil dezvoltarea capitalismului.
Cu cele mai bune salutri. Al d-tale, Lenin
P.S. Dach" ai nevoie de cairti, scrie-mi.
Scris la 25 noiembrie 1916
Expediat de la Zurich la S6renb erg
( E lvefia )

Se tipdreste duptt textul

0 perelor lui V .I . Lenin, ed. a 4-a,

vol. 35, pag . 198-199

Pub licat pentru prima card in 1949

in revista Bolgevilt" nr.

www.dacoromanica.ro

442

CA.TRE INESSA ARMAND

Scumpsa prietenA! In ceea ce priveste apArarea patriei",

nu stiu dacd intre noi existd sau nu divergente. D-ta afirmi
cA existA. o contrazicere Intre articolul meu din culegerea
In memoria lui Marx"192 i declaratiile mele de acum, lard
sd citezi exact nici pe cel dintii, nici pe acestea din urmA.
Imi este imposibil sA raspund la aceastd afirmatie. Nu am

la lndeminA culegerea In memoria lui Marx". Evident,

nu pot sA tin minte cuvint cu cuvint tot ce am scris acolo.

FAT% citate exacte din cele scrise atunci i astAzi nu sint

In stare s rAspund la un astfel de argument din partea

d-tale.

in general vorbind, Insd, am impresia c d-ta judeci

putin cam unilateral si formal. Ai luat un citat din Manifestul Partidului Comunist" (muncitorii nu au patrie) ei

vrei s-1 aplici oarecum fard rezerve, mergind pind la negarea rdzboaielor nafionale.

Intregul spirit al marxismului, intregul lui sistem cere

ca fiecare tezA sal fie examinat (a) numai din punct de ve-

dere istoric; (p) numai in legAtur cu altele; (y) numai in

legAturA cu experienta concret a istoriei.
Patria este o notiune istoricA. Una este patria In epoca
sau, si mai precis, in momentul luptei pentru doborirea jugului national. Altceva este ea intr-un moment cind miscArile

nationale sint demult de domeniul trecutului. Pentru cele

trei tipuri de tri" ( 6 al tezelor noastre cu privire la autodeterminare)* teza cu privire la patrie i la apArarea ei nu
poate fi aplicatA in acelasi mod in toate conditiile.
* Vezi culegerea de rata, pag. 281-282.

Nota Red.

www.dacoromanica.ro

CATRE INEssA ARMAND

443

In Manifestul Partidului Comunist" se spune ca munci-

torii nu au patrie.
Just. Dar nu numai asta se spune acolo. Acolo se mai
spune c. la formarea statelor nationale proletariatul are un

rol intrucitva deosebit. Cine ia prima teza (muncitorii nu au

patrie) i uitcilegiituraei cu cea de-a doua (muncitorii
se constituie ca clasa nationala, dar nu in sensul in care o
face burghezia), acela procedeazd cit se poate de gresit.
In ce consta dar aceasta legatura? Dup 5. parerea mea,
tocmai in faptul ca in miscarea democraticii (intr-un astfel
de moment, lntr-o astfel de situatie concreta) proletariatul

nu poate s. renunte la sprijinirea ei (prin urmare nici la

apararea patriei intr-un razboi national).

Marx si Engels au spus in Manifestul Partiaului Comunist" ea muncitorii nu au patrie. Dar tot Marx a indemnat
nu o data la rAzboi national: Marx in 1848, Engels in 1859
(sfirsitul brosurii Padul i Rinul", in care Engels atita pe
fata sentimentul national al germanilor si-i indemna deschis
pe acestia la un reizboi national). In 1 8 9 1 , Engels, avind
In vedere primejdia si iminenta unui razboi al Frantei
(Boulanger) + Alexandru al III-lea impotriva Germaniei,
a admis ftic apararea patriei"193.
Au fost oare Marx si Engels niste semanatori de confuzie, care spuneau azi una, miine alta? Nu. Dupd parerea
mea, admiterea ap`ararii patriei" intr-un rgzboi national
corespunde intru totul marxismului. In 1891, social-democratii germani ar fi trebuit intr-adevar s-si apere patria

intr-un razboi impotriva lui Boulanger + Alexandru al

III-lea. Aceasta ar fi fost o varianta sui generis a razboiului

national.
In treacat fie zis, spunind aceasta, repet cele spuse In
articolul impotriva lui Iurii*. D-ta !Asa', nu stiu de ce, treci
sub tacere acest articol. Am impresia c in problema ridicata aici t o c in a i acest articol contine o serie de teze care
lamuresc pina la capat (sau aproape p1n5 la ciapat) modul

In care inteleg eu marxismul.

Despre Radek despre cearta" (???!!!) cu Radek.
Am avut deja, asta-primavara, o controversA cu Grigori,
care nu intelegea de loc situalia politica de atunci si imi
* WM. Gulegerea de Tata, pag. 379-429,

No/a Bed.

www.dacoromanica.ro

444

V.

I. LENIN

reprcla ca provoc o ruptura cu stinga zimmerwaldiana.

Prostii.

Legatura cu stinga zimmerwaldiana este i ea ceva

relativ. In primul rind, Radek nu este = stinga zimmerwaldiana. In al doilea rind, intre mine si Radek nu a fost
o ruptura" in general, ci numai intr-o anumita sfera. In
al treilea rind este absurd ca legatura cu Radek sa fie inte-

leasa in aa fel incit noi s avem miinile legate in lupta

teoretica i practica absolut necesarei.

Ad 1. (la punctul 1). Niciodata i nicieri n-am facut un
singur pas i n-am schitat un singur gest care sa duch la o

ruptura sau cel putin la o slabire a legaturilor cu stinga

zimmerwaldiana". Nimeni nu mi-a aratat i nici nu va
putea sa-mi arate un asemenea pas sau gest. Nici cu Borchardt, nici cu suedezii, nici cu Knief etc. etc.
(Radek ne-a scos din redactia revistei Vorbote" printr-un procedeu cit se poate de josnic. Radek se poarta in
politica ca un negustor din tagma lui Tyszka: e insolent,
impertinent i prost. In primvara anului 1916, cind ma
aflam deja la Zurich, Grigori mi-a scris c el nu duce nici
un tel de munca colectiva" cu Radek. Radek s-a indepeirtat
de noi asta-i fapt cer t. S-a 1ndepartat, din cauza

revihei Vorbote", i de mine . i de Grigori. Din

pricina insolentei si a nairavului spirit de tarabal al unei
persoane, stinga zimmerwaldiana n-a incetat sa fie stinga,

i nu face s o amestecam aici, nu-i inteligent si nici

just.
Gazeta Robotnicza", numarul din februarie 1916, este
un model de asemenea joc" tyszkist, mirsav i slugarnic.
(Radek merge pe urmele lui). Cine iartei in politica astfel de
lucruri, pe acela 11 consider un prostanac sau un nemernic.

Eu unul nu

le

voi ierta niciodatei.

Pentru astfel de lucruri tragi palme sau intorci spatele.

Bineinteles, am intors spatele. i nu regret. Cu tovaraii germani de stinga nu am rupt legatura nici cit negru sub
unghie. Cind s-a pus problema sa merg realmente impreuna

cn Radek [Congresul de la ZUrich din 4-5. XI. 1916'94],

am mers impreuna. Toate frazele ridicole ale lui Grigori
cu privire la o ruptura intre mine i stinga zimmerwaldiand
*

vest1toru1".

NOG Trad,

www.dacoromanica.ro

CATRE INESSA ARMAND

446

s-au dovedit a fi pur i simplu prostii, ceea ce de altfel au

fost Intotdeauna).
sfera" rupturii dintre mine si Radek o constiAd 2
tuiau, prin urmare, (cc) problemele ruse si poloneze.
Rezolutia Comitetului organizatiei din strainatate a confirmat acest lucru. (p) Povestea cu Iurii & Co. Radek imi
scrie si acum (si-i scrie i lui Grigori) scrisori arhiinsolente (daca vrei, ti le pot trimite) pe tema c, dup cum se
exprima el, asa vedem" noi" (el + Buharin + Iurii & Co.)
lucrurile!! Asa poate s scrie numai un pros-Callao si
un nemernic care doreste s. urzeasca o intrige , s t r e-

cur End u-s e En fisura divergentelor dintre noi

gi

Iurii & Co. Daca Radek n uji dadea seama de ceea ce

facea, atunci e un prostanac. Daca isi dadea seama, atunci
e un nemernic.

Sarcina politica a partidului nostru era clara: noi nu

puteam s a ne legdm miinile acceptind In redactie egalitatea cu N. I. + Iurii + E. B. (Grigori n-a inteles acest

lucru i m-a pus in situartia de a da un ultimatum fatis: am

declarat ca voi pleca de la revista Kommunist" daca nu vom

rupe legaturile cu el. Komrnunist" a fost bun ct t timp

cei trei, care alcatuiau 1/2 din redactie, nu au avut

un program aparte). S acorzi egalitate grupului Buharin +

Iurii + E. B. inseamna s faci o idiotie i s. daunezi intregii

munci. Nici Iurii, un neispravit, i nici E.B. nu au pic

de minte, i, daca s-au ldsat antrenati In prostia de a

constitui un grup impreuna cu Buharin, a trebuit s-o rupem

cu ei sau, mai precis, cu revista Komrnunist". Ceea ce s-a
gi facut.
Polemica In jurul autodeterminrii abia incepe. In aceasta chestiune domneste la ei o confuzie total, ca, de altfel,
fi En Entreaga problemd a atitudinii fata de democratie. Sa
acordam aici egalitate" unor neispraviti i prosti? niciodata! N-ati vrut s Invatati Intr-o atmosferal pasnica, tova-

raseasca, de vina sinteti voi si numai voi. (M-am Onut

scai de ei, provoc'indu-i la discutdi pe aceasta tema la
Berna: au Intors spatele! Le-am scris la Stockholm scrisori
de zeci de pagini au intors spatele! Ei, daca-i asa, du-

ceti-va la dracu. Am facut tot posibilul pentru a ajunge

la un deznodamint papic. Nu vreti atunci am sa. va
dau peste bot si am sa va fac de risul Iumii ca pe niste proswww.dacoromanica.ro

446

V.

I. LENIN

tAnaci ce sinteli. Aa i numai aa trebuie s. procedam).

Ce are a face aici Radek vei intreba, poate, d-ta.
Are a face pentru & el a fost artileria grea" a acestui
grup", artilerie care stteapitit in tufituri, mai la o parte.
Iurii & Co. ii facuserd destul de bine socoteala (E.B. are

aptitudini de intriganta; dupa cum s-a va'zut, ea nu-1

adzzcea pe Iurii la noi, ci cAuta BA creeze un grup impotriva

noastrd). Ei 1i fAcusera urmatoarea socoteal: noi vom

porni rAzboiul, dar de luptat va lupta pentru noi Radek!!
Pentru noi, 1i ziceau ei, va lupta Radek, iar Lenin va avea
mlinile legate.
V-ati greit socotelile, stimatii mei neisprAviti! In politica' nu voi permite nimanui sA-mi lege mlinile. Vreti s.
luptati? faceti-o deschis. Iar rolul lui Radek de a asmuti
din umbra. pe tinerii neisprAviti in timp ce el insui se ascunde in spatele stingii zimmerwaldiene" este culmea
mirAviei. Cel mai pagiv... din mlatina lui Tyszka nu ar
putea BA dea dovad de un mai josnic spirit de tarabA,
de mai multa slugarnicie i n-ar putea s. urzeasca intrigi
mai ticAloase in spatele altuia.
s-a spus deja clar. Problema raportului dintre
Ad 3
imperialism i democratie i problema programului minimum

se pune tot mai amplu (vezi programul olandez in

nr. 3 al buletinului ;S. L. P* din America a eliminat tntregul

program-minimum. Entwaffnungsfrage**). In aceastA priviqg domnete in capul lui Radek o confuzie totala (acest
lucru reiese clar din tezele lui; de altfel i problema impo-

zitelor directe ci indirecte ridicat in tezele mele arAta

acelaci lucru). NiciodatA nu voi ingadui s mi se lege milnile in ceea ce privete lamurirea acestei extrem de importante probleme fundamentale. Nu pot. Problema trebuie
lAmuria. In legatura cu aceastA problema vor mai fi incA
zeci de cAderi" (se vor poticni unii).
Cine Intelege legtura" cu Stinga zimmerwaldianA in
sensul cA noi ne vom lAsa legati la miini in lupta teoreticA
Impotriva economismului imperialist" (boala aceatta este

international

olandezo-americano-rusA etc.), acela

nu intelege nimic. SA inveti pe de rost cuvintele Stinga

*
Socialist Labour Party
Partidul muncitoresc socialist.
Nota Trad.
**
Problems dezarmarIL
Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

CATRE INESSA ARMAND

447

zimmerwaldianV qi s te prosternezi In fata confuziei

totale a lui Radek In domeniul teoriei

eu unul nu

accept aca ceva.

Rezultatul: dup6 Zimmerwald manevrele au devenit
mai dificile. Trebuia sa ludm de la Radek 0.4de la E.B.
&Co. ceea ce 72C intereseazd pe noi, Mral sic ne lastim legag

la miini. Consider c am izbutit s-o fac. Dup plecarea

lui Buharin In America ci mai ales dupa ce Iurii ne-a
trimis articolul sgu si a acceptat (a acceptat! a t r eb u i t
actiVitatea lor, ca. grup",
sA accepte) ra'spunsul meu
a luat sf Erf i t. (Grigori. Insaa vrut sa permanentizeze
acest grup, acordindu-i egalitate: n o i i-am fi dat egali-

tate!!).

Cu Radek ne-amdespartitpe arena ruso-polonez

ci n ii

I-am chemat sLcolaboreze la S bornik195.

Afa trebui a.

In momentul de fat el nu poate s. Meal nimic care

s dduneze muncii. La Congresul de la Zurich (5.XI. 1916)

el a fost nevoit s mearg impreund cu mine, ca c1 ln prezent, Empotriva lui Grimm.
Ce inseamng. aceasta? Aceasta Inseamna c am reucit
sa separ* problemele: atacul international Impotriva

kautskiOilor (Grimm y compris**) nu a lost sMbit nici

mdcar cu o iotd

ci In acelaci timp eu, nu shit subordonat egalitatii" cu prostia radekist!

Consider & In prezent lupta este cltigat din punct

de vedere strategic. Nu este exclus ca Iurii 4! Co. + Radek
+ Co. s se dedea la insulte. Allezgy, mes amis!* * * A c u rn

odium**** va cgdea asupra voastra, ci nu asupra

noastral. Dar acum nu veti prejudicia cauza,1 iar drumul

nostru e curaitit. Am iecit din Incuratura murdard (In

toate privintele) cu Iurii ci cu Radek P.a a sldbi mdcar
c u o iota stinga zimmerwaldiang." ci avInd premise
1n vederea luptei Impotriva prostiei 1n problema atitudinii fat de democratie.
* Acest lucru a fost foarte greull
inclusiv.
Nota Trad.
Nota Trad.
Datt-i drumul, prieteni 1

**

***
****

raspunderea.

Nota Traci.

www.dacoromanica.ro

448

V.

I. LENIN

Voil*. Cer scuze pentru aceast a. scrisoare lungs si

pentru abundena de cuvinte tari: nu pot scrie altfel

cind vorbesc sincer. In fine, totu-i doer entre nous**, sper

cg. n-o sd-mi iei n nume de rAu excesul de vorbe de ocarS.

Cu cele mai bune salutSri! Al d-tale, Lenin

In general vorbind, atit Radek cit i Pannekoek pun

E n mod

greqit problema luptei impotriva kauts-

kismului. N.B.!! acest lucru.

Scris la BO noiembrie 1916

Expediat din Ziirich /a Clarens

Publicat pentru prima oard in
1949 in revista Bolsevih" nr. 1

**

Se tiptireste dupd texlul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 35, pag. 200-206

Nola Trad.
DU.
Nola Traci.
intre no/.

www.dacoromanica.ro

449
..--

CATRE INESSA ARMAND

Drag5. prietera!

Referitor la Radek, d-ta scrii: i-am spus, la Kienthal,

cA n-a procedat bine."

Numai atita? Nimic mai mult? Dar concluzia politicA??

Nu cumva comportarea lui este o simplA intimplare sau

numai o chestiune personal?? Nicidecum Iat care este
rAdAcina greselii d-tale politice. D-ta nu apreciezi dirt
punct de vedere politic cele intimplate. Or, aici, crede-md,
este vorba de o problern5 de politicA, oricit i s-ar pArea
de ciudat la prima vedere.
1

In problema apArArii patriei mi-ar fi extrem de neplAcut

sd avem pAreri diferite. Suncercm, poate vom cdclea de acord.

Iat5. ceva material pentru reflectat":

RAzboiul este continuarea politicii.

Toatsa chestiunea const in sistemul relatdilor politice
de dinainte de rAzboi si din timpul rAzboiului.

Principalele tipuri ale acestor sisteme: (a) relatdile

dintre natiunea asuprit i cea asupritoare, (b) relatiile
dintre dou natiuni asupritoare din pricina prAzii, a ImpAr-

tirii ei etc., (c) relatdile dintre un stat national care nu

asupreste alte state si statul asupritor, deosebit de reactionar.
Reflecteazd asupra acestei chestiuni.

Cezarism in Fraata

-I-

tarism in Rusia impotriva Ger-

maniei ne imperialiste in 1891

iat situatia istoricd din 1891.

Reflecteaz! In ceea ce ma' priveste, am scrisaespre

1 8 9 1 i in Sbornik nr. 1*.
* Vezi culegerea de rata., pag. 329-369.
29

Nola Red.

Despre problema nationall

www.dacoromanica.ro

450

V.

I. LENIN

Sint bucuros c5. ai stat de vorbA cu Guilbeaux si Levy!

Ar fi bine s'a faci acest lucru mai des sau macar din chid

in cind. Iar italianul minte: discursul lui Turati este o

mostr5. de kautskism murdar (a amestecat droits natio-

naux" cu ra'zboiul imperialist!!). Articolul In legAturd

cu acest discurs aparut in Volksrecht"" i semnat V.V.
este si el tot atit de murdar.
As vrea s. scriu in legaturg. cu aceasta chestiune sau s

stau de vorbd cu italianul!!

Ce prostie c5. Levy atac5. parlamentarismul!! Mare
prostie!! Si se mai pretinde ca-i de stinga"!! Doamne,
mult6 confuzie mai e i in capetele oamenilor.

Al d-tale, Lenin
Scristt in decembrie 1916

Expediat de la Zurich la Clarens.

Se tipetregte dupe textul

vol. 35, pag. 215-216

Operelor lui V. I. Lenin, ed. a 4-a,

Publicata pentru prima ()art/ in

1949 in revista Bolfevik" nr. 1

**

clrepturi. nationale".

Dreptul poporului".

Nola Traci.

Nota Trad.

www.dacoromanica.ro

451

DIN

CONFERINTA DESPRE REVOLUTIA DIN 1905196

Vreau sa mai fac doar citeva scurte observatii cu

privire la importanta mondiala a revolutiei ruse.
Din punct de vedere geografic, economic i istoric, Rusia tine nu numai de Europa, ci i de Asia. i de aceea, ceea
ce a realizat revolutia din Rusia nu este numai faptul ca ea
a trezit In mod definitiv din somn cea mai mare i cea mai
Inapoiata tard din Europa i a creat un popor revolutionar

condus de un proletariat revolutionar.

Ea a realizat nu numai aceasta. Revolutia rug a stirnit
o mirare in intreaga Asie. Revolutiile din Turcia, Persia
i China dovedesc Ca viguroasa insurectie din 1905 a lasat
urme adinci i c inriurirea ei, care se vadete In mirarea
inainte a sute i sute de milioane de oameni, e de neinlaturat.
Revolutia rug a exercitat indirect o inriurire i asupra
tarilor occidentale. Nu trebuie uitat faptul c, indata ce
la 30 octombrie 1905 a ajuns la Viena o telegrama cu privire

la manifestul constitutional al tarului, aceasta tire a

avut un rol hotritor in victoria definitiva a sufragiului

universal in Austria.
In timpul unei edinte a congresului social-democratiei
austriece, pe cind tovaraul Ellenbogen
pe atunci acesta
nu era inca social-patriot, pe atunci el era Inca tovaraii
dezvolta raportul despre greva politica, a fost pusa in fata
lui pe masa aceasta telegrama. Dezbaterile au fost de indata
suspendate. Locul nostru e in strada!
iata. strigatul
care a rasunat de la un capat la celalalt al salii In care Ii
tineau edintele delegatii social-democratiei austriece.
29+-

www.dacoromanica.ro

452

V.

I. LENIN

zilele care au urmat au fost zilele celor mai mari demonstratii de stradd la Viena si de baricade la Praga. Victoria
sufragiului universal in Austria era un lucru hotarit.
Foarte adesea IntIlnim occidentali care judecA revolutia
din Rusia asa ca si cum evenimentele, relatiile 0 mijloacele
de lut a'. din aceasta tara inapoiata ar semana foarte putin
cu relatiile din Europa occidental 0 ca de aceea este putin
probabil ca ele s aiba vreo importanta practicA.
Nimic nu este mai eronat decit aceast pairere.
Fara indoiala c formele si motivele viitoarelor lupte
in viitoarea revolutie europeana se vor deosebi In multe
privinte de formele revolutiei ruse.
Dar, cu toate acestea, revolutia rug tocmai datorit
caracterului ei proletar in intelesul special, despre care am
rmine prologul viitoarei
vorbit deja, al acestui cuvint
revolutii europene. Fara indoial ca aceast viitoare revolutie nu poate fi decit o revolutie proletar5., 0 Inca in lutelesul 0 mai profund al acestui cuvint: proletara, socialista
si prin contdnutul ei. Aceast5. viitoare revolutie va arata
intr-o masura si mai mare, pe de o parte, ca numai luptele
aspre, 0 anume raboaiele civile, pot elibera omenirea de
sub jugul capitalului, iar pe de alt parte ca numai proletarii
constienti din punctul de vedere de clash' pot fi 0 vor fi
conduc5torii imensei majoritati a celor exploatati.
Pe noi nu trebuie sa ne incele linictea mormintala care
domneste as-Lai in Europa. Europa poarta in sine revolutia.
Grozdviile monstruoase ale raboiului imperialist, chinurile
scumpetei genereaza pretutindeni o stare de spirit revolutionard, si clasele dominante
burghezia, i vAtafii acestora
guvernele, ajung din ce In ce mai mult Intr-un impas din care, fara foarte mari zguduiri, in general nu pot
gasi o iesire.
Dupa cum in 1905 a Inceput in Rusia, sub conducerea proletariatului, o rAscoal5. popularA impotriva guvernului tarist,

in scopul cuceririi republicii democrate, tot astfel anii care

vin vor duce In Europa, tocmai in legatura cu acest rAzboi de

jaf, la rascoale populare sub conducerea proletariatului

impotriva puterii capitalului financiar, impotriva marilor
banci, impotriva capital*ilor, 0 aceste zguduiri nu se pot
termina altfel decit numai cu exproprierea burgheziei, cu
victoria socialismului.

www.dacoromanica.ro

DIN CONFERINTA DESPRE REVOLUTIA DIN 1905"

453

Noi, cei 135.trini, nu vom apuca, poate, bt1iile hothrltoare ale acestei viitoare revolutii. Dar cred c pot s'al-mi
exprim cu mult certitudine speranta e. tineretul care activeaz 5. atit de frumos ln miscarea socialist din Elvetia
si din intreaga lume va avea fericirea nu numai s lupte,
ci i s invingd in viitoarea revolutie proletar.
Serie in limba gerrnand
inainte de 9 (22) ianuarie 1917
Pub Heat pentru prima oarti la 22
ianuarie 1925 in ziarul Pravda"
nr. 18
Semnat: JV. L en in

Se tipdre0e dupa textul

Operelor Iui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vo I .

23,

www.dacoromanica.ro

pag. 244-246

454

CATRE INESSA ARMAND

Scump prieten!
In privinta lui Engels. DacA din intimplare ai dat peste
nurnrul din Neue Zeit"* care contine relatarea lui Kautsky
(si scrisorile lui Engels) despre felul in care a fost denaturata
prefata lui Engels la Klassenkampfe"**, ar fi bine sa transcrii toate acestea cit mai amnuntit intr-un caiet special.
Dacg nu e posibil, comunicA-mi numgrul exact al revistei
Neue Zeit", anul, volumul, pagina.
Atacurile d-tale impotriva lui Engels sint, dupal pg.rerea
mea, cu totul lipsite de temei. Iarta-mi sinceritatea: inainte
de a scrie in felul acesta trebuie s te pregnesti mult mai
temeinic ! Altminteri usor te poti face de ris
te previn
entre nous, prieteneste, intre patru ochi, in eventualitatea c.

vei mai vorbi cindva in felul acesta in pres5. sau la o

adunare.

Greva din Belgia? In primul rind nu este exclus ca in

aceasta chestiune, in aceast problem particularg. Engels
sd fi gresit. Fireste, lucrul acesta nu este exclus. Trebuie
adunat tot ce a scris el in aceast problem. In al doilea rind,
in privinta grevei generale in genere, evenimentele din ultima vreme, i in special anul 1905, au furnizat elemente
n o i, pe care Engels nu le-a cunoscut. Zeci de ani Engels
se

obisnuise s. aud despre greva generala.'" nuniai

frazele goale ale anarhistilor, pe care el pe buna dreptate ii

ura i ii disprquia. Mai tirziu ins5., evenimentele au dat

la ivealei un no u tip de grev de masd", greva politica,

*

**

Timpurt noi".
Nola Traci.
Luptele de elasa".
Nola Trag.

www.dacoromanica.ro

CATRE INESSA ARMAND

455

adica absolut neanarhista. Acest moment nou Engels nu-1

cunostea 1 n c a i nici nu putea s5-1 cunoasca.

Nu trebuie s uitana asta.

N-a fost cumva aceasta. greva. din Belgia o trecere de la

vechi la nou? Putea oare Engels s vada de pe atunci (in

1891-1892?? Avea deja 71-72 de ani; era la capatul

vietii sale) c aceasta greva nu era o rabufnire a vechilor

metode de lupta. belgiene (mult timp belgienii au fost
proudhonisti), ci o trecere spre nou? Asupra acestei chestiuni

trebuie s. reflectam.
In ceea ce priveste apararea patriei", rationamentele
d-tale pacatuiesc, dup pdrerea mea, prin caracterul lor
abstract si prin neistorismul lor. Repet ceea ce am spus
In articolul impotriva lui Iurii*: apararea patriei = justificarea participarii la reizboi. Atita tot. A generaliza acest

lucru, a face din el un principiu general", este ceva ridicol,

voi trimite programul
ceva cu totul nestiintific.
S.L.P.** din America, care contine aceasta generalizare

ridico15.). Razboiul este un fenomen arhipestrit, variat,

complex. Nu-1 poti aborda cu un sablon general.
(I) Exista trei tipuri principale: raport Intre o natiune
asuprit a. i o natiune asupritoare (orice razboi este o continuare a politicii; politica este un raport Intre natiuni, clase
etc.). Ca regula general, razboiul este legitim din partea

unei natiuni asuprite'l (indiferent daca din punct de vedere

militar este de aparare sau ofensiv).
(II) Raport !litre cloud natiuni asupritoare. Lupta pentru
colonii, pentru piete de desfacere etc. (Roma si Cartagina;

Anglia si Germania In 1914-1917). Ca regula general,

acest gen de rzboi este un jaf de ambele parti; iar atitudinea democratiei (0 a socialismului) fag de el se Incadreaza. In regula: doi tilhari se bat intre ei, sa piard amindo i"...

(III) Al treilea tip. Un sistem de natiuni egale In drep-

turi. Problema emultmai complicata!!!! Mai ales

(Tech' alaturi de natiuni civilizate, relativ democratice, se

alla tarismul. Asa a lost (aproximativ) in Europa Intre

1815 si 1905.
* Vezi culegerea de fail, pag. 379-429. Nola Red.
Socialist Labour Party
Partidul muncitorese socialist.

**

Nola

Trad.

www.dacoromanica.ro

456

V.

I. LENIN

Anul 1891. Politica colonial5. a Frantei i Germaniei

este cu totul neinsemnatd. Italia, Japonia, State le Unite

nu au de loc colonii (acuma au). In Europa apusean6

s-a format un sistem (N.B.!! gindeste-te la aceasta!! nu uita

acest lucrull Noi tr5.im nu numai In state diferite, ci i

Intr-un anumit sistem de state ; anarhistilor le este
permis s ignoreze acest lucru ; noi nu sintem anarhisti),
un sistem de state in genere constitutionale, nationale. Aleituri de ele se &este puternicul, nezdrun-

cinatul tarism din perioada prerevolutionar5., care de sute

de ani jefuieste i asupreste pe toti, care a inbusit

revoluldile din 1849, din 1863.

Germania (anului 1891) este tam socialismului inaintat.

Si aceasta tar5 este amenintat de tarism in alian t5. cu

boulangismul!

Situatia este cu totul, dar cu totul alta decit in

1914-1917, cind tarismul este subminat de anul 1905, iar

Germania duce rilzboi pentru dominatie mondial. Asta-i
cu totul altcepa!!
A identifica situatia international din 1891 cu cea din
1914 sau chiar numai a stabili o asemnare intre ele este

culmea neistorismului.
ProstAnacul de Radek a scris recent Intr-o proclamatie polonez (Befreiung Polens"): Staatenbau" nu
este scopul luptei social-democratilor. Aceasta este ceva
arhistupid ! Este semianarhism, semiidiotie ! Nu, nu,

nu sintem citusi de putin indiferentd fat5. de

Staatenbau, fat de sistemul de state, fat de relatiile
noi

dintre ele.
Engels a fost printele radicalismului pasiv"?? Nu este
adevrat ! Nici vorb de asa ceva. Niciodat5. nu veld putea

dovedi acest lucru. (Bogdanov & Co. au incercat i s-au

falcut numai de ris).

In rzboiul imperialist din 1914-1917 intre d o u a coalitii

imperialiste, noi trebuie s fim impotriva ap6r5.rii patriei",

pentru ca (1) imperialismul este ajunul socialismului ; (2)
rzboiul imperialist este un rzboi Intre tilhari pentru pradil;
(3) In ambele coalitii exist5. un proletariat inaintat; (4) in
ambele coalitii este la ordinea zilei revolutia socia1ist5..
*

(Eliberarea Polonlel"): constructia tie stat".

www.dacoromanica.ro

Nota Trad.

CATRE INESSA ARMAND

457

Numaide aceea sintem noi impotriva apdrdrii patriei",

numai de aceea!!
Cu cele mai bune salutri i ufari! Al d-tale, Lenin.
Am cerut adresele organizatiilor de tineret. Mi-au fost
promise.

Apdar, in privinta planului de editare:

treceti

la realizarea lui. Dar referatul despre pacifis m?

P.S. Ultimele d-tale cloud scrisori le-am primit pe amindou in acelai timp, dar, evident, numai din vina mea.
Scris la 19 ianuarie 1917

Expediat

din Zurich

la Clarens

Publicat pentru prima oara in 1949

in revisla Bolsevih" nr. 1

Se tipereste dupe textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a

vol, 35, pag. 218 220

www.dacoromanica.ro

4-a,

458

STATISTICA. $1 SOCIOLOGIE197

PREFATA

Studiile oferite atentiei cititorului parte n-au vAzut ilia.

lumina tiparului, parte reprezintA o retipArire a unor articole

apArute inainte de rzboi in diferite publicatii periodice.

Problema cdreia ii sint consacrate studiile
importanta
si rolul miscdrilor nationale, raportul dintre national si
international
trezeste astAzi, fireste, un interes deosebit.
De cele mai multe ori, cel mai mare neajuns al rationa-

mentelor cu privire la aceastA problemal const in faptul cA

nu se situeazA pe un punct de vedere istoric si concret. Un
lucru foarte obisnuit este strecurarea de contraband de tot

felul sub steagul frazelor generale. Credem, de aceea, ca

putina.' statistical nu va fi de loc ceva de prisos. 0 comparatie intre cele spuse de noi inainte de rAzboi si invg.tdmin-

tele acestuia ne pare a nu fi lipsita de folos. Studiile sint

legate intre ele prin unitatea teoriei si a punctului de vedere.
Ianuarie 1917.
Autorul
CONDITIILE ISTORICE
ALE MISCARILOR NATIONALE

Faptele sint indArAtnice, spune un proverb englezesc.

Acest proverb iti vine deosebit de des in minte atunci cind

vezi cum cite un scriitor inalt6 osanale mretiei principiului nationalitAtii" in diversele lui intelesuri si raporturi, acest principiu" fiind de cele mai multe ori aplicat
intr-un mod tot atit de reusit pe cit de reusite si nimerite
au fost exclamatiile cunoscutului erou al unui basm popular
la vederea unei procesiuni funebre: azi unu mline doi".
www.dacoromanica.ro

STATISTICA SI SOCIOLOGIE

459

Fapte exacte, fapte incontestabile

iata ce nu pot indeosebi suporta scriitorii de acest gen si iata ce este deosebit de necesar, daca vrem serios s ajungem s intelegem
clar o problem5. complex i grea care la fiecare pas
este in mod intentionat incureata. Dar cum sa adunarn
faptele? Cum sa stabilim conexiunea i interdependenta lor?
In domeniul fenomenelor sociale nu exista o metod
mai raspindita si mai inconsistenta ca luarea unor fapte
razlete, jocul de-a exemplele. Sa alegi exemple, in general,
asta nu e de loc greu, dar nici nu are vreo importanta, sau
daca are, apoi are una pur negativa, pentru c esentialul 11
constituie conditiile concrete istorice ale diferitelor cazuri.
Faptele, daca le luam in ansamblul lor, in conexiunea lor,
sint nu numai indaratnice", dar i absolut concludente.

Faptele, daca sint luate in afara ansamblului, in afara

conexiunii, daca sint fragmentare i arbitrare, nu sint
decit o jucarie sau chiar ceva si mai rail. De pildd, and

un scriitor care pe vremuri a fost un scriitor serios si doreste sa fie considerat ca atare, ia faptul jugului mongol si
ii educe ca exemplu pentru lamurirea unor evenimente din
Europa secolului al XX-lea, putem oare considera aceasta
numai un joc sau e mai just s-o calificam drept sarlatanie
politica? Jugul mongol este un fapt istoric legat neindoios
de problema nationala, dupa cum si in Europa secolului al
XX-lea se constata o serie de fapte tot atit de neindoios
legate de aceast problerna. Totusi nu se vor gasi multi oameni
de tipul acelora cdrora francezii le zic clovni nationali"
in stare sa se pretinda seriosi i s opereze pen-

tru ilustrarea celor ce se petrec in Europa in secolul al

XX-lea cu faptul" jugului mongol.
Concluzia care se poate trage de aici e clara: trebuie

sa incercam sa stabilim o temelie de fapte exacte i incon-

testabile pe care sa ne putem sprijini, cu care sa putem

compara oricare dintre rationamentele generale" sau
exemplificatoare" de care se face fara masurd atita abuz

in unele Vali in zilele noastre. Ca aceasta & fie intr-adevar

o temelie, trebuie s luAm nu fapte razlete, ci intreg ansam-

blul faptelor referitoare la problema analizata, fdra nici o

exceptie, cdci altminteri se va naste in mod inevitabil banuiala, i o banuiala cu totul legitima, ea faptele au fost
www.dacoromanica.ro

460

V.

I. LENIN

alese sau triate arbitrar, c. In locul conexiunii i interde-

pendentei obiective a fenomenelor istorice in ansamblul lor

este servit5. o cirp'aceala.' subiectiv5." al carei scop este de a
justifica, poate, o treab6 murdard. Doar aceasta se Intimpl5....
mai des decit s-ar pArea.
Plecind de la aceste considerente, am hotArit s incepem cu statistica, stiind foarte bine, desigur, ce antipatie
adinc5. provoac 5. statistica la unii cititori care prefer

adevArurilor prozaice" minciuna care ne inalta" si la

unii scriitori carora le place s'a' strecoare contrabanda"

politic5." sub steagul rationamentelor generale" despre internationalism, cosmopolitism, nationalism, patriotism etc.

CAPITOLUL I
PUTINA STATISTICA

Pentru a analiza intr-adevar Intreg ansamblul datelor

asupra miscArilor nationale, trebuie luata Entreaga populatie a globului. Totodata, trebuie stabilite cit mai exact
si urmArite cit mai complet dou5. criterii: in primul rind,
caracterul pur sau pestrit al compozitiei nationale a dife-

ritelor state; In al doilea rind, impdrtirea statelor (sau a

formatiilor care seamain5. a stat, In cazurile cind e indoiel-

nic dac se poate vorbi propriu-zis despre un stat) in

state independente din punct de vedere politic si state
dependente din punct de vedere politic.
Vom lua datele cele mai noi, publicate in 1916, si ne

vom sprijini pe dou surse: una germand, Tabele geografico-statistice" de Otto Iiiibner, i una englezeasc5., Annarul Politic" (The Statesman's Year-Book"). Va trebui s5.
lum drept bazai prima sursd, deoarece este mult mai cornpleta in ceea ce priveste problema care ne intereseaza, iar
de a doua ne vom folosi pentru verificare i pentru unele
Indreptari, In cea mai mare parte de amainunt.
Vora incepe studiul nostru cu statele independente din
punct de vedere politic si cele mai pure" in sensul omogenitatii compozitiei nationale. Vedem aici de indata plasindu-se pe primul loc un grup de state din Europa occidentalci,

adic situate la apus de Rusia si Austria.

www.dacoromanica.ro

STATISTICA $1 SOCIOLOGIE

461

Avem aici In total 17 state, dintre care insa cinci, fiind

foarte pure In ceea ce priveste compozitia nationala, sInt,
prin marimea lor infima, adevarate state-jucarii. Acestea
sint: Luxemburg, Monaco, Marino, Lichtenstein si Andorra,
a caror populatie, luata la un loc, este de numai 310.000 de
oameni. Fara Indoiala c. va fi mult mai just sa nu fie in
general incluse In numarul statelor. Din restul de 12 state,
sapte au o compozitie nationala absolut pura: in Italia,
Olanda, Portugalia, Suedia i Norvegia 99% din populatia
fiecarui stat apartine unei singure nationalitati; in Spania
si Danemarca
cite 96% din populatie. Apoi trei state cu
o compozitie nationala aproape pura: Franta, Anglia si

Germania. In Franta, italienii, anexati de Napoleon al

III-lea prin incalcarea i falsificarea vointei populatiei,

reprezinta. numai 1,3% din populatie. In Anglia o anexiune

este Irlanda, a carei populatie, 4.400.000, reprezinta mai

putin de o zecime din totalul populatiei (46.800.000). In
Germania, dintr-o populatie de 64.900.000 de oameni, un
element strain sub raport national si aproape peste tot asuprit sub raport national, asemenea irlandezilor in Anglia, ii
constituie polonezii (5,47%), danezii (0,25%)si locuitorii
din Alsacia si Lorena (1.870.000), din care insa o oarecare

parte (nu se stie exact cit anume) graviteaza, Vara indoiala,

spre Germania nu numai In ceea ce priveste limba, ci i in
ceea ce priveste interesele economice i simpatiile. In total,

circa 5.000.000 de locuitori din Germania apartin unor

natiuni straine, care nu se bucura de drepturi depline si
sint chiar asuprite.
Numai doua state mici din Europa occidentala au o
compozitie nationala mixta: Elvetia, a carei populatie de
aproape 4.000.000 de oameni este alchtuit in proportie
de 69% din germani, de 21% din francezi si de 8% din

italieni,si

Belgia (cu o populatie de aproape 8.000.000 de

oameni; In cifre aproximative cca 53%, cred, flamanzi si
circa 47% francezi). Trebuie s. notam insa ea, oricit de
pestrita este compozitia nationala a acestor state, aici nu
se poate varbi de asuprirea natiunilor. Dupa constitutiile
ambelor tari, toate natiunile sint egale In drepturi; in Elveia aceastd egalitate in drepturi este pe deplin tradusa si
in viatd; in Belgia inegalitatea in drepturi exista fata. de
flamanzi, cu toate ca acestia formeaza majoritatea popu-

www.dacoromanica.ro

462

V.

I. LENIN

latiei, dar aceastd inegalitate in drepturi este infirnd in

comparatie, de pildd, cu ceea ce au avut de Indurat polonezii in Germania sau irlandezii in Anglia, Med sd mai

vorbim de ceea ce se observd de obicei in Wile care nu fac

parte din grupul de state de care ne ocupdm. De aceea, in
treacdt fie zis, termenul de stat al nationalitatilor", care a
intrat In circulatie datoritd mai ales oportunistilor in problema nationald, publicistii austrieci K. Renner si 0. Bauer,
este just numai intr-un sens foarte restrins, anume dacd,
pe de o parte, nu uitdm locul istoric deosebit al majoritatii
statelor de acest tip (despre aceasta va trebui sd mai vorbim
mai jos), iar pe de altd parte dacd nu disimuldm prin acest
termen deosebirea fundamental6 dintre egalitatea reald in
drepturi a natiunilor si asuprirea natiunilor.

Punind laolalth -pile de care ne-am ocupat, cdpdtdm

un grup de 12 state din Europa occidental:6, cu o populatie

totald de 242.000.000 de oameni. Din aceste 242.000.000
numai circa 9.500.000, adicd numai 4%, reprezintd natiuni
asuprite (in Anglia si in Germania). Dac totalizdm partile populatiei din toate aceste state care nu apartin principalei nationalitati de stat, obtinem 15.000.000, adicd 6%.
In general, deci, statele din acest grup se caracterizeazd
prin urmdtoarele trasaturi: sint cele mai inaintate tari capitaliste, cele mai dezvoltate si sub raport economic, si sub

raport politic. Nivelul cultural este de asemenea cel mai

ridicat. Din punct de vedere national, majoritatea acestor
state au o compozitie nationala absolut purd sau aproape
absolut purd. Inegalitatea in drepturi sub raport national,
ca fenomen politic deosebit, joacd un rol cu totul neinsemnat. Avem in fata noastrd tipul statului national", despre
care se vorbeste atit de des, uitindu-se in majoritatea cazurilor de caracterul istoriceste conditionat si trecdtor al acestui tip in dezvoltarea capitalist generald a omenirii. Dar
despre aceasta vom vorbi mai amanuntit la locul potrivit.

Se pune intrebarea: se limiteazd oare acest tip la statele din Europa occidentald? Evident cd nu. Toate trsdturile caracteristice principale ale acestui tip economice
(dezvoltarea inaltd si deosebit de rapidd a capitalismului),
politice (regim reprezentativ), culturale, nationale se constatd si in statele inaintate din America si din Asia: In Statele Unite si In Japonia. Compozitia nationald a acesteia
www.dacoromanica.ro

STATISTICA $1 SOCIOLOGIE

463

din urm s-a statornicit demult si este absolut pura ; populatia este alcatuita in proportie de peste 99% din japonezi.
In State le Unite numai 114 % din populatie o constituie
negrii (precum i mulatrii i indienii), care trebuie considerati drept o natiune asuprit, intrucit egalitatea cucerit
prin razboiul civil din 1861-1865 si garantata de constitutia
republicii, in principalele locuri in care locuiesc negrii (in
Sud), a fost in fapt i in multe privinte ingradita tot mai
mult in leg6tura cu trecerea de la cap italismul progresist,
premonopolist, din perioada 1860-1880 la capitalismulreactionar, monopolist (imperialismul) al epocii moderne, care
in America este delimitata deosebit de clar prin razboiul
imperialist (adica provocat de impartirea prazii intre doi
-Mari) spaniolo-american din 1898.

Din 88,7% cit reprezinta populatia alba a Statelor

Unite, 74,3% sint americani i numai 14,4% nascuti in
stedinatate, adica emigrati din alte tari. Dupa cum se stie,
conditiile deosebit de favorabile de dezvoltare a capitalismului in America si ritmul deosebit de rapid al acestei dez-

voltri au Mcut ca aici uriasele deosebiri nationale sa se

macine si sd se prefaca intr-o singura natiune americana"
atit de repede i atit de radical ca nicaieri in lume.
Adaugind Statele Unite si Japonia la Wile din Europa
occidentala enumerate mai sus, obtinem 14 state cu o popu-

latie totala de 394.000.000 de oameni, dintre care circa

26.000.000, adica 7%, n-au drepturi egale sub raport national. Anticipind, vom mentiona Ca in perioada care cuprinde
sfirsitul secolului al XIX-lea i inceputul secolului al XX-lea,
adica tocmai in perioada transformarii capitalismului in imperialism, majoritatea tocmai a acestor 14 state inaintate au
pornit deosebit de intens pe calea politicii colonialiste, datorita careia aceste state dispun" astazi de o populatie de peste
o jumatate de miliard de oameni in Varile dependente, coloniale.
II

Grupul de state din estul Europei Rusia, Austria,

Turcia (din punct de vedere geografic, este mai just ca
aceasta din urma sa fie socotit astazi un stat asiatic, iar
din punct de vedere economic o semicolonie") si cele 6
mici state balcanice: Rominia, Bulgaria, Grecia, Serbia,
www.dacoromanica.ro

464

V.

I. LENIN

Muntenegru si Albania vAdesc de la prima privire un

tablou care diferA radical de cel precedent. Nici un singur
stat care s aib5. o compozitie nationa15 purA! Numai statele mici din Balcani pot fi considerate state nationale, Vara
ins5 a uita totodatA CA si aici populatia de nationalitate
strAin.5. constituie intre 5 si 10%, c5. un numAr imens (fat25.

de numairul total al reprezentantilor natiunii respective)

de romini si de sirbi locuiesc In afara granitelor statului
lor", c5. In general constructia de stat" in directia burghe-

zo-nationalg nu s-a terminat In Balcani nici chiar prin rAzboaiele, s-ar putea spune de ieri", din 1911-1912. Printre
micile state balcanice nu exista nici un singur stat national
de felul Spaniei, Suediei etc. Iar in statele mari din estul

Europei, In toate trei, procentul populatiei de nationalitate proprie" i totodat dominantA constituie numai 43%.

In fiecare din aceste trei state mari, mai mult de jumAtate

din populatie, 57%, apartine populatiei de nationalitate

strAinr (inorodp *, ca s ne exprimArn cu adevArat ruseste).

Din punct de vedere statistic, deosebirea dintre grupul de

state din Europa de vest si cel din estul Europei se exprimh
in felul urmAtor:
In primul grup avem 10 state nationale pure sau aproape
pure, cu o populatie de 231.000.000; sint numai 2 state
pestrite" din *punct de vedere national, dar Mrai asuprire

a natiunilor, egalitatea lor in drepturi fiMd garantat de

constitutie i aplicat in mod efectiv, aceste state avind o
populatie de 11.500.000.

In cel de-al doilea grup sint 6 state aproape pure, cu o

populatie de 23.000.000; trei state pestrite" sau amestecate", fAr5. egalitate In drepturi a natiunilor, cu o populatie
de 249.000.000.

In general, procentul populatiei de altA nationalitate

(adic5. ce nu apartine natiunii principale ** a fiecArui stat)

reprezint In Europa occidentalA 6%, iar dac5. mai addu-

Om State le Unite si Japonia, 7%. In estul Europei acest

procent este de 53%!
Publicat pentru prima card in 1935

in nr. 2 at revistei Bolsevic"

Se tipttreste dupa textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol.

23, pag. 265-271

*
alogene.
Nota Trad.
** In Rusia ve1icoruii, In Austria german!! i ungurii, In Turcia turd!.

www.dacoromanica.ro

465

DIN BRO$LIRA:
SARCINILE PROLETARIATULUI
TN REVOLUTIA NOASTRA
(PROIECT DE PLATFORMA A PARTIDULUI PROLETAR)"

14. In chestiunea nationald, partidul proletar trebuie

sal sustdnd mai intii proclamarea si inflptuirea imediatd a
libertdtii depline de despArtire de Rusia pentru toate natiunile i popoarele asuprite de tarism, inglobate cu forta sau
tinute cu forte. In granitele statului, adicd anexate.
Toate afirmatiile, declaratiile i manifestele privitoare
la renuntarea la anexiuni, dacd. nu slut insotite de inflptuirea reald a libertalii de despArtire, se reduc la o inselare
burghezA a poporului sau la deziderate pioase mic-burgheze.

Partidul proletar tinde la crearea unui stat eft mai mare

posibil, cdci aceasta este in avantajul celor ce muncesc, el
tinde la apropierea i contopirea natiunilor, dar el vrea sd.
atingd acest scop nu prin violentd, ci exclusiv prin alianta
liberd, frdleascd a muncitorilor si a maselor muncitoare
ale tuturor natiunilor.
Cu cit republica rusd va fi mai democraticd, cu eft ea
se va orcraniza cu mai mult succes Ca republicd a Sovietelor de bdeputati ai muncitorilor i 5.ranilor, cu atit mai
puternicd va fi foga de atractie liber consingitd spre aceastA
republicd a maselor muncitoare ale tuturor natiunilor.
Libertate deplina de despArtire, cea mai largd autonomie locald (si nationald), garantdi amainuntit elaborate
pentru drepturile minoritAtilor nationale,
lat programul proletariatului revolutionar.
Publicat pentru prima oard
in septembrie 1917 in brosurd
separatd, in ed, Priboi"

Semnat; N. Lenin

30

Se tipdreste dupd textul

Opere/or /ui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 24,

www.dacoromanica.ro

pag. 51-62

466

CONFERINTA A $APTEA GENERALA (DIN APRILIE)

A P.M.S.D. (b) DIN RUSIA198
24-29 APRIL1E (7-12 MAI) 1917

CUVINTARE CU PRI-VIRE LA PROBLEMA

NATIONALA. 29 APRILIE (12 MAI)

Incepind din 1.903, cind partidul nostru a adoptat programul, noi am Intimpinat de fiecare data o Inversunata
opozitie din partea tovarasilor polonezi. Daca veld studia
procesele-verbale ale Congresului al II-lea, yeti vedea c.
Inca pe atunci ei expuneau aceleasi argumente pe care le
Intilnim acum i c. social-democratii polonezi au Orbit
acest congres, considerInd c recunoasterea dreptului natiunilor la autodeterminare este pentru ei inacceptabila.
*i de atunci noi ne lovim de fiecare data de una i aceeasi
problema. In 1.903 imperialismul exista deja, dar pe atunci,
printre argumentele invocate, imperialismul n-a fost pomenit; i atunci, i acum pozitia social-democratiei poloneze
famine o pozitie ciudata, o greseala monstruoas: oamenii

acestia vor s reduca pozitda partidului nostru la pozitia

unor sovinisti.
Datorit asupririi lndelungate de &are Rusia, politica
Poloniei este o politica pe deplin nationala, i Intreg poporul polonez este adinc patruns de un singur gind: razbunarea Impotriva muscalilor. Nimeni n-a asuprit atit pe
polonezi ca poporul rus. Tarii au facut din poporul rus un
&Mau al libertatii polone. Nu exista popor care sa fie intr-atita patruns de ura impotriva Rusiei, nu exista popor
care sa iubeasca Rusia mai putin decit polonezii, si de aici
decurge un fenomen ciudat. Polonia constituie o piedica 1n
calea miscarii socialiste de dragul burgheziei polone. Piara
Intreaga lume, numai Polonia sa fie liberd. Acest mod de
a pune problema este, desigur, o batjocorire a internationalismului. Desigur, asupra Poloniei apasa acum jugul asupririi, dar ca nationalistii polonezi sa conteze pe eliberarea
www.dacoromanica.ro

CONF. A SAPTEA (DIN APRILIE) A P.M.S.D. (b) DIN RUSIA

467

ei de &are Rusia, aceasta constituie o trddare NA de International5.. Or, nationalistii polonezi au racut ca conceptiile lor sa pgrund atit de adinc in popor, Incit acolo asa
si sint privite lucrurile.
Un merit imens, un merit istoric al tovarksilor socialdemocrati polonezi, 11 constituie faptul ca. ei au lansat o
lozinca' internationalist si au spus: pentru noi lucrul cel

mai important este alianta frhteasc cu proletariatul din

celelalte tri, i niciodat nu vom accepta un raboi pentru eliberarea Poloniei. Acesta este meritul lor, si de aceea
noi am considerat Intotdeauna drept socialisti numai pe
acesti tovarasi social-democrati polonezi. Ceila1i sint patrioti, Plehanovi polonezi. Dar din cauza acestei poziii originale, cind pentru a salva socialismul oamenii au trebuit
s lupte impotriva unui nationalism feroce, bolnav, a rezul-

tat un fenomen ciudat: tovarii vin la noi si spun c noi

trebuie s5. renuntm la libertatea Poloniei, la despartirea ei.

