UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor

Fezabilitatea i eficiena investiiilor

S.C. Vulturul Comarnic S.C.

Cap 1 Descrierea firmei

1.1. Scurt istoric

Fabrica propriu-zis a produselor refractare ncepe n secolul al XIX-lea. Primele
produse(crmizi) sunt din argile refractare, caolin i gresii silicoase, avnd drept liant varul.
n acest secol apare industria fontei i oelului de tip Bessemer, Siemens-Martin,
Thomas, Gilchrist .a., care a deschis o er nou in civilizaia omenirii. n aceast perioad iau
natere n Europa, Statele Unite ale Americii i Japonia, primele fabrici speciale pentru
fabricarea produselor refractare.
Etapele de dezvoltare mai importante ale industriei de refractare i care trebuie reinute
sunt:
-

pn la nceputul secolului al XIX-lea se folosesc numai materiale naturale silicoaluminoase rezistente la foc;
ntre anii 1812-1830 se fabric primele produse arse silico-aluminoase din argile
silicoase sau gresie silicoas;
n anul 1864, se folosesc pe scar industrial crmizile silica arse, din gresii silicoase
legale cu lapte de var, pentru cuptoarele de topirea oelului Siemens-Martin i
Bessemer;
n jurul anului 1880 apar primele cptueli bazice de magnetit i dolomit pentru
cuptoarele de elaborare a oelurilor de calitate, Gilchrist i Thomas;
n anul 1908 se fabric i se folosesc primele produse din bauxit;
n anul 1924 ncepe fabricarea pe scar mare a produselor cu coninut ridicat de Al2O3;
n anul 1930 primele nceputuri de fabricare a betoanelor refractare silico-aluminoase
pe baz de ciment aluminos;
n anul 1933 se fabric primele produse cromo-magnezitice pentru cuptoarele
Siemens-Martin i apar crmizile forsteritice;
n anii 1952-1953, ncepe fabricarea oelului n convertizoare bazice cu oxigen ( LDAustria) i folosirea produselor din dolomit legate cu gudron(smoal), drept
cptueal bazic de uzur;
n anii 1963-1964 apar produsele bazice speciale, legate direct(direct bonded) i de
mare puritate, arse la temperaturi ridicate, impregnate cu gudron;
n ara noastr industria materilelor refractare ia fiin foarte modest, de-abia dup
primul rzboi mondial.
Dup 1948 odat cu dezvoltarea celorlate industrii de baz consumatoare (n special
siderurgia) sectorul de refractare a cptat o amploare corespunztoare. S-au extins i
modernizat vechile fabrici, din care unele fabricau crmizi roii de contrucie ( de la
Braov, Cristian, Comarnic, Baru-Mare, Aled, Tg. Jiu), s-au construit i adaptat i
adaptat secii moderne pentru noi produse (Alba-Iulia, Pleaa, Azuga, Brila, Turda,
Tg. Jiu, Cristian, etc.).

Fabrica produselor refractare att la noi ct i n strinatate, de unde nainte era

considerat doar o tehnologie, n prezent a devenit o adevrat tiin.
ntreprinderile noastre de refractare au fost dotate cu utilaje i agregate noi, moderne i
automatizate, de mari productiviti (prese hidraulice ntre 200-1600 tf, prese
izostatice, cuptoare tunel pentru temperaturi ridicate pn la 1800oC)
Extinderea din ce n ce mai mare a fasonrii uscate i semiuscate a produselor
refractare n detrimentul celei plastice umede, a condus la o mbuntaire substanial a
calitii produselor refractare.
Au fost create laboratoare moderne dotate cu aparatur de msur i control i care
asigur permanent i operativ controlul interfazic i final al calitii produselor.
Toate acestea au permis industriei refractarelor s pun la dispozitia consumatorilor
interni o gam ntreag i complex de produse refractare fasonate i nefasonate,
pentru cele mai diverse locuri de utilizare.

1.2. Descrierea companiei

Vulturul Comarnic este o companie productoare de produse ceramice din Romnia.