De ce ar trebui ca noi, velicorusii, care asuprim un

num6r mai mare de natiuni decit oricare alt popor, s5. renuntAm la recunoasterea dreptului la desprtire a Poloniei,
Ucrainei, Finlandei? Ni se propune s devenim sovinisti,
pentru c5. astfel vom usura pozitia social-democratilor in
Po Ionia. Noi pretindem eliberarea Poloniei nu pentru c5.
poporul polonez trdieste intre cloud state capabile s. lupte.
Dar in loc de a spune c muncitorii polonezi trebuie s5. judece asa: numai acei social-democrati rAmin democrati
care consider c5. poporul polonez trebuie s6 fie liber, csaci
niste sovinisti n-au ce cuta In rindurile unui partid socialist, social-democratii polonezi spun: tocmai pentru c5. eonsiderm avantajoasa o alianta cu muncitorii rusi, noi sintem impotriva despdrtirii Poloniei. Acesta e un drept deplin al lor. Oamenii acestia nu vor ins5. s5. inteleag5. c
pentru intairirea internationalismului nu trebuie repetate
aceleasi cuvinte, ci in Rusia trebuie sd se insiste asupra libert4ii de despdrtire a natiunilor asuprite, iar in Polonia
trebuie subliniata libertatea de unire. Libertatea de unire
presupune libertatea de despartire. Noi, ruii, trebuie s5.
subliniem libertatea de desprtire, iar in Polonia
libertatea de unire.
Vedem aici o serie de sofisme, care duc la o tota15.
renuntare la marxism. Punctul de vedere al tovardsului
301r

www.dacoromanica.ro

468

V.

I. LENIN

Peatakov este o repetare a punctului de vedere al Rosei

Luxemburg...* (exemplul Olandei). Asa rationeazd toy.

Peatakov, i asa se combate el pe sine Insusi, cdci in teorie

el este pentru negarea libertdtii de despdrtire, iar poporului
ii spune: nu e socialist acela care neagd libertatea de despdrtire. Ceea ce a spus aici tovardsul Peatakov este o confuzie de necrezut. In Europa occidentald predomind. tdrile
In care problema nationald. a fost rezolvat de foarte mult

timp. Cind se spune Ca problema nationald a fost rezolvat, se are in vedere Europa occidentald. Toy. Peatakov
transpune acest lucru acolo unde nu se potriveste, In Europa rdsdriteand, i noi ajungem intr-o situatie ridicold.
Ginditi-vd numai ce Ingrozitor talmes-balmes rezulVA! Finlanda este doar In imediata noastr vecindtate.
Tov. Peatakov nu dd. In privinta ei un raspuns concret, si
s-a incurcat cu totul. Ati putut citi ieri In Raboceaia Gazeta""9 ch In Finlanda creste separatismul. Finlandezii yin
si spun & separatismul creste la ei deoarece cadetii nu
dau Finlandei autonomie deplind. Acolo se coace o criz,
creste nemultumirea impotriva guvernatorului general Rodicey, iar Raboceaia Gazeta" scrie ca finlandezii trebuie
s. astepte pind la Adunarea constituantd, deoarece In Adunarea constituantd se va ajunge la o intelegere Intre Finlanda i Rusia. Ce Inseamnd o Intelegere? Finlandezii trebuie s spund c ei pot avea dreptul sd. hotdrascd. Intr-un
fel sau altul asupra soartei lor, iar acel velicorus care ar
nega acest drept este un sovinist. Altceva ar fi dacd. noi
am spune muncitorului finlandez: cum IV convine sd. hotArdsti...**.

Tov. Peatakov nu face cleat sa nege lozinca noastrd,

afirmind ch aceasta Inseamnd a nu da o lozinc pentru revolutia socialistd, dar el insusi n-a dat o lozinca corespunzatoare. Metoda revolutiei socialiste sub lozinca: jos granitele" este o confuzie totala. Noi n-am remit s publicam
articolul in care am denumit aceast conceptie economism
imperialist"***. Ce inseamna metoda" revolutiei socialiste
sub lozinca jos granitele"? Noi admitem necesitatea sta0 omistune In procesul-verbal.
Nola Red.
'I* 0 olnisiune In proeesul-verbal.
Nola .Red.
** Vezt eutegerea de faIO, pag. 379-429.
Nola Red.

www.dacoromanica.ro

CONF. A $APTEA (DIN APRILIE) A P.M.S.D. (b) DIN RUSIA

469

tului, iar statul presupune granite. Statul poate, desigur,

sa cuprindA In el un guvern burghez, noi InsA avem nevoie
de Soviete. Dar si pentru ele se pune problema granitelor.

Ce InseamnA jos granitele"? Aici Incepe anarhia... Metoda" revolutiei socialiste sub lozinca jos granitele" este
pur i simplu o confuzie. Chid revolutia socialist se va
coace, cind ea va avea loc, ea se va extinde si asupra altor
tAri, iar noi o vom ajuta, In ce mod InsA, aceasta nu o stim.

Metoda revolutiei socialiste" este o frazA lipsitA de continut. Intrucit exist rAmsite de probleme pe care revolutia burghezA nu le-a rezolvat, sintem pentru rezolvarea lor.
Sintem indiferenti, sintem neutri fat de miscarea separatist. Daa. Finlanda, dacal Po Ionia, Ucraina se vor despArti de Rusia, in aceasta nu-i nimic rAu. Ce rAu e In
aceasta? Cel ce o va spune este sovinist. Trebuie sa"-ti pierzi
mintile ca s continui politica tarului Nikolai. Doar Norvegia s-a despArtit de Suedia... AltddatA Alexandru I si Napoleon fceau schimb de popoare, altAdatA tarii fAceau
schimburi care aveau ca obiect Po Ionia. i noi sA continuAm

aceast a. tacticA a tarilor? Aceasta Inseamnd renuntare la

tactica internationalistA, aceasta InseamnA sovinism de cea
mai rea spet2A. DacA Finlanda se va despArti, ce rAu este
In aceasta? La ambele popoare, la proletariatul din Norvegia si la cel din Suedia increderea reciprocA s-a IntArit
dup despArtire. Mosierii suedezi voiau sA porneasch un
rAzboi, muncitorii suedezi 1ns6 s-au impotrivit si au spus:
nu vom'merge sd luptAm In acest rAzboi.

Finlandezii nu vor acum decit autonomia. Noi sintem

pentru ca s se dea Finlandei libertate deplinA; In acest

caz se va IntAri Increderea fat de democratia rus, tocmai

In acest caz, cind aceastA libertate va fi tradus51 In viatA,
ei nu se vor despArti. Cind vine la ei d-1 Rodicev i incepe
sA se toemeascA in ceea ce priveste autonomia, vin la noi
tovarAsii finlandezi si spun: avem nevoie de autonomie.
Iar Impotriva lor se deschide foc cu toate tunurile i li se

spune: asteptati Adunarea constituantd". Noi InsA spunem: socialistul rus care este Impotriva liberttii Fin-

landei este un sovinist".

Noi spunem ca granitele se stabilesc prin vointa populatiei. Rusie, s nu IndrAznesti sA duci rAzboi pentru
Kurlanda! Germanie, afarA cu trupele din Kurlanda! IatA.
www.dacoromanica.ro

470

V.

I. LENIN

cum rezolvdm noi problema despdrtirii. Proletariatul nu

poate s recurgd la violent:a, cdci el nu trebuie s. impiedice

libertatea popoarelor. Lozinca jos granitele" va fi just

atunci cind revolutia socialistd va deveni o realitate, si nu o

metodd, iar noi vom spune atunci: tovarAsi, veniti

la noi...

Cu totul altceva e problema rdzboiului. La nevoie noi

nu vom renunta la un rdzboi revolutionar. Noi nu sintem
pacif4ti... Cind la noi std. un Miliukov i trimite In Finlanda pe un Rodicev, care se tocmeste acolo In mod nerusinat cu poporul finlandez, noi spunem: nu, sd nu Indraznesti, popor rus, sd violentezi Finlanda: nu poate fi liber
un popor care asupreste el insusi alte popoare. In rezolutia cu privire la Borgbjerg, noi spunem: retrageti trupele ci
ldsati natiunea s hotdrascd ea singurd asupra problemei.
Iatd, dacd mline Sovietul va lua puterea in miinile sale,
aceasta nu va fi o metodd a revolutiei socialiste", noi vom
spune atunci: Germanie, afard cu trupele din Po Ionia,
Rusie, afard cu trupele din Armenia,
cdci altfel aceasta
va fi o inselciune.
Despre Po Ionia sa asuprit tov. Dzerjinski ne spune
cd to-ti sint acolo sovinisti. Dar de ce nici urml dintre polonezi n-a spus ce-i de fAcut cu Finlanda, ce-i de fAcut cu
Ucraina, de ce n-a spus nici un cuvint in aceastd privintd?
Incepind din 1903 discutdm atit de mult aceastd chestiune, Incit devine greu sd mai vorbesti despre ea. Unde
vrei, acolo sd. i mergi... Cine nu se situeazd pe aceast
pozitle este un anexionist, un sovinist. Noi vrem o aliantd
frAteascd a tuturor popoarelor. Dacd va fi o Republicd
ucraineand i o Republicd. rusd, Intre ele va fi o mai strinsd
legAturd, mai multa Incredere. Dacd ucrainenii vor vedea
cal la noi este republicd a Sovietelor, ei nu se vor despArti,
iar dacd la noi va fi o republicd a lui Miliukov, se vor desparti. Cind tov. Peatakov, in total contradictie cu conceptiile sale, a spus: sintem impotriva mentinerii cu forta
In cadrul granitelor,
aceasta i Inseamnd a admite dreptul natiunilor la autodeterminare. Noi nu vrem de loc ca
Varanul din Hiva sd trdiascd sub domnia hanului din Hiva.
Prin dezvoltarea revolutiei noastre, noi vom exercita o
influentd asupra maselor asuprite. Numai asa trebuie pusd
problema agitatiei in rindurile maselor asuprite.
www.dacoromanica.ro

CONE. A $APTEA (DIN APRILIE) A P.M.S.D. (b) DIN RUSIA

471

Dar orice socialist rus care nu admite libertatea Finlandei si a Ucrainei va aluneca pe panta sovinismului.
prin nici un fel de sofisme si referiri la metoda" lor nu se
vor putea justifica niciodat.
S-a publicat o scurta dare de
seama la 15 (2) mai 1917 in ziarul

Pravda", nr. 46

Se lipareste dupel textul

Opere/or lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 24, pag. 264-268

Publicat pentru prima oara

in intregime
in 1921 in Operele lui N. Lenin
(V. Ulianov),
vol. X IV, partea a 2-a

www.dacoromanica.ro

472

v.

I. LENIN

REZOLUTIA ASUPRA PROBLEMEI NATIONALE

Politica de asuprire national, mostenire lsat de absolutism si monarhie, este sprijinit5. de mosieri, capitalisti
si de mica burghezie In interesul aprgrii privilegiilor lor
de clas si al dezbingirii muncitorilor de diferite nationalit5.ti. Imperialismul contemporan, accentuind tendinta de
a subjuga popoarele slabe, este un factor nou de insprire
a asupririi nationale.
InlAturarea asupririi nationale, In msura In care
aceasta poate fi realizat in societatea capitalist5., e posibil
numai in conditiile unei orinduiri republicane consecvent
democratice si ale unei conduceri consecvent democratice

a statului, care s5. asigure deplida egalitate In drepturi

tuturor natiunilor si limbilor.

Tuturor natiunilor din care este alc5.tuit5. Rusia trebuie

s5. li se recunoasc5. dreptul la liber desp6iiire si la formarea unui stat independent. Negarea acestui drept si faptul

de a nu lua ma'suri care s5.-i asigure realizarea practicd

echivaleaz cu sprijinirea politicii de cotropire sau de ane-

xiune. Numai recunoasterea de cgre proletariat a drep-

tului natiunilor la desprtire asigurd solidaritatea deplin5.

a muncitorilor apartinind unor natiuni diferite si contribuie la o apropiere cu adevarat democratic5. Intre natiuni.
Conflictul ivit In momentul de fat intre Finlanda si
Guvernul provizoriu rus arat5. Intr-un mod deosebit de
concret c negarea dreptului la liber5. desprtire duce de-a
dreptul la continuarea politicii tariste.
Chestiunea dreptului natiunilor la libera.' desp5rtire nu
trebuie confundatai cu chestiunea utilittii desprtirii unei
natiuni sau alteia intr-un moment sau altul. Partidul prowww.dacoromanica.ro

CONF. A SAPTEA (DIN APRILIE) A P.M.S.D. (b) DIN RUSIA

473

letariatului trebuie s rezolve aceasta din urma chestiune

de la caz la caz, intr-un mod cu totul de sine stdtdtor, tinind seamd de interesele intregii dezvoltdri sociale si de
interesele luptei de clash' a proletariatului pentru socialism.
Partidul cere o largd autonomie regionald, desfiintarea
supravegherii de sus, renuntarea la limba de stat obligatorie
si fixarea granitelor regiunilor autonome si ale celor care se
administreazd singure, pe baza vointei exprimate de insk.si
populatia locald, care va tine seamd de conditiile economice

si de trai, de componenta nationald a populatiei etc.

Partidul proletariatului respinge hotdrit asa-zisa auto-

nomie cultural-nationald", adicd scoaterea scolilor din com-

petinta statului i predarea lor in miinile unui fel de diete

nationale. Autonomia cultural-nationald desparte in mod
artificial pe muncitorii care trdiesc in aceeasi localitate
care muncesc chiar in aceeasi Intreprindere, dupd apartenenta lor la cutare sau cutare culturd nationald", adicd
intdreste legdtura dintre muncitori i cultura burghezd a
diferitelor natiuni, in timp ce sarcina social-democratiei
este intdrirea culturii internationale a proletariatului
mondial.

Partidul cere sd se introducd in constitutie o lege fundamentald care sd desfiinteze orice fel de privilegii ale

vreunei natiuni i s pund capdt orickror incdlcdri ale drep-

turilor minorittilor nationale.

Interesele clasei muncitoare cer unirea muncitorilor
tuturor nationalitdtilor din Rusia in organizatii proletare
unice

politice, sindicale, cooperatiste, culturale etc.

Numai aceastA unire in organizatii unice a muncitorilor

de diferite nationalit4i va da proletariatului posibilitatea
sd duck o luptd victorioasd impotriva capitalului international si impotriva natdonalismului burghez.
Supliment la nr. 13 al ziartaiti
Soldatshaia Pravda" din 16 (3)mai
1917

Se tipareFte dupa textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 24, pag. 269 270

www.dacoromanica.ro

474

FINLANDA SI RUSIA

Problema atitudinii Finlandei faV5. de Rusia a devenit

o problernal aratoare. Guvernul provizoriu n-a ftiut s satisfac g. poporul finlandez, care deocamdatd Erica riu cere

ci doar o largd autonomie.

Politica nedemocrat, anexionist6 a Guvernului provizoriu a fost formulata si ap6rata zilele acestea de ziarul
Raboceaia Gazeta". El a fAcut lucrul acesta in asa fel
incit nici nu se poate concepe o compromitere" cu mai
desp"artdrea,

mult succes a aceluia pe care vrei s61-1 aperi. Aceastg. pro-

blem este intr-adevgx o problemd fundamentald, o problemd de stat, si trebuie sa ne oprim asupra ei cu toat
atentia.
Comitetul de organizare este de pArere
se scrie in ziarul Raboceaia Gazeta" nr. 42 ca problema relatiilor dintre Finlanda si
Statul rus in ansamblu poate i trebuie s'a fie rezolvatd numai printr-o
Intelegere Intre Seirnul finlandez si Adunarea constituantA. Iar
pind atunci tovarAsii finlandezi" (Comitetul de organizare a stat de
vorbei cu social-democratii finlandezi) trebuie sA nu uite cd, dacA In
Finlanda s-ar accentua tendintele separatiste, aceasta ar putca accentua tendintele centraliste ale burgheziei ruse".

Acesta este punctuI de vedere al capitalistilor, al burgheziei, al cadetilor, i nicidecum al proletariatului. Programul partidului social-democrat, i anume 9 al acestui
program, care recunoaste tuturor natiunilor care fac parte

din stat dreptul la autodeterminare, a lost aruncat peste

bord de mensevicii social-democrati. In realitate ei au

renuntat la acest program, treclnd de fapt de partea burgh,eziei, ca de altfel i in problema inlocuirii armatei permanente cu lnarmarea general a poporului etc.
www.dacoromanica.ro

PINLANDA $1 RUSIA

475

Capitalistii, burghezia, inclusiv partidul cadetilor n-au

recunoscut niciodata autodeterminarea politica a natiunilor, adica libertatea lor de a se despcirti de Rusia.
Partidul social-democrat a recunoscut acest drept in
programul sail, adoptat in 1903, in 9 al acestui program.
Daca Comitetul de organizare a indrumat" pe socialdemocratii din Finlanda spre o intelegere" intre Seimul
finlandez si Adunarea constituant, asta inseamn tocmai
trecerea, in aceasta problema, de partea burgheziei. Pentru
a ne convinge pe deplin de aceasta, este suficient s comparam clar pozitia tuturor claselor si partidelor principale.
Tarul, cei de dreapta, monarhistii nu sint pentru o intelegere intre Seim si Adunarea constituanta, ci pentru
supunerea directa a Finlandei fata de poporul rus. Burghezia republicang este pentru o tntelegere intre Seimul finlandez si Adunarea constituanta. Proletariatul constient si
social-dernocratii, credinciosi programului lor, sint pentru
libertatea de despeirtire a Finlandei, precum si a tuturor

populatiilor lipsite de drepturi depline, de Rusia. Ian.'

tabloul indiscutabil, clar, precis. Sub lozinca intelegerii",
care nu rezolvd absolut nimic
caci ce-i de facut daca nu

se va ajunge la o intelegere? , burghezia promoveaza

aceeasi supunere, supunerea tarista, duce aceeasi politica

a anexiunilor.
Caci Finlanda a fost anexata de tarii rusi pe baza unor
tranzactii incheiate cu Napoleon, sugrumatorul revoliftiei
franceze etc. Dacd sintem intr-adevar impotriva anexiunilor, atunci trebuie sd spunem: libertate de despeirtire pentru
Finlanda! Cind vom fi spus si vom fi realizat acest lucru,
atunci -- si numai atunci!
intelegerea" cu Finlanda
va fi intr-adevar benevola, libel* va fi intr-adevar o intelegere, si nu o inselaciune.

Numai cei egali pot incheia Intro ei intelegeri. Pentru

ca intelegerea sa fie in fapt o intelegere, si nu o camuflare
prin vorbe a unei supuneri, este necesara o adevarata egalitate in drepturi a ambelor parti, adica este necesar ca si

Rusia, si Finlancta sa aiba dreptul de a nu fi de acord.

Aceasta este limpede ca lumina zilei.

Numai libertatea de despartire" exprima aceasta: numai o Fin landa care are libertatea de despartire este cu
adevarat in stare sa incheie o intelegere" cu Rusia asupra
www.dacoromanica.ro

V.

476

I. LENIN

problemei daca' ea trebuie sa se despartd. Acel care fdrd

aceasta conditie, fara recunoasterea libertatii de despartire flecareste despre intelegere" se insal pe sine si inaI
poporul.

Comitetul de organizare ar fi trebuit s spuna clar f inlandezilor dac recunoaste sau nu libertatea de despArtire.
El a cocolosit lucrul acesta in chip cadet si a renegat prin
aceasta libertatea de despartire. Ar fi trebuit ca el sa atace
burghezia rus,pentru c refuza s acorde natiunilor drep-

tul la despritre, refuz care echivaleazd cu anexionism.

Or, In loc s. Neal acest lucru, Comitetul de organizare
ataca pe finlandezi, avertizindu-i c. tendintele separate"
(trebuia spus: separatiste) vor accentua tendintele centraliste! ! Cu alte cuvinte, Comitetul de organizare ameninta
pe finlandezi cu intarirea burgheziei velicoruse anexioniste

tocmai aceasta faceau intotdeauna cadetii, tocmai sub

acest steag promoveazA Rodicevii & Co. anexionismul bor.

Iata o explicatie practica concret a problemei anexiu-

nilor, despre care vorbesc astazi totd", temindu-se sA

puna problema fr ocol si precis. Cine este impotrim liberttii de desprtire, acela este pentru anexiuni.
Tarii au dus o politica de anexiuni in mod brutal, schim-

bind un popor pe alt popor pe baza unei intelegeri cu alti

monarhi (impartirea Poloniei, tranzactia incheiata cu Na-

poleon cu privire la Finlanda etc.), dupg cum mosierii

faceau intre ei schimb de Omni iobagi. Devenind repu-

blicana, burghezia duce aceeaqi politica' de anexiuni mai

rafinat, mai camuflat, promitind o intelegere", rdpind Ensd
cu prilejul intelegerii singura garantie reala a unei adevarate

egalitati in drepturi, i anume: libertatea de despartire.

Comitetul de organizare se tirste in coada burgheziei,

trecind in fapt de partea ei. (De aceea Birjevka"200, care a

reprodus tot ceea ce este esential din articolul ziarului

Raboceaia Gazeta" si a laudat rdspunsul dat finlande-

zilor de Comitetul de organizare, a avut perfecta dreptate

cind a denumit acest raspuns o lectie a democratiei ruse"
data finlandezilor. Raboceaia Gazeta" a meritat acest sarut
al Birjevlcai".)
La conferinta sa, in rezolutia asupra problemei nationale, partidul proletariatului (bolsevicii") a confirmat o
data in plus libertatea de despArtire.
www.dacoromanica.ro

FINLANDA $1 RUSIA

477

Felul in care sint grupate clasele i partidele este clar.

Micii burghezi se las a. speriati de spectrul burgheziei
speriate
iata toat'el eserita politicii social-democratilor
mensevici si a socialistilor-revolutionari. Ei se tern" de
libertatea de desprtire. Proletarii constienti nu se tern de

ea. Atit Norvegia, cit i Suedia au cistigat atunci cind

Norvegia s-a desprtit in mod liber de Suedia in 1905: a
cIstigat Increderea intre ambele natiuni, a cistigat apropierea liber consimtita. dintre ele, au disprut frictiunile
absurde i dguntoare, s-a Intrit atractla economicA gi
politica, cultural i social intre ele, s-a intArit alianta
frAteasca dintre muncitorii ambelor tdri.
Tovardsi muncitori i rani! Nu v lasati indusi in
eroare de politica anexionist a capitalistilor rusi, a lui

Gucikov, Miliukov si a Guvernului provizoriu fatg. de Finlanda, Kurlanda, Ucraina etc.! Nu va temeti s. recunoasteti
libertatea de despartire a tuturor acestor natiuni. Nu prin
violenta trebuie atrase celelalte popoare la o uniune cu velicorusii, ci numai printr-o intelegere cu adevrat benevol,
cu adevrat liberd, care nu este posibild Fara libertatea de
despartdre.
Cu cit va fi mai 1iber5. Rusia, cu cit va recunoaste mai
categoric republica noastr libertatea de despartdre a natiunilor nevelicoruse, cu atit se vor simti atrase mai puternic
alte natiuni spre o uniune cu noi, cu atit vor fi mai putine

frictiunile, cu atit vor fi mai rare cazurile de desprtire

realS, cu atit va fi mai scurt durata pentru care unele
dintre natiuni se vor desprti, cu atit va fi mai strins6 si
mai trainicd, in ultim analiz, uniunea frgteasc Intre
Republica rus proletar-prdneasc i Republicile oricdrei

alte natiuni.

Pravda" nr. 46 din 15 (2) mai 1917

Se

tipdre$te dupd

lextul

Operelor lui V.1. Lemn, ed. a 4-a,

vol. 24, pag. 301-304

www.dacoromanica.ro

478

MANDAT DAT DEPUTATILOR

CARE SE ALEG PE FABRICI $1 REGIMENTE

TN SOVIETUL DE DEPUTATI
AI MUNCITORILOR $1 SOLDATILOR

(1) Deputatul nostru trebuie sa fie un adversar fara

rezerve al actualului razboi de cotropire, imperialist. Acest

razboi este dus de capitalktii din toate farile

$i de cei

din Rusia, $i de cei din Germania, $i de cei din Anglia etc.

pentru profiturile lor, pentru sugrumarea popoarelor
slabe.

(2) Atita timp cit in fruntea poporului rus se afl un

guvern al capitalktilor, sa nu se dea acestui guvern, care
duce un razboi de cotropire, nici un sprijin, nici o copeica!
(3) Deputatul nostru trebuie sd fie pentru publicarea
imediata a tratatelor secrete de jaf (cu privire la sugru-

marea Persiei, cu privire la impartirea Turciei, Austriei etc.)

pe care fostul tar Nikolai le-a incheiat cu capitalktii din

Anglia, Franta etc.

(4) Deputatul nostru trebuie sa fie pentru denuntarea
imediat a tuturor acestor tratate. Poporul rus, muncitorii
tranii, nu vor sa asupreasca si nu vor asupri nici un popor ; nu vor sa mentina cu forta $i nu vor mentine cu forta
in cuprinsul Rusiei nici un popor nerus (nevelicorus).
Libertate tuturor popoarelor, alianta frateasca intre muncitorii i aranii apartinind tuturor popoarelor!
(5) Deputatul nostru trebuie s. ceara ca guvernul rus
s5. propuna in mod deschis, imediat i neaparat, fara rezerve

i fr cea mai mica tergiversare, pace tuturor

tarilor beligerante, cu conditia eliberarii tuturor popoare-

lor asuprite sau lipsite de drepturi depline, Vara nicio

exceptie.

Aceasta inseamna c. velicoru$ii nu vor mentine cu

forta nici Polonia, nici Kurlanda, nici Ucraina, nici Finwww.dacoromanica.ro

MANDAT DAT DEP. IN SOV. DE DEPUTATI Al MUNC. SI SOLD. 479

landa, nici Armenia, in general nici un popor. Velicorusii

propun o uniune frateasca a tuturor popoarelor si constituirea unui stat comun pe baza liberului consimtamint al fiecarui popor in parte, si in nici un caz prin violent:a directa sau
indirecta. Potrivit conditiilor unei astfel de paci, velicorusii se obliga sa retraga imediat trupele si din Galitia, si
din Armenia, si din Persia, permitind atit acestor popoare

cit si in general t u t ur or popoarelor, fard exceptie, sa

hotarasca. in mod absolut liber daca vor s traiasca intr-un

stat separat sau intr-un stat unional cu oricine ar vrea.
Potrivit conditiilor unei astfel de paci, Germania trebuie

sa renunte nu numai la toate teritoriile, fara exceptie,

cotropite de ea dup a. rzboi, ci si la popoarele tinute cu

forta de care ea in granitele Germaniei: poporul danez
(provinciile nordice ale Schleswigului), poporul francez (o
parte a Alsaciei si Lorenei), poporul polonez (Poznania)
etc. Germania trebuie & se oblige ca, concomitent cu Rusia,
sa-si retraga imediat trupele din toate regiunile cotropite de

ea si din toate regiunile enumerate si sa permit fiecarui

popor sa hotarasca in mod liber, printr-o consultare a

poporului, daca vrea s traiasch intr-un stat separat sau in-

tr-un stat unional cu oricine ar crea. Germania

trebuie sa renunte in mod neconditdonat si fara nici o rezerv la toate coloniile ei, deoarece colonii inseamna popoare asuprite.
Potrivit conditiilor unei astfel de paci, Anglia trebuie sa
renunte imediat si neaparat nu numai la teritoriile straine
cotropite de ea dupg. inceperea rzboiului (coloniile germane din Africa etc.; teritoriile turcesti, Mesopotamia etc.),
ci si la toate coloniile ei. Anglia ca si Rusia,
ca si Germania trebuie sa-si retraga imediat trupele din
toate teritoriile cotropite de ea, din toate coloniile ei si din
Irlanda, permitind fiecarui popor s hotarasca printr-o consultare libera daca vrea sd traiasca. intr-un stat separat sau
intr-un stat unional cu oricine ar vrea.

Si asa mai departe: toate tarile beligerante, fara ex-

cep0e, trebuie sa. primeasca propunerea de a incheia o pace

imediata pe baza acestor conditii stabilite precis. Capitalistii

din toate tarile nu trebuie sa mai insele poporul, pro-

mitind in vorbe o pace taxa anexiuni" (adica fara cotropiri), dar in fapt mentinindu-si anexiunile 1 or si contiwww.dacoromanica.ro

480

V.

I. LENIN

nuind rdzbolul pentru a lua adversarului anexiunile

s a le".

(6) Deputatul nostru nu trebuie sd acorde nici un spri-

j in, nu trebuie s" voteze nici un imprumut, nu trebuie sd dea

nici unui

guvern nici un ban din banii poporului

dacA acesta nu se va obliga in mod solemn sal propund
imediat tuturor popoarelor asemenea conditii de pace
imediat i dacA nu va publica spre cunostinta generald

aceastd propunere a sa in termen de douei zile.

Scris inainle de 7 (20) mai 1917
Publicat pentru prima oarei in 1925

7n Culegeri din Lenin", vol. IV

Se lipare#e duper textul

Opere/or /ui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 24, pag. 320-322

www.dacoromanica.ro

481

DIN LUCRAREA:
YOR PASTRA OARE BOLSEVICII
PUTEREA DE STAT?"2"

Problema nationala i cea agrara sint in momentul

de fatal problemele esentiale ale zilei pentru masele micburgheze ale populatiei din Rusia. Acest lucru este indiscutabil. Si In ambele probleme proletariatul este extraordinar de neizolat". El are de partea lui majoritatea
poporului. Numai el este in stare sa duca in ambele probleme o politica hotarit, cu adevarat revolutionar-democratica", care ar asigura dintr-o data puterii de stat pro-

letare nu numai sprijinul majoritatii populatiei, ci i o

adevarata explozie de entuziasm revolutionar al maselor,

deoarece pentru prima oara ar vedea masele din partea

guvernului nu o asuprire nemiloasa a taranilor de care

mosieri, a ucrainenilor de &Are velicorusi, ca In timpul

tarismului, nu tendinta camuflata prin fraze pompoase de

a continua aceeasi politica si in republicd, nu sicane, jigniri, tertipuri, tergiversari, lucraturi, subterfugii (cu care
gratifica Kerenski pe Vorani si natiunile asuprite), ci o
simpatie calda, dovedit prin fapte, masuri imediate
revolutionare Impotriva mosierilor, restabilirea imediata a
libertatii depline pentru Finlanda, Ucraina, Belorusia, pentru musulmani etc.
Domnii socialisti-revolutionari i mensevici stiu foarte
bine acest lucru si de aceea cautti s asigure politicii lor
reactionar-democratice, indreptat6 impotriva maselor, sprijinul virfurilor semicadete ale cooperatorilor. De aceea nu
se vor hotari ei niciodata sa consulte masele, s organizeze un referendum sau cel putin o votare in cadrul tuturor Sovietelor locale, al tuturor organizatlilor locale asupra
unor anumite probleme ale politicii practice, de pilda daca
31

Despre problema naponalif

www.dacoromanica.ro

483

V.

I. LENIN

trebuie sA. se treacA imediat toate pAminturile mosieresti

in miinile comitetelor treinesti, dac5. trebuie sg. se satisfacA cutare sau cutare revendicAri ale finlandezilor sau
ucrainenilor etc.
Iar problema pAcii este problema cardinal a intregii
vieti contemporane. Proletariatul este izolat de celelalte
clase"... Proletariatul apare aici intr-adevAr ca reprezentant al intregii natiuni, a tot ce este viu i cinstit in toate
clasele, al imensei majoritAti a micii burghezii, deoarece
numai proletariatul, dup5 ce va fi ajuns la putere, va propune imediat o pace dreaptg. tuturor popoarelor beligerante,
numai proletariatul va trece la mdsuri cu adevArat revolulionare (publicarea tratatelor secrete etc.) pentru a obtine

cit mai repede o pace cit mai dreapt.

Nu. Domnii de la Novaia Jizn"202, care tipa despre izolarea proletariatului, exprimA prin aceasta numai spaima
lor subiectivA fatA de burghezie. Situatia obiectivA din
Rusia este, fArA indoialA, de asa naturA incit toemai acum
proletariatul nu este izolat" de majoritatea micii burghe-

zii. Tocmai acum, dup. trista experient a coalitiei",

proletariatul are de partea sa simpatia majoritatii poporului. A ceasta conditie a pAstrrii puterii de cAtre bolsevici exista.
Scris la sfirfitul luiseptembrie
1 (14) octombrie1917
Publicat in octornbrie 1917 In revista Prosvecenie" nr. 1-2

Se tipdreste dupti textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed, a 4-a,

vol. 26, pag. 74 75

www.dacoromanica.ro

488

DIN LUCRARE A:
CU PRIVIRE LA REVIZUIREA
PROGRAMULUI PARTIDULUP

/n sfirsit, in legAturA cu unul dintre puncte trebuie sA

rspund aici la o chestiune de care s-au sezisat unii tovarsi,

dar care, dupd cite stiu, nu a fost ridicatA in presA. Este

o chestiune in legAtur cu 9 al programului politic, in
legAturA cu dreptul natiunilor la autodeterminare. Acest
punct const din dou pArtl: in prima se &A o noud formu-

lare a dreptului natiunilor la autodeterminare, a doua

contine nu o revendicare, ci o declaratie. Chestiunea care

mi-a fost pus este aceasta: dac o declaratie isi are locul
aici. In general vorbind, declaratiile nu-si au locul intr-un
program, dar, dup pArerea mea, aici este necesar o excep-

tie de la reguld. In locul cuvintului autodeterminare, care

a prilejuit de multe ori interpretAri gresite, eu pun o notiune absolut precisA: dreptul la liber despArtire". Dupg.
experienta de o jumdtate de an a revolutiei din 1917, cred
cd nu se mai poate contesta faptul CA partidul proletariatu-

lui revolutionar din Rusia, partidul care-si desfAsoar

activitatea in limba velicorusd, este dator sal recunoascd
dreptul de despArtire. Cucerind puterea, am recunoaste,
fdr doar si poate, imediat acest drept si Finlandei, si
Ucrainei, si Armeniei, si fiecArei natiuni asuprite de tarism

(si de burghezia velicorusti). Dar noi, in ceea ce ne priveste, nu dorim de loc despartirea. Noi dorim un stat cit
mai mare, o uniune cit mai strinsd a unui numr cit mai
mare dintre natiunile care trAiesc in vecinAtatea velicoru-

silor ; dorim acest lucru in interesul democratiei si socialis-

mului, in interesul atragerii la lupta proletariatului a

unui numAr cit mai mare de oameni ai muncii apartinind

la diferite natiuni. Noi dorim o unitate revolutionar-prole31k

www.dacoromanica.ro

V.

4 84

I. LENIN

tard, unire, i nu despArtire. Noi dorim o unire revolutionard i de aceea nu preconizAm lozinca unirii tuturor statelor de orice fel In general, deoarece revolutia social'a pune

la ordinea zilei unirea numai a statelor care au trecut i

tree la socialism, a coloniilor care se elibereazA etc. Noi
dorirn o unire libereii de aceea sintem datori sA recunoastem
libertatea de despArtire (Vara libertatea de despArtire unirea
nu poate fi consideratA liberA). Cu atit mai mult sintem datori

sh* recunoastem libertatea de despartire, cu cit tarismul si

burghezia velicorusA, prin asuprirea pe care au exercitat-o,
au lAsat in rindurile natiunilor vecine un noian de resentimente i neincredere fata de velicorusi In general, iar aceast
neincredere trebuie risipitA prin fapte, si nu prin vorbe.
Dar noi dorim unirea, i acest lucru trebuie spus ; e
atit de important ca acest lucru sA fie spus in programul
partidului unui stat multinational, incit in acest scop trebuie sA ne abatem de la regula obisnuit, trebuie sa facem
loc unei declaratii. Noi dorim ca republica poporului rus
(n-as avea nimic impotrivd sA se spunA chiar velicorus , deoarece

aceasta este mai just) sii atragd spre sine alte natiuni, dar
cum? Nu prin violentA, ci exclusiv pe bazA de liber consim-

tAmint. In caz contrar, ar fi violatd unitatea i alianta

fraleascA a muncitorilor din toate tArile. Spre deosebire de
democratii burghezi, noi preconizAm nu lozinca fratiei

Intre popoare, ci a frAtiei muncitorilor apartinind tuturor

natiunilor, deoarece noi nu avem incredere in burghezia
tuturor tArilor, noi vedem in ea un dusman.
lad de ce trebuie s admitem aici exceptie de la reguld i sA introducem In 9 o declarage de principii.
Scris la 6-8 ( 19 21) octombrie
1917

Publicat in octombrie 1917 In

Se tipartlte dupll textul

vol. 26, pag. 148 149

perelor lui V .1 . Lenin, ed . a 4-a,

revista Prosvescenie" nr. . 1-2

Semnat: N . Lenin

www.dacoromanica.ro

485

AL DOILEA CONGRES GENERAL AL SOVIETELOR

DE DEPUTATI Al MUNCITORILOR 1 SOLDATILOR
DIN RUSIA 23
25-26 OCTOMBRIE (7-8 NOIEMBRIE) 1917

RAPORT ASUPRA PAM 26 OCTOMBRIE (8 NOIEMBRIE)

Problema pacii este o problemd arziltoare, o problemd

acutd la ordinea zilei. S-a vorbit i s-a scris mult despre
aceastd problemd i probabil c. i voi, cu totii, ati dezbdtut-o de multe ori. Permiteti-mi, asadar, sd trec la citirea
declaratiei pe care va trebui s-o publice guvernul ales
de voi.
DECRET ASUPRA PACII

i drdnesc, creat de revolutia

din 24-25 octombrie si care se sprijind pe Sovietele de
deputati ai muncitorilor, soldatilor i dranilor, propune

Guvernul muncitoresc

tuturor popoarelor beligerante i guvernelor lor inceperea

imediat a tratativelor in vederea incheierii unei pci

democratice drepte.
Guvernul considerd c pacea dreaptd sau democratid,
dorit in toate tdrile beligerante de rnajoritatea covirsi-

toare a muncitorimii si a claselor de oameni ai muncii,

istovite, chinuite i sleite de puteri din pricina rzboiului
pacea pe care muncitorii i dranii rusi au cerut-o in
modul cel mai hotdrit si mai insistent dupd doborirea
monarhiei tariste , este o pace imediatd, fdrd anexiuni
(adid. Me cotropirea unor teritorii strdine, frd alipirea
cu forta a altor nationalit4i) i Med contributii.
Aceasta este pacea a drei incheiere imediatd o propune guvernul Rusiei tuturor popoarelor beligerante, de-

clarindu-se gata sd intreprindd imediat, fdrd cea mai mica'

intirziere, toate demersurile necesare ping. in clipa in care
toate conditiile acestei pdci vor fi fost definitiv ratificate
www.dacoromanica.ro

486

V.

T. LENIN

de care adundrile lmputernicite ale reprezentantilor poporului din toate tdrile i apartinind tuturor natiunilor.
Prin anexarea sau cotropirea unor teritorii strdine,
guvernul intelege, potrivit conceptdilor despre drept ale
dernocratiei In general si ale claselor de oameni ai muncii
in special, orice alipire a unei nationalitati mici sau slabe
la un stat mare sau puternic fArd consimOmintul si dorinta
exprimate precis, clar i liber
ale acestei natio-

nalitti, indiferent cind a fost sdvirsit aceastd alipire

fortatd i indiferent de gradul de dezvoltare sau de Inapoiere a natiunii alipite cu forta sau retinutd cu forta in
granitele statului in cbestiune. i, in sfirsit, indiferent
dac aceast natiune trdieste in Europa sau In depdrtate

tdri transoceanice.
Dacd. o natiune oarecare este retinutd cu forta in granitele unui anumit stat, deed in ciuda dorintei exprimate
de ea
indiferent dacd aceast dorinVd. este exprimat
prin presd, prin adundri populare, prin hotriri ale partidelor sau prin revolte i insurectii impotriva asupririi
nu i se acordd dreptul de a rezolva fr. cea
nationale
mai mica'. constringere problema formei existentei ei ca
stat, prin vot liber i dupd complete retragere a trupelor

natiunii anexante sau in general ale natiunii mai puternice, atunci alipirea ei constituie o anexiune, adicd o cotropire Si o silnicie.
Guvernul considerd drept cea mai mare crimd impotriva omenirii continuarea acestui rdzboi, purtat pentru
impdrtirea intre natiunile puternice i bogate a natiunilor
slabe cotropite de ele, i declard solemn & este hotrit

sd semneze imediat clauzele unei phci care sd pund capdt

acestui rdzboi pe baza conditiilor mai sus all-tate, deopotrivd de drepte pentru toate natiunile, Mrd exceptie.
Totodatd guvernul declard c el nu considerd de loc
ca ultimative conditiile de pace mai sus ardtate, cu alte
cuvinte el este de acord sal examineze si orice alte conditii
de pace, insistind doar ca ele s fie cit mai grabnic propuse de care oricare din tdrile beligerante i ca propunerile privitoare la conditiile de pace sa fie Mcute cit mai
clar si absolut fr nici un echivoc sau secret.
Guvernul desfiinteaza diplomatia secretd, exprimind,
In ceea ce-1 priveste, intentia fermd de a duce toate trawww.dacoromanica.ro

AL DOILEA CONGRES GENERAL AL SOVIETELOR DE DEPUTATI 487

tativele in mod absolut deschis, in fata intregului popor,

procedind fara Intirziere la publicarea textului complet al
tratatelor secrete ratificate sau incheiate din februarie
pina la 25 octombrie 1917 de guvernul mosierilor i capitalitilor. in masura in care prin aceste tratate secrete
se urmareste
cum a fost cazul de cele mai multe ori
s se asigure avantaje i privilegii mosierilor si capitalitilor rusi, sa se mentina sau s fie sporite anexiunile
velicorusilor, guvernul declara continutul lor nul i neavenit, imediat i lard rezerve.

Propunind guvernelor si popoarelor tuturor tarilor s.

inceapa imediat i in mod deschis tratative pentru Incheierea pacii, guvernul se declard, in ceea ce-1 priveste, gata
sa dnc aceste tratative, prin corespendent, prin telegraf,
cit i pe calea unor discutii directe cu reprezentantii dife-

ritelor tari sau intr-o conferinta a acestor reprezentanti.

Pentru inlesnirea acestor tratative, guvernul numeste un
reprezentant plenipotentiar in tarile neutre.
Guvernul propune tuturor guvernelor i popoarelor
din toate tarile beligerante incheierea imediata a unui

armistitiu, socotind de dorit, in ceea ce-1 priveste, ca acest

armistitiu sa fie incheiat pe cel putin 3 luni, adicd pe o

perioada in decursul careia sa fie pe deplin posibila atit
terminarea tratativelor de pace duse cu participarea, Vara
exceptie, a reprezentantilor tuturor popoarelor sau natiunilor atrase in razboi sau silite sa ia parte la el, cit si convocarea unor adunri imputernicite ale reprezentantilor
poporului din toate tarile in vederea ratificarii definitive
a conditiilor de pace.
Adresind aceste propuneri de pace guvernelor i popoarelor tuturor trilor beligerante, Guvernul provizoriu

muncitoresc Si Varanesc al Rusiei se adreseaza de asemenea

si in special muncitorilor constienti ai celor mai inaintate

trei natiuni ale omenirii, din cele mai insemnate state

care participa la actualul razboi: Anglia, Franta si Germania. Muncitorii acestor tari au adus cele mai mari servicii cauzei progresului i socialismului: exemplele marete
ale miscarii chartiste din Anglia, revolutiile de insemnatate
istorica mondiala savirsite de proletariatul francez, in sfirsit lupta eroica impotriva legii exceptionale din Germania,
ca si activitatea indelungata, dirza, disciplinata, care
www.dacoromanica.ro

488

V.

I. LENIN

poate s. serveasca drept model muncitorilor din lumea

intreaga, in vederea crearii organizatillor proletare de masa'

in Germania. Toate aceste exemple de eroism proletar si

de creatie istorica sint pentru noi o chezasie c. muncitorii acestor tari vor intelege ca. sarcina care le revine
in momentul de fata este de a izbavi omenirea de grozviile rAzboiului si de consecintele lui, ct acesti muncitori, prin activitatea lor multilaterala, hotarita, plink de
o neprecupetdtd energie, ne vor ajuta sa ducem la bun
sfirsit cauza pacii i totodata. cauza eliberarii maselor
muncitoare i exploatate ale populatdei de orice robie si
de orice exploatare.

Guvernul muncitoresc i ardnesc, care a fost creat de

revolirtia din 24-25 octombrie si care se sprijina pe Sovietele de deputati ai muncitorilor, soldatilor i taranilor,
trebuie s. inceapa imediat tratative de pace. Apelul nostru
trebuie sa fie adresat atit guvernelor, cit i popoarelor.
Nu putem ignora guvernele, cad in felul acesta s-ar amina
posibilitatea de a incheia pace, iar unui guvern popular

nu-i este ingaduit s5. faca un asemenea lucru; n-avem ins

nici un drept sa nu ne adresam In acelasi timp i popoarelor. Pretutindeni guvernele i popoarele sint in dezacord,

si de aceea trebuie s5. ajutam popoarele sa intervina in

problemele rzboiului i pacii. Noi vom apara, desigur,

prin toate mijloacele intregul nostru program de pace fara
anexiuni i fdra contributii. Nu ne vom abate de la linia
acestui program, dar trebuie s5. rapim dusmanilor nostri

posibilitatea de a declara c. conditiile lor sint diferite de

ale noastre i & de aceea n-are rost ca ei sa Inceapa tratative cu noi. Trebuie sa-i lipsim de aceasta situatie avanta-

joas, abtinindu-ne de a prezenta conditiile noastre sub

forma de ultimatum. De aceea am si precizat cd vom examina orice conditii de pace, orice propuneri. A examina
nu Inseamnk Inca a accepta. Vom aduce aceste conditii in

discutia Adunarii constituante, care va avea caderea sa

hotarasca ce concesii se pot face si ce concesii nu se pot
face. Noi luptam impotriva minciunii guvernelor care, in
vorbe, sint toate pentru pace si pentru dreptate, iar in
fapt duc razboaie de cotropire i jaf. Nici un guvern nu va
www.dacoromanica.ro

AL DOILEA CONGSRES GENERAL AL SOVIETELOR DE DEPUTATI 489

spune tot ceea ce crede. Noi ins. sintem impotriva diplo-

matiei secrete si vom lucra deschis, In fata intregului

popor. Noi n-am inchis si nu Inchidem ochii in fata greutitOlor. 116zboiul nu poate fi curmat printr-un refuz, rzboiul

nu-I poate curma numai una din Orli. Noi propunern un

armistitiu de trei luni, dar nici nu respingem un termen
mai scurt, pentru ca armata istovit5 sa." poat rdsufla in
voie macar citva timp ; pe de alt6 parte, In toate tdrile
civilizate trebuie s6 fie convocate aduna'ri populare in
vederea discutrii conditiilor.
Propunind incheierea imediat6 a unui armistitiu, ne
adresdm muncitorilor constientd ai tgrilor care au filcut
mult pentru dezvoltarea miscarii proletare. Ne adresdm
muncitorilor din Anglia, unde a existat miscarea chartistd,
muncitorilor din Franta, care au ar6tat in repetate rinduri
prin insurectii toata tAria constiintei lor de clas, i muncitorilor din Germania, care au luptat pin la capg Impotriva legii contra socialistilor si au creat organizatii puternice.
In manifestul din 14 martie noi propuneam doborirea
bancherilor; dar, in ceea ce ne priveste, nu numai ca" nu
i-am doborit pe ai nostri, dar am intrat chiar in aliant
cu ei. Acura am doborit guvernul bancherilor.
Guvernul si burghezia vor face toate tifortdrile pentru
a se uni i pentru a indbusi in singe revolutia muncitoreasc5. i trdneascA. Dar masele au tras suficiente Invtiiminte din cei trei ani de rzboi. Dovadd: miscarea sovieticd din alte tri, rAscoala flotei germane, ingbusit6 de

iuncherii aldului Wilhelm. In sfirsit, trebuie s. inem

minte c. trdim nu in fundul Africii, ci in Europa, unde
toate se pot afla cu repeziciune.
Miscarea muncitoreascd va birui, deschizind calea spre

pace si socialism. (Aplauze prelungite care

nu mai contenesc mult timp).

Izvestiia C.E.C." nr. 208

din 27 octombrie 1917

Pravda" nr. 171 din 10 noiembrie
(28 octombrie) 1917

Se tipdre0e dupd textut

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 26, pag. 217-221

www.dacoromanica.ro

abo

DIN CITVINTAREA ROSTITA

LA PRIMUL CONGRES GENERAL
AL FLOTEI 1%IILITARE2"
22 NOIEMBRIE (5 DECEMBRIE) 1917"
PROCES-VERBAL

Trecind la problerna national spune Lenin trebuie sA relevAm faptul cg. Rusia are o componentA nationalA foarte pestrit; velicorusii nu reprezintA decit circa
40%, iar restul, majoritatea, 11 formeaz6 alte nationalitati.
Sub tarism asuprirea national la care erau supuse acestea
din urmA, asuprire nemaipomenit de cruntg si de stupidA,

a fAcut sa* se adune in inima nationalitAtilor lipsite de

drepturi depline o puternicA urA impotriva monarhilor. Nu-i

de mirare cA aceastA ur faVa de cei care interziceau ping

si folosirea limbii materne si condamnau la analfabetism

masele poporului s-a extins i asupra tuturor velicorusilor.
Se credea c velicoruii, ca privilegiati, doreau sA pgstreze
numai pentru ei avantajele pe care li le pdstrau cu sf intenie Nikolai al II-lea i Kerenski.
Ni se spune c Rusia se va fArimita, se va diviza In
diferite republici, dar noi n-avem de ce sA ne temem de
acest lucru. Oricite republici independente ar fi, acest lucru
nu va fi de temut pentru noi. Pentru noi nu este important
pe unde trece frontiera de stat, ci este important mentinerea aliantei dintre oamenii muncii ai tuturor natiunilor
In vederea luptei impotriva burgheziei oricarei natiuni.

(Aplauze furtunoase).

DacA burghezia finlandezA cumpAr arme de la germani pentru a le folosi Impotriva muncitorilor ei, noi le
propunem acestora din urmA o aliant cu oamenii muncii
rusi. Burghezia n-are decit sA puny. la cale odioase si
mizerabile ciorovAieli i tocmeli pentru frontiere, insg mun-

citorii din toate tArile i apartinind tuturor natiunilor nu

www.dacoromanica.ro

CUVINTAREA ROSTIT.A LA PRIMUL CONGRES AL FLOTEI MILITARE 491

se vor dezbina pentru aceste motive josnice. (A plauze

furtunoase).

Acum
voi intrebuinta un cuvint neplAcut
noi
cucerim" Finlanda, dar nu in felul cum fac acest lucru

tilharii capitaliti internationali. Noi o cucerim prin aceea

cd, acordind Finlandei deplina libertate de a tri in aliant
cu noi sau cu a1ii, garantgm oamenilor muncii de toate
nationalitAile un sprijin deplin impotriva burgheziei din
toate tgrile. Aceast5. aliant4 nu se Intemeiazb." pe tratate,
ci pe solidaritatea exploatatilor impotriva exploatatorilor.
Acum observgm o miscare nationalg. in Ucraina, ci
spunem: sintem in mod neconditionat pentru libertatea
dep1in5. ci nelimitat a poporului ucrainean. Trebuie s'
lichid6m vechiul trecut, singeros ci odios, cind Rusia capitalitilor-asupritori juca rolul de caldu al altor popoare.
Vom lichida acest trecut, nu vom 16sa piated. pe piatr din

acest trecut. (Aplauze furtunoase).

Vom spune ucrainenilor: ca ucraineni, v6 pute-ti organiza viata la voi acash" aca cum vretd. Dar vom intinde o
mind. fateasc6 muncitorilor ucraineni si le vom spune:
impreund cu voi vom lupta impotriva burgheziei noastre
i a voastre. Numai alianta socialisa a oamenilor muncii
din toate tarile va inltura oric.e teren pentru prigoana ci

discordia national. (A plauze furtunoase ).

Izvestiia C. E. C." nr. 235
din 25 noiembrie 1917

Se tipareste dupd textul

Opere/or lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 26, pag. 308 -7- 310

www.dacoromanica.ro

.
492

41.711111111101119111.1.1111=M1

DECLARATIA DREPTURILOR
POPORULUI MUNCITOR $1 EXPLOATAT 205

Adunarea constituantd hotrirdste:

I. 1. Rusia se declard republicd a Sovietelor de deputati
ai muncitorilor, soldatilor i ranilor. Toat puterea centrald i locald apartine acestor Soviete.

2. Republica Sovieticd Rusd se constituie pe baza

unirii libere a unor natiuni libere, ca federatie a Republicilor Sovietice nationale.

II. Fixindu-si ca sarcind principald desfiintarea oricdrei

exploatdri a omului de care om, completa inldturare a
impdrtirii societAii in clase, reprimarea necrutdtoare a
rezistentei exploatatorilor, statornicirea organizdrii socialiste a societdtii si victoria socialismului in toate Wile,
Adunarea constituantd hotdrdste de asemenea:
1. Proprietatea privatd asupra pdmintului este desfiintatd. Intregul pdmint, impreund cu toate clddirile, inventarul i celelalte accesorii ale productiei agricole, este
declarat bun al intregului popor muncitor.

2. Se confirmd legea sovieticd cu privire la controlul

muncitoresc si la Consiliul superior al economiei nationale, in scopul asigurdrii puterii poporului muncitor asupra exploatatorilor i ca prim pas spre trecerea deplind a
fabricilor, uzinelor, minelor, cdilor ferate i celorlalte mijloace de productie si de transport in proprietatea statului
muncitoresc-Vdrdnesc.

3. Se confirmd trecerea tuturor bncilor in proprietatea

statului muncitoresc-tdrnesc, aceasta fiind una din conditiile eliberdrii maselor muncitoare de sub jugul capitalului,

www.dacoromanica.ro

DECLARATIA DREPTURILOR POPORULUI MUNCITOR $1 EXPLOATAT 493

4. In vederea desfiintarii pdturilor parazitare ale societatii, se introduce obligativitatea generala a muncii.
5.' In scopul de a asigura maselor muncitoare intreaga
putere si de a InlAtura orice posibilitate de restaurare a
puterii exploatatorilor, se decreteazal inarmarea calor ce
muncesc, formarea unei armate rosii socialiste a muncitorilor si taranilor si dezarmarea totala a claselor avute.
III. 1. Exprimindu-si hotarlrea nestrAmutata de a smulge
omenirea din ghearele capitalului financiar si ale imperialismului, care au inecat parnintul in singe In acest raboi,

cel mai criminal dintre toate, Adunarea constituanta se

raliazA in totul la politica Puterii sovietice, political constind.in ruperea tratatelor secrete, In organizarea fraternizarii celei mai largi cu muncitorii si talranii armatelor
care se luptal astazi intre ele, si In obtinerea cu orice pret,
prin masuri revolutionare, a unei paci democratice Intre
popoare, fail anexiuni si farA contributii, pe baza liberei
autodetermindri a natiunilor.
2. In acelasi scop Adunarea constituanta insista asu-

pra rupturii totale cu politica barbara a civilizatiei bur-

gheze, care a Intemeiat pe aservirea populatiei muncitoare

de sute de milioane de suflete din Asia, din colonii In general si din tarile mici, bunastarea exploatatorilor apartinInd citorva natiuni alese.
Adunarea constituanta saluta politica Consiliului Co-

misarilor Poporului, care a proclamat independenta deplina a Finlandei208, a inceput retragerea trupelor din
persia207 Si a proclamat dreptul Armeniei208 la liberal autodeterminare.

3. Adunarea constituanta considerd legea sovietica cu

privire la anularea (desfiintarea) Imprumuturilor contrac-

tate de guvernele tarului, mosierilor si burgheziei ca o

prima' loviturA data capitalului international bancar, finan-

ciar, exprimindu-si convingerea ea Puterea sovietica va

merge cu fermitate pe acest drum pia. la victoria deplina
a insurectiei internationale a muncitorilor impotriva jugului cap italulu i.

IV. Fiind aleasa pe baza listelor intocmite de partide Inainte de Revolutia din Octombrie, cind poporul nu putea Inca
sA se rAscoale in intreaga lui masa. Impotriva exploatatorilor, cind poporul nu cunostea Inca intreaga foga a reziswww.dacoromanica.ro

494

V.

I. LENIN

tentei pe care acestia o opun in apiirarea privilegiilor lor

de clash', cind el 'Inca nu pornise in mod practic la cradirea

societtii socialiste, Adunarea constituant consider c

ar fi absolut gresit, War si din punct de vedere formal,
s se opun6 Puterii sovietice.
Iar in fond Adunarea constituant considera c in prezent, in momentul luptei finale a poporului impotriva exploatatorilor sdi, nu poate fi loc pentru exploatatori in
nici unul dintre organele puterii. Puterea trebuie s' apar-Ora in intregime i exclusiv maselor muncitoare i reprezentantei lor investite cu depline puteri, Sovietele de deputati ai muncitorilor, soldatilor i dranilor.
Sprijinind Puterea sovieticd i decretele Consiliului
Comisarilor Poporului, Adunarea constituant consider cd
misiunea ei se limiteaz6 la stabilirea bazelor fundamentale
ale transformrii socialiste a societ4ii.
Totodata, ndzuind sa" creeze o uniune cu adevdrat liberA i liber consimtit, i deci cu atit mai strins6 si mai
trainic, a claselor de oameni ai muncii ale tuturor natiunilor din Rusia, Adunarea constituant Ii limiteaz6 sarcina
la stabilirea principiilor fundamentale ale federatiei Republicilor Sovietice din Rusia, ldsind muncitorilor i tranilor
fiecdrei natiuni libertatea de a hotAri in mod independent,
la propriul lor congres sovietic investit cu depline puteri,
dac vor sa." participe, i pe ce baze, la guvernul federal si
la celelalte institutii sovietice federale.
Scris la incepulul lunii ianuarie 1918

Publicat la 17 (4) ianuarie 1918

in ziaru/ Pravda" nr. 2

Se tipareVe dupll textul

Opere/or lui V .I . Lenin, ed. a d-a,
vol. 26, pag. 385-387

www.dacoromanica.ro

495

DIN SCHITA INITIALA A ARTICOLULIJI

((SARCINILE IIIIEDIATE ALE PUTERII SOVIETICE"
NOTE STENOGRAFICE

Noi sintem pentru centralismul democratic. i trebuie

4. se inteleag6 limpede cit de mult se deosebeste centralismul democratic de centralismul birocratic, pe de o parte, si
de anarhism, pe de alt5. parte. Adversarii centralismului
preconizeaz mereu autonomia i federatia ca mijloace de
lupt impotriva elementelor accidentale ale centralismului.
In realitate centralismul democratic nu exclude citusi de
putin autonomia, ci, dimpotrival, presupune necesitatea ei.
In realitate chiar i federatia, dacd este infilptuit in limite
rationale din punct de vedere economic, dac6 se bazeazd pe
deosebiri nationale serioase, care fac cu adev6rat necesara
o anumit separare pe linia vietii de stat, chiar i federatia nu contrazice citusi de putin centralismul democratic.
Intr-un regim cu adev6rat democratic, si cu atit mai mult
in cadrul organizrii sovietice a orinduirii de stat, federa-

tia este aproape intotdeauna doar o faz6 de trecere la un

centralism cu adev6rat democratic. Exemplul Republicii

sovietice ruse ne arat6 in mod deosebit de concret Ca" acum

federatia pe care o introaucem i pe care vom continua s-o
introducem va constitui tocmai cel mai sigur pas spre cea
mai trainic unire a diferitelor nationalit'ati din Rusia intr-un
stat sovietic unitar, democratic i centralizat.
$i dup5. cum centralismul democratic nu exclude nicidecum autonomia i federatia, tot asa el nu exclude citusi
de putin, ci, dimpotriv, presupune cea mai deplida libertate pentru diferite regiuni i chiar pentru diferite comuni-

t4i ale statului in ceea ce priveste elaborarea a variate

forme si de viat de stat, si de viaVa social, si de viat
economic6. Nimic nu este mai gresit decit confundarea
www.dacoromanica.ro

496

V.

I. LENIN

centralismului democratic cu birocratismul si cu sablonarea. Acum sarcina noastr6 este de a infa'ptui tocmai centralismul democratic in domeniul economiei, de a asigura
o armonie si coordonare abso1ut6 In functionarea unor intreprinderi economice cum stilt ch'ile ferate, poste, telegraful si alte mijloace de transport etc., dar In acelasi timp
un centralism Inteles In sens cu adevArat democratic presupune posibilitatea creata pentru prima oara in istorie
a unei dezvolVari depline si nestinjenite nu numai a particularitatilor locale, ci si a initiativei locale, posibilitatea
unei diversitati de &di, metode si mijloace de lnaintare spre
telul comun. De aceea sarcina de a orgartiza intrecerea
contine dou laturi: pe de o parte, ea cere infgptuirea centralismului democratic asa cum a fost el zugrdvit mai sus,
dar pe de alta parte ea Inseamn6 posibilitatea de a gsi
cea mai justa, cea mai economicoas6 cale spre reorganizarea

structurii economice a Rusiei. In general vorbind, aceast

cale e cunoscutg. Ea consta in trecerea la marea gospodrie bazat'd pe industria mecanizat, in trecerea la socialism. Dar conditiile si formele concrete ale acestei
treceri shit si trebuie BA fie in mod inevitabil variate, In functie de conditiile In care incepe miscarea indreptat spre cons-

truirea socialismului. i deosebirile locale, si particularittile structurii economice, si formele de viat, si gradul de
pregtire a populatiei, si Incercgrile de a InfAptui un plan
sau altul toate acestea trebuie 85. se reflecte in specificul
drumului spre socialism, intr-o comuna" de munc6 sau alta
a statului. Cu cit va exista mai multg. diversitate de acest
fel,
bineinteles dac6 ea nu se va transforma intr-o manie
a originalittii, cu atit mai sigur si mai repede va fi asigurata' atit realizarea centralismului.democratic de care noi,
cit si infilptuirea economiei socialiste. Nu ne r6rn1ne acum
decit s5. organiz5m Intrecerea, adic6 86 asiguram o publicitate care 86 dea posibilitate tuturor comunelor statului
sd faa cunoscut felul cum anume a decurs dezvoltarea eco-

nomic6 in diferite locuri; s6 asigur6m, in al doilea rind,

posibilitatea de a compara rezultatele mersului spre socialism in diferite comune ale statului; s asigurgin, in al
treilea rind, posibilitatea repetgrii In practicA, de catre
celelalte comune, a experientei folosite Intr-o comunii; s6
asigurgrn posibilitatea unui schimb al fortelor materiale
www.dacoromanica.ro

SCHITA ART. SARCINILE MEDIATE ALE PUTERII SOVIETICE" 497

si al fortelor umane

care au dat dovadd de bune Insu-

siri In domeniul respectiv al economiei nationale sau al

administratiei de stat. Deformati de orInduirea capitalist,
noi nici macar nu ne putem inchipui exact In timpul de faca.

ce forte bogate zac In masa oamenilor muncii, in diversitatea comunelor de munch' ale unui mare stat, In fortele
intelectuale, care au muncit pin acum ca executanti necuvintsatori i inerti ai directivelor date de capitalisti, ce forte
ascunde si ce forte poate dezvolta organizarea socialist a
societ4ii. Treaba noastr este doar sa netezim drumul
tuturor acestor forte. i daca." noi vom face din organizarea
Intrecerii o sarcin a noastra de stat, atunci, cu conditia

lnfptuirii principiilor sovietice ale ordinii de stat, cu

conditia desfiintarii proprietatii private asupra pAmintului,

fabricilor, uzinelor etc., rezultatele trebuie s' se arate

inevitabil i ele ne vor sugera formele ulterioare ale constructiei.
Dicta/ /a 28 martie 1918
Pub Lica( pentru prima ()art/

la 14

aprilie 1929 in ziarul Pravda" nr.86

32

Se tiparefte dupd textul

Operelor lui V .I . Lenin, ed. a 4-1,

vol.

27, pag. 180-182

www.dacoromanica.ro

498

PROIECT DE PROGRAM AL P.C.(b) DIN RUSIA29

DIN CAPITOLUL:
SARCINILE PRINCIPALE
ALE DICTATURII PROLETARIATULUI IN RUSIA"

In problema national, politica P. C. din Rusia, spre

deosebire de proclamarea burghezo-democrat a egalit4ii
natiunilor, irealizabild in imperialism, const in infdptuirea
ferm a apropierii i unirii proletarilor si a maselor muncitoare apartinind tuturor natiunilor, in vederea luptei lor
revolutionare pentru rdsturnarea burgheziei. Neincrederea
in velicorusi, mostenit din epoca imperialismului velicorus
tarist i burghez, dispare repede in rindurile maselor munci-

toare ale natiunilor care fa.ceau parte din imperiul rus,

dispare datorit faptului c. ele incep s-si dea seama ce

este Rusia Sovieticd, dar aceast neincredere nu a disprut

complet la toate natiunile si la toate paturile masei muncitoare. De aceea trebuie s avem o atitudine deosebit de
precaut fat de sentimentul national, s realizdrn efectiv
si in mod riguros egalitatea i libertatea de desprtire a
natiunilor, pentru a face sa dispard baza acestei neincrederi
Si pentru a obtine o aliant foarte strinsg, liber consimtit,
a tuturor Republicilor sovietice nationale. Ajutorul acordat
natiunilor rdmase in urnad i slabe trebuie intdrit prin sprijinirea organizdrii de sine stAtAtoare si a educa'rii muncitorilor i -tg.ranilor fiecdrei natluni in lupta impotriva
jugului medieval si a celui burghez, precum i prin sprijinirea dezvoltdrii limbii i literaturii natiunilor care pin
acum erau asuprite sau nu erau egale in drepturi.

www.dacoromanica.ro

PROIECT DE PROGRAM AL P. C. (b) DIN RUSIA

499

PUNCTUL DIN PROGRAM

CU PRIVIRE LA RELATIILE NATIONALE

In problema national, politica proletariatului care a

cucerit puterea de stat, politica lui, spre deosebire de proclamarea formal, burghezo-democratic6 a egalitatii natiunilor, irealizabil in imperialism, cons-rd. in inMptuirea efec-

tivg si feria a apropierii si unirii muncitorilor i 1,5.ranilor

apartinind tuturor natiunilor in vederea luptei lor revolu-

tionare pentru rasturnarea burgheziei. Atingerea acestui

scop cere eliberarea complet a natiunilor coloniale i a
telorlalte natiuni care erau asuprite sau inegale in drepouri, acordindu-li-se libertatea de despdrtire ca garargie c.
neincrederea maselor muncitoare ale diferitelor natiuni,
motenit de la capitalism, si resentimentele muncitorilor
natiunilor asuprite impotriva muncitorilor natiunilor asupritoare vor fi complet risipite si inlocuite cu o uniune con-

tienta i liber consimtita. Muncitorii natiunilor care in

capitalism au fost natiuni asupritoare trebuie s aibbi o
atitudine deosebit de precaut fat4 de sentimentul national
al natiunilor asuprite (de piled velicorusii, ucrainenii, polonezii faV de evrei, atarii fata.' de baskiri etc.), s sprijine nu numai inMptuirea unei reale ega1it4i in drepturi,
ci i dezvoltarea limbii si literaturii maselor muncitoare

ale natiunilor in trecut asuprite, pentru a inltura toate

urmele neincrederii si izolrii motenite din epoca capitaIismului.

32

www.dacoromanica.ro

600

V.

I. LENIN

COMPLETARE LA PROIECTUL DEFINITIV AL PUNCTULUI

DIN PROGRAM REFERITOR LA PROBLEMA NATIONALA

In problema: cine este purttorul vointei unei natiuni

de a se despqi, P. C. din Rusia se situeaz6 pe punctul
de vedere istoric si de clas, inInd seam6 pe ce treapt

de dezvoltare istoric6 se afl natiunea respectiv: pe calea

trecerii de la rinduielile medievale la democratia burghez
sau de la democratia burghez6 la democratia sovieticd sau
proletard etc. In orice caz, din partea... 210
Se tipare8te dupd lextul
Operelor lui V.I. Lenin, ecl. a 4-a,
vol. 29, pag. 90, 107, 108

www.dacoromanica.ro

501

CONGRESUL AL VHI-LEA AL P.C. (b) DIN RusrA211

18-23 MARTIE 1919

DIN RAPORTUL A SUP RA PRO GRAMULUI PA RTIDULUI

19 MA RTIE"

Noi spunem c'e. am ajuns la dictaturel. Dar trebuie sA

tim cum am ajuns. Trecutul ne tine, ne cuprinde cu mii
de brate i nu ne las s facem un pas fnainte sau ne silete
s'd facem rau aceti pai, aa cum fi facem. i noi spunem:
pentru a fntelege fn ce situatie ajungem, trebuie s vedem

cum am mers, ce ne-a adus la revolutia socialist. Ne-a

adus imperialismul, ne-a adus capitalismul, In formele lui

initiale de economie bazata: pe produc-tia de mArfuri. Tre-

buie s. hytelegem toate acestea, pentru c'd numai tinind

searing de realitate vom putea rezolva asemenea probleme
ca, de pild, atitudinea fat6 de Varnimea mijloca6. In-

tr-adevAr, de uncle a putut s. apar5. tranul mijloca In

epoca capitalismului pur imperialist? El doar n-a existat

nici chiar fn trile pur i simplu capitaliste. Dac vom porni

s. rezolvaim problema atitudinii noastre fat de acest fenomen aproape medieval (fat de laranimea mijlocag), situ-

indu-ne exclusiv pe punctul de vedere al imperialismului

i al dictaturii proletariatului, nu o vom putea scoate la
capalt niciodat i ne vom alege cu multe cucuie. Dac . e
fns6 86 ne schimbam atitudinea noastra' fat de VarAnimea
mijloca,
atunci binevoii s aratati i din punct de
vedere teoretic de unde a ap6rut tranul mijloca i ce este
el. fairanul mijloca este un mic producator de mrfuri.
lath' a.b.c.-ul capitalismului, pe care trebuie s5.-1 spunem,

pentru ca noi n-am depgit Inc. acest a.b.c. A cauta sa

ocoleti acest fapt spunInd: De ce s. ne ocupam de a.b.c.,
din moment ce noi am studiat deja capitalismul financiar !",
ar fi clt se poate de neserios.
www.dacoromanica.ro

502

V.

I. LENIN

Ace lai lucru trebuie sal-1 spun i ln ceea ce privete

problenza nationala.

i aici tov. Buharin ia dorinta drept

realitate. El afirm6 & nu se poate recunoate dreptul natiunilor la autodeterminare. Natiunea inseamna burghezia
impreunal cu proletariatul. Noi, proletarii, sa recunoatem
dreptul la autodeterminare al acestei burghezii odioase!
Asta n-are nici o noim! Ba, s-mi fie cu iertare, are noimg,
cgci corespunde realittii. Daca yeti elimina acest lucru,
yeti ajunge la o fantezie. Dv. invocati procesul de diferentiere care are loc In sinul naiunii, procesul de separare a
proletariatului de burghezie. Dar mai rAmIne s vedem
cum se va desfdura aceast diferentiere.
Luati, de pild, Germania, acest model de targ capitaIist Inaintat, care sub raportul organizgrii capitalismului, a capitalismului financiar, era superioar Americii.

Germania era inferioar in multe privinte: in privinta

telanicii i productiei, din punct de vedere politic, dar In

ceea ce privete organizarea capitalismului financiar,
transformarea capitalismului monopolist In capitalism monopolist de stat Germania era superioar Americii. S-ar
'Area ca Germania este un model. Or, ce se petrece acolo?
Proletariatul german s-a diferentiat oare de burghezie ?
Nur Doar numai despre citeva crap mari s-a anuntat ca
majoritatea muncitorilor este acolo Impotriva scheidemannistilor. Dar cum s-a ajuns la aceatta? Prin alianta spartachistilor cu de trei ori blestematii menevici-independenti germani, care incurca totul i vor s. imbine sistemul Sovietelor cu Adunarea constituant! Iat ce se petrece in aceast Germanie! Si aceasta este doar o ar
inaintath.
Tov. Buharin spune: Pentru ce avem ne'voie de dreptul natiunilor la autodeterminare?". Trebuie s" repet ceea
ce i-am obiectat In vara anului 1917, cind el a propus sg.
arunc6m eft colo programul minimal i sa p6stram numai

programul maximal. I-am rdspuns atunci: Nu te fli

cind mergi la razboi, falete-te cind te intorci din rzboi".

Dupa ce vom cuceri puterea, vom mai atepta putin i

apoi o vom face 212. Am cucerit puterea, am mai asteptat

putin, i acum sint de acord s-o facem. Am pit din plin
la construirea socialismului, am respins primul atac care
ne ameninta,
acum este indicat s-o facem. Acelai lucru
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL vill-LEA AL R. C. (b) DIN RUSIA

603

se poate spune i despre dreptul natiunilor la autodeterminare. Eu vreau s. recunosc numai dreptul la autodeterminare al claselor de oameni ai muncii", spune toy.
Buharin. Va s zicai vreti sal recunoalteti ceea ce In rea-

litate nu s-a realizat In nici o tar, in afarA de Rusia. Este

ridicol.
Uitati-vai la Finlanda: o .tar democrat, mai dezvoltat
i mai civilizat decit noi. In aceast Ora se desMoarA
procesul de cristalizare, de diferentiere a proletariatului

i se desMpar Intr-un mod sui generis, mult mai anevoios decit la noi. Finlandezii au cunoscut dictatura Germaniei, acum cunosc dictatura Antantei. Dar, datorital faptului c. noi am recunoscut dreptul natiunilor la autodeterminare, procesul de diferentiere a fost inlesnit acolo.
Imi amintesc foarte bine scena petrecut la Smolnli, cind

a trebuit sA inminez actul respectiv lui Svinhuvud 213

ceea de InseamnA. in traducere cap de porc"

repre-

zentant al burgheziei finlandeze, care a avut un rol de

cAlAu. El mi-a strins amabil mina, ne-am Mcut reciproc

complimente. Cit de penibil a fost ! Dar trebuia fAcut
acest lucru, pentru cA aceast burghezie Inela pe atunci
poporul, inela masele muncitoare, afirmind cg. muscalii,
ovinitii, velicorgii vor s sugrume pe finlandezi. Trebuia
fAcut acest lucru.
Si oare ieri n-a trebuit s. procedAm la fel MO de Republica Bakir 214? Cind tov. Buharin a spus: Se poate
recunoate unora acest drept", eu chiar mi-am notat cA el
a pus In aceastA categorie pe hotentoti, boimani i hindui.

Ascultind aceastA enumerare, m intrebam: cum se face

c tov. Buharin a uitat un mic amAnunt, cA a uitat pe
-backiri? Boimani nu existA in Rusia, i nici chiar despre
hotentoti n-am auzit ca ei sa fi pretins o republicA autonomA, dar la noi exista doar bakiri, kirghizi, o serie IntreagA de alte popoare, i acestora nu le putem refiza
dreptul la autodeterminare. Nu putem refuza aceasta nici
unuia dintre popoarele care trAiesc in cuprinsul fostului
Imperiu rus. SA presupunem chiar c bakirii ar rAsturna
pe exploatatori i ch. noi i-am ajuta sA o facA. Dar acest
lucru nu este posibil decit atunci cind revolutia s-a copt
pe deplin. Si acest lucru trebuie Mcut cu prudentd, pentru
ca, prin amestecul nostru, s nu frinAm tocmai acel proces
www.dacoromanica.ro

604

V.

I. LENIN

de diferenfiere a proletariatului pe care trebuie sA-1 gralim.

Ce putem face cu astfel de popoare ca kirghizii, uzbecii,

tadjicii, turkmenii, care se aflA fli acum sub influenta
imamilor lor? La noi, In Rusia, dupA o Indelungata experienfai cu popii, populafia ne-a ajutat sa-i rAsturnAm. Dv.
lust rittiti cit de nesatisfAcAtor este Inca aplicat decretul
cu privire la cAsAtoria civilA. Putem oare &A venim la aceste

popoare ci BA le spunem: Noi vom rsturna pe exploatatorii voctri"? Nu putem s-o facem pentru cA ei sint cu totul
supui imamilor lor. Trebuie A. aBteptAm ca aceastA natiune BA se dezvolte, ca proletariatul sg se diferentieze
de elementele burgheze, ceea ce este inevitabil.
Tov. Buharin nu vrea sA atepte. El este cuprins de
nerAbdare: Pentru ce? DupA ce am rAsturnat burghezia,
am proclamat Puterea sovieticA Bi dictatura proletariatului, pentru ce BA procedAm astfel?". Aceasta sunA ea
o ImbArbAtare, contine o indicatie a drumului pe care trebuie BA-1 urmAm, dar dacA In program vom proclama numai acest lucru, apoi nu va fi un program, ci o proclamafie.
Putem proclama Puterea sovieticA ci dictatura proletariatului, putem exprima un dispref total fafl de burghezie,
care-I meritA de o mie de on, dar In program trebuie sA
Inscriem cu o exactitate absolutA ceea ce este. Atunci programul nostru va fi In afarg de orice discutie.
Noi ne situAna pe un punct de vedere strict de clas.
Ceea ce Inscriem In program constituie recunoacterea a
ceea ce 0-a petrecut In fapt dupA epoca In care am inscris
dreptul natiunilor la autodeterminare in general. Pe atunci
nu existau Inca republici proletare. Chid ele au apArut, ci
numai In mAsura In care au apArut, am putut Inscrie ceea
cc am Inscris aici: O uniune federativ de state organizate dupg. tipul sovietic". Tipul sovietic nu inseamnA Inca'
Sovietele arca cum existA ele In Rusia, dar tipul sovietic
devine international. Numai atIt putem spune. A merge
mai departe cu un pas, cu un fir de pAr mai departe, ar fi
o greBeal, Bi de aceea este impropriu pentru program.
Noi spunem: trebuie sa se ia In consideratie treapta pe
care se aflA nafiunea respectivA pe calea de la: rinduielile
medievale la democratia burghez sau de la democratia
burghezA la democrafia proletarA. Este absolut just. Toate
nafiunile au dreptul la autodeterminare, BA se vorbeascA
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL VIII-LEA AL P. C. (b) DIN RUM

505

In mod special despre hotentoti si bosimani nu este cazul.

Aceast caracterizare este valabiM pentru imensa majoritate, cu sigurantd pentru noud zecimi din populatia globului pdmintesc, poate chiar pentru 95%, deoarece toate
tdrile se afld pe drumul de la evul mediu spre democratia
burghezd sau de la democratia burghezd spre democratia
proletard. Aceastd cale este absolut inevitabild. Mai mult
nu se poate spune, pentru cd. ar fi inexact, pentru cd. n-ar

mai corespunde realit4ii. A respinge formula dreptului

natiunilor la autodeterminare si a formula dreptul oamenilor muncii la autodeterminare ar fi cu totul nejust,
pentru cd. a pune astfel problema inseamnd a nu vedea cit

de anevoios, cit de Intortochiat este drumul pe care II

urmeazd diferentierea In sinul natiunilor. In Germania
ea se desasoard altfel decit la noi: in unele privinte mai
repede, iar In altele pe o cale mai lentd si mai singeroasd.
La noi nici un partid n-a adoptat o idee atit de monstruoasd
ca imbinarea Sovietelor cu Adunarea constituantd. Noi
trebuie doar sd. trdim aldturi de aceste natiuni. Scheidemannistii au si Inceput sd spund ca noi vrem sd cucerim
Germania. Aceasta este, desigur, ridicol, este o prostie.
Dar burghezia are interesele si presa ei, care -tipa despre

acest lucru in lumea Intreagd prin sute de milioane de

exemplare, si Wilson sprijind in interesul sdu aceast
campanie. Bolsevicii
spun ei
au o armatd mare si
vor sd sadeascd bolsevismul lor pe calea cuceririlor in

Germania. Oamenii cei mai buni din Germania

spartachistii
ne-au ardtat cd muncitorii germani sint amati
impotriva comunistilor: uitati-vd
li se spune
cit
de prost stau lucrurile la bolsevici! Si ea* e foarte bine la
noi
asta n-am putea spune. Dar iat cd dusmanii nostri
din Germania influenteaza masele, argumentind cal o revolutie proletard In Germania inseamnd aceeasi dezordine
ca si in Rusia. Dezordinea de la noi este boala noastrd, o

boald de lungd durata. Infaptuind la noi dictatura proletara, avem de luptat impotriva unor greutdli nemaipomenite. Atita timp cit burghezia sau mica burghezie, sau
mdcar o parte dintre muncitorii germani se and sub influenta 4cestei gogorite: Bolsevicii vor sd instaureze cu
de-a sila regimul lor",
formula dreptului oamenilor
muncii la autodeterminare" nu va usura situatia. Trebuie
www.dacoromanica.ro

506

V.

I. LENIN

BA' facem astfel ca social-tradatorii germani s' nu poat

spune ca bolevicii impun sistemul lor universal, care

poate, chipurile, s fie dus.la Berlin in virful baionetelor
ostasilor rosii. Or, dac am nega principiul autodeterminarii natiunilor, lucrurile ar putea s apar tocmai astfel.

Programul nostru nu trebuie s vorbeascg despre autodeterminarea oamenilor muncii, pentru c asta este gresit.
Programul trebuie sa vorbeascai despre ceea ce exist in
realitate. Din moment ce natiunile se aflai pe trepte diferite
ale drumului de la evul mediu spre democratia burghez6
sau de la democratia burghez6 spre democratia proletara,
aceastai tezd din programul nostru este absolut just. La
noi, acest drum a fdcut foarte multe zig-zaguri. Fiecare
natiune trebuie s capete dreptul la autodeterminare,
si aceasta va favoriza autodeterminarea oamenilor muncii.
In Finlanda procesul de separare a proletariatului de burghezie se desfasoar Intr-un mod deosebit de net, de puternic si de profund. Acolo lucrurile vor merge, In orice
caz, altfel decit la noi. Daca: am spune ca nu recunoastem
natiunea finlandez, ci numai masele muncitoare aceasta
ar fi o curat absurditate. Nu poti sa nu recunosti realitatea: ea insgsi te va sili s-o recunosti. In diferitele thiri

delimitarea proletariatului de burghezie are loc pe cai

deosebite. In aceast directie trebuie sa actionm eft se
poate de prudent. Deosebit de prudenti trebuie s fim
fat de diferitele natiuni, cgci nu exist ceva mai rblu cleat

neincrederea din partea unei natiuni. La polonezi are

loc autodeterminarea proletariatului. Iat ultimele cifre
cu privire la compozitia Sovietului de deputati ai munci-

333;
torilor din Varsovia 215: social-tradAltori polonezi
297. Acest fapt ne area' c acolo, dupai calencomuniti

darul nostru revolutionar, Octombrie nu mai este departe.

Situatia de acolo seaman cu cea din august sau septembrie 1917. Dar, in primul rind, nu s-a emis Inca un decret

In virtutea a.ruia toate trile ar trebui s trAiasca dup

calendarul revolutionar bolsevic, i chiar daca s-ar fi emis,

nu ar fi fost Indeplinit. Iar In al doilea rind, lucrurile

stau acum astfel: majoritatea muncitorilor polonezi, mai

inaintati, mai cultd cleat ai notri, st pe punct.ul de vedere al social-defensismului, al social-patriotismului. Trebuie sI astept6m. Nu se poate vorbi in cazul de fatal despre
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL VIII-LEA AL P. C. (b) DIN RUSIA

re7

autodeterminarea maselor muncitoare. Trebuie sal propaghm aceasta diferentiere. Noi facem acest lucru, dar e In
afar de orice indoiala: ca nu poti s'd nu recunoti acum
autodeterminarea natiunii poloneze. Aceasta este limpede.
Miparea pro1etar5. po1onez5. merge pe acelai drum pe
care a mers i a noastrd, merge spre dictatura proletaria-

tului, frig nu aa ca in Rusia. Muncitorii din Polonia

slut intimidati spunindu-li-se ca muscalii, velicoruii,

care au asuprit totdeauna pe polonezi, vor sa introducg. In

Polonia ovinismul lor velicorus, camuflat sub denumirea
de comunism. Comunismul nu se introduce prin violenta.

Unul dintre cei mai buni tovarAsi comuniti polonezi,

clnd i-am spus: Voi veti face altfel", mi-a rAspuns: Nu,

vom face acelai lucru, dar il vom face mai bine cleat voi".

La acest argument n-am putut obiecta absolut nimic.

Trebuie sa le (15.m posibilitatea s6-i realizeze aceasta
modesta. dorinta:

sg.

infaptuiasca Puterea sovietica: mai

bine decit noi. Nu putem s'a nu tinem seama de faptul

ca". acolo lucrurile se desfilsoar6 Intr-un mod Intrucitva
deosebit i nu putem spune:. Jos dreptul natiunilor la
autodeterminare ! Noi acord'am dreptul la autodeterminare
numai maselor muncitoare". Aceasta autodeterminare ur-

meaza o cale grea i complicat. Ea nu exista cleat In

Rusia, i, prevgzind toate stadiile de dezvoltare din celelalte tari, nu trebuie sa' decretAm nimic de la Moscova.
Iat de ce aceast propunere este principial inacceptabil.

www.dacoromanica.ro

608

V.

i. LENIN

DIN CUViNTUL DE INCHEIERE

LA RAPORTUL ASUPRA PROGRAMULUI
PARTIDULUI. 19 MARTIE"

Apoi trebuie sa ma opresc asupra problemei autodeterminarii natiunilor. Critica noastra a atribuit acestei probleme o insemnatate exageratA. Aici s-a vadit slabiciunea
criticii noastre, prin faptul ca acestei probleme, care, in
structura generald a programului, in ansamblul cerintelor
programului, are in fond o insemnatate mai putin decit
secundar,
acestei probleme critica noastra i-a atribuit
o insemnatate special.
Cind a vorbit tov. Peatakov, am stat i rn-am minunat:
ce este aceasta, o discutie asupra programului sau o discutie intre cloud birouri organizatorice? Cind tov. Peatakov a spus ca comunistii ucraineni actioneaza conform
directivelor C.C. al P.C. (b) din Rusia, eu n-am inteles
pe ce ton a vorbit. Pe un ton de regret? Nu-1 barmiesc pe
tov. Peatakov de asa ceva, dar sensul cuvintarii lui a fost
acesta: la ce bun toate aceste autodeterminari, din moment ce exista un minunat Comitet Central la Moscova!
Acesta este un punct de vedere copilaresc. Ucraina a fost
despartit de Rusia datorita unor conditdi exceptionale,
si miscarea nationala n-a prins acolo radacini adinci. In
msura in care s-a manifestat, germanii au inabusit-o.
Acesta este un fapt, dar un fapt exceptional. Acolo, chiar
si in ceea ce priveste limba, situatia este de asa natura,
incit acum nu se stie dacd limba ucraineana este o Iimb
de masa sau nu. Masele muncitoare ale celorlalte natiuni
erau pline de rieincredere fat,A. de velicorusi, privindu-i
ca pe o natiune exploatatoare si asupritoare. Acesta este
un fapt. Un reprezentant finlandez mi-a povestit ca in
rindurile burgheziei finlandeze, care ura pe velicorusi, se
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL VIII-LEA AL P. C. (b) DIN RUSIA

509

fac auzite glasuri care spun: Germanii s-au dovedit a

fi o hard mai crunta, Antanta
o fiara mai cruntd, sa
vina mai bine bolsevicii". lath ce victorie uriasa am repurtat asupra burgheziei finlandeze in problema nationala.
Aceasta nu ne impiedica citusi de putin sa luptam impo-

triva ei ca Impotriva unui dusman de clasa, alegind in

acest scop mijloacele potrivite. Republica sovietica, care

s-a format intr-o tara in care tarismul a asuprit Finlanda,
trebuie sal spuna & ea respecta dreptul natdunilor la independenta. Cu guvernul rosu din Finlanda, care a existat

scurta vreme, am incheiat un tratat, i-am fcut unele

concesii de ordin teritorial, concesii din cauza carora am

auzit multe obiectii pur soviniste: Acolo, pasamite, sint
exploatari piscicole importante, iar voi le-aid cedat".
Acestea sint obiectii de felul acelora in legatura cu care
am spus: sint comunisti pe care dac ii zgirii putin dai de
un sovinist velicorus.
Cred ca. acest exemplu privitor la Finlanda, ca si cel
privitor la baskiri, ne arata & In problema nationala nu
se poate sustdne ca trebuie sa obtinem unitatea economica
cu orice pret. Desigur ca trebuie s-o obtinem! Dar trebuie
s-o obtinem prin propaganda, prin agitatie, printr-o unire
liber consimtit. Baskirii sint neincreziltori fata de velicorusi, pentru cd velicorusii au un nivel cultural mai ridicat si au folosit acest fapt pentru a-i jefui pe baskiri. De
aceea, in aceste locuri indepartate, numele de velicorus
inseamna pentru baskiri asupritor", escroc". Trebuie sa
tinem seama de acest lucru, trebuie sa. luptam Impotriva
lui. Asta e insa o chestiune de lungd durata. Acest lucru
nu-I poti inlatura prin nici un fel de decret. In aceasta privintA trebuie sa fim foarte precautd. Precautia este deosebit de necesara din partea unei natiuni cum este natiunea
velicorusa, care si-a atras ura inversunata a tuturor celorlalte natiuni; abia acum am invatat sa remediem aceasta
situatie si tot n-o facem cum trebuie. La noi sint, de pilda
la Comisariatul invatamintului sau in preajma lui,

comunisti care spun: avem scoal unica, asa cd s nu

indraznild sa predati in alta limba decit in cea rusa!

Dupa mine, un astfel de comunist este un sovinist velicorus.

Cusurul acesta II au multi dintre noi si trebuie sh luptam

impotriva lui.
www.dacoromanica.ro

610

V.

I. LENIN

Iatd de ce trebuie sd spunem celorlalte natiuni c sin-

tern internationalisti pin g. la capdt i tindem spre o uniune

liber consimtit a muncitorilor i Vdranilor tuturor natiunilor. Asta nu exclude nicidecum rdzboaiele. Rdzboiul este
o alt problemd, care decurge din esenta imperialismului.

Dacd luptdm impotriva lui Wilson si Wilson face dintr-o

natiune micd un instrument al sdu, noi spunem: vom lupta
impotriva acestui instrument. Nu ne-am pronuntat nicio-

data impotriva acestui lucru. Nu am spus niciodatd. cd

republica socialistd poate sa existe fr fortd armatd. In
anumite conditii rdzboiul poate fi o necesitate. Iar aici,
in problema autodetermindrii nationalitdtdlor, esentialul
este c diferite natiuni merg pe aceeasi cale istoricd, insd
pe cdrdri si prin zig-zaguri foarte diferite, i c naldunile
mai civilizate merg, evident, altfel decit cele mai putin

civilizate. Finlanda a mers intr-un fel. Germania merge in

alt fel. Tov. Peatakov are de o sutd de ori dreptate cind
spune c avem nevoie de unitate. Dar trebuie sd luptdm
pentru ea cu ajutorul propagandei, al influentei partidului,

al crearii de sindicate unice. Dar nici aici nu se poate

actiona dupd un singur sablon. Dacd am suprirna acest
punct sau 1-am redacta altfel, am elimina din program
problema nationald. Aceasta s-ar putea face dacd ar exista
oameni fdra particularitdti nationale. Dar asemenea oameni
nu existd, i intr-alt fel nu putem in nici un caz sa construim societatea socialista.
Publicat in martie-aprilie 1919
in ziai ul Pravda"

f :OW
S e 1i7 areVe dup
Operelor mi V. I . Lenin, (d. a 4-a,
vol 29, r ag. 118 154, 171-173

www.dacoromanica.ro

511

DIN CUVINTARI INREGISTRATE

PE PLACI DE GRAMOFON216

DESPRE ATITARILE POGROMISTE

IMPOTRIVA EVREILOR

Antisemitism inseamnd propagarea urii impotriva evre-

ilor. Cind blestemata monarhie taristd isi trdia ultirnele

zile, ea a incercat s atite impotriva evreilor pe muncitorii

si pe tdranii inapoiati. Politia taristd, in cdrddsie cu mosierii

capitalistii, a organizat pogromuri impotriva evreilor. Mosierii i capitalistii au cdutat sd indrepte impotriva
si

evreilor ura muncitorilor i tdranilor chinuiti de mizerie.

*i in alte tri putem vedea adeseori cd capitalistii atit ura
impotriva evreilor pentru a arunca praf in ochii muncitorilor, pentru a le abate privirea de la adevratul dusman al
capitalul. Ura impotriva evreilor peroamenilor muncii
sistd numai acolo unde jugul mosierilor si al capitalistilor
tine in intuneric pe muncitori i pe tarani. Numai oameni
cu totul inapoiati, complet abrutizati pot crede minciunile

calomnii debitate la adresa evreilor. Avem de-a face

aici cu rdintisite din vechile vremuri ale feudalismului,
ci

cind popii impuneau ca ereticii sd fie arsi pe rug, cind tdranii

trdiau in robie, cind poporul era oprimat i nu avea cuvint.
Aceastd inapoiere, rdmdsitA a feudalismului, dispare. Poporului i se deschid ochii.

Nu evreii sint dusmanii celor ce muncesc. Dusmanii

muncitorilor sint capitalistii din toate rile. Printre evrei
sint muncitori, oameni ai muncii,
acestia formeazd majoritatea. Acestia sint fratii nostri, sint asupriti de capital,
sint tovardsii nostri de luptd pentru socialism. Printre evrei
sint bogdtasi, exploatatori, capitalisti; ca i printre rusi,
ca si in rindurile tuturor natiunilor. Capitalistii cautd sd
semene i s atit,e ura intre muncitorii de diferite credinte,
de diferite nationalitdti, de diferite rase. Cei care nu mullwww.dacoromanica.ro

512

V.

I. LENIN

cesc se mentin prin forta i puterea capitalului. Evreii bogatd, ca i rusii bogatd, ca i bog5.tasii din toate ri1e, in
a1iant5. unii cu a1ii, Impileaz, asupresc, jefuiesc, dezbin5.
pe muncitori.
Rusine blestematului tarism, care a chinuit si a prigonit
pe evrei. Rusine celor care searnnd ura fat5. de evrei, care

seam'an'a ura fat de alte natiuni.

Trdiascd increderea frAteascd si alianta de 1upt5. a mun-

citorilor tuturor natiunilor in lupta pentru r6sturnarea

cap italulu i .
Roslit la stirilul lui marlie 1919

Se 'lipetreVe

clupel

textul

Opere/or lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 29, pag. 227 228

www.dacoromanica.ro

513

CATRE TOVARASII COMUNISTI

DIN TURKESTAN217

TovarAsi! Permiteti-mi s m adresez vou'a.' nu In calitate de presedinte al Consiliului Comisarilor Poporului si al

Consiliului Apararii218, ci In calitate de membru de partid.

Stabilirea de relatii juste cu popoarele Turkestanului

prezint acum pentru Republica Sovietica Federativa. Socialist Rusa
putem spune 161'6 team de exagerare
o important urias, de insemnaate istorica. mondiala..
Atitudinea Republicii sovietice muncitoresti-tarnesti
fat de popoarele slabe, Ora acum asuprite, va avea o Insemngtate practical pentru toata. Asia si pentru toate coloniile din lume, pentru mii de milioane de oarneni.
Va rog foarte mult s acordati acestei probleme o atentie
s depuneti toate eforturile pentru a stabili
deosebit,
prin exemple, In practicd, relatii tovarsesti cu popoarele
sa: le dovediti prin fapte sinceritatea
Turkestanului,
dorintei noastre de a stirpi toate urmele imperialismului
velicorus In vederea luptei pline de abnegatie Impotriva
imperialismului mondial In frunte cu cel britanic,
s'a"
acordati cea mai mare Incredere comisiei noastre din Turkestan si s respectati cu strictete directivele ei, care,
la rIndul lor, i-au fost trasate, tocmai In acest spirit, de Care
C.E.C. din Rusia.
A fi foarte recunoscator daca mi-ati raspunde la aceasta
scrisoare i mi-ati comunica atitudinea voastra. fatal de
aceasta. problema.".

Cu salutari comuniste,
Turhestanski Kommunist", Izvestiia C.E.C. al Sooietelor din Republica Turhestan" i Krasnii Front"
(nurnar testiv) din 7-10 noiembrie

V. Ulianov (Lenin)
Se tipdrqte duptt textul
Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 30, rag. 117

1919

33

Despre problema nationa1 6

www.dacoromanica.ro

514

RAPORT PREZENTAT
LA CEL DE-AL DOILEA CONGRES GENERAL
DIN R1JSIA AL ORGANIZATIILOR COMIJNISTE
ALE POPOARELOR DIN ORIENT219
22 NOIEMBRIE 1919

Tovarasi! Sint foarte bucuros ca. pot sa aduc salutul

meu congresului tovarasilor comunisti reprezentanti ai organizatiilor musulmane din Orient si ca pot spune citeva
cuvinte despre situatia care s-a creat acum in Rusia i in
lumea intreagd. Tema raportului meu este momentul actual,
si mi se pare ea in aceasta problerna lucrul cel mai esential 11 constituie acum atitudinea popoarelor din Orient fata
de imperialism si miscarea revolutionara in rindurile acestor
popoare. Se intelege de la sine ca. aceast miscare revokrtionar4 a popoarelor din Orient se poate dezvolta acum
cu succes i poate duce la victorie numai daca se afla In
legatura directa cu lupta revolutionara a Republicii noastre
sovietice Impotriva imperialismului international. In virtutea a o serie de imprejurari printre altele datorit starii
de inapoiere a Rusiei i Intinderii ei nemarginite, precum
si datorit faptului ca ea serveste drept hotar Intre Europa
si Asia, intre Occident si Orient, a trebuit sa luam asupra
ceea ce noi consideram drept
noastra intreaga povara
de a fi promotorii luptei mondiale impoo mare cinste
triva imperialismului. De aceea intregul mers al evenimentelor care vor urma in timpul cel mai apropiat prevesteste
o lupta si mai inversunat, pe scara si mai larga, impotriva
imperialismului international, si va fi inevitabil legat de
lupta Republicii sovietice impotriva fortelor imperialisal Germaniei, Frantei, Angliei i Americii.
mului unit
Cit priveste situatia militara, stild eft de favorabila este
acum situatia noastra pe toate fronturile. Nu ma voi ocupa
In mod amanuntit de aceasta problema; va voi spune numai ca razboiul civil pe care ni 1-a impus cu forta imperiawww.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES AL ORG. COMUNISTE DIN ORIENT 615

lismul internAional a creat timp de doi ani Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse greutati nenumarate, a
aruncat pe umerii taranilor i muncitorilor o povara care
depasea atit de mult puterile lor, Inca adeseori se 'Area
ca. nu vor putea rezista. Totodata insa, acest razboi, prin
violentele lui grosolane, prin presiunea extrem de brutala
a asa-zisilor nostri aliatd" transformati in fiare, care ne-au
jefuit i Inainte de Inceperea revolirtiei socialiste,
acest
razboi a savirsit o minune, transformind niste oameni obositi de razboi si care, se parea, ca nu mai puteau suporta
un alt razboi, in luptatori care, timp de doi ani, nu numai
ch. au rezistat cu succes razboiului, dar 11 si termind victorios. Victoriile pe care le repurtam acum asupra lui Kolceak, Iudenici i Denikin Inseamna inceputul unei noi
epoci in istoria luptei imperialismului mondial 1mpotriva
Va.rilor i natiunilor care s-au ridicat la lupta pentru eliberarea lor. In aceasta privinta, razboiul nostru civil de doi
ani nu numai ca a confirmat In intregime faptul, de mult
constatat In istorie, ca caracterul unui razboi i succesul
lui depind, mai mult ca de orice, de orinduirea interna a
tarii care intra in rAzboi, ca rdzboiul este o reflectare a
politicii interne pe care tara respectiv o duce inainte de
rAzboi. Toate acestea se rasfring inevitabil asupra desfasurArii razboiului.
Problema care clash a dus rzboiul si continua sa duca
razboiul este o problema extrem de importantA. Numai
datorita faptului c. rzboiul nostru civil este dus de muncitori si tarani care s-au eliberat i ca el este o continuare a
luptei politice pentru eliberarea oamenilor muncii de sub
jugul capitalistilor din propria lor tard si din Intreaga lume,
numai datoritA acestui fapt Intr-o Ora. atit de inapoiata
cum este Rusia, istovita de un rAzboi imperialist de patru
ani, s-au gasit oameni cu vointA puternica pentru a continua
acest razboi timp de doi ani In conditii neasemuit, necrezut
de grele.
Istoria razboiului civil a aratat acest lucru Intr-un mod
deosebit de concret in cazul lui Kolceak. Un dusman de
felul lui Kolceak, care era sprijinit de cele mai puternice

state din lume si care dispunea de o linie de cale ferata

pAzita de trupe cu un efectiv de o suta de mii de oameni
ale unor puteri straine, inclusiv trupe de elith ale imperia33*

www.dacoromanica.ro

61.6

V.

I. LENIN

ca, de pildd, trupele japoneze, care

listilor internationali
s-au preggit pentru rdzboiul imperialist si care aproape ca'
n-au participat la el si de aceea au avut putin de suferit

Kolceak, care se sprijinea pe tranii din Siberia, taranii

cei mai instdriti, care n-au cunoscut iobaigia si care de aceea

erau, fireste, mai departe decit oricine de comunism, pdrea
cd reprezintd o fortd de neinvins, deoarece trupele lui eran
detasamentul inaintat al imperialismului international.
Chiar i acum, in Siberia opereazd trupe japoneze, cehoslovace i o serie de alte trupe ale natiunilor imperialiste.

Cu toate acestea, experienta stdpinirii de peste un an a lui

Kolceak asupra Siberiei cu uriasele ei bogdtii naturale,
experientd care la inceput a fost sprijinit de partidele socialiste ale Internationalei a II-a, de mensevici si de socialistii-revolutionaricare au creat frontul Comitetului Adundrii
constituante si care in asemenea conditii, din punctul de
vedere al omului de rind si al mersului obisnuit al istoriei,
pdrea trainic i invincibild, a ardtat In realitate urma'toarele: pe mdsurd ce Kolceak a inaintat in interiorul Rusiei,
el si-a sleit tot mai mult fortele, iar finalul este victoria
deplind a Rusiei Sovietice asupra lui Kolceak. Avem aici,
fArd indoiald, o dovadd practicd de feIul cum fortele unite
ale muncitorilor si tdranilor care s-au eliberat de sub jugul
capitalistilor pot face adevdrate minuni. Avem aici dovada
practicd a faptului c un rdzboi revolutionar, atunci cind
atrage intr-adevdr masele muncitoare asuprite si este in
interesul lor, cind le face sd-si dea seama c luptd Impotriva
exploatatorilor, ca un asemenea rdzboi revolutionar trezeste
In ele energia si capacitatea de a sdvirsi minuni.
Cred ca ceea ce a facut Armata Rosie, lupta i istoria
victoriei ei vor avea pentru toate popoarele din Orient o
Insemnatate uriasd, mondiald. Ea va ardta popoarelor din
Orient ca oricit de slabe ar fi ele Si oriclt de invincibild ar
parea forta asupritorilor europeni, care folosesc In luptd
toate rninunile tehnicii i artei militare, un rdzboi revolutionar pe care-1 duo niste popoare asuprite
dacd acest
rdzboi va putea Intr-adevdr sd trezeascd milioanele celor
ce muncesc i sint exploatati
ascunde asemenea posibiliasemenea minuni, Incit eliberarea popoarelor din Orient

este acum pe deplin realizabild In practicd nu numai din

punctul de vedere al perspectivelor revolutiei internatiowww.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES AL ORG. COMUNISTE DIN ORIENT 617

nale, ci si din punctul de vedere al experientei militare

directe facute In Asia, In Siberia de cAtre Republica sovieticA, care a fost invadat de cele mai puternice tAri ale imperialismului.
In plus, aceastA experientg. a rAzboiului civil din Rusia

ne-a ardtat nou i comunistilor din toate tArile cum In

focul rAzboiului civil, o dat5. cu cresterea entuziasmului
revolutionar, are loc un proces de puternia. IntArire In interior. RAzboiul este un examen al tuturor fortmlor economice

si organizatorice ale fiecArei natiuni. Pink la urmA, dup

doi ani de experientd, oricit de greu este rAzboiul pentru

muncitori i tArani, care sufer de foamete si de frig, pe
baza experientei de doi ani se poate spune cA noi obtinem
oi vom obtine victorii, pentru c. avem un spate al frontului,
un spate al frontului puternic, pentru c Aranii i muncitorii, cu toatA foametea i cu tot frigul pe care-1 IndurA,

sint strins uniti, s-au Intrit, si la fiecare loviturA grea

rdspund prin sporirea coeziunii fortmlor si a puterii economice, si numai astfel au fost posibile victoriile asupra lui

Kolceak, asupra lui Iudenici si a aliatilor lor, cele mai

puternice state din lume. Ultimii doi ani ne arat, pe de

o parte, posibilitatea dezvoltArii rdzboiului revolutionar,

iar pe de alt parte Intrirea Puterii sovietice sub grelele
lovituri ale invaziei strAine, care are drept scop sA distrug5. repede focarul revolutdei, s distrug republica muncitorilor si tAranilor care au IndrAznit sA. declare rAzboi
imperialismului international. Dar In loc sA InfrIngA pe
muncitorii i tAranii din Rusia, ele n-au fAcut decit sA-i
oteleascd.

Acestea sint principalele rezultate, acesta este princi-

palul continut al momentului prin care trecem. Ne apropiem

de victoriile decisive asupra lui Denikin, ultimul dusman

care a rAmas pe teritoriul nostru. Ne simim puternici oi
putem repeta de o mie de oni &A nu gresim cind spunem c.
constructia internA a republicii s-a introit i ca din rAzboiul
impotriva lui Denikin vom iei cu mule mai puternici si mai
pregatitd pentru indeplinirea sarcinii construirii edificiului
nostru socialist, construire careia in timpul rizboiului civil
nu i-am putut acorda decit prea putin timp i forte si careia
abia acum, cind iesim la drum liber, vom reusi, Bird doar si
poate, sii ne consacrim In intregime.
www.dacoromanica.ro

518

V.