Compania are ca obiect principal de activitate fabricarea i comercializarea de produse
refractare silico-aluminoase, ceramic tehnic, mase i betoane refractare. Pe lng aceast
activitate principal, societatea desfoar o activitate de comer cu amnuntul i activitate de
alimentaie public i activiti de tranzacii mobiliare pe pieele organizate de valori
mobiliare. Compania a fost nfiinat n anul 1884 ca fabric de materiale de construcii.
Acionarul majoritar al companiei este Ctlin Chelu, care deine 47,93%, n vreme ce SIF
Muntenia (SIF4) are o participaie de 33,58%. Aciunile Vulturul Comarnic se tranzacioneaz
la categoria de baz a pieei Rasdaq, seciunea XMBS, sub simbolul VULT.
Avnd n vedere activitatea pur aplicativ a cercetrii i proiectrii centrului prin cercetare i
n special printr-o proiectare proprie, s-a realizat n anii 1982 - 1987 un atelier de producie
care s aib o mobilitate mare de aplicare a unor tehnologii i produse noi, care, pe lng
utilajele clasice de mrunire - mcinare a materiilor prime s cuprind sectoare de presare,
turnare, vibrare, injectare, uscare i ardere a materialelor refractare.

Producia s-a profilat pe produse de forme foarte complicate i care nu se preteaz realizrii
pe tehnologiile clasice de care dispun fabricile de produse refractare, sau dimpotriv pe
produse cu dimensiuni foarte mari care nu pot fii realizate prin tehnologia clasic de fasonare
prin presare.
Astazi, atelierul de productie al centrului realizeaza o serie de produse solicitate de
beneficiarii din tara, unicate sau serii mici, sau tipodimensiuni care nu pot fi acceptate de
fabricile din sector, ca de exemplu:

Produsele refractare silico aluminoase pana la superaluminoase in gama 33 98%

Al2O3, turnate cu lianti hidraulici sau chimici, pentru diverse domenii de utilizare la
temperaturi pana la 1750C si in diverse medii de topituri sau gaze agresive. Astfel
produsele se recomanda a fi utilizate in multe locuri cu solicitari diverse ca:
o Suporti pentru inchizatorul cu sertar;
o Piesele ansamblului de injectare a gazelor in oala de turnare a otelului;
o Piese speciale pentru masinile automate de turnat sticla (plungere, telere, duze,
etc. );
o Blocuri si diuze de arzatoare, etc;
Produse refractare silico aluminoase pana la superaluminoase in gama 33 98%
Al2O3 si carborundice, de dimensiuni mici si forme foarte complicate, cu precizie
dimensionala mare, suprafete netede si dure, fasonate prin injectie la cald, pentru
utilizari la temperaturi de pana la 1750C, in medii foarte abrazive sau solicitate la
uzuri chimice si sarcini electrice. Atfel de produse se recomanda a se utiliza in diverse
medii ca:
o Margele ,tuburi si suporti pentru rezistente electrice
o Nacele si creuzete pentru scopuri de laborator
o Duze de ardere si sablare
o Conducatoare de fire textile sau metalice
o Placute perforate pentru radianti de gaze
Alte produse refractare silico aluminoase si superaluminoase in gama 33 98 %
Al2O3 , cu temperaturi de utilizare pana la 1750C si diverse alte solicitari termice,
chimice si electrice, fasonate prin presare semiuscata sau plastica, in regim de unicat
sau serii mici pentru diferite scopuri. Astfel de produse se recomanda a se folosi ca:
o Jgheaburi, coturi si canale de curgere a metalelor .
o Orificii de curgere pentru sticla si metal .
o Suporti pentru rezistente electrice

Unii Productoare
Sortimente
IPR
AlbaIulia

IPR
Aled

FS
Azuga

FPR
Baru
Mare

IPR
Braov

FMR
Brila

FPR
Comarnic

I.Produse
refractare
fasonate
1. Produse
dense
1.1. Silica
1.2. Silicoaluminoase
-mulitice,
militocorindonice
-de amot
aluminoas
(45-62% Al2O3)
-de amot (2845% Al2O3)