I. LENIN

Vedem cum in Europa occidentala imperialismul este

in plina descompunere. Precum tii, acum un an chiar si
socialistilor germani, ca si imensei majoritati a socialistilor,
care nu intelegeau situatia, li se parea ca. are loc o lupta
intre doual grupuri ale imperialismului mondial; ei credeau
cii aceasta. lupta a devenit unicul continut al istoriei, ca nu

exista forte care sa poata da altceva; li se parea ca nici

socialistilor nu le ramine nimic altceva decit sii adere la
unul din grupurile puternicilor tilhari mondiali. Asa se

parea la sfirsitul lui octombrie 1918. Dar, precum vedem,

de atunci in istoria mondiala s-au produs intr-un an fenomene nemaiintilnite, vaste i profunde, care au deschis
ochii multora dintre socialistii care in timpul rizboiului
imperialist erau patrioti Si incercau sa-si justifice comportarea prin aceea cii in fata lor se afla un dusman, incercau
sa-si justifice alianta cu imperialistii englezi i francezi,
care aduceau, pasamite, eliberarea de sub jugul imperialismului german. Vedeti cite iluzii au fost spulberate de acest
razboi! Asistam la descompunerea imperialismului german,
descompunere care a dus nu numai la revolutie republicana,

ci si la revolutie socialista. Precum stiti, in prezent in

Germania lupta dintre clase a devenit si mai ascutita si

razboiul civil, lupta proletariatului german impotriva
imperialistilor germani, care si-au pus firma republicana,
dar au rimas tot reprezentanti ai imperialismului, se apropie tot mai mult.
*tim cu toldi ca in Europa occidentali revolutia sociali
se apropie cu pasi repezi, ca acelasi lucru se intimpla i in
America, si in Anglia, la acesti pretinsi reprezentanti ai
culturii si civiIizaiei, invingatori ai hunilor
ai imperialistilor germani
dar cind s-a ajuns la pacea de la Versailles, atunci toata lumea a vazut cii pacea de la Versailles
este de o sun.' de ori mai tilhareasca decit cea de la Brest
pe care ne-au impus-o ti1hrii germani, i ca aceasta pace
de la Versailles este cea mai mare lovituri pe care si-au putut-o da capitalistii i imperialistii din aceste nenorocite
tari invingatoare. Pacea de la Versailles a deschis ochii
tocmai natiunilor invingatoare si a aritat ca in feta noastra
avem nu pe niste reprezentanti ai culturii i ai civilizqiei,
ci avem de-a face cu Anglia si Franta, niste state care, desi
cl,mocratice, sint conduse de tilharii imperialiti. Lupta

www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES AL ORG. COMUNISTE DIN ORIENT 519

intern:a din tarile acestor tilb.ari se dezvolta atit de repede,

incit putem jubila, stiind c pacea de la Versailles este

numai o victorie aparenta a imperialistilor triumfatori,

si c in realitate ea inseamna falimentul intregii lumi imperialiste i indepartarea hotarit a maselor muncitoare de
socialistii care in timpul razboiului erau in alianta cu reprezentantii putredului imperialism si sustineau unul din
grupurile tilharilor in lupta. Oamenilor muncii Ii s-au deschis ochii, deoarece pacea de la Versailles este o pace WM-

reasca si a aratat ca, de fapt, Franta si Anglia au luptat

impotriva Germaniei pentru

consolida stapinirea asu-

pra coloniilor si pentru aji spori puterea imperialista.

Aceasta lupta intern capata o amploare tot mai mare.
Astazi am avut prilejul sa vad o radiogram transmisa

de la Londra, cu data de 21 noiembrie, in care niste ziaristi

americani
oameni care nu pot fi banuiti de simpatie

fatal de revolutionari
spun ca in Franta se observa o
nemaipomenita izbucnire de ura fata de americani, deoarece acestia refuza. sa ratifice tratatul de pace de la
Versailles.

Anglia si Franta au invins, dar ele sint inglodate in

datorii fata de America, care a hotarit c, oricit s-ar socoti

invingatori francezii i englezii, ea va lua crema i va incasa dobinzi cu yid si indesat pentru ajutorul pe care 1-a
dat In timpul razboiului; iar pentru asigurarea incasarii
acestor dobinzi trebuie sa serveasca flota americana, care
se construieste acum si care prin proportiile ei o va deptisi
pe cea engleza. Ca imperialismul pradalnic al americanilor
procedeaza atit de brutal, se vede din faptul ca agenti ai
Americii fac trafic de came vie, femei si fete, pe care le duo
In America, dezvoltind prostitutia. America libera, eivili-

zata, aprovizioneaza casele de toleranta cu carne vie! In

Po Ionia si In Belgia au loc conflicte cu agentii americani.
Aceasta este o palida ilustrare a ceea ce se petrece in proportdi imense In fiecare din Wile mici care au primit ajutor
din partea Antantei. S luam chiar i Polonia. Puteti vedea
acolo cum agentii i speculantii americani vin s. acapareze

toate bogatiile Poloniei, care se lauda ca acum exista ca

stat independent. Polonia este acaparat de agentdi Americii.

Nu exista fabrica, uzind, ramura industriala pe care sa

nu fi pus mina americanii. America a devenit atit de insowww.dacoromanica.ro

520

V.

I. LENIN

lenta, tacit incepe sa-si aserveasca marea invingatoare

libera" Franta, care inainte era o ar de camatari, iar acum
a devenit o tara. inglodata in datorii fata. de America, deoarece nu mai are destule forte economice i nu-i ajung nici
cerealele proprii, nici carbunii proprii i nu-si poatedezvolta

in proportii mari fortele materiale, iar America cere ca

Intregul tribut sai-i fie pldtit cu toata strictetea. Astfel, pe

masurd ce trece timpul, se contureaza tot mai limpede falimentul economic al Frantei, al Angliei si al celorlalte tari
puternice. Alegerile din Franta au dat clericalilor majoritatea. Poporul francez, care a fost inselat prin aceea ca a
trebuit sa-si dea toate fortele, In numele 1ibertii i democratdei, impotriva Germaniei, s-a ales acum, drept rasplata,
cu datorii uriase, cu batjocura pradalnicilor imperialicti

americani, iar apoi cu o majoritate clericald formata din

reprezentantii celei mai barbare reactiuni.
In Intreaga lume, situatia a devenit infinit mai Incurcata.

Victoria noastra asupra lui Kolceak i Iudenici, aceste

slugi ale capitalului international, este mare, dar mult
mai mare, desi nu atit de limpede, este victoria pe care o
repurtam pe scara international. Aceasta victorie consta
in descompunerea interna a imperialismului, care nu poate
sa-si trimit trupele impotriva noastrA. Antanta a Incercat
sa facA acest lucru, dar n-a ajuns la nici un rezultat, deoarece trupele ei se descompun atunci chid yin In contact cu
trupele noastre i iau cunostint4 de Constitutia noastra,
Constitiftia Rusiei Sovietice, tradusa In limbile lor. In pofida influentei conducatorilor socialismului putred, spre

Constitutia noastra se indreapta intotdeauna simpatiile

maselor muncitoare. CuvIntul Soviet" este Inte les acum
de toata lumea, iar Constitutia sovietica a fost tradus in
toate limbile i o cunoaste fiecare muncitor. Fiecare munci-

tor stie c aceasta este Constitutia oamenilor muncii, ca

aceasta este orinduirea politica a oamenilor muncii care
cheama la victorie asupra capitalului international; el stie

ca aceasta este o cucerire pe care noi am obldnut-o in lupta

impotriva imperialistilor internationali. Aceasta victorie
a noastra a avut repercusiuni in fiecare tara imperialista,

din moment ce i-am luat, i-am cucerit propriile ei trupe

si i-am rApit posibilitatea de a le arunca Impotriva Rusiei
Sovietice.

www.dacoromanica.ro

PAPOPT LA AL 11-LEA CONGPES AL ORG. CoMLINLsTE DIN ORIENT 6g1

Ei au incercat sa lupte cu trupe straine, cu trupele Fin-

landei, Poloniei, Letoniei, dar nici In felul acesta n-au

obtinut vreun rezultat. Ministrul englez Churchill s-a
lAudat acum citeva saptamini, intr-o cuvintare tinuta In

parlament
intreagg.

i telegramele au anuntat acest lucru in lumea

, c impotriva Rusiei Sovietice a fost organizata

o campanie la care particip patrusprezece popoare

i ca.

ping. la anul nou vor obtine victoria asupra Rusiei. Intr-adevar, la aceast camp anie au participat multe popoare

Finlanda, Ucraina, Polonia, Gruzia, cehoslovaci, japonezi,

francezi, englezi, germani. Noi stim insa ce-a iesit din toate
astea! tim c. estonienii au parasit trupele lui Iudenici,
acum se desfasoar in ziare o polemicA violenta din pricing. c estonienii nu vor sa-1 ajute, iar Finlanda, oricit de

mult a dorit-o burghezia ei, n-a dat nici ea ajutor lui Iudenici.

In felul acesta a esuat i cea de-a doua incercare de atac

impotriva noastra. Prima etapa a fost trimiterea de trupe
proprii ale Antantei, care erau Inzestrate dup toate regulile tehnicii militare, astfel incit se parea ca. vor Invinge
Republica sovietica. Ping. acum ele au parasit Caucazul,
Arhanghelskul, Crimeea si au mai rdmas in Murman, asa
cum cehoslovacii au rmas In Siberia, dar au ramas ca niste

insulite. Prima incercare de a ne invinge cu trupele lor

s-a soldat printr-o victorie pentru noi. A doua incercare
a constat in a trimite impotriva noastra. natiunile vecine

cu noi, care din punct de vedere financiar depind in intregime de Antantd, si a le sili s. ne sugrume, ca un cuib al
socialisrnului. Dar si aceasta incercare s-a soldat printr-un
esec: s-a dovedit c nici unul din aceste state mici nu este in
stare s duch' un asemenea razboi. Mai mult chiar, in fiecare
stat mic a crescut ura Impotriva Antantei. Finlanda n-a
pornit sa ia Petrogradul atunci cind Iudenici luase Krasnoe
Selo, pentru ca ea sovaia i vedea c alaturi de Rusia Sovietic poate s. traiasca. independent, in timp ce cu Antanta
nu poate s trdiasca in pace. Acest lucru se intimpla cu toate
popoarele mici. Acest lucru se intImpla cu Finlanda, Lituania, Estonia, Polonia, unde domneste sovinismul, dar unde
exista ura." fata de Antanta, care 1i inaspreste acolo exploatarea. i acum, lard nici o exagerare, tinind riguros seama
de mersul evenimentelor, putem spune CA nu numai prima,
dar i cea de-a doua etapa a razboiului international impowww.dacoromanica.ro

522

V.

I. LENIN

triva Republicii sovietice s-a soldat printr-un esec. Acurn

ne r'amine doar sd invingem trupele lui Denikin, care sint
deja pe jumdtate infrinte.
Asa se prezint in momentul de fat5 situatia in Rusia
i pe plan international, situatie pe care am caracterizat-o

pe scurt in raportul meu. Dati-mi voie s m. opresc, in

Incheiere, asupra situatiei care se creeazA in ceea ce priveste

nationalitAile din Orient. Voi sinteti reprezentargi ai

organizatiilor comuniste si ai partidelor comuniste ale diferitelor popoare din Orient. Trebuie sA spun cA, dacA bolevicii rusi au reusit sA facA o spArturd in vechiul imperialism,

dacA au reusit s-si asume sarcina extraordinar de grea,

dar i deosebit de nobilA, de a crea noi cAipentru revolutie,

atunci voud, reprezentantilor maselor muncitoare din Orient,
v revine o sarcin6 si mai mare, si mai actuald. Acum devine
pe deplin limpede c revolutia socialistA, care este iminentA
in intreaga lume, nu va insemna nicidecum numai victoria

proletariatului asupra burgheziei proprii in fiecare Ora.

Acest lucru ar fi posibil dad). revolutiile s-ar produce usor

repede. Noi insd stim cA imperialistii nu vor ingAdui asa

ceva, cA toate ri1e sint inarmate impotriva bolsevismului

qi

dinAuntrul lor si se gindesc numai cum sA inving6 bolse-

vismul la ele acas. De aceea in fiecare tar izbucneste

razboiul civil, la care participA de partea burgheziei vechii

socialisti conciliatori. Astfel revolutia socialist nu va fi
numai si mai ales o luptd a proletarilor revolutionari din
fiecare tarti impotriva burgheziei lor ; nu , ea va fi o lupt
a tuturor coloniilor si a -tArilor asuprite de imperialism,

a tuturor trilor dependente impotriva imperialismului

international. tn programul partidului nostru, adoptat in

martie anul trecut, noi, caracterizind apropierea revolutiei

sociale mondiale, am spus c rAzboiul civil al oamenilor
munch impotriva imperialistilor si a exploatatorilor in
toate tArile inaintate incepe s se uneascA cu razboiul national impotriva imperialismului international.

Acest lucru este confirmat de mersul revolutiei si va fi

confirmat din ce in ce mai mult. La fel va fi si in
Orient.

tim ca aici se vor ridica, ca participantd de sine stAtatori, ca creatori ai unei vie ti noi, masele populare din Orient,
deoarece sutele de milioane de oameni care alciituiesc
www.dacoromanica.ro

RAPORT LA AL II-LEA CONGRES AL ORG. COMUNISTE DIN ORIENT 523

aceastA populatle apartin natiunilor dependente, care nu se

bucur de drepturi depline, care pia acum au fost un obiect
al politicii internationale a imperialismului si care pentru
cultura i civilizaia capitalistd au existat numai ca material
de ingrgs5.mlnt. i cind se vorbeste despre Imptirtirea mandatelor asupra coloniilor, stim foarte bine c'd aceasta este
o Imprtire de mandate pentru jaf, pentru prad, c aceasta
inseamn a acorda unei infime pdrti din populatia p5.mintului dreptul de a exploata majoritatea populatiei globului.
tim c'd la inceputul secolului al XX-lea aceastA majoritate,

care pia acum a stat cu totul in afara progresului istoric,

deoarece nu putea s reprezinteo forta revolutionar de sine

st5.tgoare, a incetat s joace un asemenea rol pasiv. tim

c5. dupd 1905 au urmat revolutli In Turcia, In Persia, in

China, c5. In India s-a dezvoltat o miscare revolutionar.

13.6zboiul imperialist a contribuit si el la cresterea misc5rii

revolutionare, deoarece in lupta imperialistilor din Europa
au trebuit sd fie atrase regimente intregi din rindurile popoarelor coloniale. 11.6zboiul imperialist a trezi4i Orientul,
a antrenat popoarele lui in politica international. Anglia
ci

Franta au inarmat popoarele coloniale si le-au ajutat

s cunoasc tehnica militar5 si masinile perfectionate. Ele

se vor folosi de aceasta stiint,5 impotrivadomnilor imperialicti. Dup perioada de desteptare a Orientului, In revolutia
contemporaa Incepe perioada in care toate popoarele Orientului particip la faurirea destinelor intregii lumi, pentru a
nu fi un simplu obiect de ImbogAire. Popoarele din Orient
se trezesc pentru actiune practic si pentru ca fiecare popor
sa" participe la fgurirea destinelor intregii omeniri.
Iat5. de ce cred c in istoria dezvoltrii revolutiei mondiale, care, judecind dup5. inceputul ei, va continua multi
ani i va cere multe eforturi, \mug v revine un mare rol
In lupta revolutionar, in miscarea revolutionar, i aceasta
lupt a voastr5. va trebui s5. se contopeasc5 cu lupta noastr5
impotriva irnperialismului international. Participarea voastra.' la revolutia international5 va va pune in fa-ta unei sarcini complexe i grele, a ch'rei indeplinire va servi drept
bazd pentru succesul comun, deoarece acum, pentru prima
oar, majoritatea populatiei se pune In miscare In mod de
sine statator i devine un factor activ in lupta pentru
doborirea irnperialismului international,
www.dacoromanica.ro

524

V.

I. LENIN

Majoritatea popoarelor din Orient se afl intr-o situatie

mai proast decit Rusia, tara cea mai inapoiat din Europa,
dar noi am reusit s unim In lupta impotriva ramdsitelor
feudalismului si a capitalismului pe taranii i muncitorii
rusi, lupta noastr a fost atit de usoar pentru cd Impotriva
capitalului si a feudalismului s-au unit -t6ranii i muncitorii.
Din acest punct de vedere, legnura cu popoarele Orientului
este deosebit de important, deoarece majoritatea popoarelor
Orientului este alcdtuita din reprezentanti tipici ai masei
muncitoare,
nu din muncitori care au trecut prin scoala
fabricilor i uzinelor capitaliste, ci din reprezentanti tipici
ai masei muncitoare i exploatate a -t6rdnimii, care geme
sub jugul medieval. Revolutia rus a arAtat cum proletarii
care au invins capitalismul, unindu-se cu masa rdzletit a

milioanelor de Orani muncitori, s-au easculat victorios

Impotriva jugului medieval. Acum Republica noastr sovietic6 trebuie s grupeze in jurul ei toate popoarele din Orient
care se trezesc, pentru a duce impreund cu ele lupta impo-

triva imperialismului international.

In legg.tur cu aceasta, In faa voastr se pune o sarcin6
care inainte nu s-a pus in fata comunistilor din intreaga
lume : sprijinindu-vd pe teoria i practica comunist general, trebuie ca, adaptindu-v6 la conditii specifice care nu
exist in rile europene, s'a" stiti sa" aplicati aceast teorie si
practica in conditii in care principala mas6 este tdrsdnimea,
in care trebuie dus lupta nu Impotriva capitalului, ci impotriva ilmdsitelor medievale. Aceasta este o sarcind grea
si de un gen aparte, dar ea este deosebit de promitnoare,
deoarece in lupt sint atrase masele care n-au mai participat
la lupt, iar pe de alt parte, datorit organizdrii de celule
comuniste in Orient, voi apdtati posibilitatea de a stabili
cea mai strins6 legnur cu Internationala a III-a. Trebuie
s ga'siti forme specifice ale acestei aliante intre proletarii
inaintati din intreaga lume i masele muncitoare i exploatate din Orient, care trAiesc adesea In conditii medievale.
Pe scar6 redus, noi am infptuit in tam noastr ceea ce voi
veld infdptui pe scard mare, In tri mari. Sper cg i aceast
a doua sarcind o veld indeplini cu succes. Datorit organizatiilor comuniste din Orient pe care le reprezentald voi
aic.i, aveti legturi cu proletariatul revolutionar inaintat.
www.dacoromanica.ro

RAPOIRT LA AL n-LEA CONGREs AL ORG. COMUNISTa DIN ORIENT 525

Voua va revine sarcina de a ingriji si de aici inainte ca in

fiecare Ora sa se duca o propaganda comunista pe intelesul
poporului.

Se intelege de la sine ca victoria definitiva o poate

repurta numai proletariatul tuturor tarilor inaintate ale

lumii, iar noi, rusii, incepem o opera pe care o va desavirsi

proletariatul englez, francez sau german; dar noi ne dam

seama cA ei nu vor invinge lard ajutorul maselor muncitoare

ale tuturor popoarelor coloniale asuprite, in primul rind

ale popoarelor din Orient. Trebuie sa fim constienti de
faptul cA avangarda singura nu poate infaptui trecerea la
comunism. Sarcina ei este de a trezi in rindurile maselor
muncitoare, independent de nivelul la care se and ele,
nazuinte revolutionare spre activitate i organizare, de a
traduce pe limba fiecdrui popor adevarata invatatura comu-

nista, destinata comunistilor din tarile mai avansate, de a

indeplini sarcinile practice care trebuie infaptuite imediat
si de a se uni in lupta comund cu proletarii din celelalte
tari.
Tata' probleme pentru care nu yeti gasi solutii in nici
o carte comunista, dar a caror rezolvare o yeti gasi in lupta
generala. pe care a inceput-o Rusia. Va trebui sa puneti
aceasta problemd i s-o rezolvati prin proprie experienta.
In aceasta directie yeti fi ajutati, pe de o parte, de alianta
strinsa cu avangarda tuturor oamenilor muncii din celelalte Ari, iar pe de alta parte de priceperea de a v apropia
de popoarele din Orient pe care le reprezentati aici. Va
trebui sa va bazati pe nationalismul burghez care se trezeste in sinul acestor popoare, nationalism care nu poate
sa nu se trezeasca si care este indreptatit din punct de vedere istoric. Totodata trebuie sa vA croiti drum spre masele
muncitoare i exploatate din fiecare arA i sa le spuneti,
intr-o limba pe intelesul lor, cA unica speranta de eliberare
este victoria revolutiei internationale i cA proletariatul
international este singurul aliat al tuturor sutelor de milioane de oameni ai muncii si de exploatati ai popoarelor din
Orient.

latA sarcina, de amploare neobisnuita, care sta. in fata

voastra si care, datorita epocii de revolutie i avintului mis&Aril revolutionare

In aceasta privintti nu exista nici o

www.dacoromanica.ro

526

V.

i. LENIN

prin eforturile comune ale organizatiilor comuei va fi

dus pind la victoria deplind asupra imperialismului
international.
indoial

niste din Orient, va fi indeplinita cu succes

Izvesliia C .0 ,a1P,C.(b) din Rusia"
nr. 9 din 20 decembrie 1919

Se tipdreste duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 30, pag. 130-141

www.dacoromanica.ro

527

PROIECTUL REZOLUTIEI C.C. AL P.C. (b)

DIN RUSIA CU PRIVIRE LA
PUTEREA SOVIETICA IN UCRAINA220

1) Discutind problema atitudinii fata de poporul muncitor din Ucraina, care se elibereaza de sub cotropirea vremelnica a bandelor lui Denikin, C. C. al P.C. din Rusia,

aplicind cu fermitate principiul autodeterminarii natiu-

nilor, considera necesar sa confirme Inca o data ca P.C. din

Rusia st ferm pe punctul de vedere al recunoasterii independentei R.S.S.U.
2) P. C. din Rusia va tinde spre stabilirea unei legaturi

federative intre R.S.F.S.R. i R.S.S.U. pe baza hotaririi

C.E.C. din Rusia din 1 iunie 1919 si a hotaririi C.E.C. din
Ucraina din 18 mai 1919221 (rezolutia se anexeaza.).
3) Avind in vedere c. veacuri de-a rindul cultura ucrai-

neana (limba,scoala etc.) a fost inabusit de tarism si de

clasele exploatatoare din Rusia, C.C. al P.C. din Rusia
obliga pe toti membrii de partid sa contribuie prin toate
mijloacele la inlaturarea tuturor piedicilor din calea dezvoltarii libere a limbii i culturii ucrainene. Intrucit, din
cauza asupririi seculare, in rindurile partii inapoiate a maselor ucrainene se observa tendinte nationaliste, membrii
P.C. din Rusia trebuie s aiba. o atitudine extrem de precauta fata de aceste tendinte, opunindu-le lamurirea tovaraseasc a identitatii intereselor maselor muncitoare din
Ucraina i Rusia. Membrii P.C. din Rusia de pe teritoriul
Ucrainei trebuie s traduca in fapt dreptul maselor muncitoare de a invata si de a folosi in toate institutille sovietice limba materna, opunindu-se prin toate mijloacele incercarilor rusificatoare de a impinge limba ucraineana pe
planul al doilea i transformind-o intr-un instrument de
educare comunista a maselor muncitoare. Trebuie luate ime-

www.dacoromanica.ro

628

I. LENIN

V.

diat mAsuri ca in toate institutiile sovietice s existe un

numAr suficient de functionari care sd cunoascd limba
ucraineand i ca pe viitor toti functionarii s. cunoascd

limba ucraineand.
4) Este necesar g se asigure o legdturA cit mai string
Intre instituii1e sovietice i populatia tdrdneascA bdstinasd a tdrii, In care scop trebuie stabilitd regula ca de la bun
Inceput, chiar de la introducerea comitetelor revolutionare

si a Sovietelor, sd fie asigurat in ele majoritatea reprezentantilor tdrdnimii muncitoare, asigurIndu-se totodatd
influenta hotdritoare a reprezentantilor tArdnimii grace.

5) Av Ind In vedere e In Ucraina, Intr-o indsurd si mai

mare decit in Rusia, tardnimea formeazd masa precumpnitoare a populatiei, sarcina Puterii sovietice In Ucraina
este sd-si cistige Increderea nu numai a tdrdnimii grace,
dar si a pdturilor largi ale tdrdnimii mijlocase, care prin
adevdratele ei interese este legata In modul cel mai strins
de Puterea sovieticd. Printre altele, mentinInd principiul
politicii aproviziondrii (colectdrile de cereale de cdtre stat
la preturi fixe), trebuie schimbate mijloacele de aplicare a
acestei politici.
Sarcina imediatd a politicii de aprovizionare in Ucraina
trebuie g fie aceea ca surplusurile de cereale sd fie luate
numai in proportdi strict limitate, In proportiile necesare
pentru aprovizionareatdrdnimii grace din Ucraina, a muncitorilor si a Armatei Rosii. La luarea surplusurilor trebuie
acordatA o atentie deosebit intereselor trnimii mijlocase, delimitind-o riguros de elementele chiaburesti. E necesar sd fie demascatd In fata tdrdnimii ucrainene, pe bud
de fapte, demagogia contrarevolutionard care cautd s-o

convingd c Rusia Sovieticd si-ar propune s pompeze

cereale i alte produse alimentare din Ucraina pentru
Rusia.

Agentii puterii centrale, toti activistii de partid, instructorii etc. au obligatla s atragd pe o scard cit mai
largd tdrdnimea gracd

mijlocasd

la munca de

ducere.

con-

Tot In scopul statornicirii adevAratei puteri a oamenilor

muncii trebuie sd se ia imediat mAsuri pentru a impiedica
inundarea institutiilor sovietice cu elemente din rindurile
micii burghezii ordsenesti din Ucraina, care nu trite leg
www.dacoromanica.ro

PROIECTUL REZOLUTIEI C. C. AL P. C. (b) DIN RUSIA

529

conditiile de trai ale maselor largi ale tdranimii si care

adesea se pun la adapostul numelui de comunist.

Aceste elemente nu trebuie sa fie admise in rindurile
partidului i nici In institi4iile sovietice decit In urma unei
verificari prealabile a aptitudinilor lor si a devotamentului
lor fata de interesele oamenilor muncii In fapt, i in primul rind pe front, in rindurile armatei. Pretutindeni i in
orice conditii aceste elemente trebuie sa fie puse sub un
strict control de clasa al proletariatului.
Avind in vedere ca, dupd cum a ardtat experient,a, ar-

mole aflate in numar mare in miinile populatiei satesti

din Ucraina se concentreaz5 inevitabil, din cauza lipsei de

organizare a gracimii, In miinile elementelor chiaburesti
si contrarevolutionare, ceea ce face ca, in loc de dictatura
oamenilor muncii, s existe in fapt dominatia chiaburimii
banditesti, sarcina primordiala a constructiei sovietice in
Ucraina este ridicarea tuturor armelor si concentrarea lor
in mlinile Armatei Rosii muncitoresti-taranesti.
6) De asemenea, In aplicarea politicii agrare trebuie sd
se dea o atentie deosebit intereselor gospodAriei taranimii

grace si mijlocase.

Sarcina politicii agrare In Ucraina trebuie sa fie:

1) Lichidarea totala a proprietatii funciare mosieresti,
restaurata de Denikin, i trecerea paminturilor mosieresti
In miinile taranilor fara pamint sau cu pamint putin.
2) Gospodariile de stat sh fie create numai in numar
ci

proportii strict limitate, tinindu-se seama cu strict*,

in fiecare caz, de interesele taranilor din partea locului.

3) In ceea ce priveste unirea taranilor In comune, arte-

luri etc. sa fie aplicatd cu strictete politica partidului,

care nu admite in aceasta privinta nici o constringere,

Fasind aceasta exclusiv la hotdrirea libera a tAranilor insisi

si pedepsind cu severitate orice incercari de a aplica in acest
domeniu principiul constringerii.
*

se

2. Considerind c. pentru orice comunist i pentru orice

muncitor constient este indiscutabila necesitatea unei

uniuni cit mai striuse a tuturor republicilor sovietice in

34

www.dacoromanica.ro

530

V.

I. LENIN

lupta lor impotriva fortelor amenintatoare ale imperialismului mondial, P.C. din Rusia se situeaz6 pe pozitia ca
forma acestei uniuni va fi stabilit definitiv de catre insisi
muncitorii si tranii muncitori din Ucraina.
Scris In noiernbrie 1919

Se tiparefle duTa lextul

Operclor loi V. I. Lenin, ed. a 4-a.

vol.

30, pag, 142 144

www.dacoromanica.ro

531

SCRISOARE

CATRE MUNCITORII SI TARANII DIN UCRAINA

CU PRILEJUL VICTORIILOR ASUPRA LUI DENIKIN

Tovar5si! Acum patru luni, la sfirsitul lui august 1919,

am avut prilejul s'a adresez o scrisoare muncitorilor si Vara-

nilor in 1egaur5. cu victoria repurtat asupra lui Kolceak.

Reproduc acum in intregime aceast5. scrisoare pentru

muncitorii si thranii din Ucraina cu prilejul victoriilor

repurtate asupra lui Denikin.
Trupele rosii au luat Kievul, Poltava si flarkovul si
inainteaz5. victorios spre Rostov. In Ucraina clocoteste
fascoala impotriva lui Denikin. Trebuie si ne adunrn toate

fortele pentru a zdrobi definitiv trupele lui Denikin, care

au incercat s5. restaureze puterea mosierilor si capitalistilor.

Trebuie sa-1 nimicim pe Denikin pentru a ne asigura impotriva oriairei eventualitali a unei noi invazii.
Muncitorii si tAranii din Ucraina trebuie s' ia cunostint4 de 1nv5Vamintele pe care toti muncitorii si t'aranii
rusi le-au tras din experienta cuceririi Siberiei de Care
Kolceak si a eliber6rii Siberiei de &Are trupele rosii dupd
indelungate luni de asuprire mosiereasc5. si capitalist.
In Ucraina stApinirea lui Denikin a fost o incercare tot

atit de grea ca si st6pinirea lui Kolceak in Siberia. Nu

incape indoial c5. inv5.Vdmintele acestei grele incercdri

vor face pe muncitorii si tdranii din Ucraina
ca si pe
s inteleag5. mai bine sarcicei din Ural si din Siberia
nile Puterii sovietice si s-o apere cu mai mult hotairire.
In Velicorusia proprietatea funciail mosiereascal a fost
complet desfiintat. Ace lasi lucru trebuie f5.cut si in
Ucraina. Puterea sovietice: a muncitorilor si tdranilor
ucraineni trebuie s5. consfinteasc desfiintarea complet
34 k

www.dacoromanica.ro

v.

532

I. LENIN

a proprietatii funciare mosieresti i eliberarea deplina a

muncitorilor i taranilor ucraineni de orice asuprire movie-

reasca si de mosierii

11100.

Dar In afar de aceasta sarcina si de o serie de alte sarcini care au stat si stau deopotrivd In fata maselor muncitoare din Velicorusia si din Ucraina, Puterii sovietice din

Ucraina Ii revin sarcini speciale. Una din aceste sarcini

speciale merita in momcntul de fata o atentie exceptional.

Este vorba de problema nationala sau de problema daca

Ucraina trebuie sa. fie o Republica Sovietica Socialista
Ucraineana separat i independenta, formind o uniune
(federatie) cu Republica Sovietica Federativa Socialista
Rusa, ori trebuie sa. se contopeasca cu Rusia intr-o singura

Republica sovietica. Toti bo1evicii, toti muncitorii i

taranii constienti trebuie s reflecteze cu atentie asupra
acestei probleme.
Independenta Ucrainei este recunoscuta atit de C.E.C.

(Comitetul Executiv Central din Rusia) al R.S.F.S.R.,

Republica Sovietich Federativ Socialista Rusa, cit si de
Partidul comunist bolsevic din Rusia. De aceea e de la
sine inteles i indeobste recunoscut c numai muncitorii

0 taranii ucraineni insisi pot hotari

i vor hotari la congre-

sul lor, Congresul Sovietelor din Ucraina, daca Ucraina

sal se contopeasca. cu Rusia sau sa ramina o republica inde-

pendentd si de sine statAtoare, iar in acest din urm caz

ce fel de legatura federativa sa fie stabilita intre aceasta
republica

Rusia.

Cum trebuie, asadar, rezolvata aceasta problem din

punctul de vedere al intereselor oamenilor muncii? din
punctul de vedere al succesului luptei lor pentru deplina
eliberare a muncii de sub jugul capitalului?
In primul rind, interesele muncii cer cea mai deplina
incredere si cea mai strins alianta intre oamenii muncii
din diferite thri si de diferite nationalitati. Partizanii mosierilor i ai capitalistilor, ai burgheziei, cauta s. dezbine
pe muncitori, sa adinceasca discordia si vrajba nationala
pentru a reduce pe muncitori la neputintA, pentru a intari
puterea capitalului.
Capitalul este o forta international. Pentru a invinge
aceasta forta e nevoie de alianta internationala a muncitorilor, de fratia lor internationala.
www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII $1 TARANII DIN UCRAINA

533

Noi sintem adversarii vrajbei nationale, ai discordiei

nationale, ai izolArii nationale. Noi sintem internationalisti.

Noi nkuim spre unirea strinsA i contopirea deplind a muncitorilor si tAranilor tuturor natiunilor lumii intr-o singurA.
Republica.' sovieticA mondial.
In al doilea rind, oamenii muncii nu trebuie sA uite c

capitalismul a impArtit natiunile In dou: pe de o parte,

un nue numAr de natiuni asupritoare, dominante (imperialiste), privilegiate, cu drepturi depline, iar pe de and parte

o imens6 majoritate de natiuni asuprite, dependente si semidependente, fAr5. drepturi egale. Rdzboiul din 1914-1918,
cel mai criminal si mai reactionar dintre fazboaie, a accentuat si mai mult aceast impArtire, a intetit pe aceast bazA
ura i dusmania. Timp de secole s-a acumulat indignarea i
neincrederea natiunilor dependente i lipsite de drepturi depline feta de natiunile dominante si asupritoare, a unor natiuni ca cea ucraineanA. fatA de natiuni ca cea velicorusA.
Noi vrem o uniune liber consimtit a natiunilor, o uniu-

ne care s'a exclud orice violent din partea unei natiuni

fatA de alta, o uniune care sA fie bazat pe incredere de-

plinA, pe constiinta clarA a unitAtli frAtesti, pe un consimtAmint cu totul liber. 0 asemenea uniune nu poate fi InfAptuitA dintr-o datA; la aceasta trebuie sA ajungem printr-o
muricA plinA de cea mai mare radare i prudenVa, pentru

a nu strica treaba, pentru a nu stIrni neincredere, pentru a

face sA disparA neincrederea lAsatA mostenire de veacurile

de asuprire din partea mosierilor i capitalistilor, de veacurile de proprietate privatA si de vrajbA provocatA de impArtirile i reimpArtirile acesteia.
De aceea, nAzuind cu hotArire spre unitatea natiunilor,
combAtind fArA crutare tot ce le dezbinA, trebuie sA fim
foarte prudenti, rAbdAtori si concesivi fat,A de rAmAsitele
de neincredere nationalA. Intransigenti i inflexibili trebuie
sal fim in tot ceea ce priveste interesele fundamentale ale
muncii in lupta pentru eliberarea ei de sub jugul capitalului. Iar chestiunea cum sA fie stabilite in prezent granitele
de stat pentru tin timp deoarece noi tindem spre desfiintarea completA a granitelor de stat , aceasta nu este o
chestiune fundamentalA, importantA, ci una secundarA. Cu
aceasta chestiune putem sA mai asteptdm si trebuie sA mai
asteptAm, deoarece In rindurile masei largi a taranilor si
www.dacoromanica.ro

621

V.

I. LENIN

a micilor proprietari neincrederea national5 este adeseori

extrem de tenace, si orice pripealA poate s-o accentueze,
adicA sA druineze cauzei unit4ii depline si definitive.
Experienta revolutiei muncitoresti-tArAnesti din Rusia,
a Revolutiei din Octombrie-Noiembrie 1917, experienta

luptei victorioase duse de ea timp de doi ani impotriva invaziei capitalistilor internationali si rusi a arAtat cit se poate
de limpede CA acestia au reusit sA exploateze un timp neincrederea nationald a fAranilor si a micilor proprietari polo-

nezi, letoni, estonieni si finlandezi fata de velicorusi, cil,

bazindu-se pe aceastd neincredere, au reusit un timp sA semene discordie intre ei si noi. Experienta a aratat cA aceast5
neincredere nu se lichideaz, nu dispare decit foarte incet,
si cu cit velicorusii, care au fost timp indelungat o natiune
asupritoare, dau dovad de mai multA prudentA si rAbdare,
cu atit mai sigur dispare aceast neincredere. Tocmai prin
recunoasterea independentei statelor polonez, leton, litua-

nian, estonian si finlandez cistigam incet, dar sigur, in-

crederea maselor muncitoare celor mai inapoiate, mai inselate si mai oropsite de capitalisti din micile state vecine.
Tocmai pe aceasta cale le smulgem in modul cel mai sigur
de sub influenta capitalistilor lor" nationali, le aducem

in modul cel mai sigur la incredere deplinA, la viitoarea

RepublicA sovieticA internationala unicA.
Atita timp cit Ucraina nu este complet eliberata de sub

stApinirea lui Denikin, ping. la Congresul Sovietelor din

Ucraina, guvernul ei este Comitetul revolutionar al Ucrainei. In acest Comitet revolutionar, alAturi de comunistii
bolsevici ucraineni lucreaza ca membri ai guvernului comunistii borotbisti ucraineni. Borotbistii se deosebesc de bolsevici, intre altele, prin faptul &A sustin independenta abso-

luta a Ucrainei. Bolsevicii nu fac din aceasta un motiv de

dezacord si dezbinare, ei nu vAd in aceasta nici un fel de
piedicA in calea unei munci proletare unite. Important este

sa existe unitate in lupta impotriva jugului capitalului,

pentru dictatura proletariatului, iar chestiunea granitelor
nationale, chestiunea daca legatura intre state trebuie sA

fie o legatura federativA sau de altA natura, nu trebuie sa

constituie un motiv de dezacord intre comunisti. Printre
bolsevici exist partizani ai independentei depline a Ucrainei, exista partizani ai unei legaturi federative mai mult sau
www.dacoromanica.ro

SCRISOARE CATRE MUNCITORII 51 TARANII DIN UCRAINA

535

mai putin sirinse, exista partizani ai unei depline contopiri a Ucrainei cu Rusia.
Un dezacord din cauza acestor chestiuni nu este admisibil. Asupra acestor chestiuni va hotari Congresul Sovietelor din Ucraina.
Dac5. un comunist velicorus insist asupra contopirii
Ucrainei cu Rusia, el va fi lesne banuit de ucraineni eh'
sustine aceastd politick nu din considerente de unitate a
proletarilor in lupta impotriva capitalului, ci in virtutea
prejudecatilor vechiului nationalism si imperialism velicorus. Aceastd neincredere este fireasca i, intr-o anumit
masura, inevitabild i legitim, deoarece veacuri de-a rindul, sub jugul mosierilor i capitalistilor, velicorusii s-au
impregnat de prejudeatile rusinoase i mirsave ale sovinismului velicorus.
Daca un comunist ucrainean insista asupra independentei statale absolute a Ucrainei, el poate fi banuit c. sustine
aceasta politica nu din punctul de vedere al intereselor vremelnice ale muncitorilor i aranilor ucraineni in lupta lor
impotriva jugului capitalului, ci in virtutea prejudecatilor
nationale mic-burgheze, de mic proprietar. Caci experienta

ne-a ardtat de sute de ori cum socialistii" mic-burghezi

din diferite tari tot felul de pretinsi socialisti din Polonia, Letonia, Lituania, mensevicii Si socialistii-revolutionari din Gruzia etc. se deghizau in partizani ai proletariatului cu singurul scop de a strecura prin inselaciune o
politica de intelegere cu burghezia lor" nationald impotriva
muncitorilor revolutionari. Acest lucru 1-am vazut in Rusia
din exemplul kerenskismului in februarie-octombrie 1917,
1-am vazut si-1 vedem In toate tarile fr exceptie.
Neincrederea reciproc intre comunistii velicorusi i cei
ucraineni apare deci foarte usor. Cum sa luptam impotriva
acestei neincrederi? Cum s-o invingem i s obtinem Imrederea reciproca?
Cel mai bun mijloc este munca comuna pentru apararea
dictaturii proletariatului si a Puterii sovietice in lupta impotriva mosierilor i capitalistilor din toate rile, impotriva incercarilor acestora de a-si restabili atotputernicia.

Aceast lupta comuna va arata limpede, in practica, cd,

oricare va fi rezolvarea chestiunii independentei de stat
sau a granitelor de stat, muncitorii velicorusi si ucraineni
www.dacoromanica.ro

586

V.

I. L8 S1N

au neapdratd nevoie de o strinsd aliaat economicd. i mili-

tard, cdci altfel capita1itii Antantei", Intelegerii", adicd

ai coalitiei celor mai bogate tdri capitaliste Anglia,
Franta, America, Japonia, Italia , ne vor sugruma i ne
vor strivi rind pe rind. Exemplul luptei noastre Impotriva
lui Kolceak i Denikin, cdrora acesti capitalisti le dddeau
bani i arme, a ardtat clar aceastd primejdie.
Cine calcd unitatea Si alianta strinsd dintre muncitorii
si tdranii ucraineni i velicorusi, acela ii ajut pe kolceaki
si denikini, pe capitalistii-tilhari din toate trile.
De aceea noi, comunistii velicorusi, trebuie sdcombatem

cu cea mai mare severitate in rindurile noastre cele mai

mici manifestri de nationalism velicorus, deoarece aceste

manifestdri, fiind in genere o trddare a cauzei comunismului, sint cit se poate de ddundtoare, provocind dezbinare
intre noi Si tovardsii ucraineni i fdcind astfel jocul lui
Denikin si al denikinismului.
De aceea noi, comunistii velicorusi, trebuie sd fim concesivi in divergentele cu comunistii-bolsevici i cu borotbistii din Ucraina atunci cind aceste divergente privesc problerna independentei de stat a Ucrainei, formele legdturii ei
cu Rusia, problema nationald In general. Noi toti
i comunistii velicorusi, i cei ucraineni, i comunistii oricdrei
alte natiuni trebuie sd fim intransigenti i inflexibili in
problemele fundamentale, esentiale, care sint aceleasi pentru toate natiunile, In problemele luptei proletare, in pro-

blernele dictaturii proletare, ale neadmiterii politicii de

intelegere cu burghezia, ale neadmiterii fdrimitdrii fortelor

care ne apdr d. impotria lui Denikin.
A-1 Invinge pe Denikin, a-1 nimici, a face imposibild
repetarea unei asemenea invazii iatd interesul vital atit
al muncitorilor i tdranilor velicorusi cit si al celor ucraineni. Este o lupt grea i Indelungatd, deoarece capitalitii din lumea intreagai II ajut pe Denikin i vor ajuta

pe tot felul de denikini.

In aceastd luptd grea si de lungd duratd, noi, muncitorii velicorusi i ucraineni, trebuie s firn strins unii, deoa-

rece este sigur &, actionind separat, nu vom putea s-o scoatern la capdt. Oricare ar fi granitele Ucrainei si ale Rusiei,
oricare ar fi forma relatiilor lor reciproce de stat, acesta nu

este un lucru atit de important, In aceast privinfd se pot

www.dacoromanica.ro

SCRISOARE OATRE MUNCITORII $I TARANII DIN UCRAINA

537

face si trebuie facute concesii, se poate incerca i o forma',

i o a doua, i o a treia; cauza muncitorilor si a taranilor,
cauza victoriei asupra capitalismului, n-o SA' piara din
aceasta pricind.
Daca Insa nu vom sti sd pastram o uniune strInsa intre

noi, o uniune impotriva lui Denikin, o uniune impotriva

capitalistilor i chiaburilor din trile noastre si din toate
tarile, atunci cauza muncii va fi cu siguranta pierduta

pentru multi ani, in sensul ea atit Ucraina Sovietica cit

i Rusia Sovietica vor putea fi atunci sugrumate i strivite
de &are capitalisti.

Burghezia din toate tarile i diversele partide mic-burgheze, diversele partide conciliatoare", care admit alianta
cu burghezia Impotriva muncitorilor, au cautat mai ales
sa-i dezbine pe muncitorii de diferite nationaliati, sa provoace nancrederea lor, sa destrame strinsa alianta internationala si fratia internationala dintre muncitori. Daca burghezia va izbuti s faca acest lucru, cauza muncitorilor va
fi pierdutd. S5 reuseasch deci comunistii din Rusia si din
Ucraina, printr-o munch' In comun plina de rabdare, perseverenta i dirza, sa biruie uneltirile nationaliste ale oricarei
burghezii, prejudecatile nationaliste de orice fel si sa dea
oamenilor muncii din lumea intreaga exemplul unei aliante
Cu adevarat trainice intre muncitori i tdrani de diferite
nationalitati in lupta pentru Puterea sovietica, pentru nimicirea jugului mosierilor i capitalistilor, pentru o Republica sovietica federativa mondial.
N . Lenin

28. XII.1919
Pravda" nr.

din 4 ianuarie 1920

Se tipdreqte dupd texlul

Operelor lui V. I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 30,

www.dacoromanica.ro

pag. 267-273

538

CATRE
ASOCIATTA REVOLUTIONARA INDIANA'22

Mt bucur c principiile autodeterminrii si ale eliberarii popoarelor asuprite de sub exploatarea capitalistilor
proprii si a celor strini, proclamate de republica muncitoreascA-VdrAneascA, au avut un rgsunet atit de viu in
rindurile indienilor constienti, care 1upt6 eroic pentru libertatea lor. Masele muncitoare din Rusia urma'resc cu neobo-

sad aten0e trezirea muncitorului si a Oranului indian.

Chezdsia succesului definitiv este organizarea i disciplina

oamenilor muncii, fermitatea lor i solidaritatea cu oamenii muncii din intreaga lume. Salut6m strinsa alianp dintre elementele musulmane si cele nemusulmane. Dorim cu

toat sinceritatea ca aceast alianca sa" se extina. asupra

tuturor oamenilor muncii din Orient. Numai atunci and

muncitorii i tranii indieni, chinezi, coreeni, japonezi, persani i turci Ii vor intinde mina si vor lupta laolalt pen-

tru cauza comun6 a elibereirii, numai atunci va fi asigurata" victoria decisiv6 asupra exploatatorilor. Trdiasa.
Asia libera!
Pravda" yr. 108 din 20 mai 1920

Se lipareVe

dupa lextul

Operelor lui V.I. LeniY, ed. a 4-a,

vol. 31, pag. 118

www.dacoromanica.ro

639

SCIIITA INITIAL/ A TEZELOR, CU PRIVIRE LA

PROBLEMA NATIONAL/. SI PROBLEMA
COLOMALA
(PENTRU CONGRESUL AL II-LEA AL INTERNATIONALEI COMUNISTE)

Supunind tovardsilor spre discutarc urmAtorul proiect de

teze cu privire la problema colonial i problema national
pentru Congresul al II-lea al Internationalei Comuniste, a
ruga pe toti tovardsii, mai ales pe aceia dintre ei care cunosc
in mod concret una sau cealalt din aceste probleme cornplexe, s-i formuleze pArerea, sau indreptdrile, sau corn-

pletdrile, sau lAmuririle concrete intr-o forma cit

se poate de seur ta (cel mult 2-3 pagini),

in special cu privire la urmAtoarele puncte:

Experienta austriacd.
Experienta polono-evreiascA i ucraineand.
Alsacia-Lorena i Belgia.
Irlanda.
Relatiile danezo-germane. Relatille italo-franceze
si italo-slave.
Experienta balcanicd.
Popoarele din Orient.
Lupta impotriva panislamisrnului.
Relatiile din Caucaz.
Republicile baschird i tritar.
Chirghizistanul.
Turkestanul Si experienta lui.
Negrii in America.
Coloniile.
China
Coreca

Japonia.

N. Lenin
5 iunie 1920.
www.dacoromanica.ro

540

V.

I. LENIN

1. Democratiei burgheze, prin Ins 5si natura ei, Ii este

propriu un mod abstract sau formal de a pune problema
ega1it4ii in general, inclusiv a egalittii nationale. Sub
masca egalitatii intre indivizi in general, democratda burghez5. proclam6 egalitatea formal sau juridic6 intre proprietar i proletar, Intre exploatator si exploatat, inducind
astfel clasele oprimate intr-o profund eroare. Ideea egalitalii, care este ea Insasi expresia relatiilor bazate pe productia de mrfuri, este transformat de burghezie intr-o

arm de 1upt5. impotriva desfiintrii claselor, sub pretextul

c5. ar exista o egalitate absolut intre indivizi. Sensul ade-

vrat al revendicrii egalitatii const numai in revendicarea desfiintrii claselor.

2. Potrivit sarcinii lui fundamentale lupta impotriva

democratiei burgheze i demascarea minciunilor i ipocriziei acesteia partidul comunist, exponentul constient al
luptei proletariatului pentru scuturarea jugului burgheziei,

trebuie s pun6 pe primul plan si in problema national

nu principiile abstracte i formale, ci, in primul rind, consi-

derarea exact a situatiei istorice concrete si inainte de

toate a situatiei economice; in al doilea rind, separarea

strict a intereselor claselor asuprite ale oamenilor muncii,

ale celor exploatati, de notiunea general de interese ale

poporului In general, notaine prin care se Inteleg interesele clasei dominante; in al treilea rind, deosebirea tot atit
de strict a natiunilor asuprite, dependente, care nu se
bucurAi de egalitate In drepturi, de natiunile asupritoare,
exploatatoare i cu drepturi depline, contrar minciunii burghezo-democratice care disimuleaz subjugarea colonial If i
proprie epocii capitalului financiar i impefinanciar
rialismului
a imensei majoritti a populatiei globului

de ctre infima minoritate a t5rilor capitaliste inaintate i

foarte bogate.
3. Rzboiul imperialist din 1914-1918 a dezvdluit cu
o deosebit5. claritate In fata tuturor natiunilor si In feta
claselor asuprite din lumea intreag5. falsitatea vorbriei
burghezo-democratice, ar5tind in fapt ca tratatul de la Versailles al faimoaselor democratii apusene" este un act de
violenta impotriva natiunilor slabe mai mirsav si mai bestial decit tratatul de la Brest-Litovsk al iuncherilor german i
si al kaiserului. Liga Natainilor i intreaga politica.' postwww.dacoromanica.ro

SCHITA INIT. A TEZELOR CU PRIVIRE LA PROBL. NAT. $1 COLON. 541

belica a Antantei dezvaluie cu si mai multa claritate si in

mod mai izbitor acest adevar, Mcind sd se intensifice pretutindeni lupta revolutionard atit a proletariatului din trile inaintate, cit si a tuturor maselor muncitoare din tar&
coloniale i dependente, grabind falimentul iluziilor nationale mic-burgheze cu privire la posibilitatea conviquirii
pasnice si a egalittii natiunilor in capitalism.
4. Din tezele fundamentale expuse mai sus rezult c.
piatra unghiulara a intregii politici a Internatdonalei Comuniste in problema nationala i coloniala trebuie sa fie
apropierea intre proletari i masele muncitoare de toate
nationalitatile si din toate tarile in vederea luptei revolutionare comune pentru rasturnarea mosierilor si a burgheziei. Caci numai o astfel de apropiere asigura victoria
asupra capitalismului, victorie Mil de care desfiintarea asupririi nationale si a inegalitatii in drepturi este imposibild.
5. Situatia politic mondiala pune acum la ordinea zilei
dictatura proletariatului, i toate evenimentele politicii
mondiale se concentreaza in mod inevitabil in jurul unui
singur punct central, si anume: lupta burgheziei din lumea
intreaga impotriva Republicii Sovietice Ruse, care in mod
necesar grupeaz in jurul ei, pe de o parte, miscarea pentru
Soviete a muncitorilor inaintati din toate tarile, iar pe de
alt parte toate miscarile nationale de eliberare ale popoarelor din colonii si ale nationalitatilor asuprite, care se
conving pe baza propriei lor experiente triste ca. nu exist
pentru ei alta salvare decit victoria Puterii sovietice asupra
imp erialismu lu i mondial.

6. In consecint,a, in momentul de faVa. nu ne putem limita la a admite sau a proclama apropierea intre oamenii
muncii apartinind diferitelor natiuni, ci trebuie s ducem o
politica care sa asigure infaptuirea unei aliante cit mai
strinse intre Rusia Sovietic i toate miscarile de eliberare
nationala i colonial, stabilind formele acestei aliante potrivit cu gradul de dezvoltare a miscarii comuniste in rindurile proletariatului din fiecare tara sau a miscarii de eliberare burghezo-democratice a muncitorilor i dranilor in
tarile inapoiate sau in rindurile nationalitatilor inapoiate.
7. Federatia constituie o forma de trecere spre unitatea
deplind a oamenilor muncii apartinind diferitelor natiuni.
Federatia a si dovedit in practica ca este o forma potrivit,
www.dacoromanica.ro

542

V.