IPR
Pleaa

IPR
Turda

-semiacide

-ceramic
tehnic
1.3.
Carborundice

x
x

1.4. Zirbonice

1.5. Cu adaos
de grafit

2.Produse
termoizolante
(uoare)
-semiuoare
-uoare
-ultrauoare

II.Produse
refractare
monolitice

1.Betoane i
prefabricate
2.Mase
III.Mortare
refractare i
semifabricate
1.Mortare
refractare

FPR
Tg.
Jiu

2.amote brute

3.Carbur de
siliciu
4.Semifabricate
diverse pentru
refractare

x
x

Tabelul 1. Uniti productoare n Romnia

1.3. Tema proiectului

Conditiile existente intr-o economie moderna face ca pentru realizarea unui obiectiv, fie el
dintre cele mai simple, sa existe mai multe posibilitati, fiecare solicitand anumite eforturi,
fiecare oferind anumite rezultate. Ori studiul relatiei dintre eficienta investitiilor si cresterea
economica porneste de la masura eforturilor solicitate de realizarea unei investitii si a
efectelor pe care acestea le vor avea si continua in compararea lor in diverse variante, astfel
incat sa se poata stabili solutia optima, precizandu-se totodata prioritatile. Aceasta nu
inseamna altceva decat adancirea influentei pe care o au asupra cresterii economice urmatorii
factori:
- marimea investitiilor;
- timpul;
- eficienta economica a investitiilor.
Intre acesti factori, nu se poate realiza o delimitare stricta, ei interconditionandu-se reciproc.
Astfel marimea investitiilor este strans legata de timpul in care se realizeaza la randul sau
timpul este un element important al eficientei, iar aceasta din urma determina de multe ori
marimea unor investitii.
Investitiile reprezinta o categorie economica ce caracterizeaza totalitatea cheltuielilor
materiale, tehnice, de forta de munca si financiare pe care societatea lor efectueaza in vederea
productiei largite a fondurilor fixe necesare dezvoltarii economice sociale.
In programele de dezvoltare investitiile sunt reflectate sub forma efortului pe care generatia
actuala consimte sa-l faca pentru dezvoltarea viitoare a economiei.
Investitiile constituie suportul material al cresterii economice, o conditie hotaratoare a
progresului tehnico-economice.

Capitolul 2 Analiza de micromediu i macromediu

2.1. Macromediul ntreprinderii

Macromediul ntreprinderii reprezint ansamblul factorilor (variabilelor) ce constituie
climatul general n care acesta i desfoar activitatea. Exist patru categorii de astfel de
factori, care influeneaz modul n care ntreprinderile i abordeaz activitile de marketing.
n literatur, ei sunt cunoscui sub denumirea de factorii STEP:
1. Factorii socioculturali, care se refer la modelele de comportament ale consumatorilor pe
o anumit pia;
2. Factorii tehnologici, care vizeaz amplificarea potenialului economic al societii;
3. Factorii economici, care se concretizeaz ntr-un sistem de fenomene (variabile)
economice i modaliti de alocare a resurselor n societate;
4. Factorii politicojuridici, care se refer la mijloacele de control menite s apere interesele
indivizilor i societii n ansamblu.

Componentele macromediului ntreprinderii sunt:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

- factorii economici
- factorii tehnici, tehnologici
- factorii de management
- factorii socio-culturali
- factorii ecologici naturali
- factorii politici
- factorii demografici
- factorii juridici

ANALIZ A MACROMEDIULUI
Obiectul de activitate a firmei: producerea profilelor ceramice

ANALIZA MACROMEDIULUI
FACTORUL DE
ANALIZ

NIVELUL
ANALIZEI

OPORTUNITI

Majoritatea populaiei se gsete

n mediul urban 68,7%.
Durata medie de via este n
cretere.
LOCAL Comarnic

Exist un uor trend cresctor al

natalitii n raport cu
mortalitatea.

RISCURI

Diminuarea
populaiei numrul de
locuitori (17.800
1 ian. 2015) este
ntr-o continu
descretere n
ultimii 10 ani.

Numrul persoanelor care termin

o facultate este n cretere.

Distribuia populaiei pe categorii

de vrste este n favoarea
persoanelor active profesional:
0-14 ani
17,4%
15-59 ani
63,3%
peste 60 ani 19,3%
DEMOGRAFIC

Ponderea populaiei din mediul

urban este 53,2%.
Creterea semnificativ a
natalitii n ultimii doi ani.
Structura etnic:
89,5% romni,
NAIONAL
6,6% unguri,
0,3% germani,
3,56% alii.
Structura dup religie:
86,7% ortodoci,
4,7% catolici,
3,2% reformai,
4,8% alii.
Ambele structuri confer
stabilitate i micoreaz exodul
populaiei ctre alte regiuni.
Durata medie de via este n
cretere.

Numrul
cstoriilor a sczut
- tinerii locuind cu
predilecie cu
prinii.

Diminuarea
populaiei numrul de
locuitori
(~19.960.000
persoane la data
01.07.2013) este
ntr-o continu
descretere n
ultimii 10 ani.
Numrul mare al
persoanelor care
emigreaz n jur
de 2 mil. n SUA i
Canada i 9 mil. n
Europa i alte ri.

Numrul
cstoriilor a sczut
- tinerii locuind cu
predilecie cu
prinii.

ANALIZA MACROMEDIULUI
FACTORUL DE
ANALIZ

NIVELUL
ANALIZEI

OPORTUNITI

Volumul investiiilor
Structura cheltuielilor de
strine n zon a crescut
consum pe categorii de
s-au deschis noi magazine
produse este
(Mega-Image, Carrefour) i
nefavorabil.
firme cu capital strin.
Datorit veniturilor mici
Rata omajului din zon
populaia se orienteaz
este n scdere.
spre produsele
alimentare i de
PIB-ul manifest o uoar
mbrcminte.
cretere.
Rata inflaiei continu
Creterile salariale nu
trendul descresctor.
acoper creterea
Dobnzile la creditele
preurilor.
bancare sunt n scdere.
Rata omajului n scdere.
Bncile comerciale se
Volumul investiiilor
orienteaz cu precdere
strine este n cretere
spre persoane care au
uoar.
nfiinat afaceri de
Creterea rezervei valutare.
succes.
mbuntirea riscului de
ar.
Dobnzi i garanii nc
mari la creditele bancare.

LOCAL Comarnic

ECONOMIC
NAIONAL

TEHNOLOGIC

RISCURI

Crmida este mai

rezistent n timp fa de
cea din PVC i asigur o
izolare fonic i termic
mai bun fa de cea din
lemn.

LOCAL Comarnic
i
NAIONAL

Tmplria din lemn a

majoritii locuinelor este
uzat fizic.
Existena forei de munc
destul de bine calificate.

Volumul investiiilor
strine este mic.
Tmplria din PVC
asigur o izolare fonic
i termic mai bun.
Preul echipamentelor i
materialelor de calitate
din import este n
cretere.
Existena pe pia a unor
produse asemntoare,
de slab calitate, dar
avnd un pre sczut.
Lipsa cercetrii n
domeniu pe plan local i
naional.

ANALIZA MACROMEDIULUI
FACTORUL DE
ANALIZ

NIVELUL
ANALIZEI

OPORTUNITI

Pe plan local populaia are o

atitudinea fa de munc mult mai
corect i apropiat de cerinele
europene.

SOCIAL

LOCAL Comarnic
i
NAIONAL

Mass-media i nvmntul fac

eforturi pentru a mri exigena
populaiei pentru produsele de
calitate.
A crescut importana acordat
confortului;

Protecia mediului o cerin

important, care limiteaz
exploatarea neraional a

RISCURI

Lipsa unei culturi

orientate spre
calitate.
Au crescut cerinele
cu caracter social
pentru
ntreprinztori n
raporturile cu
angajaii i
partenerii de
afaceri.

resurselor.
Preocuparea pentru sntate
influeneaz stilul de via,
alimentaia, condiiile de locuit i
de munc.
A crescut importana social
acordat ntreprinztorului.
Clima
- 75% clim continentalmoderat,
- 25% clim de munte.