I. LENIN

atit in ceea ce priveste rel4iile dintre

alte
republici sovietice (ungard, finlandeza, letonA, in trecut,
azerbaigean i ucraineang, in prezent), cit si in sinul
R.S.F.S.R., in ceea ce priveste atitudinea fata de nationa-.
E.t.a-tile care inainte n-au avut nici fiinIA de stat, nici autonomie (de exemplu, Republicile autonome bachir i t5.-

tail din R.S.F.S.R., create in 1919 si 1920).

8. In aceast privintd. sarcina Internationalei Comuniste

constA in dezvoltarea continua cit si in studierea si verificarea prin experienta a acestor federatii noi, create pe baza
regimului sovietic si a miscarii in favoarea Sovietelor. Considerind ca federatia este o forma de trecere spre unitate
deplind, este necesar sa tindem spre o uniune federativa din
ce in ce mai string., avind in vedere, in primul rind, imposibilitatea de a apara cu succes existenca republicilor sovietice, inconjurate de statele imperialiste din lumea intreaga,
incomparabil mai puternice din punct de vedere minter,
fAr o uniune cit mai string a republicilor sovietice; in al
doilea rind, necesitatea unei strinse aliante economice intre
republicile sovietice, Vara de care este irealizabild refacerea
fortelor de productie distruse de imperialism si asigurarea
budastArii celor ce muncesc; in al treilea rind, tendinta de
a crea o singura economie mondial, reglementata dupd un
plan general de &Are proletariatul apartinind tuturor natiunilor, tendinta care apare destul de clar chiar in capitalism
si care, Mr indoial, urmeaza sd fie dezvoltata i sa fie
desavirsita in intregime in socialism.
9. In domeniul relatiilor interne in cadrul fiecarui stat,
politica nationala a Internationalei Comuniste nu se poate
limita la o simpla recunoastere formal, pur declarativa,
care practic nu oblige.' la nimic, a egalitatii in drepturi a
natiunilor, ca aceea la care se limiteaza democratii burghezi,
indiferent dac ei se declara pe fate: ca atare sau dacd se

camufleaza sub numele de socialisti, cum fac socialitii

Internationalei a II-a.
In cadrul intregii lor munci de propaganda si agitalle
atit de la tribuna parlamentului, cit i in afara parlamentului partidele comuniste trebuie nu numai sa demaste cu hotdrire denaturarea permanenta a principiului
egalitatii in drepturi a natiunilor si al garantarii drepturilor minoritatilor nationale in toate statele capitaliste in
www.dacoromanica.ro

SCHITA INIT. A TEZELOR CU PRIVIRE LA PROBL. NAT. SI COLON. 59 3

pofida constitutillor lor, democratice", ci trebuie, de asemenea, in primul rind, sg. arate neincetat C numai regimul
sovietic poate in fapt s. dea natiunilor egalitate in drepturi, unind mai intii pe proletari, iar apoi intreaga masa'
de oameni ai muncii in lupta impotriva burgheziei; in al
doilea rind, toate partidele comuniste trebuie s. sprijine
direct misdrile revolutionare din sinul natiunilor dependente sau care nu se bucur de drepturi egale (de
exemplu, in Irlanda, printre negrii din America etc.)
si din colonii.
Frd aceast din urm5. conditie, care e deosebit de important, lupta impotriva asupririi natiiunilor dependente gi
a coloniilor, ca i recunoasterea dreptului lor la desp'artirea
de stat r6mine o etichet6 mincinoas, asa cum o vedem la
partidele Internationalei a II-a.
10. Admiterea in verbsa a internationalismului, iar in
fapt inlocuirea lui, in toat propaganda, agitalla i munca
practid, prin nationalismul si pacifismul mic-burghez constituie un fenomen dintre cele mai frecvente nu numai printre partidele Internationalei a II-a, dar i printre acelea
care au iesit din aceast6 International i adeseori chiar Si
printre acelea care se intituleazg. acum comuniste. Lupta
impotriva acestui ra'u, impotriva celor mai inra'dcinate
prejudedti nationale mic-burgheze, trece pe primul plan

cu atit mai mult cu cit devine mai actual sarcina de a

transforma dictatura proletariatului dintr-o dictatur6 nationald (adid existent intr-o singur6 tar i incapabil s determine politica mondial) intr-o dictatur internationalg
(adid o dictaturd a proletariatului care sd existe cel putin
in citeva tri inaintate si in mdsurd s aib o influent
hoUritoare asupra intregii politici mondiale). Nationalismul mic-burghez proc1am6 drept internationalism simple
admitere a egalit4ii in drepturi a natiunilor, pbtrind intact
egoismul national (ca s nu mai vorbim de caracterul pur
verbal al acestei admiteri), in timp ce internationalismul
proletar cere, in primul rind, subordonarea intereselor luptei
proletare dintr-o -teed intereselor acestei lupte pe scar6 international ; in al doilea rind, el cere ca nallunea care realizeazg. victoria asupra burgheziei s'a fie capabil i gata de
cele mai mari sacrificii nationale pentru r6sturnarea capitalului international.
www.dacoromanica.ro

544

V.

I. LENIN

Astfel, in statele pe deplin capitaliste, in care exista partide muncitoreti care sint intr-adevar avangarda proletariatului, lupta impotriva denaturarii oportuniste i pacifiste mic-burgheze a notiunii de internationalism i a politicii internationaliste este prima ci cea mai importanta
sarcina.

11. In ce prive0e statele i natiunile mai lnapoiate,

unde predomina relatii feudale sau patriarhale ci patriarhale-taranecti, trebuie sa. se aiba In vedere, in mod special,
urmatoarele:
1) necesitatea sprijinirii miparii de eliberare burghezo-

democratice din aceste tari de Care toate partidele comuniste ; datoria de a da un ajutor cit mai activ revine, in
primul rind, muncitorilor din tara de care natiunea Inapoiata depinde din punct de vedere colonial sau financiar;
2) necesitatea luptei impotriva clerului ci a celorlalte
elemente reactionare i medievale, care au influenta in
tarile lnapoiate ;
3) necesitatea luptei impotriva panislamismului i a curentelor similare, care incearca s imbine miccarea de eliberare impotriva imperialismului european ci american cu
consolidarea pozitiilor hanilor, mosierilor, imamilor etc.;
4) necesitatea de a sprijini in mod special miccarea
neasca din tarile Inapoiate impotriva mosierilor, impotriva
marii proprietati funciare, impotriva oricaror manifestari
sau ramaite ale feudalismului, i de a cauta sa se imprime
miccarilor taranecti un caracter cit mai revolutionar, realizind o aliantal cit mai strinsa intre proletariatul comunist
din Europa occidentala i miparea revolationara a taranimii
din Orient, din colonii si in general din tdrile inapoiate ; in
special trebuie depuse toate eforturile pentru a aplica principiile fundamentale ale regimului sovietio la tarile in care
domina re1aii1e precapitaliste prin crearea de Soviete ale
oamenilor muncii" etc.;
5) necesitatea unei lupte hotarite impotriva deghizarii
in culorile comunismului a curentelor de eliberare burghezodemocratice din tarile inapoiate ; Internationala Comunista'y
nu trebuie s sprijine mivarile nationale burghezo-demo-

cratice din colonii ci din tdrile inapoiate decit cu conditia

ca elementele viitoarelor partide proletare, comuniste nu
numai prin denumirea lor, sa fie grupate ci educate in toate
www.dacoromanica.ro

SCHITA INIT. A TEZELOR CU PRIVIR.E LA PROBL, NAT. SI COLON. 545

tgrile inapoiate in spiritul constiintei sarcinilor lor speciale,

a sarcinilor de 1upt5. impotriva miscgrii burghezo-democratice din sinul natiunii lor ; Internationala Comunist trebuie

sd fie in aliant vremelnic cu democratia burghez6 din

colonii si din tgrile lnapoiate, Mr sd se contopeasc6 Insd
cu ea si pstrind neaparat independenta mic.rii proletare

chiar dac aceasta e Inca Intr-o form cu totul embrionara;

6) necesitatea de a lmuri si de a demasca neincetat In
fata celor mai largi mase ale oamenilor muncii din toate
t5.ri1e, si in special din cele Inapoiate, insel5.ciunea la care
se dedau In mod sistematic statele imperialiste, care creeaz5. state In aparent independente din punct de vedere
politic, dar de fapt cu totul dependente de ele din punct de
vedere economic, financiar i militar; In situatia international actua15. nu exist alt salvare pentru natiunile dependente si slabe decit o uniune de republici sovietice.
1.2. Asuprirea secular5. a popoarelor coloniale i slabe
de Care puterile imperialiste nu numai c5. a Indirjit masele
muncitoare din trile asuprite, dar le-a sddit i un sentiment de nelncredere fat de natiunile asupritoare, In general, i chiar fata de proletariatul acestor natiuni. Tildarea
mirsav a socialismului de Care majoritatea condualtorilor
cind prin
oficiali ai acestui proletariat Intre 1914 si 1919
aprarea patriei" se disimula In mod social-sovinist aprarea dreptului" burgheziei proprii" de a asupri coloniile
si de a jefui ri1e dependente din punct de vedere financiar nu putea s nu accentueze aceast5 neincredere cu
totul legitimd. Pe de alt parte, cu cit o tar este mai Ina-

poiat, cu atit sint mai pronuntate acolo mica productie

agricol, caracterul patriarhal si inertia, care confer5.inevitabil o mare forta de persisten0 celor mai inrklcinate prejudecali mic-burgheze, i anume prejudectile egoismului
national, ale nattrginirii nationale. Dat fiind ca aceste prejudec5.ti nu pot s5. dispar decit dup5. disparitia imperialismului i capitalismului In t5.rile inaintate i dup schimbarea radicald a Intregii baze a vietii economice in trile maoiate, disparitia acestor prejudecali nu poate fi decit un
proces foarte lent. De aici decurge pentru proletariatul comunist constient din toate trile datoria de a fi deosebit de
prudent si de atent fat4 de ramasitmle sentimentelor nationale in tarile si la popoarele care au fost asuprite timp In35 - Despre problema national

www.dacoromanica.ro

V.

54R

I. LENIN

delungat, cit rli datoria de a face anumite concesii In vederea unei mai rapide trilaiturri a nelncrederii kii a prejudecaltilor despre care am vorbit mai sus. Fa'r n'azuinta liber

consimtit a proletariatului i, dup5. el, a tuturor maselor

de oameni ai muncii din toate tgrile i apartinlnd tuturor
natiunilor din lumea intreag5. spre a1iant6 i unitate, victoria final asupra capitalismului este imposibi16.
Publical In iunie 1920

Be lipareete duplt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 81, pag. 122-128

www.dacoromanica.ro

647

111:1NIMIIM1

DIN ARTICOLUL:
CONDITIILE DE PRIMIRE IN INTERNATIONALA
COMUNISTA"

8. In problema coloniilor ci a nationalitgtilor asuprite

este necesarg o linie deosebit de precisg i de clarg a partidelor din tgrile a cgror burghezie posedg astfel de colonii
ci asuprerlte alte natiuni. Orice partid care dorecte sg. facg.

parte din InternEgionala a III-a este obligat sg. demacte

Mr crutare manoperele imperialitilor proprii" in colonii,
sg. sprijine nu ln vorbe, ci In fapt orice miccare de eliberare
In colonii, s ceall alungarea imperialitilor proprii din
aceste colonii, sg. cultive In inimile muncitorilor din tara
respectivg. o atitudine cu adevrat frgleascg. fatg. de populatia muncitoare din coloniii fat de nationalitgtile asuprite i sg. ducg in rindurile trupelor tgrii respective o agitatie sistematic lmpotriva orichrei asupriri a popoarelor coloniale.
Publicat In iulie 1920

35*

Se tipttregte dupti textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 31, pag. 184

www.dacoromanica.ro

54 8

CONGRESUL AL li-LEA
AL INTERNATIONALE! COMUNISTE223
19 JULIE 7 AUGUST 1920
DIN RAPORTUL
CU PRIVIRE LA SITUATIA INTERNATIONALI
SI SARCINILE FUNDAMENTALE
ALE INTERNATIONALEI COMUNISTE
19 JULIE"

TovarAi, in incheiere voi sublinia Inca un aspect al pro-

blemei. Tovarul prepdinte a spus aici c acest congres

merit sal fie denumit congres mondial. Cred c are dreptate, mai ales pentru c avem aici un num'ar destul de mare
de reprezentanti ai mic6rii revolutionare din tdrile coloniale, inapoiate. Acesta este doar un slab inceput, dar important este faptul ca. el a fost Mcut. La acest congres are
loc unirea proletarilor revolutionari din tarile capitaliste,
inaintate, cu masele revolutionare din rile unde nu existal
sau aproape ca. nu exista. proletariat, cu masele asuprite din tarile coloniale, din Orient. Depinde de noi sa
consoliddm aceastai unire i sint convins ea vom face acest
lucru. Imperialismul mondial va trebui sal se prabueascal
atunci cind asaltul revolutionar al muncitorilor exploatati

i asupriti dinuntrul fiecrei tan, biruind impotrivirea

elementelor mic-burgheze i influenta infimei pturi superioare a aristocratiei muncitoresti, se va uni cu asaltul revolutionar al sutelor de milioane de oameni care pin acum
s-au aflat in afara istoriei, fiind considerati doar ca un obiect
al ei.

Rzboiul imperialist a venit in ajutorul revolutiei;

burghezia a smuls soldati din colonii, din tarile inapoiate,

i-a smuls din starea de p6r6sire, pentru a-i face sa participe
la rzboiul imperialist. Burghezia englezal incerca s-i convingal pe soldatii din India ca tdranii hindu0 trebuie sa
apere Marea Britanie impotriva Germaniei, burghezia franceza incerca s' conving6 pe soldatii din coloniile franceze
Ca negrii trebuie sh" apere Franta. Burghezia i-a invatat
minuirea armelor. Acest meteug este foarte folositor i ar
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL II-LEA AL INTERNATIONALE! COMUNISTE

649

trebui sd. multumim burgheziei din toat inima pentru

acest lucru, sd-i multumim In numele tuturor muncitorilor
si tdranilor rusi si in special in numele lntregii Armate Rosii

ruse. Rdzboiul imperialist a atras popoarele dependente pe

Mgasul istoriei mondiale. i acum una dintre cele mai im
portante sarcini ale noastre este de a chibzui cum sd punem
piatra fundamentald a organizdrii miscdrii sovietice in
tdrile necapitaliste. Acolo pot exista Soviete ; ele nu vor fi
muncitoresti, ci Soviete tardnesti sau Soviete de oameni
ai muncii.
Va fi nevoie de multd muncd, vor fi inevitabile unele
greseli i vor fi intimpinate multe greutdti pe acest drum.
Principala sarcind a Congresului al II-lea este de a elabora

sau de a schita baze practice pentru ca activitatea in

rindurile a sute de milioane de oameni, care pind acum era

dusd in mod neorganizat, sd fie dusd in mod organizat, strins
unit, sistematic.
Dupd un an si ceva cit a trecut de la primul Congres al
Internationalei Comuniste, ne prezentdm acum ca invingdtori fat de Internatdonala a II-a ; ideile sovietice sint acum

rdspindite nu numai In rindurile muncitorilor din tarile

civilizate, sint intelese i cunoscute nu numai de ei ; muncitorii din toate tdrile rid de desteptii printre care nu sint
putini la numdr cei ce se intituleazd socialisti si care rationeazd Intr-un mod savant sau aproape savant despre sistemul" sovietic, cum le place sd. se exprime germanilor cu
spiritul lor de sistematizare, sau despre ideea" sovieticd,
cum se exprimd adeptli socialismului de ghildh" din Anglia ; aceste rationamente despre sistemul" sovietic si despre ideea" sovieticd aruncd. adesea praf In ochii muncitorilor si le Impuiazd capul. Dar muncitorii mdturd acest gunoi
pedant si pun mina pe arma pe care le-a dat-o Sovietele.
Rolul i importanta Sovietelor sint intelese acum i in
tdrile din Orient.
S-au pus bazele miscrii sovietice in intregul Orient, in
intreaga Asie, printre toate popoarele coloniale.
Teza potrivit cdreia cel exploatat trebuie sd se ridice Impotriva exploatatorului si sd-si creeze Soviete nu este prea
complicatd. Dupd experienta noastrd, dupd doi ani i jumdtate de existentA a Republicii sovietice In Rusia, dupd
primul Congres al Interna0onalei a III-a, aceastd tezd dewww.dacoromanica.ro

550

V.

I. LENIN

vine accesibila maselor de sute de milioane de oameni din

intreaga lume asupritd de exploatatori; i daca acum, in
Rusia, sintem adeseori nevoiti s. facem compromisuri,
s. asteptam vremuri mai bune, intrucit sintem mai slabi
decit imperia1itii internationali, stim c populatia de un
miliard i un sfert este masa ale carei interese le aparam.
Deocamdata ne mai stau In cale piedicile, prejudecalile,
ignoranta, care cu fiecare ceas ce trece devine de domeniul
trecutului; dar noi, Intr-o masura tot mai mare, reprezentam si aparam in mod efectiv pe acesti 70% din populatia
globului, aceasta masa de oameni care muncesc i sint exploatati. Putem spune cu mindrie: la primul congres noi
n-am fost, in fond, decit niste propagandisti, n-am facut
decit sa lansam pentru proletariatul din intreaga lume

ideile principale, n-am facut decit s. lansam un apel la

lupta, n-am facut decit sa. intrebam: care shit oamenii in

stare sa paseasca pe aceasta cale? Acum, pretutindeni avem

un proletariat inaintat. Pretutindeni exista o armata prole-

tara, desi uneori prost organizata, necesitind o reorganizare, i dac5. tovarasii nostri din toate tarile ne vor ajuta
acum s organizam o armata unica, nici un fel de lipsuri
nu ne vor impiedica sa infaptuim opera noastra. Aceasta
opera este revolutia proletara mondial, crearea unei Re-

publici sovietice mondiale. (A plauze prelungit e).

www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL II-LEA AL INTERNATIONALEI COMUNISTE

661

RAPORTUL COMISIEI PENTRU PROBLEMA NATIONALA

$1 PROBLEMA COLOMALA.
26 IULIE224

Tovara'i, ma voi margini doar la o scurta introducere,

dupg care tov.Maring, care a fost secretarul comisiei noastre,

va va prezenta un raport amanuntit despre modifid.rile pe

care le-am introdus in teze. Dupg el va lua cuvintul tov.
Roy, care a formulat tezele suplimentare. Comisia noastra
a adoptat in unanimitate atit tezele initiale, cu modificarile
respective, cit i pe cele suplimentare. Am reuit astfel sa
ajungem la o unanimitate cleplina in toate problemele importante. Voi face acum citeva scurte observatii.
In primul rind, care este ideea cea mai importanta,ideea
esentiala a tezelor noastre?. Deosebirea dintre popoarele
asuprite i popoarele asupritoare. Noi subliniem aceasta
deosebire, contrar Internationalei a II-a i democratiei burgheze. In epoca imperialismului este deosebit de important
pentru proletariat i pentru Internationala Comunista sa
constate faptele economice concrete i sa porneasca, la rezolvarea tuturor problemelor coloniale i nationale, nu de la
teze abstracte, ci de la fenomenele realitatii concrete.
Trasatura caracteristica a imperialismului consta, dupa
cum vedem, in aceea ca intreaga lume se imparte, in momentul de fatal, intr-un mare nun:Car de popoare asuprite i
un numar infim de popoare asupritoare, care dispun de bogatii imense i de o puternica forta armata. Coviritoarea
majoritate a populatiei, in numar de peste un miliard de
oameni, dupa toate probabilitatile un miliard i un sfert,
daca consideram cal intreaga populatie a globului este de un
miliard i trei sferturi, adica aproximativ 70% din populatia
globului, o formeaza popoarele asuprite, care fie ca grit in
situatie de dependenta coloniala directa, fie ea sint state
www.dacoromanica.ro

652

V.

I. LENIN

semicoloniale ca, de pilda, Persia, Turcia, China, fie ca,

fiind invinse de armata unei mari puteri imperialiste, sint,
potrivit tratatului de pace, intr-o foarte mare masura dependente de aceasta putere. Aceasta idee a deosebirii, a impartdrii popoarelor in asupritoare i asuprite strabate toate tezele, nu numai primele, care au aparut sub semnatura mea
i au fost tiparite mai inainte, dar i tezele tov. Roy. Acestea

din urma sint scrise mai ales din punctul de vedere al situatiei Indiei i a celorlalte mari popoare din Asia asuprite
de Anglia, i in aceasta consta marea insemnatate pe care
o prezinta ele pentru noi.
A doua idee conducatoare a tezelor noastre consta in
aceea c in actuala situatie internationala, dupa razboiul
imperialist, relatiile dintre popoare, Intregul sistem mondial
al statelor este determinat de lupta unui mic grup de natiuni
imperialiste impotriva micarii sovietice i a statelor sovie-

tice, in fruntea carora se afla Rusia Sovietica. Daca vom

pierde din vedere acest lucru, nu vom putea pune in mod
just nici o problema nationala sau coloniala, chiar daca ar
fi vorba despre cel mai indepartat colt al lumii. Numai pornind de la acest punct de vedere, partidele comuniste, atit
din -Wile civilizate eft i din -Wile inapoiate, pot pune i
rezolva in mod just problemele politice.
In al treilea rind, a vrea sa subliniez in mod special

problema micariiburghezo-democratice In ri1e Inapoiate.

Tocmai aceasta problema a determinat unele divergeate. Am
discutat daca este principial i teoreticete just sa declaram
ca Internationala Comunista i partidele comuniste trebuie

sa sprijine micarea burghezo-democratica din tarile inapoiate, sau nu; ca urmare a acestei discutii, am ajuns la
hotarirea unanima ca in loc de micare burghezo-democratica" sa se spuna micare national-revolutionara. Nu incape nici cea mai mica indoiala ca orice micare nationala
nu poate fi cleat o micare burghezo-democratica, deoarece
principala masa a populatiei din -Wile inapoiate o formeaza
taranimea, care este un reprezentant al relatiilor burghezocapitaliste. Ar fi o utopie s. credem. ea partidele proletare,
daca in genere ele pot lua natere in aceste tari, vor putea,
fara a avea anumite relatii cu micarea taraneasca, fail a o
sprijini In mod efectiv, s aplice tactica comunista i s
duca o politica comunista in aceste taxi inapoiate. Aici s-au
www.dacoromanica.ro

GONGRESUL AL II-LEA AL INTERNATIONALEI COMUNISTE

653

fdcut insd obiectii ea, daca vom vorbi despre miscarea burghezo-democratica, se va sterge orice deosebire intro miscarea reformista i cea revolutionard. Or, in ultima vreme, in
Varile inapoiate Si coloniale aceasta deosebire se manifesta
cit se poate de limpede, caci burghezia imperialista depune
toate eforturile pentru a dezvolta miscarea reformista si in
rindurile popoarelor asuprite. Intre burghezia din tarile exploatatoare si cea din tarile coloniale s-a produs o anumita
apropiere, astfel ea foarte adesea poate chiar in majoritatea cazurilor burghezia din tarile asuprite, desi sprijina
miscarile nationale, lupta in acelasi timp, in Intelegere cu
burghezia imperialista, adica impreuna cu ea, impotriva tuturor miscarilor revolutionare i Impotriva claselor revolutdonare. In comisie acest lucru a fost demonstrat in mod incontestabil, i noi am socotit c singurul lucru just este sh
luam in considerare aceasta deosebire i, aproape pretutindeni, sa inlocuim expresia burghezo-democraticg." cu expresia national-revolutdonara". Sensul acestei inlocuiri este
cA noi, comunistii, trebuie sa sprijinim si vom sprijini miscarile burgheze de eliberare din tarile coloniale numai

atunci cind aceste miscdri sint Intr-adevar revolutionare,

cind reprezentantii lor nu ne vor impiedica s. educam si sa
organizam in spirit revolutionar taranimea si masele largi

ale celor exploatati. Daca insa nu exist nici aceste conditdi,

atunci comunistii din aceste tari trebuie sa lupte impotriva
burgheziei reformiste, din care fac parte si eroii Internationalei a II-a. In tarile coloniale exista partide reformiste, si

uneori reprezentantii lor ii zic social-democrati si socia-

Esti. Deosebirea mentionata este Mena'. acum In toate tezele

si cred ea, datorita acestui lucru, punctul nostru de vedere

este formulat acum mult mai precis.

As mai vrea s fac o observatie In leghtura cu Sovietele thranesti. Munca practica a comunistilor rusi in coloniile care au apartinut inainte tarismului, in tarile Inapoiate ca Turkestanul etc., a pus in fata noastr problema
modului in care trebuie si aplicam tactica comunista i sa
ducem politica comunista in conditiile precapitaliste, caci
o trasatura caracteristica extrem de importanta a acestor
ni consta in faptul c acolo doming. Inca' relatii precapitaliste, si de aceea nici nu poate fi vorba despre o miscare
pur proletard. In aceste -tari aproape nu exista proletariat
www.dacoromanica.ro

554

V.

I. LENIN

industrial. Cu toate acestea, si acolo ne-am asumat i trebuie sa ne asumaim rolul conducator. Munca noastra ne-a
aratat c in aceste OH avem de biruit greutati uriase, dar
rezultatele practice ale muncii noastre au aratat de asemenea Ca, in pofida acestor greutAti, se poate trezi in rindurile maselor nazuinta spre o gindire politica de sine statatoare si spre o activitate politica de sine statAtoare i acolo
unde aproape nu exista proletariat. Aceasta munca a fost
mai grea pentru noi decit pentru tovarasii din -Wile din
apusul Europei, deoarece proletariatul din Rusia este supraincArcat cu munca de stat. Este lesne de Inteles ca tranii, care se afla intr-o dependenta semifeudala, pot foarte
bine sa-si insuseasca ideea organizarii sovietice si s-o traduca in fapt. Este de asemenea clar c masele, care sint
asuprite, exploatate nu numai de capitalul comercial, dar
si de feudali si de statul organizat pe baze feudale, pot folosi aceasta armA, acest mod de organizare si in condi-Vile lor. Ideea organizarii sovietice e simpla i poate fi
aplicata nu numai la relatiile proletare, dar si la relatiile

Vardnesti feudale si semifeudale. Deocamdata nu avem Inca

prea mult experienta in acest domeniu, dar discutiile care
au avut loc in comisie si la care au participat citiva reprezentanti ai tarilor coloniale ne-au dovedit in mod cu totul
incontestabil ca in tezele Internationalei Comuniste trebuie
sa se arate ca Sovietele Varanesti, Sovietele de exploatati,
constituie un mijloc valabil nu numai pentru tarile capitaliste, ci i pentru trile in care exista relatii precapitaliste, si c datoria absoluta a partidelor comuniste si a elementelor care sint gata sd infiiirteze partide comuniste este
propagarea ideii Sovietelor taranesti, a Sovietelor de oameni ai muncii pretutindeni, si in tarile inapoiate, si In colonii; i acolo unde conditiile permit acest lucru, ele trebuie & incerce de indata sa. creeze Soviete ale poporului
muncitor.
Aici se deschide in NO. noastra un domeniu foarte interesant si foarte important al muncii practice. Deocamdata experienta noastra comuna In aceasta privinta nu este

prea mare, dar incetul cu incetul vom acumula tot mai

multe materiale. Nu incape discutie ca proletariatul din

tarile inaintate poate si trebuie sa ajute masele muncitoare

inapoiate si c dezvoltarea tarilor inapoiate va putea iesi
www.dacoromanica.ro

CONGRESUL AL II-LEA AL INTERNATIONALEI COMUNISTE

555

din stadiul ei actual atunci cind proletariatul victorios din

republicile sovietice va intinde mina acestor mase i le
va putea sprijini.
In comisie au avut loc discutii destul de vii in jurul
acestei probleme nu numai in legatura cu tezele semnate
de mine, dar intr-o masura si mai mare in legaturd cu tezele toy. Roy, pe care el le va sustine aici si la care au
fost adoptate in unanimitate citeva amendamente.

Problema s-a pus in modul urmator: putem noi oare

considera justa afirmatia c. stadiul capitalist de dezvol-

tare a economiei nationale este inevitabil pentru popoarele

inapoiate care se elibereaza acum i in rindul carora se
observa acum, dupa razboi, o miscare pe calea progresului? La aceasta problema noi am dat un raspuns negativ.
Dach proletariatul revolutionar victorios va duce in rindurile acestor popoare o propaganda sistematica, iar guvernele sovietice vor veni in ajutorul lor cu toate mijloacele
de care dispun, atunci este .gresit s presupunem ca stadiul capitalist de dezvoltare este inevitabil pentru popoarele
inapoiate. In toate coloniile i rile inapoiate trebuie nu

numai s. formdm cadre de sine statatoare de luptatori,

organizatii de partid, trebuie nu numai s desfasuram

neintlrziat o propaganda In favoarea organizarii Sovietelor taranesti c i sa cautam s le adaptam la conditiile precapitaliste, dar Internationala Comunista trebuie sa elaboreze i s fundamenteze din pullet de vedere teoretic teza
potrivit careia, cu ajutorul proletariatului din tarile Inaintate, tarile inapoiate pot trece la orinduirea sovietica si, trecind prin anumite trepte de dezvoltare, pot pasi la comunism fara sa treaca prin stadiul capitalist de dezvoltare.
Nu se poate indica dinainte ce mijloace sint necesare in

acest scop. Experienta practica ni le va sugera. Dar s-a

stabilit in mod precis cd ideea Sovietelor este apropiata

tuturor maselor muncitoare ale popoarelor celor mai indepartate, ca aceste organizatii, Sovietele, trebuie adaptate
la conditiile orinduirii sociale precapitaliste i c. activitatea partidelor comuniste in aceasta directie trebuie s. inceapa imediat in intreaga lume.
As mai vrea sa relev importanta activitatii revolutionare a partidelor comuniste nu numai in propria lor tara,
ci si in tarile coloniale, i Indeosebi In rindurile trupelor
www.dacoromanica.ro

556

V.

I. LENIN

care sint folosite de nartiunile exploatatoare pentru a tine

in subordine popoarele din coloniile lor.
Toy. Quelch, din Partidul socialist britanic, a vorbit
despre acest lucru in comisia noastrA. El a spus c muncitorul englez de rind ar considera drept o trAdare sA dea
ajutor popoarelor inrobite in rAscoalele lor impotriva dominatiei engleze. Este adevarat cA aristocratia muncitoreascA
din Anglia si America, care este jingoist i ovinA, prezintA cea mai mare primejdie pentru socialism si cel mai
puternic sprijin al Internationalei a II-a si cA aici avem
de-a face cu cea mai mare tradare din partea conducAtorilor i muncitorilor care fac parte din aceast Internationala burghez. i in Internationala a II-a s-a discutat problema colonial. i in Manifestul de la Basel se vorbea
absolut limpede despre acest lucru. Partidele din Internationala a II-a au fAgAduit s actioneze in mod revolutionar, dar vedem cA partidele din Internationala a II-a, si
presupun CA i majoritatea partidelor care au iesit din
Internationala a II-a si care vor sA adere la Internationala
a III-a, nu desfAsoard o adevaratA activitate revolutionarA
si nu acordA ajutor popoarelor exploatate i dependente in
rdscoalele lor impotriva natiunilor asupritoare. Trebuie sA
declarAm acest lucru in auzul intregii lumi; el nu poate fi
dezmintit. Vom vedea dacA se va face o incercare de a-1
dezminti.
Toate aceste considerente au stat la baza rezolutiilor

noastre, care, fArg. indoialA, sint prea lungi, dar cred cA ele
vor fi totusi folositoare si vor contribui la dezvoltarea si la

organizarea unei activitAti cu adevArat revolutionare in

problema nationald i problema coloniald, ceea ce constituie, de altfel, principala noastrai sarcind.
Publieca in intregime pentru prima
oara in 1921 in volumul:
Congresul al II-lea
al Internationalei Comuniste.
Dare de seama stenografica".
Td. Inlernafionala Comunista",

Se tiparesle dupa textul

Operelor liii V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 31, pag. 207-209, 215-220

Pefrogi ad

www.dacoromanica.ro

557

AL VIII-LEA CONGRES GENERAL

AL SOVIETELOR DIN RUSIA225
22-29 DECEMBRIE 1920

DIN RAPORTUL CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA

CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI
22 DECEMBRIE"

Trebuie sa mai mentionez, tovarksi, ca in Orient politica

noastra a repurtat in acest an mari succese. Trebuie s salutam formarea si consolidarea republicilor sovietice Buhard, Azerbaigeana si ArmeanA, care nu numai ca si-au restabilit deplina independenta, dar in care muncitorii i taranii au luat puterea in miinile lor. Aceste republici constituie
o dovada si o confirmare a faptului ea' ideile i principiile
Puterii sovietice sint accesibile Si imediat realizabile nu numai in tarile dezvoltate din punct de vedere industrial, nu
numai n cele care au un sprijin social ca proletariatul, ci
in cele care au o bazd ca taranimea. Ideea sovietelor trdnesti a Invins. Puterea iii miinile taranilor este asigurat;
in miinile lor se Oa pamintul, mijloacele de productie. Relatiile de prietenie dintre republicile sovietice tdranesti si Republica socialista rusti sint consfintite prin rezultatele practice ale politicii noastre.

Putem saluta de asemenea apropiata semnare a tratatului cu Persia, cu care sint asigurate relatii de prietenie
datorit comunitatii de interese fundamentale ale tuturor
popoarelor care sufera de pe urma jugului imperialismului.
Trebuie s remarcam de asemenea c5. relatiile noastre de
prietenie cu Afganistanul si, mai ales, cu Turcia se normalizeaza si se consolideaza din ce in ce mai mult. In ceea ce
priveste Turcia, statele Antantei au facut totul ca s fie imposibile relatii cit de cit normale intre Turcia i tarile din
Europa de apus. Aceasta imprejurare
cu toata opozitia gi
intrigile burgheziei, cu toate ca in jurul Rusiei se mentin
inch tari burgheze
asigura, datorit consolidarii Puterii
sovietice, din cc in ce mai mult intarirea aliantei si a relawww.dacoromanica.ro

558

V.

I. LENIN

tiilor de prietenie dintre Rusia i natiunile asuprite din

Orient, cdci principalul factor in intreaga politica este violenta exercitatd de imperialism fatd. de popoarele care n-au
avut norocul sd se enumere printre invingdtori, iar aceasta
politica mondiald a imperialismului determina apropierea,
alianta i prietenia dintre toate popoarele asuprite. Iar succesul obtinut de noi, in aceasta directie, si In Apus in ceea
ce priveste statele mai europenizate dovedeste c bazele actuale ale politicii noastre externe sint juste si c Imbundtatirea situaldei noastre internationale std pe o temelie trainicd. Sintem incredintati ca, continuind politica noastra. de
pace, facind concesii (pe care trebuie sa' le facem pentru a
evita rdzboiul), in pofida tuturor intrigilor si planurilor imperialistilor, care, desigur, vor cauta intotdeauna s. bage
zizanie intre noi i alte state, in pofida tuturor acestor lu-

cruri, linia fundamentala a politicii noastre

i interesele
principale care decurg din insasi esenta politicii imperialiste
se vor dovedi mai tan i vor determina legdturi din ce in ce
mai strinse intre R.S.F.S.R. i statele vecine din jurul ei, al
cdror numr creste.

Raportul cu privire la activitalea

Consiliului Comisarilor Poporului

a lost publicat pentru Innia oara

In 1921 in volumul:
AI V III-lea Congres general al

Se tipareVe dupa textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,

vol. 31, pag. 459-460

Sovietelor din Rusia.

Dare de seanui stenogratica"

www.dacoromanica.ro

559

TELEGRAMA CATRE CONSILIU1 MILITAR

REVOLUTIONAR AL ARMATEI A XI-A

O copie Consiliului militar revolutionar al frontului

caucazian

O copie Comitetului revolutionar al Gruziei

O copie pentru tov. Ordjonikidze

Avind in vedere c. unitAi ale armatei a unsprezecea se

afl pe teritoriul Gruziei, v. atrag atentia c. trebuie s.

stabiliti un contact deplin cu Comitetul revolutionar al
Gruziei i s v conformati cu strict* directivelor lui;

sg. nu luati, Mr aprobarea lui, nici un fel de ma'suri care

ar putea s lezeze interesele populatiei locale; sd Va purtati
cu deosebit respect fat de organele suverane ale Gruziei;
s. dati dovadd de o deosebit5. atentie i prudental in relatiile cu populatia gruzinA. Dati imediat o directiva cores-

punatoare tuturor institutiilor armatei, inclusiv Sectiei

speciale. Trageti la raspundere pe toti cei ce calcA aceasta

directiva. Comunicati-mi fiecare caz de incdlcare sau chiar
de mici frictiuni i neintelegeri cu populatia localg.
Presedintele Consiliului ap5r6rii, Lenin
Scrisd la 10 martie .1921
Pravda Gruzii" nr. 13
din 17 marlie 1921

Se lipdre.ge dupa textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 35, pag. 408

www.dacoromanica.ro

660

MBE TOVARASII COMUNIM DIN AZERBAIGEAN,

GRUZIA, ARMENIA, DAGIIESTAN
$1 REPUBLICA GORSKAIA

Salutind calduros Republicile sovietice din Caucaz, imi

permit sa-mi exprim speranta ea alianta lor strinsd va crea
un model de pace nationald, nemaivazutd in timpul burgheziei i imposibild in regimul burghez.
Dar oricit de importanta este pacea nationala intre muncitorii i taranii nationaliatilor din Caucaz, incomparabil
mai important este de a mentine si de a dezvolta Puterea
sovietica, ca trecere spre socialism. Este o sarcina grea, dar
in totul realizabil. Pentru a o putea indeplini cu succes,
este cit se poate de important ca comunistii din Transcaucazia si Inteleaga ceea ce este specific in situatia lor, in situatia republicilor lor, ceea ce o deosebeste de situatia si de
conditlile din R.S.F.S.R., sa inteleag5 c5 nu trebuie s5 copieze tactica noastra, ci s-o modifice cu chibzuinta potrivit
conditiilor concrete deosebite.
Republica sovietica din Rusia n-a primit de nic5ieri vreun

sprijin politic si militar. Dimpotrivd, ea a luptat ani de-a

rindul impotriva invaziilor militare ale Antantei i impotriva

blocadei instituite de aceasta.

Republicile sovietice din Caucaz au avut un sprijin politic i, intr-o mica masura, si un sprijin militar din partea

R.S.F.S.R. In aceasta consta deosebirea fundamental.

In al doilea rind: acum n-avem de ce sa ne temem de o

invazie din partea Antantei sau ca ea sd dea un sprijin militar albgardistilor gruzini, azerbaidjani, armeni, daghestani si gorti. Antanta s-a fript" in Rusia, i acest lucru o

va sili, probabil, sd fie citva timp mai prudenta.

In al treilea rind: republicile din Caucaz sint OH care
au un caracter tardnesc si mai pronuntat decit Rusia.
www.dacoromanica.ro

CATRE TOVARASII COMUNISTI DIN AZERBAIGEAN. GRUZIA

561

In al patrulea rind: din punct de vedere economic, Rusia

a fost i ramine, Intr-o mdsurg. considerabilal, izolata de
tdrile capitaliste inaintate ; Caucazul poate sA stabileascA

mai repede si mai usor o convietuire" i un schimb de

mrfuri cu 0 ccidentul capitalist.
N-am enumerat toate deosebirile. Dar si deosebirile artate sint suficiente pentru a face sd se inteleagd necesitatea

unei alte tactici.

Mai mult ingaduintA, mai mult prudent, mai mult

concesivitate fata de mica burghezie, fat de intelectuali oi,
mai ales, fat de tdrAnime. Folositi economiceste pe toate
calk, cit mai intens, eft mai rapid Occidentul capitalist printr-o politica' de concesiuni i printr-un schimb de mrfuri
cu el. Petrol, mangan, Carbune (minele din Tkvarceli), cupru -- iata' o enumerare nici pe departe complet a uriaselor bogatii ale subsolului vostru. Exist toate posibilitAtile

pentru o largA desfsurare a politicii de concesiuni si a

schimbului de mArfuri cu strainAtatea.
Trebuie fcut acest lucru pe o scard intins, cu fermitate,

cu pricepere, cu prudentA, folosindu-1 din toate punc-

tele de vedere pentru a ImbunAtAti situatia muncitorilor oi

taranilor i pentru a-i atrage pe intelectuali la constructia
economiei. Folosind schimbul de mArfuri cu Italia, America
ci alte tAri, strAduiti-vA din rAsputeri s dezvoltati fortele
de productie din acest tinut bogat cArbunele alb, irigatlile. Irigatiile sint deosebit de importante pentru a ridica
cu orice pret agricultura i cresterea vitelor.
0 trecere mai inceatA, mai prudent, mai sistematicd la
socialism
iat ce este posibil i necesar pentru republicile din Caucaz spre deosebire de R.S.F.S.R. IatA ce trebuie
sA intelegeti si sA stiti s infdptuild spre deosebire de tactica
noastrd.
Noi ne-am strAduit sd facem prima bresil In capitalismul
mondial. Bresa este McutA. Am reusit sA ne apArAm cu succes intr-un rzboi greu, inveisunat, supraomenesc, chinuitor
oi crincen impotriva albilor, socialistilor-revolutionari oi
mensevicilor, sprijiniti de intreaga Antant, de blocada insti-

tuit de ea, de ajutorul ei militar.

Voi, tovarAsi comunisti din Caucaz, nu trebuie sA face-ti

o bres6; trebuie sa stiti s creati ceva nou, procedind cu mai
mult prudentA si in mod mai sistematic, folosind situatia
36

www.dacoromanica.ro

562

V.

I. LENIN

internationalA din 1921, care vA este favorabil. In 1921 atit

Europa cit si intreaga lume nu mai sint ceea ce erau In 1917
si 1918.
Nu copiati tactica noastrA, ci cercetati in mod independent cauzele caracterului ei specific, conditiile si rezultatele
ei, i aplicati la voi nu litera, ci spiritul, sensul, invalAmintele experientei anilor 1.917-1921. CAutati sA vA creati de la
bun Inceput un sprijin economic printr-un schimb de mArfuri
cu tArile capitaliste si nu fiti zgirciti: lAsati-le sA obtinA minereuri extrem de pretioase in cantitAti de zeci de milioane.
CAutati s. imbunAtAtiti de la bun inceput situatia 1,Aranilor si s Incepeti mari lucrAri de electrificare si de irigatie.
Irigaiile sint mai necesare decit orice, si ele vor schimba cel
mai mult infalisarea tinutului vostru, ii vor face sd renascA,

vor inmorminta trecutul si vor consolida trecerea la so-

cialism.
Rog s-mi fie iertati forma neglijent a scrisorii, pe care
am fost nevoit s-o scriu in grabA ca s-o pot trimite cu tov.
Measnikov. Inca o data adresez cele mai calde salutAri si
urAri muncitorilor si tAranilor din Republicile sovietice din
Caucaz.
N . Lenin

Moscova, 14 aprilie 1921

"Prarda Gruzii" nr. 55
din 8 mai 1921

Se tipttre0e duptt textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-u,
vol. 32, paq. 295-297

www.dacoromanica.ro

563

CONGRESUL AL III-LEA
AL INTERNATIONALEI COMUNISTE226
22 IUNIE
12 JULIE 1921

DIN TEZELE RAPORTULUI ASUPRA TACTICII P. C.

DIN RUSIA , PREZENTAT LA CONGRESUL AL IILLEA
AL INTERNATIONALEI COMUNISTE
(PROLECT INITIAL)"

2. RAPORTUL DE FORTE DINTRE CLASE

PE PLAN INTERNATIONAL

Pe baza acestei stari de lucruri, raportul de forte dintre

clase pe plan international s-a stabilit in felul urmAtor:

Burghezia internationala, neavind posibilitatea sg. clued

un rAzboi fatis Impotriva Rusiei Sovietice, rAmine in expectativA i pindeste momentul cind imprejurrile Ii vor
permite s reinceap acest rAzboi.
Proletariatul din tarile capitaliste inaintate si-a format
deja pretutindeni avangarda lui, partidele cornuniste, care
cresc, pAsind ferm spre cucerirea majoritatii proletariatului
In fiecare Ora, nimicind influenta vechilor birocrati tradeunionisti si a virfurilor clasei muncitoare din America si
Europa, virfuri pervertite de privilegiile imperialiste.
Democratia mic-burghezA din tarile capitaliste, a cArei
parte progresist este reprezentat de Internationala a II-a
si de Internationala a II-a1/2, constituie in momentul de
fatA sprijinul principal al capitalismului, intrucit sub influenta ei rAmine majoritatea sau o considerabilA parte a
muncitorilor si a functionarilor din industrie i comert, care
se tern ea In cazul unei revolutii lsi vor pierde relativa lor
bundstare mic-burghez, creat de privilegiile imperialismului. Dar criza economica crescindA InrAutAteste pretutindeni situatia maselor largi, i aceastA imprejurare, paralel cu inevitabilitatea tot mai evident a unor noi rdzboaie
imperialiste atita vreme cit se mentine capitalismul, face
ca sprijinul sus-pomenit s. devinA tot mai subred.
Masele muncitoare din tarile coloniale i semicoloniale,
care constituie imensa majoritate a populatiei globului, au
fost trezite la viata politich fried de la Inceputul secolului al
36k

www.dacoromanica.ro

664

V.

I. LENIN

XX-lea, in special de revolutiile din Rusia, Turcia, Persia i

China. Rzboiul imperialist din 1914-1918 i Puterea sovietica din Rusia transforma definitiv aceste mase 1ntr-un

factor activ al politicii mondiale i al distrugerii pe cale

revolutionara a imperialismului, dei mica burghezie culta
din Europa i din America, inclusiv conductitorii Interngionalei a II-a i ai Internationalei a II-R1/2, continua cu Inca-

patlnare sa nu vada acest lucru. In fruntea acestor tari se

afla India britanica, i aici revolutia se coace cu atlt mai
repede cu cit aici, pe de o parte, devine mai numeros prole-

tariatul industrial i cel feroviar, iar pe de alta parte cu

clt devine mai bestiala teroarea dezlantuita de englezi, care

recurg tot mai des la asasinate In masa (Amritsar) 227, la

biciuirea In public etc.

Moscova, Kremlin, 1.3.VI.1921.

www.dacoromanica.ro

N. Lenin

66 5

DIN RAPORTUL
ASUPRA TACTICII P. C. DIN RUSIA.
5 IIJLIE"
De asemenea a vrea s subliniez aici InsemnAtatea miscilrii din colonii. In aceast g. privint constatdm c6 in toate

partidele vechi, In toate partidele muncitoresti burgheze

si mic-burgheze ale Internationalei a II-a si ale Internatio-

nalei a II-a 1/2, exist rmsite ale vechilor conceptii sentimentale: vedeti dv., ele au toat simpatia pentru popoarele
coloniale i semicoloniale asuprite. Miscarea din trile coloniale mai este Inca considerat o miscare nationald neinsemnat i absolut pasnic. Dar nu este asa. De la inceputul secolului al XX-lea s-au produs mari schimb'ari in aceastd
privint, i anume: milioane i sute de milioane de oameni
de fapt imensa majoritate a populatiei globului p6mintesc
actioneazd acum ca factori revolutionari activi de
sine sttitgori. i este absolut clar ea', in viitoarele btlii

hotaritoare ale revolutiei mondiale, miscarea majorittii

populatiei globului, urmgrind la inceput eliberarea national, se va intoarce impotriva capitalismului i imperialismului i va juca, poate, un rol revolutionar mult mai important decit ne asteptam. Este important sa subliniem c
noi, in Internwtionala noastr, am pdsit pentru prima oar
la preg6tirea acestei lupte. Fireste, in acest imens domeniu

sint mult mai multe greutdti, dar, In orice caz, miscarea

merge lnainte, i masele celor ce muncesc, tranii din t'arile

coloniale, cu toate c6 acum slut Inca inapoiati, vor juca un

rol revolutionar foarte lnsemnat in fazele urmAtoare ale

revolutiei mondiale. (E xclam a
apr ob at iv e).
Tezele raportului asupra tacticii
P.C. din Rusia prezentat la Congresul al III-lea al Internalionalei
Comuniste" au lost publicate in in/regime pentru prima oara in 1921,
in brosura separata, iar cuvintarile
raportu/
in 1922, in car lea
Cel de-al treilea Congres mondial
a/ Internationalei Comuniste. Dare
de searna stenograf ica".
Petrograd

Se publica dupa textul

Operelor /ui V.I. Lenin, ed. a 1.-a,
vol. 32, pag. 130-131, 457-458

www.dacoromanica.ro

566

PROIECT DE PROPUNERE CU PRIVIRE LA

CONSTITUIREA FEDERATIEI REPUBLICILOR
TRANSCAUCAZIENE228

28/Xl.
1) SA' se considere c Feder4ia republicilor transcaucaziene este absolut justa din punct de vedere principial si
trebuie neaparat constituit, dar ea este Inca prematura sub
aspectul infaptuirii practice imediate, cu alte cuvintenecesita o anumita perioada de timp pentru a fi discutata, popularizata i infaptuita de jos prin intermediul Sovietelor;
2) sa se propuna Comitetelor Centrale din Gruzia, Armenia i Azerbaigean (prin Biroul caucazian) s. puna mai

pe larg in disculda partidului iamaselor de munci-

tori i a rani problema federaidei, sa desfaware o

propaganda energica In favoarea ei i sa supund aceasta
problema spre aprobare congreselor Sovietelor din fiecare
republica; in cazul cind intimpina o opozitie serioasa, sa
se raporteze precis qi la timp Biroului Politic al C.C. al
P.C. din Rusia.
Lenin
Publicat, partial, pentru prima oard
in 1923, In cartea Congresul
al doisprezecelea al Partidului
Comunist (bolsevic) din Rusia.
Dare de seama stenografice.
Moscova, editura

Se tipareste duptl textul

Operelor lui V.I Lenin, ed. a 4-a,
vol. 33, pag. 103

Krasnaia Nov"

www.dacoromanica.ro

51;7

LA A ZECEA ANIVERSARE A PRAVDEI"

S-au implinit zece ani de la fondarea Pravdei", coti-

dianul bolsevic legal

legal dupd legile tariste.

Dar

Inaintea acestui deceniu se mai Intinde Inca aproape un

deceniu: noua ani (1903-1912), socotind de la aparitia bolsevismului, iar daca numaram anii de la fondarea vechii

Iskre" (1900), pe de-a-ntregul bolsevice prin orientarea

ei, sint treisprezece ani (1900-1912).

A zecea aniversare a unui cotidian bolsevic scos in

Rusia... Doar zece ani s-au scurs de-atunci! Dar prin continutul luptei si al miscArii, acesti zece ani fac cit o suta.
Rapiditatea dezvoltarii sociale din ultimii cinci ani este pur
i simplu supranaturala, dacA e sa aplicarn vechiul etalon,
etalonul filistinilor europeni de genul eroilor Internationalei a II-a i ai Internationalei a II-a1/2, acesti filistini civilizati care sint obisnuiti s considere natural" faptul c sute
de milioane de oameni (peste un miliard, ca s fim precisi)
din colonii, din tarile semidependente si cu des6vIrsire srace consimteau s5 fie tratati ca niste indieni sau ca niste
chinezi, s rabde nemaipomenita exploatare, i jaful direct,
si foamea, i actele de violent, i batjocura,
toate
acestea pentru ca oamenii civilizati" sd poat rezolva in

mod liber", democratic", parlamentar" problema daca

pot sa Imparta in mod pasnic prada sau sa extermine Inca

vreo zece milioane de oameni pentru impartirea prAzii imperialiste, ieri Intre Germania si Anglia, miine Intre Japo-

nia si America (cu participarea Intr-un fel sau altul a

Frantei si a Angliei).
Principala cauza a acestei uriase accelerAri a dezvoltarii mondiale o constituie atragerea In fagasul ei a noi sute
www.dacoromanica.ro

668

V.

I. LENIN

sute de milioane de oameni. Vechea Europa burgheza

imperialista, care se obisnuise sa se considere buricul pamintului, a putrezit i s-a spart ca un abces purulent in
cursul primului macel imperialist. Oricit s-ar vaicari din
aceasta pricina Spenglerii i told mic-burghezii culti in stare
sa se entuziasmeze (sau cel putin s se ocupe) de el, acest
declin al vechii Europe constituie doar un episod ln istoria prabusirii burgheziei mondiale, care s-a ghiftuit de pe
urma jafului imperialist -0 a asupririi majoritatii populatiei
de pe glob.
Aceasta majoritate s-a trezit acum i s-a pus In miscare,
neputind fi stavilit nici de cele mai puternice" state.
Zadarnice shit stradaniile lor! Actualii Invingatori" din
primul macel imperialist nu sint ln stare sa invinga. nici
macar intim de mica Irlanda, nu sint in stare sa lichideze
nici harababura care s-a produs Intre ei 1nii In chestiunile financiare ci valutare. Iar India si China shit in fierbere. Ele reprezinta peste 700.000.000 de locuitori, care Irnpreuna cu populatia din tarile asiatice Invecinate cu ele si
asernanatoare lor, Insumeaz mai mult de jumatate din
populatia globului. Acolo se apropie, se apropie nestvilit
si tot mai repede anul 1905, cu deosebirea foarte mare si
esentiala ca. In 1905 revolutia din Rusia se mai putea destasura (cel putin la inceputul ei) in mod izolat, adica Ma a
atrage dintr-o data in revolutie i alte -tari. Or, India si
China, In care revolutia este In crestere, se antreneaza gi
s-au antrenat in lupta revolutionara, In miscarea revolutionara, In revolutia internationala.
Cea de-a zecea aniversare a cotidianului bolsevic legal
Pravda" ne arata In mod concret unul din jaloanele marii
accelerari a celei mai marete revolutii mondiale. In 1906
1907 s-ar parea c arismul zdrobise complet revolutia. La
un interval de citiva ani partidul bolsevic a reusit sa patrunda, tntr-un alt fel, sub o alta forma, In citadela dusmanului i s inceapa in mod legal" munca de zi cu zi de
subminare pe dinauntru a blestematului absolutism tarist
mosieresc. Au mai trecut ctiva ani, i revolutia proletara
organizata de bolsevici a iesit invingatoare.
Cind in 1900 a fost fondata vechea Iskra", au participat la aceasta actiune vreo zece revolutionari. Cind la congi

www.dacoromanica.ro

LA A ZECEA ANIVERSARE A PRAVDEI"

669

gresele ilegale de la Bruxelles si Londra din 1903 a luat

fiin bolsevismul, au participat la crearea lui vreo patruzeci de revolutionari.
In anii 1912-1913, cind a apdrut Pravda" bolsevicd
legald, Inddraul ei se aflau zeci i sute de mii de muncitori, care au invins, prin colectele lor de copeici, atit jugul
tarist cit i concurenta trAddtorilor mic-burghezi ai socialismului, mensevicii.
In noiembrie 1917, la alegerile pentru adunarea consti-

tuantd, din 36.000.000 de alegdtori 9.000.000 au votat

pentru bolsevici. De fapt insd, nu la vot, ci pe arena luptei,

la sfirsitul lui octombrie si in noiembrie 1917, a fost pentru

bolsevici majoritatea proletariatului si a tdrnimii con-

stiente, reprezentat de majoritatea delegatiilor la Congresul al II-lea al Sovietelor din intreaga Rusie, de majorita-

tea celei mai active si mai constiente parti a poporului

muncitor, si anume de armata de 12.000.000 de oameni din
acea perioadd.
Acesta este micul tablou eifric al accelerdrii" miscdrii
revolutionare mondiale In ultimii doudzeci de ani. Un tablou foarte mic, foarte incomplet, care InfAiseazd Intr-o
forma' foarte grosierd istoria doar a unui popor, de
150.000.000 de oameni, In timp ce in acesti doudzeci de ani
a inceput i s-a dezvoltat, transformindu-se intr-o forfd de

nelnvins, revolutia Intr-o serie de tali a cdror populatie

Insumeazd un miliard si mai mult de locuitori (intreaga

Asie, si nu trebuie uitat nici Africa de sud, care nu de mult

a amintit de pretentia popoarelor ei de a fi oameni, iar nu
sclavi, si a amintit acest luau Intr-o forma' care nu era toc-

mai parlamentara").
Si dacd niscai spenglerasi" fie-ne iertat expresia
vor trage de aici concluzia (din partea inteleptilor"
conducdtori ai Internationalei a II-a i ai Internationalei
a II-a1/2 te poti astepta la orice prostie) cd in acest calcul
este exclus din fortele revolutionare proletariatul din Europa si din America, le vom rdspunde: Inteleptii" conducatori mentionati de noi rationeazd tot timpul ca si cum din

faptul cd. dupd noug luni de sarcind trebuie sd se nasca

copilul decurge posibilitatea de a stabili exact ora si minutul nasterii, pozitia copilului la nastere, starea lehuzei In
timpul nasterii sau intensitatea durerilor i gradul de periwww.dacoromanica.ro

570

V.

I. LENIN

col prin care trebuie s treacd copilul i lehuza. Int,elepti"

oameni! Ei nu pot in ruptul capului s priceapa ea, din

punctul de vedere al dezvoltarii revolutiei internationale,
trecerea de la chartism la Hendersonii care se ploconesc In
fata burgheziei, sau de la Varlin la Renaudel, sau de la
Wilhelm Liebknecht i Bebel la Stidekum, Scheidemann i
Noske, nu este altceva declt un fel de trecere" a automobilului de pe o sosea dreaptd i End de sute de kilometri
Entr-o baltoaca murdard si Imput,ita de citiva metri, aflatd
pe aceeasi sosea.
Oamenii ii fauresc ei MOO istoria. Dar chartistii, Varlinii i Liebknechtii o Muresc cu mintea i cu inima lor. Cit
despre conducdtorii Internationalei a II-a i ai Internationalei a 11,/2, ei o fauresc" cu ajutorul unor cu totul alte
parti ale corpului: ei ingrasa terenul pentru noi chartisti,
pentru noi Varlini, pentru noi Liebknechti.
In acest moment extrem ae grea, autoInselalea ar fi
cel mai mare eau pentru revolutionari. Desi bolsevismul
a depenit o forta international, desi in toate tdrile civilizate i inaintate au si aparut noi chartisti, noi Varlini si
noi Liebknechti, care alcatuiese partidele comuniste legale
(legale In felul Pravdei" noastre sub tarism, acum zece
ani), totusi, deocamdata, burghezia internationala continua' sd fie incomparabil mai puternicd decit adversarul ei de

clasd. Aceastd burghezie, care a facut tot ce i-a stat In

putintd pentru a ingreuia nasterea, pentru a inzeci primejdiile i chinurile nasterii puterii proletare In Rusia, e

Inca In stare A, osindeasca la chinuri Si la moarte milioane

si zeci de milioane de oameni cu ajutorul razboaielor albgardiste i imperialiste etc. Acest lucru nu trebuie uitat.
Trebuie sa stim sa punem cu pricepere In concordanth tactica noastra cu aceasta particularitate a situatiei de astdzi.
Deocamdata burghezia mai e in stare sa chinuiasca, sd tortureze i s ucidd In voie. Ea nu poate insa sa opreascd victoria inevitabila i, din punct de vedere istoric-universal,
foarte apropiata i deplina a proletariatului revolutionar.
2/V.1922.
Pravda" nr. 98 din 5 mai 1922

Semnat: N. Lenin

Se tipareqle dupa lextul

Operelor lai V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 33, pag. 312-315

www.dacoromanica.ro

571

NOTA ADRESATA.

BIROULUI POLITIC CIT PRIVIRE LA LUPTA

IMPOTRIVA $OVINISMULUI DE NATIITNE
DOMINANTA.229

ovinismului velicorus ii declar o lupta pe viata i pe

moarte. indatai ce voi scpa de maseaua asta afurisitI 11

voi minca cu tori dintii sanatoi.

Trebuie neapdrat insistat ca in C.E.C. unicrnal set' pre-

zicleze, pe rind,

un rus,
un ucrainean,
un gruzin etc.
Neapdrat!

Al dv., Lenin
Scris la 6 octombrie 1922

Publicat pentru prima oard

la 21 lanuarie 1937 in ziaru/
Pravda" nr. 21

Se tipetreeie dupd textul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 33, pag. 336

www.dacoromanica.ro

572

DIN INTERVITIL ACORDAT LEI FARBMAN,

CORESPONDENT AL ZIARELOR OBSERVER)) SI
<MANCHESTER GUARDIANe23

Experienta e6p6tat5, de noi in decursul celor cinci

ani in rezolvarea problemei nationale intr-un stat care cuprinde numeroase nationalitti
situatie care nu prea
poate fi intIInit. in alte triri ne convinge pe deplin c,
in asemenea cazuri singura atitudine just fat6 de interesele natiunilor va fi satisfacerea lor maxim5. Si crearea unor
conditii care s exclud orice posibilitate de conflicte pe
aceastd baz. Experienta noastr ne-a fdcut sd fim ferm

convinsi cti numai o atentie cu totul deosebitai fat de

interesele diverselor natiuni face s dispard baza oricdror

conflicte, s dispar6 neincrederea reciprodi, s'a" dispard
teama de intrigi, creeaz6 increderea
mai ales intre muncitorii i Oranii care vorbesc limbi diferite
fdr de care
shit absolut imposibile atit re1aii1e pasnice intre popoare
cit si dezvoltarea cu succes a tot ce este valoros in civilizatia de astzi.
27.X.1922.
Prarda" nr. 254

din 10 noicnibrie 1922

Se tip0reqte dupet textul

Operelor Lai V.I. Lenin, cd. a 4-a,

teL 33, pag. 348 349

www.dacoromanica.ro

573

IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALITATILOR

SAU A ATJTONOMIZARII"231

Mi se pare cd sint foarte vinovat fata de muncitorii din

Rusia pentru cd nu am intervenit destul de energic i destul
de categoric in faimoasa problemd a autonomizdrii 232, In
mod oficial denumitd, pare-se, problema uniunii republicilor sovietice socialiste..

Vara, cind a apdrut aceast problemd, eram bolnav,

iar apoi, toamna, am pus sperante exagerate in insdnatoirea mea i in presupunerea c plenarele233 din octombrie

decembrie imi vor da posibilitatea de a interveni in

aceastd. problemd. Dar nici la plenara din octombrie (in
aceastd problemd), nici la cea din decembrie n-am putut
sa particip i astfel problema m-a ocolit aproape cu desdvirire.

Am avut posibilitatea doar sd. stau de vorbd cu tov.

Dzerjinski, care a sosit din Caucaz i mi-a relatat cum st
aceastrt problemd in Gruzia. Am avut de asemenea posibilitatea sd. schinab citeva cuvinte cu tov. Zinoviev i sA-i
arta temerile mele in legAturA cu aceasta problemd. Din
cele ce a comunicat toy. Dzerjinski, care a condus comisia
trimisd de Cornitetul Central pentru anchetarea" incidentului din Gruzia, n-am tras cleat concluzii care imi inspird
cele mai mari temeri. Dac lucrurile au ajuns pind acolo

incit Ordjonikidze a putut s. meargd pia la folosirea

violentei fizice, lucru pe care mi 1-a comunicat toy. Dzerjinski, ne putem inchipui in ce mocirM am intrat. Se vede
c. Intreagd aceast idee a autonomizdrii`F era fundamental
greita i inoportund.
Se spune c era necesard unitatea aparatului. De uncle
porneau aceste afirrnatii? Oare nu de la acelai aparat al
www.dacoromanica.ro

674

V.

I. LENIN

Rusiei pe care, dupa cum am mai aratat intr-unul din numerele precedente ale jurnalului meu, 1-am imprumutat
de la tarism, ungindu-1 doar putintel cu mir sovietic?

Fara indoiald c ar fi trebuit sa asteptam cu aceasta

masura. pind In momentul cind am fi putut spune Ca garantam pentru aparatul nostru ca pentru un aparat care
este al nostru. Dar astazi trebuie s spunem cinstit contrarul, ca. numim al nostru un aparat care de fapt ne este
Inca pe de-a-ntregul strain si reprezintd o amestecatura
burgheza si tarista, pe care in acesti cinci ani, fara. ajutor
din partea altor tari si in conditiile precumpanirii preocuparilor" militare si ale luptei impotriva foametei, nu am
avut nici o posibilitate sa-1 invingem.
In asernenea conditii este foarte firesc ca. libertatea de
a iesi din uniune", cu care noi cautam sa ne justificam, va
deveni un petic de hirtie, incapabil sa apere pe alogenii din
Rusia de invazia acelui rus neaos, velicorus si sovinist, in
fond nemernic si opresor, care este birocratul tipic rus.
Nu incape indoiala ca infimul procent de muncitori sovietici si sovietizati se va ineca in aceastd mare de lepadaturi
soviniste velicoruse ca musca in lapte.
In sprijinul acestor masuri se invoca faptul ea s-au creat
comisariate ale poporului in domeniile care privesc nemijlocit psihologia national, invatamintul national. Dar aici
se naste intrebarea dacd aceste comisariate ale poporului
pot fi separate in lntregime, precum si a doua Intrebare,
daca am luat cu suficienta grija masuri pentru a apara cu
adevarat pe alogeni de satrapul rus neaos. Cred cd noi nu
am luat asemenea masuri, desi am fi putut si ar fi trebu it
sa. le luam.
Cred c aici au jucat un rol nefast pripeala lui Stalin
si inclinarea lui spre metode administrative, precum si
iritarea lui impotriva faimosului social-nationalism". In
general, iritarea joaca in politica un rol de obicei nefast.
Ma tern de asemenea Ca tov. Dzerjinski, care s-a dus in
Caucaz sa cerceteze crimele" acestor social-nationali", s-a
distins si el aici numai prin atitudinea sa neaos rusa (se
stie c alogenii rusificati exagereaza Intotdeauna in ceea
ce priveste atitudinea lor neaos rush') si c impartialitatea
intregii sale comisii este suficient caracterizata prin faptul
ca Ordjonikidze a recurs la bataie". Cred ea nici o provowww.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU PROBL. NATIONALIT. SAU A AUTONOMIZARI I" 575

care, nici o jignire chiar nu poate s justifice Ufi asemenea

act de violenta ruseasca i ca toy. Dzerjinski este ireparabil

vinovat de faptul ca a avut o atitudine usuratica fat4 de

acest act de violenta.

Ordjonikidze reprezenta autoritatea faVa de toti ceilalti

cetateni din Caucaz. Ordjonikidze n-avea dreptul sa se lase
cuprins de enervarea pe care el si Dzerjinski o invocd. Dim-

potriva, Ordjonikidze era obligat s. dea dovada de acea

stapinire de sine la care nu era obligat nici un cetatean de
rind, si cu atit mai putin un cetatean invinuit de crima
politica". Or, la drept vorbind, acesti social-nationali erau
cetkleni invinuiti de crima politic i toate imprejurdrile
acestei invinuiri nu puteau s-o califice decit astfel.
Dar aici se pune o importanta problerna principiala:
cum trebuie inteles internationalismul.
Lenin
30. XII. 1922
Notat de M. V.
Continuarea notelor
31 decembrie 1922
IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALITATILOR
SAU A AUTONOMIZARII"

In lucrarile mole despre problema nationala am scris

deja c modul abstract de a pune problema nationalismului

in general nu este bun la nimic. Trebuie sa distingem nationalismul natiunii asupritoare si nationalismul natiunii asuprite, nationalismul natiunii man i nationalismul natiunii
mici.
In ce priveste cel de-al doilea nationalism, in practica
istorica, noi, care facem parte dintr-o mare natiune, sintem
aproape intotdeauna vinovati de nenumarate violente si,
chiar mai mult, far si. ne dam seama savirsim nenumarate
violente i jigniri,
e suficient sa-mi amintesc cum cei

de alt neam sint tratati cu dispret la noi pe Volga, cum

polonezul nu este numit altfel decit leah", cum tatarul
este batjocorit intotdeauna cu porecla cneaz", ucraineanul
cu porecla hohol", gruzinul i ceilalti nerusi din Caucaz
cu porecla capcazieni".
www.dacoromanica.ro

676

V.

I. LENIN

De aceea internationalismul natiunii asupritoare sau al

asa-zisei natiuni mari" (mare numai prin violentele ei,

numai In felul cum este mare satrapul) trebuie s constea

nu numai in respectarea unei egalitati formale Intre natiuni,
ci i Intr-o anumia inegalitate care s compenseze din
partea natiunii asupritoare, din partea natiunii mari, inegalitatea care se creeaza de fapt In viat. Cine n-a Inte les
acest lucru, acela n-a Inte les ce Inseamn6 o atitudine cu
adevArat proletaral fatal de problema national, acela a
rmas in fond la punctul de vedere mic-burghez si de aceea

nu poate s nu alunece in fiecare clip. spre punctul de

vedere burghez.
Ce este important pentru proletar? Pentru proletar este
nu numai important, dar i absolut necesar ca in lupta de
clas6 proletar sg-si asigure maximum de Incredere din

partea celor de alt neam. Ce este necesar pentru aceasta?

Pentru aceasta este necesar6 nu numai o egalitate formaTa.
Pentru aceasta este necesar ca, prin atitudinea sa sau prin
concesiile sale fat de cei de alt neam, proletarul s compenseze intr-un fel sau altul neincrederea, suspiciunile, jignirile pe care in trecutul istoric le-a provocat celor de alt
neam guvernul natiunii dominante".
Cred cg. pentru bolsevici, pentru comunisti nu este nevoie s explicam mai amsdnuntit acest lucru. i cred c in
cazul de fat, ln ceea ce priveste natiunea gruzina, avem
un exemplu tipic In care atitudinea cu adevrat proletara
reclama din partea noastr o comportare extrem de precaut, prevenitoare i conciliantA. Gruzinul care desconsider aceast latural a problemei, care aruncai cu usurintsa.
acuzatia de social-nationalism" (atunci cind el Ins* este
nu numai un adeviirat i autentic social-national", dar si
un brutal satrap velicorus), acel gruzin Inca la. In fond
interesele solidaritii proletare de dual, pentru ca nimic
nu frineag Intr-atit dezvoltarea i consolidarea solidaritatii
proletare de clas6 ca nedreptatea nationala i fat de nimic
nu sint atit de sensibili nationalii jigniti" ca fatal de sentimentul egalitatii i fat de incalcarea acestei egalitati,
chiar dac aceastal incAlcare se datoreste unei neglijente,
chiar daca se face in glum, fatal de Inclcarea acestei egalitaiti de ctre tovargsii lor proletari. Iat de ce In cazul
de fat este mai bine ca atitudinea conciliant i Ingaduiwww.dacoromanica.ro

IN LEGATURA CU PROBL. NATIONALIT. SAU A AUTONOMIZARII"577

toare la td. de minoriatile nationale sd depeascd limitele

necesare cleat sd nu le atingd. lath' de ce in cazul de fatd
interesul fundamental al solidariatii proletare, i prin

urmare al luptei de dud proletare, cere Bd. nu adoptgim

niciodat o atitudine formald In problema nationald, ci sd

avem neapdrat In vedere totdeauna deosebirea de atitudine

a proletarului natiunii asuprite (sau mici) fa td. de natiunea
asupritoare (sau mare).
Lenin
Notat de M. V.
31. XII. 1922

Continuarea notelor
31 decembrie 1922

Ce mdsuri practice trebuie luate In situatia creatd?

in primul rind, trebuie sd mentinem i s consohddm

uniunea republicilor socialiste; in privinta acestor msuri
nu poate fi nici o Indoiald. Ea ne este necesard noud, dupd.
cum este necesard i proletariatului comunist mondial, in
vederea luptei impotriva burgheziei mondiale i in vederea
aprdrii impotriva intrigilor ei.
In alTloilea rind, trebuie sai mentinem uniunea republicilor socialiste In privinta aparatului diplomatic. In treacdt
fie spus, acest aparat constituie o exceptie in cadrul aparatului nostru de stat. In aparatul diplomatic noi n-am admis

nici un om cit de cit influent din vechiul aparat tarist.

Aici toate cadrele cu munci mai importante slut comuniti.

De aceea aparatul acesta i-a citigat deja (putem spune cu

certitudine acest lucru) denumirea de aparat comunist

verificat, curdtit Intr-o mdsurd incomparabil mai mare de

vechile elemente tariste, burgheze i mic-burgheze (leen
acela cu care sintem nevoiti sd lucrdm in celelalte comisariate ale poporului.
in al treilea rind, toy. Ordjonikidze trebuie pedepsit In
mod exemplar (o spun cu un regret cu atit mai mare, cu cit
personal md. nurndr printre prietenii sdi i am lucrat cu
dinsul ln strdindtate, In emigratie); trebuie -de asemenea
completate sau reexaminate materialele comisiei lui Dzerjinski in vederea Indreptdrii marelui numdr de greeli si
37

Despre problema naVonalil

www.dacoromanica.ro

578

V.

I. LENIN

aprecieri partinitoare care existA Vara indoial acolo. Raspunzatori din punct de vedere politic pentru intreaga aceast5
campanie cu adevarat nationalista velicorusA trebuie facuti,
fireste, Stalin si Dzerjinski.
_in al patrulea rind, trebuie introduse cele mai stricte
reguli in ceea ce priveste folosirea limbii nationale in republicile nationale care fac parte din uniunea noastr, verificind deosebit de minutios aceste reguli. Nu incape indoial
ea, dat fiind aparatul nostru actual, sub pretextul unitatii
serviciilor feroviare, sub pretextul unitatii serviciilor fiscale etc. vor pdtrunde numeroase abuzuri de natura neaos
rus. Lupta impotriva acestor abuzuri necesita o inventivitate deosebita, fall a mai vorbi de sinceritatea deosebit
de care trebuie s. dea dovadd cei care se vor apnea &A desfa-

pare o astfel de lupta. Aici va fi nevoie de un cod amanuntit, care poate fi intocmit cu oarecare succes numai
de nationalii care locuiesc in republica respectiva. Totodata nu trebuie in nici un caz sa renuntam dinainte la
ideea ca dupa toat aceasta munch' s revenim, la urmatorul congres al Sovietelor, la situatia anterioarA, adica s.
mentinem Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste numai

in domeniul militar si diplomatic, iar in toate celelalte

privinte sa restabilim independenta completa a diferitelor

comisariate ale poporului.
Trebuie s avem in vedere ea farimitarea comisariatelor
poporului i lipsa de coordonare intre munca lor i aceea
de la Moscova si de la alte centre poate fi paralizata in
masur suficienta prin autoritatea partidului, dacA aceasta

va fi folosit cu o precautie si impartialitate cit de cit

suficient; Mu] care poate s decurga pentru statul nostru

din lipsa unificarii aparatelor nationale cu aparatul rus

este incomparabil mai mic, infinit mai mic decit raul care
decurge nu numai pentru noi, ci i pentru intreaga Interna tional, pentru sutele de milioane de oameni ai popoarelor din Asia, care dupa noi urmeaza sa se manifeste in

avanscena istoriei in viitorul cel mai apropiat. Ar fi un

oportunism de neiertat dad,' in ajunul acestei manifestari
a Orientului si la inceputul trezirii lui ne-am submina
prestigiul in rindurile sale fie si prin cea mai mica brutalitate i nedreptate fata de propriii nostri alogeni. Una
este necesitatea intaririi unitlil, ii impotriva imperiali-

www.dacoromanica.ro

IN LEOATURA CU PROM.. NATIONALIT. SAU A AUTONOMIZARI I" 5'79

tilor Occidentului, care aprtr lumea capitalist. Aici nu

poate sa incap indoial i este de prisos sa". mai spun c
aprob fdr6 rezerva aceste m6suri. Alta este dacd noi inOne

cddem, fie si in amdnunte, in atitudini imperialiste fatal

de populaOile asuprite, subminind astfel cu totul intreaga
noastr sinceritate principial, Intreaga noastr ap6rare
prMcipiald a luptei impotriva imperialismului. Or, ziva

de miine in istoria mondial5. va fi tocmai ziva cind popoarele asuprite de imperialism se vor trezi definitiv i cind
va incepe lupta hotg.rith", inde1ungat6 .i grea pentru eliberarea lor.
Lenin

31. XII. 1922

Notat de M. V.
Publicat in 1956 in revista Kom-

munist" nr. 9 si in brosura separata

37 *

Se

tipareste dupd texhil brosurii

www.dacoromanica.ro

580

DIN ARTICOLUL:
MAI BINE MAI PUTIN, DAR MAI BINE"

Trasatura generald a viet,ii noastre de azi este urma.toarea: am desfiintat industria capitalista, ne-am straduit
sa darimam din temelie institutdile medievale, proprietatea funciara mosiereasca, si pe aceasta bazd am creat o
taranime cu gospodarie mica si foarte mica, care urmeaza
proletariatul din incredere in rezultatele actiunii lui revolutionare. Dar numai cu aceasta incredere nu ne va fi usor
sa ne mentinem pina la victoria revoluldei socialiste in
tarile mai dezvoltate, caci taranimea cu gospodarie mica
si foarte mica, mai ales in conditlile n.e.p.-ului, ramine,
din necesitate economica, la un nivel extrem de scazut
in ceea ce priveste productivitatea muncii. Dar si situatia
internationala a facut ca Rusia sa fie acum aruncata inapoi,
ca in linii generale productivitatea muncii poporului sa
fie acum la noi considerabil mai mica decit inainte de
razboi. Puterile capitaliste vest-europene au facut tot

posibilul, in parte constient, in parte spontan, pentru a

ne arunca inapoi, pentru a folosi elementele razboiului
civil din Rusia in scopul de a ruina cit mai mult tara.
Tocmai o asemenea iesire din razboiul imperialist le aparea,

fireste, ca avind avantaje considerabile: daca nu vom

reusi s rasturnam regimul revolutionar din Rusia, apoi
in orice caz ii vom ingreuia dezvoltarea spre socialism,
cam asa judecau aceste puteri si, din punctul lor de
vedere, nici nu puteau judeca altfel. Drept rezultat
ele si-au atins pe jurnatate telul. N-au rasturnat noul
regim, creat de revolutie, dar nici nu I-au lasat &A faca
imediat un asemenea pas inainte care sa fi adeverit prezicerile socialistilor, care sa le fi dat putinta sa dezvolte
www.dacoromanica.ro

MAI BINE MAI PUTIN, DAR MAI BINE

581

intr-un ritm foarte rapid fortele de productie, sa dezvolte

toate posibilitatile care in ansamblul lor ar fi constituit
socialismul, s. dovedeasca. limpede si concret tuturora ca
socialismul ascunde in el forte uriase si c omenirea a

trecut acum la un nou stadiu de dezvoltare, care ofera

posibiliti extraordinar de stralucite.
Sistemul relatiilor internationale a luat acum o astfel
Germade infatisare, Incit in Europa unul dintre state

este subjugat de statele biruitoare. Apoi o serie de

nia
state din apus, i Inca din cele mai vechi, datorita victoriei
lor s-au vazut puse in conditdi care le permit sa se folo-

seasca de aceasta victorie pentru a face unele concesii

neinsemnate claselor lor asuprite,

concesii care fac

totusi s. intirzie miscarea revolutionara din aceste -tari

gi creeaza un simulacru de pace sociale.

In acelasi timp o serie intreaga de tari: Orientul, India,

China etc., ca urmare tocmai a recentului razboi imperialist, s-au vazut definitiv scoase din fagasul lor. Dezvolta-

rea lor a luat definitiv calea generala a capitalismului

european. Fierberea care a cuprins intreaga Europa a inceput si in aceste 1,66. Pentru toata lumea este acum limpede

ea' dezvoltarea in care sint antrenate ele nu poate s nu

duca la criza intregului capitalism mondial.
Ne aflam deci in acest moment in fata problemei: vom
izbuti noi oare, cu productia noastra taraneasca mica si
foarte mica, cu starea de mina in care ne aflam, sa ne men-

tinem pina cind tarile capitaliste din Europa occidentala

ii vor desavirsi dezvoltarea lor spre socialism? Dar ele
o desavirsesc altfel decum ne-am asteptat noi inainte. Ele
o desavirsesc nu prin coacerea" uniforma a socialismului
in sinul lor, ci prin exploatarea unora din state de &Are
altele, prin exploatarea primului dintre statele invinse in
timpul razboiului imperialist, imbinata cu exploatarea intregului Orient. Iar Orientul, pe de alt parte, a pornit
definitiv pe fagasul miscarii revolutionare tocmai In
urma acestui prim rzboi imperialist si a fost antrenat
definitiv in orbita generala a
mondiale.

miscarii revolutionare

Ce tactica impune aceasta situatde Orli noastre? Ea ii

impune, evident, urmatoarea tactica: trebuie sa dam dovad5. de cea mai mare prudenta pentru a pastra puterea
www.dacoromanica.ro

592

V.

I. LENIN

noastra muncitoreasca, pentru a mentine sub autoritatea

qi conducerea ei taranimea noastr cu gospodarie mica si
foarte mica. Avem de partea noastra avantajul c intreaga
lume se angajeaza de pe acum intr-o miscare menita s&

genereze revolutia socialista mondial. Avem InsA de partea noastra dezavantajul ca imperialistii au reusit sa scindeze lumea intreaga in doua lagare, scindare care se coinplicA prin faptul &A, In momentul de fat, Germaniei, tara

civilizata cu o dezvoltare capitalista cu adevarat inaintata, ii este extrem de greu sa se redreseze. Toate puterile
capitaliste ale asa-numitului Occident lovesc in ea si nu

o lasa sa se redreseze. Pe de alt parte, intregul Orient, cu

populatia sa muncitoare de sute de milioane, exploatata,
adus la ultimul grad de mizerie omeneasca, este pus in
conditii cind fortele lui fizice si materiale nu sufer absolut nici o comparatie cu fortele fizice, materiale si militare ale oricaruia dintre statele mult mai mici din Europa
occidental.
Putem evita o viitoare ciocnire cu aceste state imperia-

liste? Putem spera c. contradictiile interne si conflictele

dintre statele imperialiste prospere in Occident si statele
imperialiste prospere in Orient ne vor da pentru a doua
car un ragaz, asa cum ne-au dat prima oara, cind atacul
contrarevolutiei vest-europene, menit sa sprijine contrarevolutia rusk a dat gres din cauza contradictiilor din lagarul contrarevolutionarilor din Occident si Orient, din lagarul exploatatorilor orientali si al exploatatorilor occidentali, din lagarul Japoniei i Americii?
Cred ca la aceast intrebare trebuie sa se raspuncla in
sensul cA aici solutia depinde de prea multe imprejurari,
iar deznodamintul luptei in ansamblu poate fi prevazut
numai pe temeiul ea, in ultima instantA, imensa majoritate

a populatiei globului pamintesc este instruit si educata

pentru lupta chiar de capitalism.
Deznodamlntul luptei depinde, in ultimA analiz, de
faptul ca Rusia, India, China etc. formeaza imensa majoritate a populatiei. i tocmai aceasta majoritate a populatiei este antrenata neobisnuit de repede, In ultimii ani,
in lupta pentru eliberarea sa; in acest sens nu poate exista
www.dacoromanica.ro

MAI BINE MAI RUTIN, DAR MAI BINE

583

nici umbra de Indoiala asupra deznodamintului final al

luptei duse pe plan mondial. In acest sens, victoria

definitiva a socialismului este absolut si pe deplin
asigurata.

Pravda" nr. 49 din 4 martie 1923

Semnat: N. Lenin

Se tiparefte dupa lextul

Operelor lui V.I. Lenin, ed. a 4-a,
vol. 33, pag. 456-458

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

www.dacoromanica.ro

587

..Proiectul de program al partidului social-democrat ci explicarea

programului" au fost scrise de Lenin la Petersburg, in inchi-

soare, si anume : Proiectul de program" la sfirsitul anului 1895.

13.
iar Explicarea programului" in vara anului 1896.

2 Vezi V. I. Lenin. Opera, ed. a 4-a, vol. 6, pag. 291-294 (vezi si

15
V. 1. Lenin, Opera, vol. 6, E.S.P.L.P. 1957, pag. S11-314).
Partidul socialist polonez (Polska partja socialistypartid nationalist mic-burghez, intemeiat in 1892. Punind la baza programului ski lupta pentru independenta Poioniei, P.P.S. a desf5surat, o propaganda separatist5, nationalistA
in rindurile muncitorilor polonezi, c5utind s-i abata de pe calea luptei comune cu muncitorii rust impotriva absolutismului
si a capitalismului. Sub influenta prim& revoltitii din Rusia.
in 1906. P.P.S. s-a scindat In dou fractiuni : levita" P.P.S.

3 P.P.S.
czna)

pravita" P.P.S. (fraki"). In anii primului r5zboi mondial,

o mare parte a levitei" s-a situat pe pozitiile internationalismului i s-a apropiat de partidul social-democrat din Polonia, impreunA cu care a format in decembrie 1918 Partidul muncitoresc
comunist din Polonia.
Pravita", condus5. de Pilsudski, a continuat s duc5 o politic5 nationa1-sovin5 ; mai tirziu ea s-a reconstituit in P.P S.
si

0 data cu formarea statului burghez polonez in 1918, P.P.S .

devenind un partid de guvernamint. a dus o politic antisovie-

tica si a sprijinit aservirea popoarelor Ucrainei apusene si Bielorusiei apusene, care faceau parte din Polonia. In perioada celui
de-al doilea razboi mondial, P.P.S. s-a scindat in dou5 grupuri
Partea reactionara si sovinista a P.P.S. a pornit pe calea colaborrii cu fascistii. Partea cealalt, care se numea Partidul
muncitoresc a socialistilor polonezi", sub influenta Partidului
muncitoresc polonez s-a incadrat in frontul unic impotriva ocupantilor hifleristi si a luptat pentru eliberarea Poloniei de sub
jugul fascist si pentru stabilirea unor relatii de prietenie cu
U.R.S.S. In decembrie 1948, dupA cur5tirea P.P.S. de elementele
de dreapta, P.M.P. si P.P.S. s-au unit pe baza marxism-leni-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

588

nismului si au format
15.
(P.M.U.P.).

Partidul

muncitoresc

unit

polonez

4 Revoliutionnaia Rossiia"

(Rusia revolutionar")
ziar al
socialistilor-revolutionari ; a apArut de la sfirsitul anului 1900

pinA in 1905. Incepind din ianuarie 1902 a devenit organul cen17.

tral al partidului socialist-revolutionar.

a apirui
5 Alma Gazetd Renand" (Neue Rheinische Zeitung")
la Colonia de la 1 iunie 1848 pin la 19 mai 1849. Conduckorii
ziarului au fost K. Marx si F. Engels; prim-redactor a fost
scrie Engels , nicf
K. Marx. Nici un alt ziar german
inainte. nici

dup aceea,

nu a avut autoritatea

si influenta

Noll Gazete Renane, nici unul nu a stiut ca ea sA electrizeze

masele proletare" (K. Marx si F. Engels. Opere alese in dou5
volume, vol. II, 1955, pag. 319 [vezi si K. Marx i F. Engels,
Opere alese in dou5 volume, vol. II. E.S.P.L.P. 1955, editia a
18.
1I-a, pag. 365]).
6 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. VI, 1930, pag. 382-385,
406-411.

19.

conducAtori de seama ai
micrii revolutionare poloneze din 1863-1864. Dup inausirea
r5scoalei poloneze au emigrat in Franta. In 1871 au fost gene19.
ran ai Comunei din Paris.

7 Dombrowski I. *i Wrublewski V.

8 Lenin citeazA introducerea lui F. Mehring la volumul al III-lea

al Culegerii de Opere ale lui K. Marx
editat de el in 1902
si F. Engels din perioada 1841-1850 (Gesammelte Schriften von
Karl Marx und Friedrich Engels. 1841 bis 1850. Dritter Band.
20.
Stuttgart, Verlag von J.H.W. Dietz Nachf., 1902).
9 Documentul de fat5 este o prefat5 a redactiei la brosura Instiintare cu privire la Congresul al III-lea al P.M.S.D.R.", publicat5
25.
in limba evreiasca in 1905.
10 Bundul

Uniunea general a muncitorilor evrei din Lituania,

Polonia si Rusia"
a fost organizat in 1897 i reunea in special meseriasi evrei din regiunile apusene ale Rusief. In martie
1898, la primul

Congres al

P.M.S.D.R..

Bundul a intrat in

P.M.S.D.R. La Congresul al II-lea al P.M.S.D.R.., care a avut

loc intre 17 (30) fulie si 10 (23) august 1903, bundistii au pretins Ca Bundul s.5 fie recunoscut ca singurul reprezentant al
proletariatului evreu. Dup5 ce congresul a respins nationalismul
organizatoric al Bundului, acesta a pr5sit partidul.
In 1906, dup Congresul al IV-lea (de unificare"), Bundul
a intrat din nou in P.M.S.D.R. Bundistii acordau un sprijin permanent mensevicilor si duceau o lupt6 neincetat impotriva bolsevicilor. Hcind parte formal din P.M.S.D.R., Bundul era o
26.
organizatie cu caracter burghezo-nationalist.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

589

11 Congresul socialist international de la Stuttgart (Congresul al

VII-lea al Internationalei a Il-a) a avut loc intre 18 si 24 august (stil nou) 1907. P.M.S.D.R. a fost reprezentat prin 37 de
delegati. Din partea bolsevicilor au participat la congres :
V. I. Lenin, A. V Lunacearski, M. M. Litvinov. Me$kovski
(I. P. Goldenberg), Ruben (B. M. Knuniant), E. B. Bos $i altii.
Congresul a examinat urmAtoarele probleme: 1) Militarismul si
conflictele Internationale, 2) Relatiile dintre partidele politice $i
sindicate, 3) Problema coloniald, 4) Imigrarea si emigrarea muncitorilor si 5) Drepturile electorate ale femeilor.
Activitatea de bath a congresului a lost concentrata in comisii care au intocmit proiectele de rezolutii pentru sedintele
plenare. Lenin a that parte la lucthrile comisiei care s-a ocupat
31.
de problema Militarismul $i conflictele internationale".

12 In nr. 17 al ziarului Proletarii", in care s-a tiparit acest articol, au fost publicate $i rezolutiile Congresului socialist international de la Stuttgart.
31.

13 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, 1955, pag. 600 (vezi $i Karl

Marx : Capitalul", vol. I, E.S.P.L.P. 1957, editia a III-a, pag.
598).

33.

14 Leahov, V. P.
colonel din armata taristA ; a comandat trupele ruse care, in 1908, au reprimat miscarea national-revolutio35.
nara din Persia.

15 Justice" (Dreptatea")
gazet saptaminala ; Infiintath in
1884 la Londra ca organ central al Federatiei social-dernocrate
engleze ; incepind din 1911 a devenit organ al Partidului socialist britanic. Dupa sciziunea partidului in 1916, gazeta Justice"
a devenit organul minoritatii, care se situase pe pozitii socialsovine ; a aparut pind in 1925.
In 1902-1903, in tipografia

Iskra" leninista.

gazetei Justice" se

tipArea

36.

16 L'Humanit" (Urnanitatea")
cotidian fondat in 1904 de
J. Jaurs, ca organ al Partidului socialist francez. Curind dupd
sciziunea din partidul socialist la congresul din decembrie 1920
si dupd constituirea Partidului Comunist Francez, ziarul a de-

venit organul acestuia din urma; L'Humanite apare $i

la Paris, fiind Organul Central al partidului comunist.

17 Junii turci

astAzi
38.

rnembrii partidului nationalist burghezo-mo$ieresc

Unitate 5i progres" (Ittyhad ye terrakky") din Turcia, inte-

meiat in 1889 la Istambul. Junii turci i$i puneau ca scop intarirea pozitiilor burgheziei turce$ti nascInde si transformarea Imperiului otoman intr-un stat constitutional burghez.
In urma revolutiei burgheze, asa-zise a junilor turci (din
iulie 1908), in Turcia a lost proclarnata monarhia constitutio.
www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

590

nala. In iulie 1912 junii turci au fost inlAturati de la putere de

partidul feudal-comprador anglofil Libertate si concordie". In
1913 junii turci au venit din nou la putere; in tard a lost instaurata dictatura liderilor partidului Unitate si progres", a
asa-numitului triumvirat al junilor turci (Enver-pasa, Talaatpaa si Gemal-p.a). Dupa infringerea Turciei in prirnul razboi
mondial (1918), partidul junilor turd s-a autodizolvat, iar Iiderii
lui au emigrat. In 1922 partidwl junilor turci si-a reluat activitatea, dar de data aceasta nu a mai jucat un ml de sine statator
in viata politica a Turciei. In 1926, fiind implicati intr-un cornplot impotriva lui Kemal, liderii partidului junilor turd au lost
42.
executati, iar partidul si-a incetat definitiv existenta.
18 Leipziger Volkszeitung" (Ziarul popular din Leipzig")
organ al aripii de stinga a social-democratiei germane. A fost
fondat in 1894.

44.

19 Tratatul de la Berlin
tratat aprobat la 13 iulie (st. n.) 1878
de catre congresul reprezentantilor guvernelor Rusiei, Angliei,
Austro-Ungariei, Germaniei, Frantei, Italiei si Turciei dupd raz45.
boiul ruso-turc din 1877-1878.
20 Sozialistische Monatshefte" (Revista lunara socialista")
organul principal al oportunistilor din rindurile social-democratiei
germane si unul dintre organele oportunismului international.
In timpul razboiului imperialist mondial din 1914-1918 a avut
o pozitie social-sovin. A aparut la Berlin din 1897 pina in
1933.

47.

cotidian, organul central al socialdemocratiei germane; a apArut din 1876 sub redactia lui W. Liebknecht. In coloanele acestui ziar, F. Engels a combatut diversele
manifestari de oportunism. Incepind din 1895, dupa moartea lui

21 ,Yorwrts" (Inainte")

F. Engels, Vorwrts" a publicat regulat articole ale oportunistilor, care predominau in social-democratia german5 si in Internationala a Il-a. In anii primului razboi mondial, Vorwarts"
a avut o pozitie social-sovina. Dupa Marea Revolutie Socialista
din Octombrie, ziarul Vorwarts" a devenit unul dintre centrele
propagandei antisovietice; a aparut Ia Berlin pin5 in 1933.
Din aprilie 1946 Vorwaris" apare din non la Berlin ; este
editat de organizatia din Berlin a Partidului socialist unit din
Germania.

47.

22 Novoe Vremea" (Timpuri noi")

cotidian ; a aparut la Petersburg din 1868 pina in octombrie 1917. La inceput a fost un
ziar liberal moderat ; incepind din anul 1876 a devenit organul

cercurilor reactionare ale nobilimii si ale function5rimii birocrate.

Ziarul a luptat nu numai impotriva miscarii revolutionare, ci si
impotriva miscarii burghezo-liberale. Incepind din 1905, ziarul a
devenit unul dintre organele sutelor negre. Lenin numea Novoe
Vremea" un model de ziar venal.
48.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

23 Gazeta din Frankfurt" (Frankfurter Zehung")

591

ziar burghez

german ; a aparut la Frankfurt pe Main incepind din 1856.

48.

24 Cadefii (partidul constitutional-democrat")

principalul partid
burghez din Rusia. S-a constituit in octombrie 1905. Cadetii
cautau sa mantilla tarismul sub forma unei monarhii constitutionale. In problema nationala ei acceptau formula absolutismului
51.
Wrist Rusia unica si indivizibila".

25 Sovreinennik" (Contemporanul")
revista literara si politica
lunara ; a apkrut la Petersburg in perioada 1911-1915. In jurul
revistei s-au grupat mensevici-lichidatori, socialisti-revolutionari,
socialisti-populisti

5i

liberali de stinga. Ea nu a avut nici

legatura cu masele muncitoresti. In 1914 Lenin a definit orien53.

tarea ei ca un amestec de narodnicism si marxism.

26 Reci" (Graiul")

cotidian, organul central al partidului Ca-

detilor ; a aparut la Petersburg incepind din februarie 1906. In

octombrie 1917 a fost interzis de Comitetul militar-revolutionar

de pe lingk Sovietul din Petrograd.
53.

27 Ncqa Zarea" (Zorile noastrel

revista lunar legalk a mensevicilor-lichidatori ; a aparut la Petersburg intre 1910 si 1914.
In jurul revistei Nasa Zarea" s-a format centrul lichidatorilor
din Rusia.

53.

28 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 16, pag. 333-343 (vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 366-371).

Misl" (Gindirea")
revista filozofica si social-economica
lunark legala, de ol ientare bolsevicd ; a aparut la Moscova ince-

pind din decembrie 1910. Revista a lost fondata de Lenin, ca

publicatie opusa revistelor lichidatoriste si in vederea combaterii

kr. Lenin conducea din strainatate aceastk revista. La aceasta

revista au colaborat indeaproape V. V. Vorovski, M. S. Olminski
si I. I. Skvortov-Stepanov. Au colaborat si mensevicii-partiiti
(G. V. Plehanov si altii). Revista a aparut ph-l in aprilie 1911;
au aparut 5 numere. Ultimul numar, al 5-lea, a lost confiscat.

53.

29 Zvezda" (Steaua")

gazeta bolsevicd legaik ; a aparut la

Petersburg de la 16 (29) decembrie 1910 pina la 22 aprilie (5
mai) 1912 (la incepui saptaminal, apoi, din ianuarie 1912, de
cloud ori pe saptarnink, iar din martie de trel ori pe saptamina).
La aceasid gazeta au colaborat : I. V. Stalin, M. S. Olminski,
N. N. Baturin, N. G. Poletaev, K. S. Eremeev, A. I. Elizarova,
V. I. Nevski, Demian Bednii, precum si A. M. Gorki. Pina in
toamna anului PJ1 i au colaborat la Zvezda" si menseviciipartiiti (plehanovistii). Conducerea ideologica a ziarului a lost

exercitata de Lenin (din strainatate). El a publicat in Zvezda"

vreo 30 de articole.

www.dacoromanica.ro

592

ADNOTARI

Gazeta Zvezda" a pregAtit aparitia cotidianului bolsevic

Pravda". A fost interzisA de guvern in ziva aparitiei primului
54.
numar al Pravdei".
30 Pe eft se pare, Lenin se refera la lucrarea sa Problema agrard
in Rusia la sfirsitul secolului al X1X-lea", scrisa de el in 1908
pentru dictionarul enciclopedic editat de societatea fratilor Granat. Din cauza cenzurii, aceastd lucrare nu a apArut in dictionar,
si Lenin, dupa cum se vede din scrisoare, intentiona s-o publice

in editura Znanie". In acel timp lucrarea nu a putut fi

publi-

cata. Ea a aparut in brosur pentru prima oara in 1918, ia Moscova, in editura Jizn i Znanie" (vezi Opere, ed. a 4-a, vol. 15,
pag. 53-125 [vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. 15, E.S.P.L.P. 1957.
56.
pag. 57-136]).

31 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 16, pag. 298-299 (vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 16, E.S.P.L.P. 1957, pag. 32.5,-326).
56.

32 A sasea conferintif generald (de (a Praga") a

P.M.S.D.R. a

avut loc intre 5 si 17 (18 si 30) ianuarie 1912. La conferinta au

aproape
fost reprezentate peste 20 de organizatii de partid
toate organizatiile care activau in Rusia si de aceea ea a avut
in fapt importanta unui congres al partidului.
Ordinea de zi a conferintei cuprindea 15 probleme, printre
care: rapoartele (raportul de activitate al Comisiei de organizare din Rusia, rapoartele organizatiilor locale, raportul Organului Central etc.), momentul actual si sarcinile partidului, alegerile pentru Duma a IV-a de stat, fractiunea din Duma, despre
lichidatorism, probleme organizatorice etc.
Conferinta de la Praga a izgonit din P.M S.D.R. pe mensevicii-lichidatori si a consacrat existenta de sine stkatoare a
partidului bolsevic.

Conferinta a ales un Comitet Central format din V. I. Lenin,

G. K. Ordjonikidze, S. S. Spandarian 5i altii. Intr-o sedint5 a
Comitetului Central, I. V. Stalin, care pe atunci se afla in de-

portare, a fost cooptat in lipsa ca membru al C.C.; ulterior a fost

cooptat si I. M. Sverdlov. In eventualitatea arestkii unor membri ai C.C., au lost desemnati pentru a fi cooptati in C.C.: M. I.
Kalinin, S. G. Saumean, E. D. Stasova, A. S. Bubnov. Pentru conducerea muncii de partid in Rusia a fost creat Biroul din Rusia
al C C., in care au intrat : G. K. Ordjonikidze, I. V. Stalin, S. S.
Spandarian. Activitatea Biroului din Rusia al C.C. a lost indru57.
mat de V. I. Lenin.

33 Uniunea fdrdneascd din Rusia

organizatie democrat-revolutionard care a luat fiinta in 1905. Uniunea taraneasca cerea libertate politica si convocarea imediata a unei adunki constituante ; a sprijinit tactica boicotarii Dumei I de stat. Programul
agrar al Uniunii prevedea desfiintarea proprietatii private asupra pmintului, confiscarea p5minturilor m'an5stiresti si biseri-

www.dacoromanica.ro

593

ADNOTARI

ce$ti, a domeniilor coroanei si a p5minturilor statului si trecerea

lor in miinile Wanilor. In politica ei, Uniunea t5r6neasc5. ddea
dovad5 de inconsecvent5 $i de nehot5rire. Cerind lichidarea proprietAtii mo$iere$ti asupra pmintului. Uniunea consirntea ca
moierii s5 fie desp5gubiti partial. Chiar de la inceputul activittii ei, Uniunea t5r6neasc5 a avut de suferit represiuni politiene$ti. Pe la sfirsitul anului 1906, Uniunea tArgneasc5. din Rusia
s-a destrAmat.

61.

34 Este vorba de urmAtoarele opere : 1) K. Marx. Mizeria filozofiei" (vezi K. Marx $i F. Engels. Opere, ed. a 2-a, vol. 4, 1955,
pag. 168-178) ; 2) K. Marx. Capitalul", vol. III, 1955, pag. 662
686 (vezi

$i Karl Marx: Capitalul", vol. III, partea a II-a,

E.S.P.L.P. 1955, pag. 618-640) ; 3) Teorii asupra plusvalorii",

65.
vol. II, partea I, 1936, pag. 192-202.

35 Tezele Cu privire la unele declaratii pe care ar trebui s le facd

deputatii muncitorilor" au fost primite de

rodactia

ziarului

Pravda" la 7 (20) noiembrie 1912 $i an stat la baza declaratiei

f5cute de fractiunea social-democrat5 din Duma a IV-a. Adoptarea declaratiei a fost precedat5 de o lupta" inver$unat5 intre
deputatii bol$evici $i cei sapte deputati mensevici ai fractiunii.
Deputatii bol$evici au obtinut s5 fie incluse in declaratie principalele revendicki cuprinse in platforma bo1sevic5, dar mensevicii au reu$it sA introducA un punct prin care se cerea autonomia cu1tural-nationa15. Declaratia a fost citit5, in numele fractiunii social-democrate, la $edinta Dumei din 7 (20) decembrie
19 f2.

69.

36 Congresul socialist international extraordinar al Internationalei

a 11-a a avut loc 4a Basel in zilele de 24 $i 25 noiembrie (st.n.)
1912. In ziva deschiderii congresului a avut loc o mare demonstratie antirzboinic5 $i un miting international de protest impotriva rAzboiului. La $edinta congresului din 25 noiembrie a

lost adoptat in unanimitate un manifest prin care muncitorii

erau chemati s'a fo1oseasc5 organizarea $i forta proletariatului
pentru lupta revolutionara impotriva pericolului de r5zboi.
69.

37 Consfatuirea C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid

numit5, din considerente de conspiratie, consf5tuirea din februarie"
a avut loc la Cracovia intre 26 decembrie 1912 $i
ianuarie
1913 (8-14 ianuarle 1913). La aceastA consfatuhre au participat
14 persoane, printre care membri ai C.C. si deputati bol$evici in
Duma a IV-a de stat : V. I. Lenin, G. I. Petrovski, A. E. Badaev, I. V. Stalin. N. R. .5 agov, precurn $i N. K. Krupskaia,
A. A. Troianovski, E. F. Rozmirovici, V. N. Lobova $i altii.
Consfaluirea a adoptat hotriri in cele mai importante probleme ale miscarii muncitoresti $i a discutat rapoartele reprezen1

tantilor de pe teren asupra sthrii organizatiilor de partid, precum $i problema activitatii redactiei ziarului Pravda" $i a re-

vistei Prosve$cenie". Rezolutiile consfAtuirii au fost aprobate de

38

www.dacoromanica.ro

694

ADNOTART

C.C. Intr-o scrisoare adresatd hi A. M. Gorki, V. I. Lenin scria

cA consfituirea a reusit de minune si va juca un rol

tiv".

pozi-

71.

38 Vezi V. I. Lenin, Opere, ed. a 4-a, vol. 17, pag. 415-416 (vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 17, E.S.P.L.P. 1957, pag. 448-449).
71.

39 Este vorba de conferinta din august a lichidatorilor, care a avut

loc la Viena in august 1912 si la care s-a constituit blocul antipartinic denumit Blocul din august. Organizatorul acestui bloc
a fost Trotki. La conferint5 au. participat delegati ai Bundului,
ai Comitetului regional Caucaz, ai social-democratiei din Tint:tut leton i ai grupuletelor lichidatoriste din strdin5tate redactia

gazetei Golos Sotial-Demokrata", Pravda" de la Viena a lui

Trotki si grupul Vpered". Din Rusia au trimis delegati grupurile de initiativA" ale lichidatorilor din Petersburg si Moscova

si redactiile publicatiilor lichidatoriste Nasa Zarea" si Nevski

Golos" ; a participat de asemenea un reprezentant al Comitetului

din striindtate al organizatiei Spilka". Delegatii, in covirsitoarea lor majoritate, erau oameni care tritau in strAindtate si erau
rupti de clasa muncitoare din Rusia.
Conferinta a adoptat hotAriri lichidatoriste, antipartinice in
toate problemele de tactic5 ale social-democratiei si s-a pronuntat impotriva mentinerii partidului ilegal. In problema nationali,
conferinta s-a declarat in favoarea autonomiei cultural-nationate".