LOCAL Comarnic

Temperaturile sunt destul de

sczute, mediile anuale ale
temperaturii oscileaz n jurul
valorii de 90C.
Resurse:
- relief: muni, dealuri, vi,
- subsol: gaz, calcar,
- vegetaie: foioase, molid.

Exploatarea
necontrolat a
resurselor forestiere
din anumite zone.
Per ansamblu se
constat o nclzire
a vremii, cu
influene tropicale
(furtuni, vnt).

Resurse naturale limitate.

Poziia n centrul rii i
infrastructur favorabil.
Clima este moderat temperat
continental.

NATURAL

Temperaturile
sunt:
Iarna - 24oC ;Vara + 39oC.
Resurse:
(anul 1999):
NAIONAL -- subsol
22,853 mii tone crbune,
- 6,154 mii tone petrol,
- 13,808 mil. metri cubi gaz,
Resurse naturale limitate.
Cost ridicat al energiei electrice i
termice.
ANALIZA MACROMEDIULUI
FACTORUL DE
ANALIZ

POLITICOLEGISLATIV

NIVELUL
ANALIZEI

OPORTUNITI

RISCURI

Reducerea impozitului imobilelor

ca urmare a mbuntirilor aduse
acestora (geamuri termopan,
faian, central termic etc.).

Lipsa unei tradiii i

a unei culturi
politice care
conduce la o
legislaie economic
incomplet i de
multe ori
contradictorie.

Guvernul i administraiile locale

sunt obligate s accelereze
reformele i s asigure un cadru
legislativ propice integrrii
europene.

LOCAL Comarnic
i
NAIONAL Existena diferitelor programe
guvernamentale i internaionale
de sprijinire a IMM (n special
cele cu caracter productiv).

n domeniul produciei de bunuri

Subevaluarea de
ctre organismele de
stat a problematicii
IMM-urilor.
Existena unor
relaii prefereniale
ntre diferii
ntreprinztori i

i servicii exist o serie de

nlesniri fiscale Legea
nr.346/2004 i Ordonana de
Urgen nr.297 din 30 dec.2000):
- scutirea de impozit pentru
profitul reinvestit;
- reducerea cu 20% a impozitului
pe profit pentru crearea de noi
locuri de munc (cel puin o
zecime fa de ci erau anterior);
- scutirea de taxe vamale i
T.V.A. pentru o serie de
echipamente industriale;
- acces prioritar la achiziiile
publice;
- existena sistemului forfetar
opional de impozitare prin care
firma poate s plteasc ctre
buget o cot parte de 3% din
C.A..

autoritile locale.
Birocraia ridicat
din sistemul
administrativ care
conduce la
proceduri greoaie n
activitatea de pltire
a taxelor i
impozitelor.
Controalele excesive
din partea
organismelor de
control n vederea
achitrii de ctre
ntreprinztor a
obligaiunilor fiscale
ctre stat.
Corupia.

Viitoarele cerine
generate de
adaptarea la U.E.
vor conduce la:
- creterea costurilor,
- scderea facilitilor,
- creterea
standardelor de
calitate,
- creterea preurilor,
- concuren acerb.
Tabelul 2. Analiz Macromediu
MICROMEDIUL NTREPRINDERII I INFLUENA FACTORILOR
ASUPRA ACTIVITII NTREPRINDERII
2.2. Micromediul firmei cuprinde ansamblul componentelor cu care aceasta intra n relatii
directe dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale prezente si de perspectiva.
Componentele micromediului sunt:
1. - furnizorii de marfuri
2. - prestatorii de servicii
3. - furnizorii fortei de munca
4. - clientii
5. - concurenta

ANALIZA MICROMEDIULUI
FACTOR DE ANALIZ

OPORTUNITI

RISCURI

Fabrica este amplasat

intr-o zon foarte
circulat, cu trafic
intens de persoane.

nerespectarea
termenelor de
scadenta la plata
furnizorilor

calitatea produselor
este una foarte bun,
fabrica avand o
vechime de peste 125
de ani pe pia

nu se fac promotii
individualizate pe
zone

politica ineficienta de
atragere a
noilor furnizori

aparaturi vechi

Ceea ce reprezinta
insa principala
preocupare si
provocare totodata in
acest plan este
implementarea, de cca
trei ani a produselor
unice pe pia