Blocul din august, creat din tot felul de elemente, a inceput

sa se destrame chiar in cursul conferintei. Lichidatorii nu au
putut alege un Comitet Central si s-au limitat la constituirea

Comitetului de organizare. Sub loviturile bolsevicilor, Blocul anti71.

partinic din august s-a destrimat cunind in mod definitiv.

40 Este vorba de scrisoarea prin care deputatii bolsevici din Duma

a IV-a de stat fdceau cunoscut cd inceteazd sd colaboreze la

ziarul lichidatorilor Luci".

74.

41 V. I. Lenin se referd la faptul cd in acel moment I. V. Stalin

lucra la articolul Problema nationald si social-democratia"

(Marxismul si problema nationald").

74.

42 Este vorba de uncle acte incorecte savIrsite de K. P. Peatnitki

in calitatea sa de director al editurii Znanie". Lucrurile nu au
ajuns pind la proces.
75.
43 Proiectul de platformil pentru Congresul al IV-lea al socialdetnocratiei din Tinutul leton" a fost scris de Lenin in mai 1913
pentru bolsevicii letoni in legilturi cu pregdtirile in vederea conocdrii Congresului al IV-lea al social-democratiei din Tinutul
leton. In aceasta perioadd, lupta dintre bob?evici i mensevici in
rindurile social democratici leione s-a ascutit ; in preajma anului

www.dacoromanica.ro

ADNOTAiti

695

1913 toate institutille centrale au fost acaparate de menseviciilichidatori si de impAciuitoristi. Bolsevicii letoni, care se spriji-

neau pe muncitorii cu stare de spirit bolsevica, si-au creat o

fractiune proprie. Lenin i-a ajutat in lupta lor irnpotriva condu-

cerii lichidatoriste.

Conducgtorii bolsevicilor letoni, care au creat in strainatate

Biroul grupurilor din strainatate"
au
publicat in noiembrie 1913 platforma scrisa de Lenin. Ei au scos-o
in brosurd separatd, dupa textul aparut in nr. 8 al Buletinului"
lor (Biletens"), sub titlul Platforma ncastra pentru Congresul
al IV-lea al social-democratiei din Tinutul Icton". A doua oara

un centru al lor

Proiectul de platforma" a fost publicat in nr. 9-10 al Buleti-

nului". Redactia Buletinului", sub influenta el.ementelor impaciuitoriste din redactie, publicind textul lui Lenin, a scos capitolul consacrat problemei nationale, a redus si a modificat alte
capitole.

In editia a 4-a a Operelor, ca si in editia a 3-a, Proiectul

de platforma" a fost publicat integral dupd manuscrisul lui Lenin

86.
in limba rusS.

44 Este vorba de programul in problema nationala adoptat la congresul partidului social-democrat din Austria care a avut loc la
88.
Briinn (Brno) in septembrie 1899.

45 Tezele in legdturd cu problema nationale au fost scrise de

Lenin in legatura cu referatele in problema nationald pe care
le-a tinut el in zilele de 9, 10, 11 si 13 iulie (st. n.) 1913 in
urmatoarele orase din Elvetia : Ziirich, Geneva, Lausanne

si

Berna. In Culegeri din Lenin", vol. XVII si XXX, au apa-

rut : planul de referat, insemndri de plan si notite arnanuntite

in care au lost consemnate discutiile la aceste referate. Lenin

pomeneste de aceste referate in scrisoarea sa catre S. G. San90.
mean (vezi culegerea de fat5, pag. 104-105).
46 Federatie de cea tnai rea spetd"
asa au fost caracterizate in
hotdririle Conferintei de la Praga din 1912 relatiile cu organ',
zatille social-democrate nationale, asa cum aceste relatii au
existat in P.M.S.D.R. in perioada 1907-1911. Cu toate cS organizatiile social-democrate din Polonia si Lituania, din Tinutul
leton si Bundul f Sceau parte din P.M.S.D.R., de fapt ele se tineau separat. Reprezentantii lor nu participau la conducerea
muncii intregului partid ; ei sprijineau direct sau indirect activitatea antipartinica a lichidatorilor (vezi in aceasta privinta
culegerea de fata, pag. 57-58, si Opere, ed. a 4-a, vol. 18,
si V. I. Lenin, Opere, vol. 18, E.S.P.L.P.

pag. 381-383 [vezi

1957, pag. 402-403]).

97.

47 Russkaia Molva"
cotidian, organ al partidului burghez al
progresistilor", constituit in 1912. Lenin spunea cd acest partid
constituie un amestec de octombristi si cadeti. Ziarul a apSrut
97.
la Petersburg din 1912 pind in 1913.
38*

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR I

596

48 Narodova democratiia (national-democratia, narodovtii, democratiipartid reactionar, 5ovin al burgheziei poloneze ; a

populisti)
fost constituit in 1897. Speriati de avintul mi$cdrii revolutio-

indenare, narodovtii au renuntat la revendicarea lor initiald

*i au pus in locul ei revendicarea unei
pendenta Poloniei
autonomii ciuntite in cadrul regimului absolutist. In perioada
revolutiei din 1905-1907, narodovtii au fost principalul partid al
cum ii numea
contrarevolutiei poloneze, sutele negre poloneze
Lenin. In Duma de stat, ei sprijineau pe octombri$ti.

In

1919

national-democratia si-a schimbat

denumirea in

Uniunea national-populistd" (Zwiazek ludowo-narodowy"), tar

incepind din 1928 a adoptat denumirea de Partidul national"
(Stronnictwo narodowe"). Dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, elementele democrat-populiste, neavind un partid propriu,
Partidul
au aderat la partidul reactionar al lui Mikolajczyk
97.
populist polonez" (Polske stronnictwo ludowe").
49 Este vorba de impArtirea invdtdmintului pe nationalitdti, care
era principala revendicare a programului burghezo-nationalist al
98.
autonomiei cultural-nationale".
50 Consfdtuirea C.C. al P.M.S.D.R. cu unii activisti de partid (care,
din motive de conspiratie, a fost denumit consfdtuirea "din
yard" sau din august") a avut loc intre 23 septembrie $i octombrie (intre 6 $i 14 octombrie) 1913, in satul Poronin (lingd
Cracovia), unde, in lunile de yard, a stat V. I. Lenin.
La consfdtuire au luat parte reprezentantii urmAtoarelor organizatii : ai Comitetului Central, ai redactiei 0.C., ai revistei
Prosve$cenie", ai fractiunii social-democrate din Duma de stat,
ai organizatillor din Petersburg, Moscova, Harkov, Ekaterinoslav,
Kostroma, Kiev $i Ural. Reprezentantii social-democratilor polonezi au participat cu drept de vot consultativ. La consfdtuire au
participat in total 22 de persoane V. I. Lenin, A. A. Troianovski,
N. K. Krupskaia, A. E. Badaev, I. F. Armand, M_ K. Muranov,
E. F. Rozmirovici, G. I. Petrovski, N. R. Sagov, F. N. Samoilov,
E. A. Balo$ov, I. S. Ganetki, G. Kamenski etc.
1

Consfdtuirea a discutat urmdtoarele probleme : 1) Rapoartele

organizatiilor locale, raportul de activitate al social-democratilor
polonezi, raportul de activitate al C.C.; 2) Problema nationald ;
3) Despre activitatea social-democratilor in Dumd ; 4) Problema
organizatoricd $i despre congresul partidului etc.
Consfdtuirea s-a desfd$urat sub conducerea lui Lenin. El

a ostit cuvintarea de deschidere, a prezentat raportul de activitate al C.C., un referat asupra problemei nationale, o dare
de seamd asupra lucrdrilor congresului socialist international
de la Viena ; in afard de aceasta, Lenin a luat cuvintul aproape
in toate problemele de pe orclinea de zi, a fdcut propuneri, a

intocmit $i a redactat proiectele de rezolutii.

99.

51 Lenin se referd la hotdrirea conferintei lichidatoriste din august

1912, care a declarat cornpatibild cu programul P.M.S.D.R. lo99
zinca autonomiei cultural-nationale".

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR1

597

52 Lenin se referA la pArerile expuse de F. Engels In articolul Contributii la critica proiectului programului social-democrat din

1891" (vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a.

103.
1936, pag. 110-111).

53 Vederile lui Lenin, ale bolsevicilor in problema federatiei au evo-

luat cu timpul. Inainte de 1917 partidul avea o atitudine negativa fat5 de organizarea federativA a statului. Ulterior, pornind
de la conditiile isturice concrete si tinind seamA de complexitatea &altar de unire a natiunilor, partidul bolsevic si-a schimbat
atitudinea fat de ideea federatiei. In vara anului 1917 Lenin
vorbeste pentru prima oarA despre admisibilitatea federatiei.
Luind cuvintul la Primul Congres general al Sovietelor din Rusia, V. I. Lenin arAta : Rusia sA devina o uniune de republici
libere" (vezi V. I. Lenin, Opere. ed. a 4-a, vol. 25, pag. 23 [vezi si
V. I. Lenin, Opere, vol. 25, E.S.P.L.P. 1956, pag. 24]). Dup Re-

volutia Socialista din Octombrie, partidul s-a situat pe pozitia

recunoasterii federatiei Ca organizare de stat a republicilor so103.
vietice, ca forma de unice a lor.
54 Este vorba de articolul lui Lenin Note critice in problema national5", publicat In 1913 In revista Prosvescenie" nr. 10, 11 si
12 (vezi culegerea de fatA, pag. 121-154).
revista teoretica bolsevic5 ; a apgrut legal
Prosvescenie"
la Petersburg in perioada decembrie 1911iunie 1914. In ajunul
primului razboi mondial. revista a fost interzisA de guvern. In
toamna anului 1917, editarea revistei Prosvescenie" a fost reluata, dar nu a apa'rut decit un singur numAr (dublu). Cu aceasta.
104.
aparitia revistei a incetat.

55 Este vorba de ref eratele cu privire la problema nationald pe care

Lenin le-a tinut in orasele elvetiene Zurich, Geneva, Lausanne
104.
si Berna in zilele de 9, 10, 11 si 13 iulie (st.n.) 1913.
56 Conferinfa partidelor mic-burkheze, narodniciste de stingra ale ci-

torva nafiuni a avut loc in Finlanda tribe 16 si 20 aprilie 1907.

La conferinta au participat reprezentanti ai partidului socialitilor-revolufionari, ai Partidului socialist polonez (P.P.S.), ai Fractiunii revolutionare a P.P.S. (fraki"), ai Grornadei bieloruse, ai
Partidului muncitoresc socialist evreiesc (S.E R.P."), ai partidului Dasnaktutiun" din Armenia, al Partidului socialistilor
federahsti din Gruzia. Majoritatea delegatilor la conferint5 s-au
pronuntat in favoarea recunoasterii autonomiei cultural-nationale
109.
(vezi culegerea de fatA, pag. 140).

57 Este vorba de lucrarea lui I. V. Stalin Marxismul si problema

national", scris5 la sfirsitul anului 1912 si Inceputul lui 1913
la Viena i publicata In revista Prosvescenie" nr. 3, 4, 5 din
1913, sub titlul Problema nationalA si social-democratia".
In 1914 lucrarea lui I. V. Stalin a fost editat tt brosur
separat sub titlul Problema nationala si marxismul" ; dupA

www.dacoromanica.ro

698

AIDNOTAR1

Revolutia din Octombrie ea a lost reeditath in repetate rinduri ;

a lost inclus5 in volumul 2 al Operelor lui I. V. Stalin.
111.

58 Novaia Raboceaia Gazeta" (Noul ziar muncitoresc")

cotidian legal al mensevicilor-lichidatori ; a ap5rut la Petersburg incepind din august 1913. Dup5 30 ianuarie (12 februariel 1914.
in locul acestui ziar au apArut Severnaia Raboceaia Gazeta"
(..Ziarul muncitoresc din nord") si apoi Nasa Raboceaia Gazeta" (,.Ziarul nostru rnuncitoresc"). In repetate rinduri Lenin a
numit acest ziar ,.Novaia Likvidatorskaia Gazeta" (Noul ziar
lichidatorist").

114.

59 Lenin se refer5 la articolul lui Plehanov Proiectul de program

al Partidului social-democrat din Rusia", publicat in revista Zarea" nr. 4 din august 1902.
Zarea" (,.Zorile")
revist5 politic5 stiintific5 marxist5 ;
a ap5rut in anii 1901-1902 la Stuttgart, editat5 de redactia ziarului Iskra". Au apArut 4 numere, dintre care unul dublu.. 116.
60 An
pseudonimul lui N. N. Jordania, lider al mensevicilor
caucazieni.
119.

61 Este vorba de paragraful 8 al programului P.M.S.D.R., adoptat

la Congresul al II-lea al partidului (vezi Rezolutiile si hot5ririle congreselor, conferint&or P.C.U.S. si ale plenarelor C.C.".
editia a 7-a, partea I, 1954, pag. 40 [vezi i ,.Rezolutiile i hot5ririle congreselor, conferintelor P.C.U.S. 5i ale plenarelor C.C.".
partea I, Editura pentru literatur5 politic5, 1954, pag. 40]).
119.

62 Articolul Note critice in problema. nationald" a fost scris de

Lenin in octombrie-decembrie 1913 si publicat in acelasi .an in
nevista bolsevic5 legal5 Prosvescenie" nr. 10, 11 si 12.
Articolul a fost scris dup5 ce. in vara anului 1913. Lenin a
tinut in orasele elveliene Zurich, Geneva, Lausanne 51 Berna referatele mentionate mai sus.
In toamna anului 1913, la consf5tuirea din august" (..din
\Tara") a C.C. al P.M.S.D.R. cu miii activisti ile partid, Lenin a
citit un referat asupra problemei nationale. In urma referatului
lui Lenin a fost adoptat5 rezolutia scris5 de el. Dup5 terminarea
consf5tuirii, Lenin a inceput s lucreze la .articolul Note critice
in problema nationalS".

121.

63 Severnaia Pravda" (Pravda Nordului")

sub aceast5 denumire a ap5rut cotidianul bolsevic legal Pravda" in perioada

121.
1 august-7 septembrie 1913.

64 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 19, pag. 317-320 (vezi si
V. I. Lenin, Opere, vol. 19, E.S P.L.P. 1957, pag. 346349).
121.

65 Zeit" (Timpul")

saptiiminal, organ al Bundului ; a ap5rut

la Petersburg din decembrie 1912 pin5 in iunie 1914.
121.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

599

66 Dzvin" (Clopotul")

revistA nationalistA legal lunar* de

orientare mensevicA ; a apArut in limba ucraineand, la Kiev, din
ianuarie 1913 pinA la mijlocul anului 1914.
121.

67 Russkoe Slovo" (Cuvintul rus")

cotidian liberalo-burghez ;
a apArut la Moscova cu incepere din 1895 ; a fost interzis In
noiembrie 1917:

122.

68 S.E.R.P. (Partidud muncitoresc socialist evreiesc)

organizatie
nationalistA mic-burghezA ; a luat fiinj in 1906. La baza programului S.E.R.P. stAtea revendicarea autonomiei nationale a evreilor : crearea unor parlamente (seimuri) evreiesti exteritoriale care
sA aibA dreptul de a rezolva problemele organizArii politice a
evreilor din Rusia. S.E.R.P. se situa pe pozitii apropiate de cele
ale socialistilor-revolutionari si impreunA cu acestia a luptat impotriva P.M.S.D.R..
138.
69 Afacerea Beilis

proces provocator pus la cale in 1913, la Kiev,

de guvernul tarist impotriva evrenlui Beilis, invinuit in mod

mincinos de a fi omorit in scopuri rituale un bAiat crestin, Iuscinski (de :f apt omorul a 'lost pus 'la cale de sutele negre). In-

scenind acest proces, guvernul tarist a cAutat sA atite antisemitismul i sA provoace pogromuri evreiesti in scopul de a distrage

masele de la miscarea revolutionarg, care crestea din ce In ce

mai mult in farA. Procesul a provocat o mare agitatie socialA ;
in multe orase au avut loc demonstratii muncitoresti de protest.
Beilis a fost achitat.
140.
70 Eserii (socialistii-revolutionari")
partid mic-burghez din Rusia care a luat fiinta in 1902 In urma unirii mai multor grupuri
narodnice. In problema nationalA, programul eserilor se caracteriza prin formulArile sale vagi. Proclamind principiul federatiei,
eserii, in acelasi timp, nu dAdeau un rdspuns precis la problema
dreptului natiunilor ta autodeterminare, pronuntindu-se adeseori
in favoarea principiului autonomiei cultural-nationale.
140.

71 Luci" (Raza")

cotidian legal al mensevicilor-lichidatori; a

apArut la Petersburg din septembrie 1912 pInA in iulie 1913 ; a

subzistat din mijloacele date de prieteni bogati din rindurile

burgheziei" (Lenin). Din iutie 1913. in locul ziarului Luci" a
apArut ziarul Jivaia Jizn" (Viata vie"), apoi Novaia Rabo-

ceaia Gazeta" (Noul ziar muncitoresc").

141.

72 Lenin se referA la articolul dui I. V. Stalin Marxismul i problema nafionald", unde in capitolul al IV-lea este citat textul
programului national adoptat la congresul din Briinn al partidutui social-democrat din Austria (vezi I. V. Stalin. Opere,
vol. 2, pag. 322 [vezi si I. Stalin, Opere, vol. 2, Editura pentru
literaturA politicA, 1953, pag. 3441).

142.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

600

73 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 19, pag. 317-320 (vezi
si V. 1. Lenin, Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 346-349), si
142.
culegerea de fatA, pag. 122-124.
74 Date le citate au fost luate de Lenin din culegerea statisticA RecensAmintul scolilor elementare din imperiu, efectuat la 18 ianuarie 1911. Caietul I, partea a 2-a. Circumsoriptia scolard PetersArhanghelsk, Vologda, Novgorod,

burg. Guberniile

Pskov si Petersburg". Petersburg, 1912, pag. 72.

Olonet.

146.

75 Dragomanov, M. P. (1841-1895)
nean ; exponentut
149.
ucrainean.

ideologiei

istoric si publicist ucrainational-liberalismului burghez

76 Przeglad Socjaldemokratyczny" (Revist5 social-democrat5")

a apArut la Cracovia in perioada 1902-1904 si 1908-1910,
editat5. fiind de social-democratii polonezi cu participarea activA
149.
a Rosei Luxemburg.
77 Vestnik Evropi"

irevistA lunar; a apgrut la Petersburg din

1866 pinA in primAvara anului 1918. Revista promova conceptiile

burgheziei liberate ruse ; dup5 1890 a dus o luptA sistematicd
152.
impotriva marxismului.

78 Den" (Ziva")

cotidian de orientare liberal5 burghezA ; a

aparut la Petersburg inoepind din 1912. La acest ziar au colaborat mensevicii-lichidatori, in a cAror ming ziarul a trecut in
intregime dupA februarie 1917. A fost interzis la 26 octombrie
(8 noiembrie) 1917 de Comitetul revolutionar-militar de pe lingA
156.
Sovietul din Petrograd.

79 Russkaia Misl" (Gindirea rus5")

revist5 lunara a burghe-

ziei liberate ; a apArut la Moscova incepind din 1880. DupA re-

volutia din 1905 a devenit organul aripii de dreapta a partidului

cadet. Lenin

a numit Russkaia Misl"

din aceastA perioadA

Cernosotennaia Misl" (Gindirea sutelor negre"). Revista a

lost interzisA pe la mijlocul anului 1918.

156.

80 Beloruskaia gromada (Gromada socialistA bieloruse)

organizatie nationalistA mic-burghez5, care a luat aceastA denumire
in 1903; a luat flintA in 1902 sub denumirea de Gromada revolutionarS bielorusd". La baza programului si a activitAtii practice a G.S.B." stAtea politica de intelegere cu burghezia si cu
mosierii, negarea luptei revolutionacre de clasA, propagarea ideii
cA poporul bielorus nu are interese comune cu olasa muncitoare
revolutionarA rus5. In perioada irevolutiei din 1905-1907,
"G.S.B." Tevendica a$a-zisa autonomie cultural-nationare.
din februarie 1917,
DupA revolutia burghezo-democratic5
G.S.B." a militat pentru inf Aptuirea lozincii despArtirii Bielo-

rusiei de Rusia revolutionara, lozinc5 lansatA de nationalistii bielorusi. Dup5 Revolutia SocialistA din Octombrie, G.S.B." s-a
destfarnat.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

601

Damakfutiun (dapacii)
organizatie burghezo-nationalista
armeana ; a luat fiinta in Transcaucazia la inceputul ultimului
deceniu al secolului trecut; apara interesele burgheziei armene;
atitind vrajba nationala intre popoare, ea a dus o politica de izo-

lare nationalg a Armeniei, cautind sa abati masele poporului

armean de pe calea miscarii revolutionare generale din Rusia.
In 1918-1920 dasnacii au stat in fruntea guvernului bur-

ghezo-nationalist al Armeniei, transformind-o pe aceasta intr-un

punct de sprijin al interventionistilor anglo-francezi si al albgardistilor rusi in lupta lor impotriva Puterii sovietice.
Socialistii-federaliqti din Gruzia
partid burghezo-nationalist, creat in 1904. Revendica autonomia nationala a Gruziei in
cadrul statului burghezo-mosieresc rus. In perioada reactiunii,
socialistii-federalisti au devenit dusmani declarati ai revolutiei.
Dup victoria Revolutiei Socialiste din Octombrie in Rusia,
socialistii-federalisti impreuna cu mensevicii gruzini, cu dasnacii
si cu musavatistii au organizat un bloc contrarevolutionar sprijinit de interventionistii germano-turci, iar mai tirziu de inter160.
ventionistii anglo-francezi.
81 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 18, pag. 430-431 (vezi
si V. I. Lenin, Opera, vol. 18, E.S.P.L.P. 1957, pag. 452-453).
160.
5i culegerea de fata, pag. 71-72, 100.
82 Fahterskii Listok" (Foala minerului") a aparut la 16 (29) mar-

tie 1914 ca supliment ia nr. 38 al ziarului Puti Pravdi", Foaia

a fost editata din initiativa minerilor, cu bani adunati de ei.
A doua Foaie a minerului" a lost publican' in tr. 77 al ziarului Puti Pravdi" din 4 mai 1914.
Apelul cdtre muncitorii ucraineni" a fost publicat in limba
ucraineana in nr. 28 al ziarului Trudovaia Pravda" din 29 iunle
1914 sub semnatura lui Oksen Lola. Nota Din partea redactiei"
a lost scrisa de Lenin (vezi culegerea de fat& pag. 245).

161.

83 Puti Pravdi" (Calea adevarului")

sub aceasta denumire a
apfirut ziarul bolsevic ilegal Pravda" in perioada 22 ianuarie21 mai 1914.

161.

84 Lucrarea lui Lenin Cu privire la problema politicii nafionale"

este proiectul unui discurs pe care urma sa-1 rosteasca in Duma
de stat unul dintre deputatii bolsevici. Acest discurs nu a mai
fost rostit, deoarece la 22 aprilie (5 mai) 1914 deputatii de
stinga au fost exclusi de la 15 sedinte (vezi Opera, ed. a 4-a,
vol. 20, pag. 251-253 [vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. 20,
E.S.P.L.P. 1956, pag. 271-273]). Manuscrisul proiectului s-a pas-

trat numai in parte; pasajele lips sint indicate in notele de la

subsol.

165.

85 Grajdanie (Cetateanul")

revista saptaminala de orientare

reactionara ; a aparut la Petersburg din 1872 ping in 1914. De

prin anii 1880-1890 a fost organul ultramonarhistilor ; a avut

ca principala surs de existenta subventiile guvernului tarist.
165.

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR I

602

86 Este vorba de lucrarea lui V. I. Lenin Despre dreptul nafiunilor

la autodetertninare", care a fost publioara in revista Prosvesce176.
nie" (vezi culegerea de fain% pag. 184-244).

87 Este varba de brosura intitulat Despre autonomia cultural-na-

tional", scrisd de S. G. Saumean in limba armeanS in anii

1913-1914. Aceasta brosur5 constituie un rAspuns la articolul
nationalistului burghez armean D. Ananun (An) Problema na-

tional si demoeratia".
Anuntul autorului cu privire la continutul brosurii nu a ap-

rut in revista Prosvescenie". Vezi traducerea brosurii lui $aumean in volumul : S. G. $aumean. Articole si cuvintAri (1908
1918)". 1924, pag. 39-79.
176.

88 Planul proiectului expus in aceast scrisoare a stat la baza

Proiectului de lege cu privire la egalitatea in drepturi a nafiuni!or i la apdrarea drepturilor minoritdfilor nalionale", proiect
de lege scris de Lenin (vezi culegerea de fatd, pag. 178-180).
176.

89 Proiectul de lege cu privire la egalitatea in drepturi a nafiunilor i la apdrarea drepturilor minoritdfilor nafionale" urma s5
fie prezentat in Duma de stat de atre fractiunea bolsevicS.
Planul Proiectului" a fost expus de Lenin in scrisoarea
adresat5 lui S. G. $aumean la 6 (19) mai 1914. Lenin acorda o
insemnState deosebitS prezentArii acestui Proiect" in Dum5 ;
scrie el
cS pe aceasta cale putem explica pe
Am impresia
intelesul tuturor ca autonomia cultural-nationalS este o ineptie,

zdrobind definitiv pe adeptii acestei ineptii". Nu s-a reusit

ca proiectul de lege s'S fie prezentat in Dumd. 178.

90 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. I, 1955, pag. 768 (vezi si Karl
Manx: Capitalul", vol. I. E.S.P.L.P. 1957, editia a III-a, pag.

77).

91 L. VI.

188.

L. Vladimirov

(pseudonimul lui M. K. $einfinkel)

202.

92 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 19, pag. 236-237 (vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 255-256).
205.

93 .leahi" (Drumuri")

organul Uniunii studentilor ucraineni,

de orientare nationalisti ; a ap5rut la Lvov din aprilie 1913 pina
205.
in martie 1914.
94 Proletarskaia Pravda"
sub aceast5 denumitre a ap5rut ziarul
bolsevic legal Pravda" in perioada 7 decembrie 1913-21 ianuarie 11914.

206.

95 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 19, pag. 475-477 (vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag. 521-523).
206.

www.dacoromanica.ro

603

ADNOTARI

96

Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 20, pag. 39-41 (vezi $i
V. I. Lenin, Opere, vol. 20. E.S.P.L.P. 1956, pag. 43-45).
206.

97 Zemscina" - cotidian ultrareactionar, organul deputatilor de

extremA dreapt5 din Duma de stat ; o ap5rut la Petersburg din
iulb 1909 pina in februarie 1917. - 207.

98 Kievskaia Mist" (Gindirea Kievului")

cotidian liberal-burghez ; a ap5rut la Kiev din decembrie 1906 pin5 in decembrie
1918. Mensevicii-lichidatori au colaborat activ la acest ziar.

209.

99 Lenin intrebuinteaz5 o expresie din comedia lui A. S. Griboedov

,,Prea mult minte stria" (vezi A. S. GTiboedov. Opere, 1953.

Dag. 35). - 212.

100 Este vorba de ziarul Naprzod" (Thainte"), organul central al

partidului social-democrat polonez din Galitia i Silezia, care a
ap5rut la Cracovia incepind din 1892.

214.

101 Lenin se Tef era' la amintirile lui W. Liebknecht despre Marx (vezi
culegerea Amintiri despre Marx si Engels", 1956, pag. 92). 224.
102 Vezi K. Marx $i F. Engels. Opere, vol. XXIV, 1931, pag. 348. -224.

103 Vezi K. Marx $i F. Engels. Opere, vol. XXI, 1932, pag. 210211. - 225.
104 Vezi K. Marx $i F. Engels. Scrisori alese, 1953, pag. 148. 178179. - 226.

105 Vezi K. Marx $i F. Engels. Opere, vol. XXIII, 1932, pag. 413414. - 226.
106 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXIII, 1932, pag. 488.

227.

107 Vezi K. Marx $i F. Engels. Opere, vol. XXIV, 1931, pag. 133,
227.
240-241 si 233.
108 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXIV, 1931, pag. 250.- 228.

109 Vezi K. Marx $i

231.

F.

Engels, Sorisori alese, 1953, pag. 230-

228.

110 Lenin citeaz5 din articolul lui Plehanov Proiectul de program

al partidului social-democrat din Rusia", publicat in revista Za-

rea" nr. 4 din 1902. - 232.

111 Borba" (,.Lupta")

revistA editat5 de Trotki ; a ap5rut la Petersburg din februarie pin5 in iulie 1914. Sub masca nefractionismului", in paginfle aoestei reviste Trotki a dus o lupta impotriva lui Lenin, impotriva partidului bolsevic. - 236.

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR I

604

112 Expresia e luat5 din seria de schite a lui N. Scedrin Peste hotare" (vezi M. E. Saltikov-Scedrin. Opere alese. 1954, pag. 233
2381.

237.

113 Versurilte citate Sint luate dintr-un cintec osta'sesc de la Sevastopol despre b5tAlia de pe piriul Cernaia, care a avut loc la 4 august 1855 in timpul fazboiului Grimeei. Autorul cintecului este
L. N. Tolstoi (vezi L. N. Tolstoi. Opere complete, vol. 4, 1935.
240.
pag. 307-308).

114 Apel ca'tre muncitorii ucrainenr, ap5rut in limba ucrainean5 sub

semn5tura lui Oksen Lola in hr. 28 din 29 iunie 1914 al ziarului
..Trudovaia Pravda", chema pe muncitori, fr deosebire de nationalitate, s5 se uneasca in lupta impotriva capitalului. Apelul"
continea de asemenea indemnul de a se incepe editarea unei Foi

a muncitorilor ucraineni" care s apari pe ling ziarul Trudo-

vaia Pravda".
Proiectul acestui Apel" a fost serfs de Lenin in limba rus5
in prim5vara anului 1914 si trimis lui Oksen Lola prin I. Ar-

mand. Editarea Foii muncitorilor ucraineni" nu a fost realizat.

245.

115 Lenin reproduce un citat din romanul lui Oernisevski Prologul"

Ivez1 N. G. Cernisevski. Opere complete, vol. XIII, 1949, pag.
197Y.

247.

116 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XV, 1935, pag. 223.

248.

cotidian, organ
117 "Berner Tagwacht" (Santinela de la Berna")
al partidului social-democrat elvetian; a fost fondat in 1893 la
Berna ; la inceputul primului Tizboi mondial ziarul a publicat
articole scrise de K. Liebknecht, F. Mehring si de alti socialdemocrati de stinga. Incepind din 1917, ziarul i-a sprijinit f5tis
pe social-sovinisti el aDare si ast5z1 si are o pozitie anticomu251.
disth i antidemocnatici
118 A.P.

Anton Pannekoek, socialist olandez de stinga.

251.

119 Comitetele industriale-militare au fost create in Rusia in 1915 de

cAtre marea burghezie imperialist5. Incercind sa" supun5 De muncitori influentei ei i s5 le insufle o stare de spirit defensist,
burghezia si-a pus in gind s5 organizeze grupuri munciforesti"
pe ling5 aceste comitete. Ea levee tot interesul sa" atrag5 in aceste
grupuri reprezentanti ai muncitorilor care sA desf5soare in masele muncitoresti o agitatie pentru ridicarea productivititii muncii in uzinele de r5zboi. IvIensevicii au luat parte activ5 la aceast5
actiune pseudopatriotic5, push' &a cale de burghezie. Bolsevicii au
lansat lozinca boicotArii comitetelor industriale-militare i, cu
sprijinul maioritAtii muncitorilor . au infAptuit cu succes acest
boicot.

262.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

120 Parabellum

K. Radek.

CO5

266.

121 Vezi. K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXIII, 1932, pag. 355,
359 si 464.

269.

122 Afacerea Dreyfus

proces provocator, organizat in 1894 de

cercurile monarhiste reactionare ale clicii militare din Franta
impotriva of iterului de stat-major Dreyfus, de origine evreiasce",
acuzat in mod mincinos de spionaj si inalta trklarre. Tribune lul
militar 1-a condamnat pe Dreyfus la inchisoare pe viatd. Miscarea
pentru revizuirea procesului Dreyfus, care a luat nastere in
Franta, s-e desfasurat in conditiile unei lupte inversunate intre
republicani i monarhisti si a dus pinA la urma la achitarea lui
Dreyfus in 1906.

Lenin a calificat procesul Dreyfus ca Bind una din miile

miile de masinatii necinstite ale clicii militare reactionare".

si
276.

123 Incidentul de la Zabern s-a petrecut In orasul Zabern (Alsacia)

in noiembrie 1913. Incidentul a fost provocat de comportarea insulttoare a unui ofiter prusian fat de niste alsacieni, comportare care a stirnit o explozie de revolt in rindurile populatiei
locale, in special ale celei franceze, impotriva jugului clicii militare prusace. Vezi despre incidentul de la Zabern erticolul ui
Lenin Zabern" (Opere, ed. a 4-a, vol. 19, pag. 464-466 [vezi 5i
V. I. Lenin, Opere, vol. 19, E.S.P.L.P. 1957, pag 509-511]).
276.

124 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXIII, 1932, pag. 464.
480.

277.

125 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XV,1935,pag. 223.-280.

126 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. vr, 1930, pag. 185.
280.
127 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. XXIII, 1932, pag. 464.

280.

128 Die Glocke" (Clopotul")

revist editat Ia Mnchen, iar

apoi la Berain intre 1915 si 1925 de social-sovinistul Parvus (Helfand), membru al pertidului social-democrat german.
281.

129 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere, vol. VII, 1930, pag. 201
220.

281.

130 Lenin se referi la rezolutia in problema nationala, scrls de el

si adoptat de consfAtuirea C.C. al P.M.S.D.R. cu activistii de
Dartid care a avut loc intre 6 si 14 octombrie (st.n.) 1913 in localitatea Poronin (in apropiere de Cracovia). (Vezi culegerea de
feta, pag. 99-101).
285.
131 Cartea lmperialismul, stadiul cel mai inalt al capitalismului" a
fost scrisa" In pritna jumAtate a anului 1916. Studierea lucrgrilor
aprtrute in literature mondial in leg-Mut-5 cu imperialismul a lost
inceput de Lenin Inca la Barna in 1915 ; cit priveste cartea propriu-zis, el a inceput s-o scrie in ianuarie 1916.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

606

La 19 iunie (2 iulie) 1916 Lenin a terminat lucrarea si a

trimis editurii Parus" manuscrisul. Elementele mensevice acivate
in aceastA editurA au inlAturat din carte critica aspr Ia adresa
teoriilor oporhmiste ale lui Kautsky si ale mensevicilor rusi (Martov si altii). Cuvintul transformare" (a capitalismului in imperialism capitalist), folosit de Lenin, a fost Inlocuit cu cuvintul

prefacere", expresia caracterul reactionar" (al teoriei ultraimperialismului") a fost Inlocuita cu cuvintele caracterul inapoiat"
etc. Sub titlul Imperialismul, etapa cea mai noua a capitalismului", cartea a fost tiparita de edituna Parus" la inceputul
anului 1917, la Petrograd.
Dupa ce a sosit in Rusia, Lenin a saris o prefata la aceastA
carte. Pe la mijloculanului 1917 cartea a iesit de sub lipar. 288.
)132 Spectator

mensevicul S. M. Nahimson.

303.

133 Vezi K. Marx. Capitalul", vol. III, 1955, pag. 126 (vezi si Karl
Marx : Capitalul", vol. III, partea I, Editura pentru iteratura
304.
politica, 1953, pag. 131).
134 Rdscoala boxerilor (sou, mai exact, rdscoala 1-he-tuan) rascoala
antiimperialista populara din 1899-1901 din China, pornita de aso-

ciatia I-he-tivan" (Pumnul in numele dreptalii si al concordiei"),

care ulterior a primit denumirea de I-he-tuan".RAscoala a fost reprimat cu cruzime de un corp expeditionar unit al puterilor imperialiste, comandat de generalul german Waldersee. La reprimarea rAscoalei au luat parte imperialistii germani, japonezi, engle2i,
americani si rusi. In 1901 China a fost nevoit sd semneze asazisul protocol final", prin care i s-a impus sA plateasca o contributie urias ; in acelasi timp tara a fost transformatA in mod
310.
definitiv intr-o semicolonie a imperialismului strain.

135 Junius

Rosa Luxemburg,

313.

136 Lenin se refera la conferinta general a social-democratilor de

stinga din Germania, care a avut loc la Berlin, in ziva de 1 ianuarie 1916, la locuinta lui K. Liebknecht. Conferinta a adoptat
tezele grupului Internationala", elaborate de R. Luxemburg.

313.

137 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 9-18 (vezi si
V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, page 144-150).

314.

138 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 137-142 (vezi si
V. I. Lenin, Opere, vol. 21. E.S.P.L.P. 1955, pag. 144-150). 314.
139 Bremer Barger-Zeitung" (Ziarul cetAtenesc din Bremen")
cotidian, organul grupului social-democrati!or germani din Bremen.
Ziarul a apArut din 1890 pina in 1919 ; in 1914-1915 a fost de
fapt un organ al social-democratilor germani de stinga ; in 1916
a trecut in miinile kautskistilor.
315.

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR I

P07

140 Volksfreund" (Prietenul poporului")

cotidian social-democrat, fondat in 1871 la Braunschweig; in 1914-1915 a fast de
fapt un organ al social-democratilor garmani de stinga ; in 1916
a trecut in miinile kautskistilor.
315.
141 Vezi K. Marx si F. Engels. Opera alese in dou volume, vol. I,
'1955, pag. 498 (vezi si K. Marx *i F. Engels, Opera alese in dou5
volume. vol. I, E.S P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 573).
322.
142 Vezi V. I. Lenin. Opera, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 139-140 (vezi si
V. I. Lenin, Opera, vol. 21, E.S.P.L P. 1955, pag. 146-147). 326.

143 Vorbote"
revist, organ teoretic al stingii zimmerwaldiene;
a ap5rut in limba german5 la Berna in 1916. Au aprut dou numere : nr. 1 in fanuarie si nr. 2 in aprilie 1916. In aceast revist5
au fost publicate lucrrile lui V. I. Lenin : Oportunismul si fall-

mantul Internationale! a II-a", Revolutia socialist si dreptul

natiunilor l.a autodeterminare (Teze)" (vezi Opera, ed. a 4-a
vol. 22, pag. 96-108 fvezi si V. I. Lenin, Opera, vol. 22. ed.

P.M.R. 1952, pag. 101-1131, si culegerea de fat, pag. 274-287).

329.

144 Sotial-Dernokrat" (Social-Democratul")

ziar ilegal, Organul

Central al P.M.S.D.R.; a apirut din februarie 1908 pin5 in ianuarie 1917. Au ap5rut 58 de numere. Primul num5r al ziarului
a ap5rut in Rusia ; pe urm5 ziarul a ap5rut in str5in5tate. mal
intii la Paris,

apoi la Geneva. Conform hotririi C.C. al

P.M.S D.R., redactie Organului Central era alcAtuit din repre

zentanti ai bolsevicilor,
ionezi.

mensevictilor si social-democratilor po-

In ziarul Sotial-Demokrat" au fost publicate peste 80 de articole si note scrise de V. I. Lenin. In cadrul redactiei ziarului,
V. I. Lenin a luptat pentru o linie bolsevic5 consecventA. 0 parte
din membrii redactiel (Kamenev si Zinoviev) au avut o atitudine
impAciuitoare fat de lichidatori, incercind s5 zAd5rniceasc5 promovarea lintel leniniste. Mensevicil Martov si Dan, membri ai redactiei, sabotind munca in cadrul redactiei Organului Central, au
sustinut in acelasi timp in mod f5tis lichidatorismul in ziarul lor

fractionist Galas Sotial-Demokrata" (Vocea social-democratului"). Lupta intransigent5 a lui Lenin impotriva lichidatorilor a
dus la iesirea din redactie a lui Martov si Dan in iunie 1911.
Incepind d'n decembrie 1911. ziarul Sotial-Demokrat" a fost re
dactat de V. I. Lenin.
329.
145 Gazeta Robotnicza" (Gazeta muncitoreasc5")
organ ilegal
al Comiletului din Varsovia al social-democratiei din Polonia si
Lituania ; a ap5rut in maloctombrie 1906. Editarea g azetei a
fost reluat in 1912 si a contirmat pina in ianuarie 1916. Dup5
sciziunea din 1912, in rindurile social-democratiei poloneze au
Nat nastere comitete paralele. Existau dou comitete la Varsovia. tar sub denumirea Gazeta muncitoreascr ap5reau dou5 or-

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

608

gane : unul al partizanilor Conducerii centrale, la Varsovia, iar

celatalt al Comitetului opozitionist din Varsovia, la. Cracovia.

Dou numere ale gazetei Comitetului opozitionist din Varsovia,

24 si 25 (cu supliment), au aparut in 1915-1916 la Zrich. 329.
146 Tezele asupra imperialismului

asupririi nationale", intocmite

de redactia ziarului Gazeta Robotnicza", au fost publicate

iii

nr: 1 al revistei Sbornik Sotial-Demokrata" din octombrie 1916.

329.

147 Lenin se refera la discutia care a avut loc in 1903 in legatur

cu elaborarea programului P.M.SD.R., adoptat la Congresul al
II-lea al partidullui (vezi Opere, ed. a 4-a, vol. 6, pag. 1-59,
285-290 [vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. S. E.S.P.L.P. 1957.
pag. 1-59, 304-3101 i i culegerea de fata, pag. 15-24) si la
discutia care a avut loc in 1913 intre bolsevici, pe de o parte,
lichidatori, trotkisti i bundisti, pe de alta parte, in problema
autonomiei cultural-nationale" (vezi culegerea de fat, pag. 121
154, 184--244).

330.

148 Vezi K. Marx si F. Engels. Opera alese in dou volume, vol. II,
1955, pag. 23 (vezi si K. Marx *i F. Engels, Opere alese in doua
volume. vol. II. E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 26).
332.

149 Vezi K. Marx si V. Engels. Opere, vol. XI, partea a II-a, 1934,
332.
pag. 49-50.

150 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 9-18 si -138
139 (vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 146
147). -- 340.

151 Vezi K. Marx si F. Engels. Opera, vol. VII, 1930, pag. 201
220.

349.

152 Vezi K. Marx si F. Engels. Opera, vol. XIII, partea I,

pag. 155.

1936,

351.

153 Lichtstrahlen" (Raze de lumina")

revista lunari, organ al
grupului social-democratilor de stinga din Germania ; a aparut
sub redactia lui J. Borchardt. Revista a apgrut neregulat, intre
1913 si 1921, la Berlin.

358.

154 Este vorba de articolul Rosei Luxemburg Problema national5 Si

autonomia" din nr. 6, 7, 8-9, 10, 12 si 14-15 din 1908 si 1909
ale revistei Przeglad Socjaldemokratyczny" (Revista' social359.
democrata").

155 Fraki"
denumire data praviter, ,aripa dreapra a Partidului
socialist polonez (P.P.S.), care in 1906, dup sciziunea din P.P.S.,
s-a constituit ca organizatie independenta._. 359.

www.dacoromanica.ro

609

ADNOTARI

156 Vezi K. Marx si F, Engels. Scrisori alese, 1953, pag. 356

357.

362.

157 Nap Slovo" (Ouvintul nostru")

cotidian mensevic-trotkist ;
a aparut la Paris, din ianuarie 1915 pina in septembrie 1916, in
locul ziarului Golos" (Vocea").
363.
158 K.R.

Karl Radek.

364.

159 Este vorba de brosura Cine va sdvirsi revolutia politica ?",

publicata in culegerea Proletarskaia borba" (Lupta proletara")

nr. 1, editata de Grupul social-democrat din Ural" in 1899 si
reeditata de Comitetul din Kiev in acelasi an. Autorul brosurii,
A. A. Sanin, care se situa pe pozitiile economismului", nega necesitatea crearii unui partid politic de sine statator al clasei
muncitoare si considera c revolutia politica poate fi savirsita
in Rusia pe calea grevei generale, Fara insurectie arrnata.

160 Lenin

se refera la conferinta

370.

sectiilor din strainatate ale

P./VI.S.D.R., care a avut loc intre 27 februarie si 4 martie (st.n.)

1915 la Berna (Elvetia). La aceasta conferinta, in raportul intitulat Razboiul i sarcinile partidului", Lenin a lamurit princiPalele
probleme ale strategiei si tacticii partidului bolsevic in perioada
razboiului imperialist.
La conferinta si-a prezentat tezele Buharin, care a sustinut
conceptii .antimarxiste, antipartinice. Caracterizind aceste conceptii, Lenin le-a definit ca economism imperialist".
Conferinta a adoptat rezolutiile scese de V. I. Lenin : despre
caracterul razboiului, despre lozinca apararii patriei", lozincile
social-democratiei revolutionare, atitudinea fa-VA de alte partide
5i grupuri, si altele (vezi Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 137-142
[vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 144
150]).

370.

161 Este vorba de Peatakov si de Bos.

370.
162 Este vorba de Proiectul de program al uniunii revolutionar-socialiste si al partidului muncitoresc social-democrat din Olanda",
publicat in nr. 3 al buletinului Comisiei socialiste internationale
din 29 februarie 1916.
Internationale Sozialistische Kommission zu Bern. Bulletin"

(,,Comisia socialista internationala de la Berna. Buletin") a fost

organul C.S.I., creata la prima conferinta socialista a internationalistilor care a avut loc la Zimmerwald intre 5 si 8 septembrie
(st.n.) 1915. Buletinul a aparut in limbile germana, franceza yi
engleza, la Berna, din septembrie 1915 pina in ianuarie 1917. Au
371.
aprut sase numere.
163 Grupul de stinga de la Zimmerwald a fost constituit de Lenin la
prima conferinta socialist international, care a avut loc intre
5 si 8 septembrie (st.n.) 1915 la Zimmerwald (Elvetia). Lenin
a calificat aceast conferinta drept un prim pas" in dezvoltarea
39

Despre problema nationalA

www.dacoromanica.ro

610

ADNOTAR1

miscarii internationale impotriva razboiului. In cadrul grupului

de stinga de ,la Zimmerwald, bolsevicii, in frunte cu Lenin, au
fost singurii care au adoptat o pozitie just, consecventh pin5 la
capdt. Din acest grup fAceau parte si internationalisti neconsecventi. Critica greselilor acestora a fost fAcuth de V. I. Lenin in
articolele: Despre brosura lui Junius", Bilantul discutiei asupra autodeterminkii" (vezi culegerea de fat. pag. 313-328,
371.
329-369).
164 Lenin se refer la programul din 1880 al partidului muncitoresc
Ifrancez si la programele de la Gotha din 1875 si de la Erfurt din
374.
1891 ale social-democratiei germane.
165 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 138-139 (vezi
V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 145-146). 376.
166 Este vorba de brosura Socialismul i rzboiul" (vezi Opere, ed. a
4-a, vol. 21, pag. 267-307 [vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. 21,
377.
E.S.P.L.P. 1955, pag. 289-3321).

167 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 276-277 (vezi si
V. I. Lenin, Opece, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 299-300). 377.

168 Este vorba de declaratia fcut de delegatia social-democratilor

polonezi la prima conferintA socialist internationala' de la Zirnmerwald (1915). In aceast declaratie se protesta impotriva faptului c guvernele german si austriac, lipsind poporul polonez
de posibilitatea de a-si hotari singur soarta, consider regiunile
poloneze ca un zalog In viitorul joc al compensatiilor, menit s
serveascg fie pentru a fi Imprtit intre monarhiile centrale, fie
pentru a fi retrocedat tarismului rus In schimbul unei compen378.
satii".
169 Este vorba de articolul lui P. Kievski (I. Peatakov) despre drep-

tul natiunilor la autodeterminare, pe care Lenin avea de gind

sA-1 publice in nr. 3 al revistei Sbornik Sotial-Demokrata". In
acelasi numar al culegerii urma sd fie publicat articolal lui Lenin Despre o caricatura de marxism i despre economismul
imperialist", care demasca pozitia oportunist5 a lui Peatakov.
Nr. 3 al revistei Sbornik Sotial-Demokrata" nu a mai aprut.
380.

170 Vezi V.

I.

Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 138 (vezi

V. I. Lenin, Opere'; vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 145).

171 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag.

141

V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 145).

s:

382.

(vex! 5i
382.

172 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 272-273 (,ezi 51
383.
V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 295).

www.dacoromanica.ro

611

ADNOTAR1

Internalionala", care mai tirziu s-a numit Uniunea

Spartacus", a fost constituit l.a inceputul razboiului de socialdemocratii germani de stinga K. Liebknecht, R. Luxemburg,
F. Mehring, C. Zetkin si altii. Grupul Internationale" a jucat
un mare ral pozitiv in istoria miscarii muncitoresti din Germania. In ianuarie 1916, la conferinta generala a social-democrati.
lor de stinga din Germania, grupul a adoptat tezele cu privire la

173 Grupul

sarc'rale social-demooratiei internationale, intocmite i propuse

de R. Luxemburg. Grupul Internationale" a desfasurat in mase
o propaganda revolutionara impotriva razboiului imperialist, a
demasoat politica de cotropire practicata de imperialismul german si tradarea savirsita de conducatorii social-democratiei. Dar
el nu s-a debarasat de greselile semimensevice in problemele cele
mai importante ale teoriei si politicii : dezvolta o teorie semimensevica a irnperialismului, respingea principiul autodeterminarii
natiunilor in conceptia marxista a acestuie (adica mergind pina
la despartire i pina la farmarea de state independente), nega
posibilitatea razboaielar de eliberare nationala in epoca imperialismului, subaprecie rolul partidolui revolutionar, se ploconea in
tata spontaneitatii micarii. Greselile social-democratilor de stinga
din Germania au fost criticate de V. I. Lenin in .lucrarile: Des-

pre brosura lui Junius", Programul militar al revolutiei proletare" (vezi culegerea de feta, pag. 313-328, 430-433) si altele.
In 1917, grupul Internationale" a intrat in Partidul social-de-

mocrat independent din Germania, partid centrist, pastrindu-si in

cadrul lui independenta organizatorica. Dupe revolutia din noiembrie 1918 din Germania, el s-a despartit de independenti" si
a intemeiat, in decembrie acelasi an, Partidul Comunist din Germania.

388.

174 Sbornik Sofial-Demokrata" a fost editat de redactia Organului

Central al P.M.S.D.R.
ziarul Sotial-Demokrat"
sub conducerea directa a lui Lenin. Au aparut douS numere : nr. 1 in
octombrie 1916 si nr. 2 in decembrie 1916. -- 388.

175 V. fun

V. I. Lenin.
390.
176 Vezi K. Marx si F. Engels. Opere alese in douS volume, vol. II,
1955, pag. 304 (vezi si K. Marx *i F. Engels, Opere alese in douS
volume, vol. II, E.S.P.L.P. 1955, editia a II-a, pag. 348-349).
398.

177 Vezi F. Engels. Anti-Daring", 1953, pag. 40 (vezi si F. Engels: Anti-Diihring", E.S.P.L.P. 1955, editia a Ilha, pag. 52)
407.

178 Este vorba de scrisoarea lui Engels cane Kautsky din 12 septembrie 1882 (vezi K. Marx si F. Engels. Scrisori alese, 1953,
pag. 356-357). Lenin citeaza aceasta scrisoare in articolul sSu
Bilantul discutiei asupra autodeterminarii" (vezi culegerea de
fate% pag. 361-362), publicat pentru prima oara in nr. al re411.
vistei Sbornik Sotial-Demokrata" din octombrie 1916.
1

39*

www.dacoromanica.ro

612

ADNOTAR I

179 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 141 (vezi si
- V. /. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 158).
424.
180 Go los" (Vocea")

cotidian mensevic-trotkist

a apdrut la

Paris din septembrie 1914 ping in ianuarie 1915. Ziarul a avut

o pozitie centristg.

426.

181 C. 0. (Comitetul de organizare)

centrul conducgtor al men-

sevicitor ; a fost constituit in 1912 la conferinta din august a

mensevicilor-lichidatori si a tuturor grupurilor si curentelor antipartinice.

426.

182 Jugend-Internationale" (Internationala tineretului")

organ

al Uniunii internationale a organizatiilor socialiste de tineret,

aderent a stingii zimmerwaldiene ; a apgrut din septembrie
1915 ping in mai 1918 la Zurich. In ceea ce priveste caracterizarea publicatiei Jugend-Internationale", vezi nota Internatio-

nala tineretului" (Opere, ed. a 4-a, vol. 23, pag. 153-156 [vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 23, E.S.P.L.P. 1957, pag. 156-159]).
430.

183 Este vorba de tezele cu privire la problema rgzboiului, intocmite

de R. Grimm (unul dintre liderii partidului social-democrat elvetian) in vara anului 1916, in leggturg cu pregAtirile in vederea congresului extraordinar al partidului social-democrat elvetian. Acest congres urma sa aibg loc in februarie 1917 pentru a
lua o hotgrire in problema atitudinii socialistilor elvetieni f atg
430.
de rgzboi.

184 Neues Leben" (Viat noire)

revistg lunarg, Drgan al partidului social-democrat elvetian ; a apgrut Ia Berna din ianuarie
1915 ping in decembrie 1917. Revista propaga conceptiile zimmerwaldienilor de dreapta ; incepind din 1917 a adoptat o pozitie
social-soving.

430.