Concurentii

eficienta politicii de
pret depinzand tot de
relatiile cu furnizorii

stabilitate financiara

existenta unei sigle

In proportie de 80%
principali furnizori au
sediile si depozitele de
marfa situate in
interiorul judeului
Prahova sau n
apropierea acestuia
Acest lucru este
considerar ca un
avantaj deoarece
cheltuielile de
transport au o marime
mai mica si sunt
suportate de furnizori

Discont-uri din partea

furnizorilor.
Valoare medie a
pretului ncasat pe
comanda a crescut n
ultimii ani.

Furnizorii de marfuri

n funcie de zona n
care se livreaz, firma
are diferite cereri ale
produselor, cele mai
multe fiind n Jud

Beneficiarii

Prahova, care este

intr-o continu
extindere a
construciilor civile,
iar pe aceast zona
caramizile pentru
contrucii au o cerere
mult mai mare. n
judetele apropiate,
produsele pentru
ornament au o cautare
mai mare.
Tabelul 3. Analiz micromediu

Capitolul 3 Identificarea i descrierea oportunitii de investiie

3.1. Argumentare
Fabricarea caramizilor este realizata printr-o serie complexa de procese, finalizandu-se cu
arderea acestora in cumpoare pe gaz, iar dupa racirea lor, acestea pot fi puse spre
comercializare. De-a lungul timpului s-a constatat ca rezistenta la coroziune a caramizilor
produse in SC Vulturul Comarnic SC este mai scazuta decat in restul unitatilor producatoare
din tara. Astfel, firma doreste sa investeasca intr-un cuptor camera cu vatra fixa care le ofera
caramizilor un tratament termic cu atmosfera controlata, pentru a creste rezistenta la
coroziune a produselor.

Figura 1. Cuptor cu vatra fixa Inagine frontala

Figura 2. Cuptor cu vatra Imagine din spate

Valoarea investiiei este de 120.000 lei
Produs i montare

Pret

1.

Cuptor cu vatr

100.000 lei

2.

Amplasare

10.000 lei

3.

Echipamente aditionale

10.000 lei

4.

Total

120.000 lei
Tabelul 4. Detalii investiie

3.2. Descrierea si dimensionarea investitiei

Fisa tehnica
MI 90 A
Caracteristici Tehnice

MI 85B

MI 90 C

MS 90

NTR 411-83

NTR 415-83

1600

1600

Temperatura maxima de
utilizare oC
Al2O3, %, min

90

85

90

90

Fe2O3, %, max

1.0

1.5

1.0

0.9

SiO2, %, max

6.5

5.5

Densitate aparenta dupa

2.9

2.85

2.9

2.4-2.5

40

43

45

40

21

23

20

---

1.00

0.95

1.00

---

0.20

0.10

0.20

----

1.34

1.34

1.34

----

----

3.30

2.55

ardere la temperatura
maxima de utilizare, g/cm3,
min
Rezistenta la compresiune
dupa ardere la temperatura
maxima de utilizare,
N/mm2, min
Porozitate aparenta dupa
ardere la temperatura
maxima de utilizare, %,
max
Dilatare lineara maxima la
prima ardere, %

Variatie lineara a
dimensiunilor dupa ardere
si racire, %, max
Conductivitate termica la
temperatura termina de
o

1000 C, kcal/m.h. C
Umiditate, %, max
Temperatura de depozitare,
o

15-25

Termenul de garantie, luni

de la data fabricatiei

24

Material necesar pentru 1

mc. de zidarie, t/m3

3.30

3.30

Tabelul 5 Fisa tehnica

NTR 411-83 Mase refractare de stampare pentru cuptoare de inductie pentru industria metalurgica
NTR 415-83 Masa refractara supraluminoasas pentru cuptoare cu inductie metalucrgica neferoasa

Beneficiari-Efecte
Beneficiari

Efecte
Cresterea vanzarilor
O mai mare importanta pe piata

Firma

Oferirea de servicii si produse mai bune

Cresterea incredereii in firma a investitorilor,
furnizorilor si a cumparatorilor

Cumparatorii

Investitia in produse mai de calitate

Cresterea salariilor datorita cresterii de profit

Angajatii

a firmei
O mai buna siguranta a locului de munca,
prin cresterea numarului de angajati

Cetatenii orasului

Prin cresterea locurilor de munca ale firmei

Scaderea ratei somajului

Primaria

Prin cresterea veniturilor incasate de la firma

Prin cresterea valorii a taxelor si impozitelor

Statul

pe firma le aduce prin vanzarea de produse si

prin angajari

Prestarea serviciilor de mentananta si

Firma de constructii

amplasare a cuptorului

Prin incasarile facute in urma vanzarii

Firma livratoare

produsului

Firma livratoare de gaz

Cresterea consumului de gaz

Tabelul 6- Beneficiari si Efecte

Dimensionarea investitiei

Investitia totala

It = Id + Icl

It investitie totala
Id investitie directa
Icl investitie colaterala

Id = 100,000 RON
Icl = 20,000 RON
It = 1000,000 + 20.000 = 120,000 RON

Is =

Investitia specifica
It

Is = investitie specifica

Cp

It = investitie totala ; Cp = cheltuieli productie

E=

Indicatorul de eficienta

Pr

( lei / investitie) =

E = indicator eficienta

It

Pr = profit estimat totala

Cheltuieli echivalente

Z = It + T x ( Cp + Cexp + Cpro)
Z = media cheltuielilor
It = investitie totala
T = perioada pe care se face investitia totala (3 luni)
Cp = cheltuieli de productie
Cexp = cheltuieli de exploatare
Cpro = cheltuieli de promovare

Capitolul 4. Analiza fluxurilor de numerar

4.1. Indicatori de eficienta

Se consider urmtoarele:
d = 1 an
D = 5 ani
a = 12 %

De asemenea, pentru fiecare an de funcionare se mai cheltuie:

Mentenanta: 900lei

AN

It

120000

Cp

Pt

CT

coeficient

PtA

120000

CTA
52500

900 30000

900

446,5

64296

900 30000

900

398,5

57384

900 30000

900

356

51264

900 30000

900

318

45792

900 30000

900

283,5

40824

54302,5 259560

PtA/CTA = 259560/54302,5 = 4,77

4.2. Analiza ratelor financiare

Active
A. Active Imobilizate
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare
Total Active Imobilizate
B. Active Circulante
Stocuri
Creante
Investitii pe termen scurt
Casa si conturi la banci
Total Active Circulante

31.12.2014

Total Active

Pasive
Datorii pe termen scurt
3.207 Datorii pe termen lung
78.947.206 Provizioane pentru riscuri
7.644
78.958.057 Capitaluri Proprii

131.627
1.771.935
9.606.415
11.509.977
90.468.034

31.12.2014
8.619.700
11.402.695
2.276.145

Capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve
Venituri in avans

44.946.173
11.687.192
10.435.787
1.100.342

Total Pasive

90.468.034

CONT DE PROFIT SI PIERDERE

2012

2013

2014

1. Cifra de afaceri

14694017 1364890 628319

a. Productia vanduta

2664829

b. Venituri din vanzarea marfurilor

12029188 864284

90870

c. Venituri din subventii de expluatare aferente

CA nete

2. Variatia stocurilor * SC

*SD

3. Productia imobilizata

4. Alte venituri din expluatare

45282

3278

Total venituri din exploatare

14694017 1410172 631597

5 a. Cheltuieli mateii prime si materale

1274613

500606

335265

537449

366415

consumabile
Alte cheltuieli materiale

582346

44854

25754

b. Alte cheltuieli externe ( apa, energia)

170975

14031

7923

c. Cheltuirli privind marfurile

10702724 786605

81045

6. Cheltuieli cu personalul

676025

65432

62876

a. Salarii

512140

49564

48346

b. Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

163885

15868

14530

7 a. Amortizari si provizioane pentru

deprecierea imobilizarilor corporale si
necorporale

53279

1470

3055

a.1) Cheltuieli

53279

1470

3055

a. 2) Venituri

b. Ajustarea valorii activelor circulante

b.1) Cheltuieli

b.2) Venituri

8. Alte cheltuieli de exploatare

698805

137143

55165

8.1) cheltuili privind prestatii externe

617966

83837

43578

8.2) cheltuieli cu alte impozite, taxe si

varsaminte asimilate

80839

11659

10263

8.3) cheltuieli cu despagubiri, donatii si

activele cedate

41647

1324

Ajustari privind provizioanele pentru riscuri si

cheltuieli

*Cheltuieli

*Venituri

Cheltuieli de exploatare total

14158767 1384800 602233

Rezultat de exploatare * Profit

535250

25372

29364

*Pierdere

9. Venituri din interese de participare

*din care, in cadrul grupului

10. Venituri din alte investitii financiare si

creante care fac parte din activele imobilizate

*din care, in cadrul grupului

11. Venituri din dobanzi

648

46

510

*din care, in cadrul grupului

Alte venituri financiare

74751

3793

1691

Venituri financiare total

75435

3839

2201

12. Ajustarea valorii imobilizarilor financiare

si a investitiilor finaciare detinute ca active
circulante

*Cheltuieli

*Venituri

13. Cheltuieli privind dobanzile

338023

21229

11036

*din care, in cadrul grupului

Alte cheltuieli financiare

91692

3600

Cheltuieli financiare total

429715

24829

11036

Rezultatul financiar *Profit

*Pierdere

354280

20990

8835

14. Rezultatul curent *Profit

180970

4382

20529

*Pierdere

15. Venituri extraordinare

16. Cheltuieli extraordinare

44150

1614

1714

17 Rezultatul extraordinar *Profit

*Pierdere

44150

1614

1714

VENITURI TOTALE

14769452 1414011 633798

CHELTUIELI TOTALE

14632632 1411243 614983

18. REZULTAT BRUT *Profit

136820

2768

18815

*Pierdere

19. Impozit pe profit

46438

1267

4695

20.Alte cheltuieli cu impozite care nu apar in

elementele de mai sus

21. REZULTATUL NET AL

EXERCITIULUI FINANCIAR *Profit

90382

1501

14120

*Pierdere

4.3. Ratele financiare

1. Solvabilitatea de termen scurt

1.1. Rata de lichiditate curent

Indicatorul trebuie s nregistreze valori mai ridicate de 2- 2,5.

Se observ conform calculului c RLC are valori mult mai mici dect intervalul n care
ar trebui s se regseasc.
1.2. Rata de lichiditate rapid

Indicatorul trebuie s nregistreze valori mai ridicate de 0,8.

Se observ c i RLR are, la fel ca i RLC, valoare mult mai mic dect cea
recomandat, deci firma nu i poate acoperi datoriile imediate.
1.3. Rata de lichiditate imediat sau rata cash-ului

2. Solvabilitatea pe termen lung

2.1. Rata ndatorrii

Se observ c raportul se ncadreaz n intervalul [0,1].

2.2. Rata de acoperire a dobnzii

Este indicat ca valoarea indicatorului s nu scad sub 2.

2.3. Rata de acoperire a dobnzii prin cash

3. Ratele de rotaie
3.1. Rotaia creanelor

Perioada de rotaie a creanelor :

3.2. Rotaia activelor totale

4. Ratele de profitabilitate
4.1. Rata profitului

4.2. Rentabilitatea activelor totale

0,049
4.3. Rata rentabilitii financiare

Bibliografie
1. Florin Danalache, Cezar Scarlat, Evaluarea eficientei economice a produselor, Editura
Bren, 2002
2. Indrumar pentru produsele refractare, Comarnic, Departamentul Industriei metalurgice
3. http://www.macrostandard.ro/indicatori_analiza_financiara.html
4. Paniti Maria, Utilaje si Procese tehnologice in industria ceramica si refractara, Editura
Didactica si Pedagocica
5. Militaru Gh.,Managementul serviciilor, Editura C.H.BECK, 2010