185 Vezi K. Marx si F. Engels. Scrisori alese, 1955, pag. 356-357.

432.

186 Vezi V. I. Lenin. Opere, ed. a 4-a, vol. 21, pag. 137-142 (vezi
si V. I. Lenin, Opere, vol. 21, E.S.P.L.P. 1955, pag. 144-150)
434.

187 Este vorba de declaratia guvernelor german si austro-ungar,

publicatg la 5 noiembrie (st.n.) 1916, cu privire ta crearea unui

stat polonez monarho-constitutional sub protectoratul Germaniei

436.
si al Austro-Ungariei.
188 Lenin se referg la conceptiile in problema nationalg pe care
R. Luxemburg le propaga in publicatia social-demooratilor polonezi Przeglad Socjaldemokratyczny" (Revista social-democratg"),
care a apgrut la Cracovia (vezi in leggturg cu aceasta culegerea de fatg, pag. 184-244).
436.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

CiA

189 Este vorba de articolul lui F. Engels De ce problema -Poloniei

intereseazA clasa muncitoare ?" (vezi K. Marx $i F. Engels.
Opere, vol. XIII, partea I, 1936, pag. 149-161).
437.

190 Este vorba de traducerea in limba francez5 a tezelor Sarcinile

zimmerwaldienilor de stinga din partidul social-democnat elveiian", fdcut de I. Armand (vezi Opere, ed. a 4-a, vol. 23,
pag. 126-137 [vezi si V. I. Lenin, Opere, vol. 23, E.S.P.L.P.
1957, pag. 131-142]).
438.
191 Este vorba de tezele lui V. I. Lenin Sarcinile zimmerwaldieni440.
lor de stinga din partidul social-democrat elvetian".

192 Este vorba de articolul Marxism si revizionism", publicat in

1908 in culegerea Karl Marx (1818-1883)" (vezi V. I. Lenin.
Opere, ed. a 4-a, vol. 15, pag. 15-25 [vezi $i V. I. Lenin, Opere,
vol. 15, E.S.P.L.P. 1957, pag. 17-27]).
442.
193 Vezi K. Marx $i F. Engels. Opere, vol. XVI, partea a II-a, 1936,
443.
pag. 239-254.
194 Este vorba de congresul partidului social-democrat elvetian.
444.

195 Este vorba de Sbornik Sotial-Demokrata".

447.

196 Conferinta despre revolufia din 1905" a fost tinut5 de V. I. Lenin

in limba germand la 9 (22) ianuarie 1917, la Casa poporului
din Zurich, in cadrul unei adunari a tineretului muncitoresc elvetian.

451.

197 Lenin intentiona sa" publice lucrarea Statisticd i sociologie" in

mod legal, in bro$ur5, sub pseudonimul P. Piriucev. El n-a reu$it sh" termine luorarea.

Materialele preg5titoare $i planurile brosurii au fost publicate in Culegeri din Lenin", vol. XXX, 1937, pag. 280-300
458.

198 Conferinta a saptea generald (din aprilie) a P.M.S.D. (b) din

Rusia a avut loc la Petrograd intre 24 $i 29 aprilie (intre 7 si

12 mai) 1917. La conferinta au participat 133 de delegati cu vot

deliberativ $i 18 cu vot consultativ, reprezentind 80.000 de membri de partid. Aceasta a fost prima conferint legal a bol$evicilor, echivalind ca importantd cu un congres al partidului.

V. I. Lenin a prezentat rapoarte $i a tinut cuvint5ri cu privire la toate problemele fundamentale de pe ordinea de zi a con-

ferintei. Raportul cu privire la problema nationala a fost prezentat de I. V. Stalin.

Conferinta a adoptat proiectele de rezolutie ale lid Lenin cu
privire la r5zboi, cu privire la atitudinea fatd de Guvernul provizoriu, cu privire la moMentul actual, cu privire la revizuirea

www.dacoromanica.ro

ADNOTA0i

614

programului partidului, cu privire la problema agrara, cu privire la unirea internationalistilor impotriva blocului defensist

mic-burghez, cu privire la Soviete, cu privire la problema nationalb si cu privire la propunerea lui Borgbjerg.
La conferinta a fost ales un Comitet Central compus din :
V. I. Lenin, I. M. Sverdlov, I. V. Stalin, V. P. Noghin, V. P. Miliutin etc. Ca membri supleanti ai C.C. au fost alesi : A. S. Bubnov, I. A. Teodorovici, N. P. Glebov-Avilov, A. Pravdin.
Conferinta din aprilie a pus la baza lucrdrilor ei Tezele din
aprilie ale lui Lenin, a fixat linia partidului in toate problemele
fundamentale ale revolutiei si a orientat partidul spre lupta pentru transformarea revolutiei burghezo-democratice in revolutie
socialista.

466.

organ central
al mensevicilor ; a aparut zilnic la Petrograd din martie piro'
468.
in noiembrie 1917.

199 Raboceaia Gazeta" (Gazeta muncitoreasca")

cotidian burghez
200 Birjevie Vedomosti" (Buletinul Bursei")
care a aparut la Petersburg cu incepere din 1880. Denumirea
de Birjevka" a devenit un nume comun, desemnind lipsa de
principialitate si venalitatea presei burgheze. La sfirsitul lui octombrie 1917 ziarul a fost interzis de Comitetul militar-revolu476.
tionar de pe lingd Sovietul din Petrograd.

201 Articolul Vor peistra oare bolsevicii puterea de stat?" a lost

publicat pentru prima oard in revista PTosvescenie" nr. 1-2
din octombrie 1917.

481.

202 Novaia Jizn" (Viata nour)

cotidian de orientare mensevia organ al grupului asa-numitilor social-democrati internationalisti", din care faceau parte mensevici partizani ai lui Martov i intelectuali razleti cu orientare semimensevica. Z1arul
Novaia Jizn" a aparut la Petrograd incepind din aprilie 1917 ;
dupa Revolutia Socialista din Octombrie a adoptat o pozitie
ostila fata de Puterea sovietica si a fost interzis in iulie 1918
482.

203 Al 11-lea Congres general al Sovietelor de deputafi ai muncitorilor si soldafilor din Rusia s-a deschis la 25 octombrie (7 noiembrie) 1917, ora 10 si 45 de minute seam, la Smolnti. Din cei 649
de delegati la congres, 390 erau bolsevici. Principalele probleme

discutate la congres au fost : crearea Guvernului sovietic si

adoptarea decretelor asupra Oen si asupra parnintului. Rapoartele in problema pacii si in problema pamintului au fost prezentate de Lenin.
Congresul al II-lea al Sovietelor a proclamat trecerea puterii
in miinile Sovietelor, a adoptat decretele asupra pacii i asupra
pamintului si a format primul Guvern sovietic Consiliul Comisarilor Poporului. Presedinte al Consiliului Comisarilor PopoTului a fost ales V. I. Lenin.

www.dacoromanica.ro

616

ADNOTARI

Congresul a ales Comitetul Executiv Central al Sovietelor

din Rusia, campus din 101 persoane, din care f5ceau parte: 62
bolsevici, 29 socialisti-revolutionari de stinga i altii. Congresul
si-a incheiat 1ucr5rile la 27 octombrie (9 noiembrie) 1917, ora 5
$i 15 minute dimineatia.

485.

204 Primal congres general al flotei militare a avut loc intre 18 si

25 noiembrie (intre si 8 decembrie) 1917. Pe ordinea de zi a
congresului figurau urm5toarele chestiuni : despre momentul
actual si problema puterii; activitatea Comitetului executiv cen
tral al flotei militare a Rusiei ; reformele in departamentul maritim si altele. Lenin a rostit la congres o cuvintare despre mo1

mentul actual.

490.

205 Declarafia drepturilor poporului muncitor i exploatat" a fost

prezentata de Lenin in sedinta din 3 (16) ianuarie 1918 a Comitetului Executiv Central al Sovietelor din Rusia. Textul Declaratiei" adoptate in unanimitate in sedinta Comitetului Executiv
Central al Sovietelor din Rusia difer5 intrucitva de textul initial
al lui Lenin. La 4 (17) ianuarie 1918 Declaratia" a fost publicat in, ziarul Pravda" nr. 2. La 5 (18) ianuarie, fractiunea
bolsevid, in numele Puterii sovietice, a propus Adun5rii constituante s ia in discutie Declaratia". Adunarea constituant5 contrarevo1utionar5 a refuzat sa ia in discutie Declaratia", dup5
care fractiunea bolsevicd a p5rAsit Adunarea constituant5. La 12
(25)

ianuarie 1918 Declaratia" a fost aprobat5 de cel de-al

f1I-lea Congres general al Sovietelor din Rusia.

492.

206 La 22 decemhrie 1917 (4 ianuarie 1918), C.E.C. al Sovietelor din

Rusia a adoptat Declaratia guvernului revolutionar cu privire

la independenta Finlandei".

493.

207 Propunerea iadresat guvernului persan cu privire la elaborarea

unui plan comun de evacuare a trupelor rusesti din Persia a

fost f5cura de c5tre Guvernul sovietic In a doua jum5tate a lunil

detembrie 1917.

493.

208 Decretul Despre qArmenia turceasc5" a fost discutat In sedinta

Consiliului Comisarilor Poporului din 23 decembrie 1917 (5 ianuarie 1918) si aprobat de Consiliul Comisarilor Poporului la
29 decembrie 1917 (11 ianuarie 1918). Decretul a lost publicat

in ziarul Pravda" nr. 227 din 13 ianuarie 1918 (31 decembrie

1917)`.

493.

209 Proiectul de program al P.C. (b) din Rusia" cuprinde urm5toarele documente : Conceptul proiectului de program al P.C.
din Rusia" si diferite capitole si puncte din acest proiect de program, cu modificArile introduse de Lenin. Capitolul Sarcinile
principale ale dictaturii proletariatului in Rusia" din conceptul
proiectului de program a fost publicat In intregime pentru prima
oar in editia a 4-a a Operelor lui V. I. Lenin.

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

616

De asemenea, in editia a 4-a a Operelor, au fost publicate

pentru prima oar5 : Proiectul de program al P.C. (bolsevic)
din Rusia", reprezentind primele capitole din Conceptul proiec.tului de program al P.C. din Rusia", cu modifickile si completArile introduse de Lenin, precum si Completare la proiectul
definitiv al punctului din program referitor la problema national5".

Comisia pentru elaborarea programului partidului, aleas5 la

Congresul al VII-lea al P.C. (b) din Rusia, a luat ca baz5 a
lucrArilor pentru intocmirea programului partidului materialele
si documentele propuse de Lenin pentru proiectul de program al
P.C. (b) din Rusia.
498.
210 Aceast5 completare a fost inclus5 in intTegime in programul

P.C. (b) din Rusia adoptat la Congresul al VIII-lea, si anume

in punctul al 4-lea al capitolului In domeniul relatiilor nationale" (vezi Rezolutiile si hotkirile congreselor, conferintelor
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice si ale plenarelor C.C.".
ed. a 7-a, partea I, 1954, pag. 417 [vezi si Rezolutiile si hot5ririle congreselor, conferintelor Partidului Comunist al Uniunii
Sovietice si ale plenarelor C.C.", partea I, Editura bentru literatuf1A -politic5, 1954, pag. 429-430]).

500.

211 Congresul al VIII-lea al P.C. (b) din Rusia a avut loc la Moscova intre 18 si 23 martie 1919. La congres au participat 301
delegati cu vot deliberativ, reprezentind 313.766 de membri de
partid, si 102 delegati cu vot consultativ. Ordinea de zi a congresului raportul de activitate al Comitetului Central, programul P.C. (b) din Rusia, crearea Internationalei Comuniste, situatia mi1itar5 si politica militarA, munca la sate, probleme organizatorice si altele.
Congresul a adoptat noul program al partidului. In cursul
discutkii programului, congresul a respins conceptiile antibolsevice ale lui Buharin, care propunea si fie excluse din program
punctele privitoare la capitalism, la mica productie de m5rfuri si
la gospodAria mijlocas5. De asemenea, congresul a dat o lovim

tur5 zdrobitoare conceptiilor antibolsevice ale lui Buharin si

Peatakov in problema national, care s-au ridicat impotriva includerii in program a punctului cu privire la dreptul natiunilor
la autodeterminare, impotriva principiului egalit5tii in drepturi
a natiunilor.

Congresul al VIII-lea a trasat noua linie a partidului fat5

de tArAnimea mij1ocas5. Congresul a hotkit s se treacA de la
politica de neutralizare a mijlocasului la o aliantA trainicA cu el,
proletariatul pAstrind rolul conducAtor in aceast aliantd.

In problema militar, congresul a adoptat o hotkire care

urmArea intkirea Armatei Rosii. Congresul a respins o serie de

propuneri ale opozitiei militare" si totodat5 a dat o lovitur5
zdrobitoare liniei tr5d5toare a lui Trotki.

www.dacoromanica.ro

AD NOTAR I

617

Congresul a adoptat o hotkire cu privire la constructia de

partid si sovieticd $i a dat o riposta grupului oportunist Sapronov-Osinski, care nega rolul conducAtor al partidului in activitatea Sovietelor.

In problema constructiei de partid, congresul a adoptat o

hotdrire cu privire la efectuarea unei reinregistrki generale a
membrilor de partid $i la imbunAtAtirea compozitiei sociale a
p artidului.

Congresui a ales un Comitet Central compus din 19 persoane, printre care: V. I. Lenin, F. E. Dzerjinski, M. I. Kalinin,
M. K. Muranov, I. V. Stalin, E. D. Stasova, L. P. Serebreakov,
P. I. Stucika i altii. Ca membri supleanti ai C.C. au fost ale$i :
Artem (F. A. Sergheev), A. S. Bubnov, M. F. Vladimirski,
501.
E. M. Iaroslavski I altii.
212 Vezi V. I. Lenin. Opere, editia a 4-a, vol. 26, pag. 142-146 (veil
si V. I. Lenin, Opere, vol. 26, E.S.P.L.P. 1954, pag. 150-154)
502.

213 Este vorba de hotkirea Consiliului Comisarilor Poporului prin

care se recuno$tea independenta Finlandei $i pe care V. I. Lenin
a inminat-o la 18 (31) decembrie 1917 lui Svinhuvud, $eful guvernului burghez finlandez. Aceast5 hotarire a fost confirmat in
$edinta din 22 deoembrie 1917 (4 ianuarie 1918) a C.E.C. din
Rusia.

503.

214 Lenin se refer la tratativele purtate la Moscova in martie 1919

cu o delegatie ba$kird in leggtur5 cu problema crekii unei Baskirii sovietice autonome. Acordul dintre Ptiterea sovietic central5 $i guvernul ba$kir cu privire la crearea unei Ba$kirii sovietice autonome" a fost aprobat de Lenin, pre$edintele Consiliului
Comisarilor Poporului, $i de Comitetul Executiv Central al Sovietelor din Rusia. Acordul prevedea crearea unei Republici
sovietice autonome ba$kire pe baza Constitutiei sovietice, stabi503.
lea granitele republicii $i impktirea ei administrativS.

215 Sovietul de deputati ai muncitorilor din Varqovia a fost ereat

la 11 noiembrie 1918. Soviete de deputati ai muncitorilor au fost
create si in multe alte orase $i regiuni industriale din Polonia.
Sovietul de deputati ai muncitorilor din Var$ovia a procedat la
introducerea efectiv5 a zilei de muncd de 8 ore in intreprinderi,
a pornit lupta impotriva sabotajului intreprinzitorilor, a adoptat
o hotkire cu privire la legSturile cu Rusia revolutionarS etc. In
vara anului 1919 Sovietele au fost lichidate de guvernul burghez
din Polonia.

506.

216 Inregistnarea pe plki de gramofon a cuvintkilor lui Lenin a

fost organizata de Tentropeceat (Agentia centralS a C.E.C. din
Rusia pentru difuzarea $i rAspindirea cktii). In 1919-1921 au
511.
lost inregistrate 13 cuvintki ale lui Lenin.

www.dacoromanica.ro

(:18

ADNOTA11

217 Scrisoarea ,,Cdtre tovareiqii cotnun4ti din Turkestan" a fost scrisd

de V. I.. Lenin in .legaturd cu trimiterea in Turkestan, in octorn-

brie 1910, a unei comisii pentru treburile Turkestpnului, numita

de C E.C. din Rusia si de Consiliul Comisarilor. Poporului. Din
camisie. Faceau parte : S. Z. Eliaya (presedinte), M. V. Frunze,
V. V. Kuibisev, I. S. Rudzutak si altii. Sareina comisiei era de
a Indrepta greselile comise de activistii locali in aplicarea politicii nationale in Turkestan.
Inca' inainte de trimiterea comisiei, Comitetul Central al
P.C. (b) din Rusia a dat activistilor cu munci de conducere din
Turkestan indicatii cu privire la necesitatea de a, indrepti gresetile 'comise de ei.

Prohlema atragerii populatiei locale la activitatea de stat a

fost subliniata in mod special in Iradiograma din 12 iulie 1919
a C.C. al P C. (b) din Rusia catre guvernul din Turkestan.
Scrisoarea lui Lenin a fost discutata la cea de-s V-a ConferintA de tinut a Partidului Comunist din Turkestan, care a avut
loc in ianuarie 1920. Conferinta a adresat lui Lenin o scrisoare
in care fagaduia sa indrepte aceste greseli, lucrind impreuna
cu comisia C.E.C. din Rusia si a Consiliului Comisarilor Poporului.

513.

218 Consiliul Apardrii (Consaidl Apdrarii Muncitoresti si Taranesti)

a fost creat, pe baza hotaririi din 30 noiembrie 1918 a C.E.C.

din Rusia, in vederea conducerii apkarii Republicii sovietice.
Consiliului Apararii i s-au acordat puteri depline in domeniul
mobilithrii fortelor si mijloacelor tarii pentru nevoile apArarii.

Consiliul Anararii conduoea munca de inzestrare a frontulul cu

armament, de aprovizionare cu alimente si echipament si-i trimitea completarile necesare.

Dupa lichidarea principalelor franturi, Consiliul Apararii

fost transformat, la inceputul

lunii aprilie 1920, in Consiliul

Muncii si al Apararii (C.M A.). Dupa terminarea razboiului civil.

Consiliul Munch si al Apararii a fost transformat, prin hotarirea
din 29 decembrie 1920 a celui de-al VIII-lea Congres general al
Sovietelor din Rusia, intr-o comisie a Consiliului Comisarilor

Poporului si a functionat ca atare pina la sfirsitul anului 1936

513

219 Al doilea Congres general din Rusia al organizaliilor comuniste

ale popoarelor din Orient a avut loc la Moscova intre 22 noiembrie si 3 decembrie 1919. La congres au luat parte circa 80 de
delegati, reprezentanti ai arganizatiilor comuniste musulmane din
Turkestan,

Azerbaigean,

Hiva,

Buhara,

Chirghizia,

Tataria,

Ciuvasia, Baschiria, Caucaz etc. V. I. Lenin a prezentat raportul

despre momentul actual in prima zi a congresului, adica la 22
noiembrie. Rezolutia adoptata pe marginea raportului sau a fosi
transmisa prezidiului in .vederea elaborarii si concretizarii principalelor teze care trebuie sA stea La baza activitAtii in Orient".
In aceeasi zi a fost ascultata darea de seama" a Biroului central

www.dacoromanica.ro

619

ADNOTAR I

al organizatiilor comuniste ale popoarelor din: Orient asupra activitatii desfasurate in' ulti.mul' an. La 23 noiembrie au avut loc
discutiile pe marginea da.rii de seama *i a lost prezentat raPortul
comisiei de validaTe. Urmtoarele doua zile au lost 'consacrate
rapoartelor din partea organizatiilor locale si cu acest prilej au
lost scoase la iveala o serie de lipsuri in mulled': lipsa unui plan
general de activitate, inexistenta unel legaturi strinse intre sectiile locale si Biroul central, insuficienta numarului organizatori-

lor de partid, a .literaturii de partid etc. La 26 si 27 noiembrie

congresul .a examinat principala problema de pe ordinea de zi :
problema Orientului. In rezolutia adoptata in legatura cu aceasta
chestiune se sublinia importanta Orientului in infaptuirea revo-

lutiei sociale mondiale, se arata directia in care trebuie sa se

desfasoare munca revolutionara a partidelor comuniste din Orient

si se trasau o serie de rrinsuri in vederea revolutiondrii miscarii :
pregatirea unor cadre de partid si sovietice pentru munca in
Orient. crearea unei Armate Rosii internationale in Orient si for-

marea unor comandanti rosii din rindurile proletariatului din

Orient (vezi. Jizn Nationalnostei" [Viata nationalitatilorl

nr. 47 din 14 decembrie 1919). La 1 decembrie au fost ascultate

rapoartele sectiilor formate la congres : raportul sectiei pentru
problema constructiei de stat i raportul sectiei pentru problema
constructiei de partid, precum si rapoartele cu privire la munca
in rindurile femeilor din Orient 5i in rindurile tineretului. In rezolutia adoptata pe marginea raportului de activitate al Biroului
central au fost subliniate sldbiciunile din munca acestuia. Dupa
ce a ales un nou Birou central al organizatiilor comuniste ale popoarelor din Orient, congresul si-a incheiat lucrarile.
514.

220 Proiectul rezolutiei C.C. al P.C. (b) din Rusia cu privire la Puterea sovieticd in Ucraina", scris de Lenin, a fost adoptat lo
principiu la sedinta din 21 noiembrie 1919 a Biroului Politic al
C.C. al P.C. (b) din Rusia 5i transmis spre redactare definitivd
unei comisii. Cu modifiearile redactionale ale comisiei si cu adau-

garea punctului 2, propus de Lenin, proiectul de rezolutie a lost

adoptat de plenara C.C. al P.C. (b) din Rusia la 29 noiembrie
1919 si publicat. Rezolutia C.C. a lost aprobata la 3 decembrie
1919 de cea de-a VIII-a Conferinta generala a P.C. (b) din
Rusia.

527.

221 Rezolufia din 18 mai 1919 cu privire la unificarea forrelor armate

a lost adoptata la sedinta Comitetului Executiv Central al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene. Aceasta rezolutie a trasat
sarcina unificarii tuturor fortelor republicilor sovietice in lupta
armata irnpotriva dusmanilor Puterii sovietice si sarcina concentrarii tuturor mijloacelor materiale necesare in acest scop in miinile unui centru unic ; propuneri simiilare au fost facute de guvernele sovietice ale Letoniei, Lituaniei i Bielorusiei.
In conformitate cu aceste propuneri a fost publicat ia iu1

nie 1919 decretul C.E.C. din Rusia Cu privire la unirea republicilor sovietice: Rusia, Ucraina, Letonia, Lituania, Bielorusia

www.dacoromanica.ro

ADNOTAR I

620

in vederea luptei impotriva imperialismului mondial". In acest

decret se ardta necesitatea unei uniuni militare a tuturor republicilor aratate mai sus, pentru a se putea respinge atacul du*manilor Puterii sovietice. C.E.C. din Rusia a considerat necesaril
infaptuirea unificarii organizarii militare *1 a comandamentului
militar al republicii sovietice, precum si concentrarea conducerii
principalelor ramuri ale economiei nationale in miinile unor organe conducdtoare unice.

527.

222 Mesajul de salut adresat de Lenin Asociatiei tevolutionare indiene" a fost tradus in limba englezd *i transmis prin radio ca
raspuns la rezolutia adoptata la 4 martie 1920 la un miting al
revolutionarilor indieni si trimisd lui Lenin in Rusia. Rezolutia
revolutionarillor indieni exprima o profunda recunostintd fatd de
Rusia Sovietica, care duce o lupta mai-eat:a pentru eliberarea cla538,
selor *i a popoarelor asuprite.

223 Congresul al ll-lea al Internationalei Comuniste s-a tinut intre

19 iulie *i 7 august 1920. Deschiderea congresului a avut loc la
Petrograd ; sedintele urmatoare s-au tinut la Moscova. La Congresul al II-lea au participat peste 200 de delegati, reprezentind
organizatii muncitore*ti din 37 de tari. Din delegatia P.C. (b) din
Rusia la Congresul al II-lea al Internationalei Comuniste au
f Scut parte : V. I. Lenin, M. I. Kalinin, F. E. Dzerjinski,
A. A. Andreev, Artem, (F. A. Sergheev), D. Z. Manuilski,
S. I. Gopner, E. M. Iaroslavski, A. V. Lunacearski, M. N. Pokrovski, N. K. Krupskaia, A. M. Kollontai, I. F. Armand, M. S. 01-

minski *i altii, in total 64 de persoane.

Toate lucrarile pregatitoare in vederea convocarii congresului au fost conduse de Lenin. La congres, Lenin a desfasurat o
lupta necrutatoare impotriva partidelor oportuniste, cLntriste
care incercau sa patrunda in Internationala a III-a *1 a supus
unei critici aspre tendintele anarho-sindicaliste si sectarismul
de stinga" dintr-o serie de organizatii comuniste; el a prezen-

tat referate, a tinut cuvintari (vezi Opere, ed. a 4-a, vol. 31,
pag. 189-238 [vezi *i V. I. Lenin, Opere, vol. 31, E.S.P.L.P.
1956, pag. 195-295]) *i a luat parte la lucrarile comisiilor pentru urmatoarele probleme: situatia internationald i sarcinile
fundamentale ale Internationalei Comuniste, problema nationala
si problerna coloniala, problema agrara, conditiile de primire in
Internationala Comunista. Tezele lui Lenin despre sarcinile fun-

damentale ale Congresului al II-lea al Internationalei Comuniste,

despre problema nationala si problema coloniala, despre problema
agrara, precum *1 despre conditiile de primire in Internationala
Comunista au fost adoptate ca hotariri ale congresului.
Congresul al II-lea a pus bazele programului, principiilor
organizatorice, strategiei i tacticii Internationalei Comuniste.
548.

224 Cotnisia pentru problema nafionald ci problema coloniald a fost

constituita de Congresul al II-lea al Internationalei Comuniste
din reprezentanti ai partidelor comuniste din urmatoarele tari

www.dacoromanica.ro

621

ADNOTARI

Rusia, Bulgaria, Franta, Olanda, Germania, Ungaria, S.U.A.,

India britanica, Persia, China, Coreea, Anglia etc. Lucrarile comisiei s-au desfa*urat sub conducerea lui Lenin. Tezele lui Lenin
despre problema nationala *i problema coloniala au fost discutate in *edinta a patra *i a cincea a congresului *i au fost adop551.
tate la 28 iulie.

225 Al VII1-lea Congres general al Sovietelor din Rusia a avut loc

la Moscova intre 22 *i 29 decembrie 1920. La congres au luat
parte 2.537 de delegati, dintre care 1.728 cu vot deliberativ si
809 cu vot consultativ.
Pe baza raportului de activitate al Consiliului Comisarilor
Poporului, prezentat de Lenin, congresul a adoptat in unanimitate o rezolutie prin care aproba activitatea Guvernului so010 etic.

Congresul al VIII-lea al Sovietelor a adoptat planul prezenplanul Goelro

tat de Lenin cu privire la electrificarea tarii

i rezo(Planul Comisiei de stat pentru electrificarea Rusiei)

asupra electrificarii, scrisa de Lenin (vezi
Opere, ed. a 4-a, vol. 31, pag. 499 [vezi *i V. I. Lenin, Opere,

lutia la raportul

31, E.S.P.L.P. 1956, pag. 516-517]). Congresul a aprobat

proiectul de lege cu privire la intarirea *i la dezvoltarea gospovol.

driei tArane*ti.

Congresul al VIII-lea al Sovietelor a aprobat tratatul

alianta dintre R.S.F.S.R. *i R.S.S.U.

de

557.

226 Congresul al III-lea al Internafionalei Comuniste a avut loc la

Moscova intre 22 iunie *i 12 iulie 1921. La lucrarile congresului
au participat reprezentanti ai partidelor coinuniste, ai partidelor
socialiste de stinga *i socialiste din 48 de tail *i delegati ai
uniunii internationale a tineretului *i ai uniunii internationale
a femeilor. La congres au fost invitati *i reprezentanti ai grupurilor apropiate de Internationala Comunista.
Partidul Comunist (bol*evic) din Rusia a fost reprezentat
la congres prin 72 de delegati. Din delegatie au facut parte :
V. I. Lenin, F. E. Dzorjinski, I. V. Stalin, K. B. Radek, I. E. Rudzutak, S. A. Lozovski, A. M. Kollontai i altii. Delegatia a fost
condusd de Lenin.

Lenin a fost ales pre*edinte de onoare al congresului. El a

condus toate lucrarile congresului. Lenin a elaborat Tezele raportului asupra tacticii P.C. din Rusia, prezentat la Congresul
al III-lea al Internationalei Comuniste". El a rostit Ia congres
o cuvintare in legatura cu problema italiana ; o cuvintare in
apararea tacticii Internationalei Comuniste; a prezentat raportul asupra tacticii P.C. (b) din Rusia. La 11 iulie Lenin a rostit
o cuvintare la consfatuirea cu reprezentantii unor delegatii la
congres.

Congresul al III-lea al Internationalei Comuniste, dup ce

a ascultat raportul lui Lenin asupra tacticii P.C. (b) din Rusia,
1-a aprobat in unanimitate; congresul a aprobat politica economica a P.C. (b) din Rusia, indreptata spre intarirea dictaturii

www.dacoromanica.ro

622

ADNOTARI

proletariatului, si a adresat proletariatului din Intreaga lume

chemarea de a se situa de partea muncitorilor si tkanilor din

Republica sovietic5 si de a porni pe calea deschis5 de ei.

563.

227 Este vorba de masaorul care a avut loc in orasul Amritsar la

13 aprilie 1919, cind trupele engleze au deschis owl asupra
unei multimi de hindusi neinarmati. Au fast ucisi 400 de oameni, 1.200 au fost r5niti. Asemenea masaore au avut loc si in
564.
alte orase ale Indiei.
228 Problema constituirii Federatiei republicilor transcaucaziene a
lost pusd in fata Comitetului Central al partidului in. noiembrie
1921, din initiativa organelor de partid si sovietice din Transcaucazia. Constituirea Federatiei trebuia s contribuie la o apropiere mai strins5 a tuturor popoarelor din Transcaucazia.
Proiectul de propunere cu privire la constituirea Federatiei
republicilor transcaucaziene" a fost adoptat de Biroul Politic al
C.C. la 29 noiembrie 1921.
Horarirea cu privire la constituirea Federatiei Transcauca-

ziene a fost adoptat5 la conferinta din 12 martie 1922 de la

Tiflis (Tbilisi) a Comitetelor Executive Centrale ale Republicilor

transcaucaziene, care au aprobat acordul de unire intre ele. La
13 decembrie 1922 primul Congres al Sovietelor din Transcau-

cazia, care s-a tinut la Baku, a adoptat horarirea cu privire la

constituirea Republicii Sovietice Federative Socialiste Transcaucaziene (R.S.F.S.T.).

566.

'229 Nota adresatei Biroului Politic cu privire la lupta impotriva sovinismului de na(iune dominantd" a fost scris in legAtura cu
discutia desfAsuratg la plenara din octombrie a C.C. al P.C. (b)
din Rusia in jurul problemei constituirii Uniunii Republicflor Sovietice Socialiste. Hind bolnav, V. I Lenin NI a putut sd ia parte
la lucrarile plenarei. Plenara C.C. a numit o comisie insdrcinata
cu conducerea lucrdriior pregatitoare in vederea unirii Republicilor
sovietice intr-un stat unional unitar. Plenara C.C. din 18 decembrie 1922 a examinat proiectul acordului de constituire a Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste. In acest acord a fost inclusb
propunerea lui Lenin de a se alege patru presedinti ai Comitetului Executiv Central al Uniunii, dupA numrul republicilor
Gruzia,
unionale (R.S.F.S.R., R.S.S.U., R.S.S.B. si R.S.F.S T.
571.
Azerbaigean si Armenia).
230 The Observer"
ziar conservator englez de duminic ; apare
la Londra incepind din 1791.
The Manchester Guardian"
ziar burghez englez ; apare
572
la Manchester incepind din 1821.
231 Scrisoarea In legliturd cu problema nalionalitdtilor sau a d-autonomizariiil' este o continuare a notelor dictate de V. I. Lenin in
decembrie 1922 : Scrisoare cdtre Congres" (cunosouta sub denu-

mirea de testament") si Cu privire la atribuirea unor functii

www.dacoromanica.ro

ADNOTARI

623

legislative Comisiei de stat a planifickii". Aceast5 lucrare II

caracterizeaz5 in chip viu pe V. I. Lenin ca pe adevAratul initiator si creator al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, v5deste grija sa pentru promovarea unei politici nationale juste.
pentru consolidarea U.R.S.S.

Pe baza hotkirii C.C. al P.0 U.S., prezenta lucrare a lui

V. I. Lenin (impreuri cu celelalte dou5 documente amintite mai
sus) a fost adus la cunostinta delegatilor Congresului al XX-lea
al P.C.U.S. si comunicata organizatillor de partid, iar apoi a
fost publicat in revista Kommunist" nr. 9 din 1956 ; a apkut
573.
si in brosurd in cursul aceluiasi an.
232 Autonomizare"
ideea unirIi republicilor sovietice prin intrarea lor in R.S.F.S.R. pe baza principiului autonomiei. Aceast5
idee a stat la baza ,Proiectului de rezolutie cu privire la relatitle dintre R.S.F.S.R. si republicile independente",

propus de

I. V. Stalin si adoptat, in septembrie 1922, de comisia C.C. creatii

cu inskcinarea de a pregAti pentru plenara Comitetului Central
problema rebatiilor viitoare dintre R.S.F.S.R., R.S.S. Ucrainean5,
R.S.S. Bielorusg si Federatia Transcaucaziani. In scrisoarea
adresath la 27 septembrie 1922 membrilor Biroului Politic,
V. I. Lenin a supus unei critici serioase prevederile acestui
proiect. El a propus s'a se adopte in aceast5 problerna o solutie
unirea de bun5voie a tuturor republicilor
principial deosebit

R.S.F.S.R., intr-o nou formatie statal

pe baza deplinei lor egalitki
ne recunoastem egali
in drepturi. ...Noi
scria V. I. Lenin
in drepturi cu R.S.S. UcraineanA si cu celelalte republici i impreun5 cu ele si in conditii de egalitate cu ele intr5m in noua
uniune, in noua federatie..." In conformitate cu indicatiile lui
V. I. Lenin, comisia C.C. a reldcut proiectul de rezolutie. Noul
proiect, care pornea de la indicatiile date de Lenin, a fost aprobat in octombrie 1922 de plenara Comitetului Central al partidului. Pe baza hotAririi C.C. s-a desfgsurat munca pregAtitoare
pentru unirea republicilor. La 30 decembrie 1922 primul Congres
general al Sovietelor din U.R.S.S. a adoptat hotkirea istoricA car
privire la constituirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.
Acordind o important exceptiona1 5 aplicrii juste a politicii
nationale si infdptuirii practice a Declaratiei si a Tratatului
adoptate de c5tre congresul Sovietelor, V. I. Lenin a dictat la
30 si 31 decembrie 1922 scrisoarea In leggtur5 cu problema
nationalitkilor sau a atautonomizkib>". Scrisoarea lui V. I. Lenin
a fost citit in sedinta conducAtorilor delegatiilor la Congresul
al XII-lea al P.C. (b) din Rusia, care a avut loc in aprilie 1923.
Congresul a adoptat rezolutia Cu privire la problema national", la baza c5reia au stat indicatiile date de Lenin.
573.
233 Este vorba de plenarele C.C. al P.C. (b) din Rusia care au avut
loc in octombrie i decembrie 1922. Pe ordinea de zi a plenarelor au figurat problemele legate de constituirea U.R S.S.
573.
sovietice,

inclusiv

Uniunea Republicilor Sovietice

www.dacoromanica.ro

624

CUPRINS
Pag.

Prefata

PROIECT DE PROGRAM AL PARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT $1 EXPLICAREA PROGRAMULUI . . . . 13-14

.
.
13
Din 4,Explicarea programului" .
.
PROBLEMA NATIONALA IN PROGRAMUL NOSTRU

CATRE MUNCITORII EVREI

15-24
25-28

Din lucrarea : PLATFORMA TACTICA PENTRU CONGRESUL DE UNIFICARE AL P.M.S.D.R." Proiect de

rezolutie pentru Congresul de unificare al P.M.S.D.R. . . 29-30
Atitudinea fat de partidele social-democrate natio29

nale

Din articolul: CONGRESUL SOCIALIST INTERNATIO.

.
31-33
NAL DE LA STUTTGART"
.
.
.
.
.
.
. 34-41
MATERIAL INFLAMABIL IN POLITICA MONDIALA
EVENIMENTELE DIN BALCANI $.1 DIN PERSIA . . 42-52
LUI A. M. GORKI. 3 ianuarie 1911 . . . . . . . 53-56
A VI-a OONFERINTA GENERALA (DE. LA PRAGA") A

P.M.S.D.R. 5-17 (18-30) ianuarie 1912

DIN REZOLUTIILE CONFERINTEI

57-59
57

Cu privire la absenta delegatilor din partea centrelor

nationale (la conferinte generali de partid . . .

57

Cu privire la agresiunea guvernului rus impotriva

Persiei

Cu privire la revolutia din China . . . .

Cu privire la politica tarismului WA' de Finlanda

www.dacoromanica.ro

.
.

58
58
59

CUPRINS

626
Pag.

DEMOCRATIA SI NARODNICISMUL IN CHINA

60-66
67-68

CHINA INNOITA
Din

tezele: CU PRIVIRE LA UNELE DECLARATII

PE CARE AR TREBUI SA LE FACA DEPUTATII MUN-

CITORILOR"

69-70

COMUNICATUL 51 REZOLUTIILE CONSFATUIRII COMITETULUI CENTRAL AL P.M.S.D.R. CU UNII ACTI. 71-72

VISTI DE PARTID . . . .
.
71
Din rezolutta
.

Desire organizatiile social-democrate nationale"

CATRE A. M. GORKI. A doua jurndtate a lunii februarie

71

1913
. 73-75
.
.
.
.
.
.
.
Din articolul : DESTINELE ISTORICE ALE INVATATU76-77
.
.
RII LUI K. MARX"
.

III

76

EUROPENIT CIVILIZATI 51 ASIATICII SALBATICI

78-79

80-81

TREZIREA ASIEI
CLASA MUNCITOARE 51 PROBLEMA NATIONALA

INAPOIATA EUROPA $1 INAINTATA ASIE

82-83
84-85

DIN PROIECTUL DE PLATFORMA PENTRU CONGRESUL AL IV-LEA AL SOCIAL-DEMOCRATIEI DIN TINU86-8q

TUL LETON"
Problema nationara
86
TEZE IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALA .

90-98

DIN REZOLUTIA CONSFATUIRII DIN VARA ANULUI

1913 A C.C. AL P.M.S.D.R. CU UNII ACTIVISTI DE

PARTID"
REZOLUTIE IN PROBLEMA NATIONALA

SCRISOARE CATRE S. G. 5AUMEAN

99-101
99

102-105

. 106-110
DESPRE PROGRAMUL NATIONAL AL P.M.S.D.R. . . 111-117
INCA 0 DATA DESPRE IMPARTIREA INVATAMINTUDESPRE AUTONOMIA CULTURAL-NATIONALA"

LUI PE NATIONAL1TATI

NOTE CRITICE IN PROBLEMA NATIONALA

www.dacoromanica.ro

118-120

121-154

CUPRINS

626

Pag.

.. ..

1. Liberalii si democratii in problema limbii

2. Cultura naiionala"

122
125
129
135

.
.

3. Asimilarea", gogorita a nationalismului

4. ,.Autonomia cultural-nationald"
5. Egalitatea in drepturi a natiunilor si drepturile
minoritatii nationale
.
.
.
6. Centralizare si autonomie
.

ESTE NECESARA 0 LIMBA DE STAT OBLIGATORIE ?

142
147

155

157

CU PRIVIRE LA ISTORIA PROGRAMULUI NATIONAL

IN AUSTRIA SI RUSIA . .
.
.
.
158-160
CATRE INESSA ARMAND. 19 martie (1 aprilie) 1914
161-162
PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE LA EGALITATEA IN
.

DREPTURI A NATIUNILOR

163-164

Proiect de lege pentru abrogarea tuturor ingraclirilor

drepturilor evreilor si in genere a tuturor ingradirilor
legate de originea sau de apartenenta la vreo natio.
164
.
.
nalitate. oricare ar fi ea .
CU PRIVIRE LA PROBLEMA POLITICII NATIONALE . 165-173
.

EGALITATEA IN DREPTURI A NATIONALITATILOR

CATRE S. G. SAUMEAN. 19 mai 1914

PROIECT DE LEGE CU PRIVIRE LA EGALITATEA IN
DREPTURI A NATIUNILOR SI LA APARAREA DREPTURILOR MINORITATILOR NATIONALE
.

174

175

176

177

178

180

PERVERTIREA MUNCITORILOR PRIN NATIONALISM

RAFINAT

181-183

DESPRE DREPTUL NATIUNILOR LA AUTODETERMI184-244

NARE

1. Ce inseamng autodeterrninarea natiuniior ? .

2. Modul concret-istoric de a pune problema
3. Particularitatile concrete ale problemei nationale
din Rusia si transformarea burghezo-democratici
a

184
190

193
198

acesteia

4. Practicismul" in problema nationala

5. Burghezia liberala si oportunistii socialisti in problema nationala

.
6. Desprtirea Norvegiei de Suedia
.
7. HoUrirea Congresului International de la Londra
,
din 186
,
,
.

'If

www.dacoromanica.ro

203
214

219

tUPRINS

627
Pag.

8. Utopistul Karl Marx si practica Rosa Luxemburg .

.
9. Programul din 1903 si lichidatorii lui
.

10. Incheiere

NOTA DIN PARTEA REDACTIEI" LA APELUL CATRE

.
MUNCITORII UCRAINENI" AL LUI OKSEN LOLA

224
231
240

245

DESPRE MINDRIA NATIONALA A VELICORUSILOR . 246-250

251-2C6
PROBLEMA PACII

Din articolul IMPERIALISMUL SI SOCIALISMUL IN

257 261
ITALIA (Nota)"
CITEVA TEZE. Din partea redactiei
262-265
PROLETARIATUL REVOLUTIONAR 51 DREPTUL NA.

TIUNILOR LA AUTODETERMINARE

266

273

REVOLUTIA SOCIALISTA 51 DREPTUL NATIUNILOR

LA AUTODETERMINARE (Teze)
274-287
1. Imperialismul, socialismul si eliberarea natiunilor
274
asuprite
2. Revolutia socialisti si lupta pentru democratic . 275
3. Semnificatia dreptului la autodeterminare si rapor.

tul lui

fatg de federatie .....

277

4. Modul proletar-revolutionar de a pune problema

autodeterminkii natiunilor .
5. Marxism si proudhonism in problema national .
6. Cele trei tipuri de OH in ceea ce priveste autode-

278
280

281

terminarea natiunilor ......

7. Social-sovinismul si autodeterminarea natiunilor .

8. Sarcinile concrete ale proletariatului in viitorul
apropiat

282
284

9. Atitudinea social-democratiei din Rusia, a celei poloneze si a Internationalei a II-a fata de autodete.rmin are

285

cartea: IMPERIALISMUL, STADIUL CEL MAI

288 312
INALT AL CAPITALISMULUI. Expunere populara"
288
VI. Impartirea lumii intre marile puteri
IX. Critica imperialismului
.
.
299
.
313-328
DESPRE BROSURA LUI JUNIUS
Din

BILANTUL DISCUTIEI ASUPRA AUTODETERMINARII . 329 369

I. Socialismul si autodeterminarea natiunilor

..

2. Este oare realizabila" democratia in conditiile

imperialismului ?

www.dacoromanica.ro

330
334

duPRINS
Pag.

3. Ce este anexiunea ?
.
4. Pentru anexiuni sau impotriva anexiunilor ?
5. De ce este soclal-democratia impotriva anexiuni.

lor ?

337
340

344

6. Colonitle pot fi oare opuse Europei" in aceasta

problem ?

7. Marxism sau proudhonism

8. Particularul i generalul in pozitia social-democratilor internationalisti olandezi si polonezi .
9. Scrisoarea ilui Engels catre Kautsky
10. Rscoala irlandeza din 1916
.

346
349

357

361

11. Incheiere

363
368

DESPRE CURENTUL, IN CURS DE APARITIE, AL ECO.

370 378
NOMISMULUI IMPERIALIST" .
.
.

...

DESPRE 0 CARICATURA DE MARXISM $1 DESPRE

ECONOMISMUL IMPERIALIST"

1. Atitudinea marxista fata de razboaie si fata de

apararea patriei" . .
.
2. Cum intelegem noi noua epoca"
.

3. Ce inseamna o analizd economica ?

4. Exemplul Norvegiei
5. Despre monism 5i dualism"
6. Gelelalte probleme politice atinse si denaturate de
.
P. Kievski
.
.
.
.
7. Incheiere. Metodele lui Aleksinski
Din articolul: PROGRAMUL MILITAR AL REVOLUTIEI
.

PROLETARE"

CATRE N. D. KIKNADZE. Noiembrie 1916

391

400
407
416
428

430-433
437

. 438

439

. 440-441

CATRE INESSA ARMAND. 20 noiembrie 1916

CATRE INESSA ARMAND. 25 noiembrie 1916

CATRE INESSA ARMAND. 30 noiembrie 1916

CATRE INESSA ARMAND. Decembrie 1916

380
387

434

379-429

442-448

. 449-450

DIN CONFERINTA DESPRE REVOLUTIA DIN 1905" . 451-453

CATRE INESSA ARMAND. 19 ianuarie 1917

STATISTICA $1 SOCIOLOGIE

www.dacoromanica.ro

454-457

458-464

CUPRINS

629
Pag.

Prefat
Conditiile istorice ale miscgrilor nationale
Capitolul I. Putin statisticK

458
458
460

460
463

1.
.

Din broura: SARCINILE PROLETARIATULUI IN REVOLUTIA NOASTRA (Proiect de platformd a partidului

oroletar)"

465

CONFERINTA A SAPTEA GENERALA (DIN APRILIE) A

P.M.S.D. (b) DIN RUSIA. 24-29 aprilie (7-12 mai) 1917 466-473
CUVINTARE CU PRIVIRE LA PROBLEMA NATIO.
.
NALA. 29 APRILIE (12 MAI) . . .

466

REZOLUTIA ASUPRA PROBLEMEI NATIONALE

472

474-477

FINLANDA SI RUSIA

MANDAT DAT DEPUTATILOR CARE SE ALEG PE FABRICI $1 REGIMENTE IN SOVIETUL DE DEPUTATI Al

MUNCITORILOR $1 SOLDATILOR
.
.
.
. 478-480
.

Din lucrarea: VOR PASTRA OARE BOLSEVICH PUTEREA DE STAT 2"

Din

...... .
.

481-482

lucrarea: CU PRIVIRE LA REVIZUIREA PRO-

GRAMULUI PARTIDULUI"

. 483-484

AL DOILEA CONGRES GENERAL AL SOVIETELOR DE

DEPUTATI Al MUNCITORILOR SI SOLDATILOR DIN

RUSIA. 25-26 octombrie (7-8 noiembrie) 1917

BRIE) ......... .

. 485-489

RAPORT ASUPRA PACII. 26 OCTOMBRIE (8 NOIEM-

DECRET ASUPRA PACH

485

05

DIN CUVINTAREA ROSTITA LA PRIMUL CONGRES

GENERAL AL FLOTEI MILITARE. 22 NOIEMBRIE (5 DECEMBRIE) 1917". Proces-verbal ..... . . . 490-491

DECLARAT1A DREPTURILOR POPORULUI MUNCITOR
.
. 492-494
$1 EXPLOATAT .
.
.
.
.
.
.

DIN SCHITA INITIALA A ARTICOLULUI cSARCINILE

IMEDIATE ALE PUTERII SOVIETICE". Note stenogra-

f ice

www.dacoromanica.ro

495-497

CUPRINS

630

Pag.

PROIECT DE PROGRAM AL P.C. (b) DIN RUSIA

. 438-500

Din capitolul: Sarcinile principale ale dictaturii pro.

.
.
.
letariatului in Rusia"
Punctul din program cu privire la relatiile nationale .
Completare la proiectul definitiv al punctului din program referitor la problema nationala
.
.
.
.

498
499
500

CONGRESUL AL VIII-LEA AL P.C. (b) DIN RUSIA.

18-23 martie 1919 . . . .
.
.
501-510
DIN RAPORTUL ASUPRA PROGRAMULUI PARTIDULUI. 19 MARTIE"

501

DIN CUVINTUL DE INCHEIERE LA RAPORTUL

ASUPRA PROGRAMULUI PARTIDULUI. 19 MARTIE"

508

DIN CUVINTARI INREGISTRATE PE PLACI DE GRAMOFON

511-512

DESPRE ATITARILE
EVREILOR
.
.

IMPOTRIVA

POGROMISTE
.

CATRE TOVARA$I1 COMUN1$TI DIN TURKESTAN

511

513

RAPORT PREZENTAT LA CEL DE-AL DOILEA CON-

GRES GENERAL DIN RUSIA AL ORGANIZATHLOR COMUNISTE ALE POPOARELOR DIN ORIENT. 22 NOIEM.
.
.
.
.
514-526
BRIE 1919
.

PROIECTUL REZOLUTIEI C.C. AL P.C. (b) DIN RUSIA

CU PRIVIRE LA PUTEREA SOVIETICA IN UCRA1NA . 527-530

SCRISOARE CATRE MUNCITORII $1 TARANII DIN

UCRAINA CU PRILEJUL VICTORIILOR ASUPRA LUI
DENIKIN

CATRE ASOCIATIA REVOLUTIONARA INDIANA

531-537
538

SCHITA INITIALA A TEZELOR CU PRIVIRE LA PRO-

BLEMA NATIONALA $1 PROBLEMA COLONIALA. (Pen-

tru Congresul al II-lea al Interna(ionalei Comuniste)

Din articolul : CONDITIILE

TERNATIONALA COMUNISTA"

DE PRIMIRE
.

IN
.

. 539-546
IN,

CONGRESUL AL II-LEA AL INTERNATIONALE! COMUNISTE. 19 iulie-7 august 1920

.

www.dacoromanica.ro

547
548

556

CUPRINS

Pag.

DIN RAPORTUL CU PRIVIRE LA SITUAT1A INTERNATIONALA $1 SARCINILE FUNDAMENTALE ALE

.
.
INTERNATIONALEI COMUNISTE. 19 JULIE"

548

RAPORTUL COMISIEI PENTRU PROBLEMA NATIO.

.
NALA $1 PROBLEMA COLONIALA. 26 IULIE

551

AL VIII-LEA CONGRES GENERAL AL SOVIETELOR

DIN RUSIA. 22-29 decembrie 1920 . . . . . . 557-558
DIN RAPORTUL CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA
CONSILIULUI COMISARILOR POPORULUI, 22 DECEMBRIE"

557

TELEGRAMA CATRE CONSILIUL MILITAR REVOLUTIONAR AL ARMATEI A XI-A

.
CATRE TOVARASII COMUNISTI DIN AZERBAIGEAN,
.

GRUZIA, ARMENIA,
GORSKAIA

DAGHESTAN

$1

REPUBLICA

559

560-562

CONGRESUL AL III-LEA AL INTERNATIONALE! COMUNISTE. 22 iunie-12 iulie 1921 .

.
.
563-564
DIN TEZELE RAPORTULUI ASUPRA TACTICII P.C
DIN RUSIA, PREZENTAT LA CONGRESUL AL IIILEA AL INTERNATIONALEI COMUNISTE (Proiect
initial)"
563
.

2. Raportul de forte dintre clase pe plan international

563

DIN RAPORTUL ASUPRA TACTICI1 P.C. DIN RUSIA. 5 IULIE"

PROIECT DE PROPUNERE CU PRIVIRE LA CONSTITUIREA FEDERATIEI REPUBLICILOR TRANSCAUCAZIENE

565

566

LA A ZECEA ANIVERSARE A PRAVDEI" . . .

567-570
NOTA ADRESATA BIROULUI POLITIC CU PRIVIRE LA
LUPTA IMPOTR1VA SOVINISMULUI DE NATIUNE DO.

MINANTA

571

DIN INTERVIUL ACORDAT LUI FARBMAN, CORES-

PONDENT AL ZIARELOR cOBSERVER) $1 4:MANCHESTER GUARDIAN"

572

IN LEGATURA CU PROBLEMA NATIONALITAT1LOR

.
.
. 573-579
SAU A AUTONOMIZARII" . . .
Dirt articolul: MAI BINE MAI PUTIN, DAR MAI
580-583
BINE"
Adnotdri
585-623
.

...

www.dacoromanica.ro

Dat la cules 02.10.57. Bun de tipar 14.01.56. Mai

10.250.

Hirtie velind de 68 grIrn,. 540x840116. Coll

editoriale 35,57. Coll de tipar 39,50. A. 041541957

Tiparul executat sub cornanda nr. 3.712/1.549 de Cornbinatul Poligrafic Casa Scinteii I. V. STALIN",
Piata Scinteii nr. 1, Bucuresti - R.P.R.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro