ARMA NUCLEARA

Arma nucleara este cel mai puternic mijloc de nimicire in masa, fiind capabila sa produca in timp scurt pierderi mari trupelor, sa distruga tehnica de lupta, lucrarile de aparare si alte
obiective, sa creeze zone mari de contaminare radioactiva si totodata sa exercite asupra personalului un puternic efect moral. Se bazeaza pe actiunea distructiva a imensei cantitati de energie
care se degaja in timpul exploziei nucleare.
Tipuri de incarcaturi nucleare:
1. De fisiune (uraniu 235 sau plutoniu 239);
2. Fisiune-fuziune (uraniu 235 sau plutoniu 239 si amestec de deuteriu si tritiu sau o combinatie deuteriu cu litiu - deuterura de litiu);
3. Fisiune-fuziune-fisiune (componentele de la fisiune-fuziune si uraniu 238);
4. Cu neutroni.
Masa critica la uraniu 233 si plutoniu 239 la densitate normala si puritate 93.5% este de 17 kg, iar la uraniu 235 este 48 kg.
Puterea exploziei nucleare: FOARTE MIC = sub 1 Kt; MIC = 1-10 Kt; MIJLOCIU = 10-100 Kt; Mare = 100-1000 Kt; FOARTE MARE = peste 1000 Kt.
Felul exploziilor nucleare: 1.La mare inaltime peste 10 km); 2. AERIENE (in troposfera, zona luminoasa sa nu atinga suprafata pamantului) care pot fi joase unde H=7 q si inalte
unde H=12 q si H=20 q; 3.La suprafata pamantului unde H=3.5 q; la suprafata apei; subterana sau submarina.
Vatamarea personalului: 1. Mortale, extrem de grave, grave, medii usoare; 2. Nerecuperabile si recuperabile.
Unda de soc produce contuzii si traumatisme: extrem de grave, grave, medii usoare.
Emisiunea de lumina produce arsuri: de gradul I (usoare), II (medii), III (grave), IV (foarte grave).
Radiatia penetranta dureaza 15-25 secunde de la producerea exploziei, produce boala de iradiatie:
-dozele de 100-250 R = gradul I (usoara) cu simptome slab evidentiate: starea de slabire generala, oboseala accentuata, ameteli, greturi care dipar dupa cateva zile;
-dozele de 250-400 R = gradul II (medie) aceleasi simptome ca la gradul I dar mai putin acute. In majoritatea cazurilor personalul se vindeca;
-dozele de 400-600 R = gradul III (grava) cefalee si febra puternica, slabiciune, scaderea brusca a apetitului, sete, greturi, varsaturi, diaree, hemoragii ale organelor interne,
ale pielii si mucoaselor, schimbarea compozitiei sangelui. Insanatosirea este posibila prin tratament eficace;
-dozele peste 600 R = gradul IV (foarte grava) - in majoritatea cazurilor boala provoaca moartea;
-dozele peste 1000 R = forma fulgeratoare a bolii de iradiatie, practic cei iradiati isi pierd capacitatea de lupta imediat si mor in primele zile dupa iradiere.
Doze de radiatie admise: -50 R in cazul unei singure expuneri sau la expuneri repetate in decus de 4 zile;
-pana la 100 R in cazul expunerilor repetate in decurs de pana la 10 zile;
-200 R in decursul primelor 3 luni;
-300 R doza totala in decursul unui an.
Contaminarea radioactiva: zona D (foarte periculoasa) peste 4000 R/h; C (periculoasa) 1200-4000 R/h; B (puternica) 400-1200 R/h; A (moderata) 40-400 R/h.
Munitia cu neutroni este o varianta miniaturizata a a munitiei termonucleare la care efectul principal il constituie actiunea neutonilor rapizi asupra personalului:
-10 razi - organismul uman nu este afectat;
-pana la 100 razi - se poate calcula o probabilitate de supravietuire ridicata;
-200-450 razi - simptome de iradiere, dar exista si o oarecare probabilitate de supravietuire;
-450-2000 razi - functiile normale se mentin intr-o prima perioada: apar simptome de iradiere, senzatie de rau general, ameteala, confuzie, disfunctionalitati ale
aparatului digestiv si motric, tulburari psihice, moarte sigura la 100% din cazuri in cateva saptamani;
-3000-8000 razi - piederea instantane a cunostintei; moartea survine rapid sau in cateva ore.
Pentru masurarea dozei de radiatie se mai folosesc ca unitati de masura radul si grayul (un R este echivalent cu 0.93 razi si 0.014 gray).

SUBSTANTE TOXICE DE LUPTA

Clasa
STL

Denumirea
Uzuala

Vx

Formula chimica

Proprietati
fizice

Cod

Vx

Neuro-

Persistenta
Soare,
lumina,
briza,
15C

CH3-PO(OC2H5)S-CH2-CH2N(CH3)2

paraSarin

GB

CH3-PO(F)O-CH(CH3)2

Soman

GD

CH3-PO(F)-OCH(CH3)C(CH3)3

litice

Lichid
uleios,
incolor, fara
miros sau
cu
miros
caracteristic
de amina;
TF=300C;
TC=-50C

Lichid
incolor,
miros eteric
aromat
volatil,
miscibil cu
apa, solubil
in solventi
organici;
TF=151.5
C
TC=54C
Lichid incolor, miros
mentolat,
greu solubil
in apa, mai
greu ca apa,
mai putin
volatil ca
sa-rinul;
TF=200C;
TC=-80C

3-21 zile

Vant, timp
ploios,
10C

1-12 ore

Pierderi probabile in personal %

Cer senin,
ninsoare,
-10C

1-16
saptamani

0.25-4 ore

0.25-1 ora

1-2 zile

2.5-5 zile

3-36 ore

1-6
sapatamani

Neadapostit, sant
descoperit

In masini

In santuri
adapost
acoperite si
poduri
Rachete, artilerie reactiva, aviatie
50-60
40-50
30-40
Ciocane de foc de 10-15 min.
30-40
20-30
15-20

Salva sau CF. De artilerie de 3 s.

50-60
40-50
40-50
Rachete si aviatie
25-30
20-25
15-20

Doza de scoatere
temporara din lupta
In mg.
Durata
min/l
producer
ii
efectului

5 x 10-3

1-10 min

Doza mortala
In mg.
min/l

1x10-2

Munitii si mijloace
de intrebuintare

Durata
producer
ii
efectului

4-10
min

5.5x10-2

1-10 min

1x10-1

2-15
min

2.5x10-2

1-10 min

7x10-2

1-15
min

Mine de 8 kg,
proiec-tile pentru
piese
de
127;155;175;203,2
mm,
proiectile
reacti-ve M-55 de
115 mm.
Rachete, pulverizatoare
AERO-14;
TMU-2813; M-10
MARCE.
Proiectile
de
10;127;155;175;
203.2
mm,
proiectile reactive
M-55 de 115 mm,
componente
de
rachete, bombe de
aviatie,
casete
aviatie,
pulverizator
AERO-14B;M10MARCE

Vezicante
Iperita

Iritant
e

CS

HD

CS

S(CH2CH2Cl)2

Cl-C6H4CH=C(CN)2

Psihochimic
e
BZ

Fosgen

BZ

CH3-NC6H9-OCO-C(C6H5)2-OH

COCl2

Lichid
uleios brun
inchis,
miros
de
mustar sau
usturoi;
TF=217C;
TC=13.5C
Substanta
solida alba,
miros
aromatic de
migdale
amare;
Pt=35C
Substanta
solida care
se foloseste
de regula
pentru
scoaterea
temporara
din lupta a
personalulu
i,
dezarmarea
si
capturarea
acestuia;
TF=322C;
Pt=165C
Gaz incolor,
miros
specific de
fan sau de
mere
putrede.

Artilerie si aviatie
pana la
pana la
50
20
2-7 zile

5-10 min

0.5-2 zile

10-15
1x10-1

2-8
saptamani

15-25 min

Cartuse, grenade, proiectile, bombe,

casete de aviatie, pulverizatoare
portabile sau pe avioane
pana la 50
10-15
5-10

pana la 50

10-15

5-10

2x10-2

4-6 ore

cateva
secunde

1.5

61

1.1x10-1
0.5-4 ore
200
Personalul aflat sub actiunea BZ are
o comportare nesigura pana la 2
zile, revenirea la starea normala
efectuandu-se progresiv.

0.1 mg/l
0.01

1 pra

1 mg/l
5 mg/l

4-24 ore

Indelungata

Indelungata

Mine de 4 kg,
bombe de aviatie
M-70
A-1,
pulverizator M-10

Grenade, cartuse,
bombe aruncator,
proiectile 105;155
mm, casete aviatie,
pulverizatoare M3; XM-2.
Cartuse speciale,
grenade de mana,
de pusca, proiectile
de artilerie, bombe
de
aruncatoare,
casete de aviatie si
pulverizatoare.

30-60
min
5 min
2-3 sec

*Datele sunt pentru situatia cand s-a realizat surprinderea. Daca nu s-a realizat surprinderea, pierderile pot fi 8-12%. Din datele din tabel, pana la 1/4 din personal poate suferi contaminari
mortale.

CARACTERISTICILE SUBSTANTELOR TOXICE DE LUPTA

Densitatea = raportul dintre greutatea unitatii de volum a unei substante si greutatea unitatii de volum a unei substante de referinta (aer pentru gaze si vapori, apa pentru lichide si
solide). Apa la temperatura de 3.98C (4C) are densitatea maxima 0.999973 g/cm 3. Greutatea moleculara a aerului uscat este 28.88.
Substantele toxice mai grele decat aerul se imprastie greu iar cele cu densitate mai mica se imprastie usor in atmosfera.
Tensiunea de vapori = presiunea exercitata de vaporii unei substante cand se atinge o stare de echilibru intre acestia si starea lichida sau solida din care provin. Cand se urmareste
obtinerea unor efecte rapide se utilizeaza substante toxice cu tensiune de vapori ridicata care se evapora repede iar cand se urmareste un efect de durata se folosesc substante toxice cu tensiune
de vapori mica. Tensiunea de vapori se exprima in unitati de presiune (mmHg).
Concentratia maxima a vaporilor unei substante toxice de lupta (C max, volatilitatea). Volatilitatea este greutatea vaporilor prezenti in unitatea de volum de aer in conditiile de echilibru
la o temperatura data (se exprima in mg/l sau g/m 3). Concentratia vaporilor de substante toxice de lupta nu poate fi marita peste o anumita limita numita concentratia maxima.
Temperatura de fierbere = temperatura la care presiunea vaporilor unui lichid este egala cu presiunea atmosferica. Cu cat temeperatura de fierbere este mai scazuta, cu atat va realiza
o concentratie mai mare de vapori in atmosfera si invers.
Punctul de congelare = temperatura la care un lichid se solidifica.
Punctul de topire = temperatura la care o substanta solida se transforma in lichid.
Punctul de inflamabilitate = temperatura la care rezulta suficienti vapori ai substantei ce pot fi aprinsi cu o flacara in conditii normale.
Temperatura de descompunere = temperatura la care o substanta se distruge.
Difuziunea = fenomenul de patrundere a atomilor sau moleculelor in masa altei substante.
Densitatea de contaminare = cantitatea de substanta toxica de lupta cazuta pe unittaea de suprafata (g/m 2).
Concentratia S.T.L. - in greutate = raportul dintre greutatea substantei toxice si volumul de aer contaminat: mg/l aer sau g/m 3 aer;
-volumetrica = raportul dintre volumul vaporilor de S.T.L. si volumul de aer contaminat; se exprima in % sau mm 3 vapori S.T.L./l aer;
-molara = numarul de moli de S.T.L./l aer.
Toxicitatea S.T.L. = proprietatea unor substante de a tulbura mecanismul fiziologic normal al organismelor vii.
Produsul letal (Lct) = produsul dintre concentratia S.T.L. (mg/l sau mg/m 3) si timpul de actiune cel mai scurt t (minute) necesar pentru a produce moartea.
LCt = C x t.
Raportul dintre cantitatea de S.T.L. (q) si greutatea animalului G) = doza toxica minima Z = q/G (moartea in 48 ore).
Pragul de iritatie = concentratia minima la care S.T.L. produce asupra organismului actiunea ei fiziopatologica caracteristica determinand din partea caestuia un reflex de a
parare. Se exprima in mg/m 3 sau mg/l.
Limita de suportabilitate = concentratia la care iritatia produsa de S.T.L. devine atat de intensa incat omul nu o poate suporta mai mult de 1 minut fara vatamari.
ACTIUNEA TOXICA A SUBSTANTELOR TOXICE DE LUPTA ASUPRA ORGANISMULUI
Substantele toxice neuroparalitice produc inhibarea ireversibila a colinesterazei, fapt ce determina acumularea in exces a acetilcolinei mentinand nervul in stare excitata. Excesul de
acetilcolina duce la aparitia a trei tipuri de efecte:
-muscarinice: mioza puternica, hipersalivatie, spasm laringian si bronhic, hipersecrectie bronhiala si nazala, colici abdominale, greata si varsaturi, bradicardie (incetinirea batailor
inimii), cresterea si apoi scaderea brusca a tensiunii arteriale, transpiratie abundenta.
-nicotinice: stare de astenie generalizata, crampe si fibrilatii musculare, contractari si convulsii musculare si paralizii care pot cuprinde diafragmul, miocardul sau muschii respiratori;
-efecte specifice sistemului nervos central: hiperexcitabilitate urmata de o stare depresiva, modificari de vorbire, scaderea memoriei, tulburari de echilibru, respiratie intrerupta,
instalarea starii de coma urmata de convulsii generalizate.
Vx-ul are o actiune toxica deosebit de pronuntata in special la absorbtia cutanata. Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de sarin si soman cu deosebirea ca faza de convulsii
nu este atat de violenta iar in unele cazuri poate lipsi; 10 mg poate produce moartea unui om. Primele simptome apar dupa 20-25 minute si se concretizeaza prin salivatie abundenta,
transpiratie, senzatie de greutate in regiunea toracelui, puls accelerat si neregulat, fibrilatii ale muschilor fetei, ameteala, etc.
Primul ajutor: aplicarea imediat a atropinei in doze de 3-4 mg prin injectii intramusculare sau subcutanate repetate la intervale de 10-15 minute pana la cedatrea simptomelor.
Concomitent se administreaza un reactivator de colinesteraza (TOXOGONIN, PAM).
Pe campul de lupta aceste masuri se realizeaza prin administrarea solutiei antiot din seringa de autoinjectare. Se trece la decontaminarea partilor contaminate prin tamponare usoara
cu solutie alcoolica de cloramina sau cu pachetul de decontaminare individual. Daca simptomele se agraveaza pe langa administrarea antidotului se va aplica celui intoxicat respiratie
artificiala activa si sustinuta.

Fenomenul de mioza la intoxicatiile cu Vx poate lipsi complet sau se instaleaza foarte tarziu. Vindecarea intoxicatiilor dupa trecerea perioadei critice are loc in 2-3 saptamani.
Sarinul - simptomele intoxicatiilor: actiune miotica deosebit de accentuata, simptomele se instaleaza dupa un timp foarte scurt de la patrunderea toxicului in organism , iar convulsiile
sunt deosebit de intense in fazele avansate ale intoxicatiei.
Somanul - simptomele sunt asemanatoare cu ale sarinului, cu deosebira ca toxicitatea somanului depaseste toxicitatea sarinului de 1.4-10 ori, actiunea miotica este deosebit de
pronuntata si se manifesta la concentratii deosebit de scazute, tratamentul este foarte dificil, reactivarea colinesterazei are loc cu viteza foarte redusa.
Primul ajutor si tratamentul intoxicatiilor cu substante toxice neuroparalitice: aplicarea in timpul cel mai scurt posibil a masurilor de prim ajutor si tratament medical complex
acordat de personal medical calificat. Primul ajutor consta in administrarea unui antidot special cu seringa de autoinjectare, aplicarea continua a respiratiei artificiale.
Iperita - pe langa efcetele vezicante are si efecte toxice generale precum si efecte sufocante. Patrunde in organism pe cale aerogena, resorbtiva sau prin ingerare, efecte care apar dupa
o perioada de latenta de durata variabila si se manifesta prin: greturi, cefalee, apasare toracica, stare de slabiciune generalizata, de presiune, cresterea temperaturii ceea ce duce la modificarea
compozitiei sangelui, insuficienta cardiaca, afectiuni renale. Perioada de latenta variaza de la 2 ore (atacul ochilor) pana la 12 ore (atacul pielii).
Primele semne exterioare: usoara tumefiere si prurit, dupa 16-30 ore apar vezicule mici care se unesc intre ele iar dupa spargerea acestora apar pe piele ulceratii purulente extrem de
dureroase si profunde care se vindeca greu in 1-2 luni.
In stare de vapori, ceata, picaturi prioduce la nivelul ochilor conjunctivita, lacrimare, fotofobie iar in cazuri grave afectiuni ale corneei ce pot produce orbirea.
Caile respiratorii sunt afectate, caracteristicile fiind: senzatia de uscaciune in gat, tuse puternica, rinofaringita, raguseala progresiva pana la pierderea vocii.
Primul ajutor trebuie acordat in primele 10 minute de la contaminare, care constau in stergerea pielii, spalarea portiunilor contaminate cu solventi organici de tipul alcoolului etilic
precum si prin folosirea unor substante de decontaminare.
Ochii se spala cu o solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 2% sau permenganat de potasiu 0.025-0.05%.
CS-ul - are o puternica actiune asupra ochilor, mucoaselor nazale si cailor respiratorii, iar la concentratii mari are un efect iritant si asupra pielii producand eritem, prurit si chiar
veziculatii.
Principalul efect este cel iritant-lacrimogen, prag de iritatie mic 2.5x10 -5 mg x min/l, simptomele se declanseaza dupa o scurta perioada de latenta a carei durata depinde de
concentratia toxicului in aer. Primele efecte sunt cele oculare manifestate prin clipiri dese, inchiderea intermitenta a fantei palpebrale care se transforma repede in dureri intense, senzatie de
corp strain in ochi si o secretie lacrimogena abundenta.
La nivelul mucoaselor nazale simptomele apar mai tarziu si se manifesta printr-o senzatie dureroasa insotita de secretii abundente. Simptom caracteristic este senzatia de rece in nas
chiar de la primele inspiratii. La concentratii mari sau dupa expuneri indelungate apar si unele tulburari respiratorii. Efectele dureaza 25-30 minute in cazul unor expuneri mai lungi dar pot
ceda si mai repede dupa parasirea atmosferei viciate.
BZ-ul - Actiunea asupra organismului se manifesta prin: uscarea gurii, cresterea tensiunii, stare depresiva, modificari de vorbire, scaderea memoriei, tulburari de echilibru, halucinatii
vizuale, auditive, stari emotionale.
Primele simptome apar dupa circa 30 minute de la expunere in aerosoli si ating faza maxima dupa 4-8 ore. Uneori aceste simtome sunt insotite de voma, dureri de cap, ameteli,
neliniste, urmeaza tulburari vizuale, dezorientare, halucinatii vizuale, auditive, scaderea memoriei, pierderea controlului asupra vorbirii si directiei, comportare nesigura si imprevizibila,
poate dura pana la 2 zile de la contaminare, revenirea la starea normala se face in mod progresiv.
Doza minima pentru efecte majore este de 0.03 mg/kg corp.
Primul ajutor: nitrozepan 1-2 g; diazepan 1-2 comprimate.
Fosgenul - functie de cantitatea de substanta toxica inhalata, intoxicatiaa se poate produce in trei forme: grava, medie, usoara.
Forma grava prezinta trei faze evolutive: initiala, de liniste, de asfixie.
-faza initiala: usturime in gat, la ochi, senzatie de arsura si constrictie faringiana, senzatie de sufocare, respiratia este neregulata, faza care dureaza pana la o jumatate
de ora;
-faza de liniste: fenomenele de iritatie se reduc considerabil, dureaza 4-8 ore, timp in care substanta isi continua efectul la nivelul alveolelor pulmonare;
-faza de asfixie: apar semnele clinice caracteristice edemului pulmonar, bolnavul este transpirat, respiratia este superficiala, tusea reapare dar este foarte dureroasa
insotita de expectoratie spumoasa ce se scurge prin gura si nas, plasma invadeaza pulmonul provocand inecul pe uscat.
Forma medie este caracterizata de existenta doar a primelor faze ale bolii.

la cald.

Forma usoara are fenomene asemanatoare formei medii dar mai atenuate, apare la inspiratia unei cantitati mici de fosgen, intoxicatul isi revine dupa cateva ore de odihna in aer curat
MUNITII CHIMICE BINARE

Munitiile chimice binare au la baza intrebuintarea de agenti chimici de lupta cu ajutorul unor munitii incarcate cu componente precursoare cu o toxicitate redusa. Aceste munitii sunt
incarcate cu doua containere continand fiecare cate o substanta chimica cu toxicitate redusa denumite precursori sau componente binare care la contact formeaza substanta toxica respectiva.
Munitiile sunt astfel concepute incat una din cele doua substante chimice sa poata fi introdusa impreuna cu focosul si incarcatura exploziva in procesul de fabricatie sau in depozitare. Cel deal doilea component se introduce in munitie inainte de lansare.
SARINUL BINAR (GB-2) se poate realiza prin reactii binare fara dificultati deosebite, precursorii folositi fiind metilfosfonildifluorura denumita codificat DF si alcoolul izopropilic
denumit codificat IP, ambii precursori sunt in stare lichida si stabili in depozitare, dar precursorul DF este relativ toxicsi necesita unele precautiuni in manipulare.
Vx-ul BINAR poate fi realizat prin doua metode. Prima metoda are la baza o reactie de tip lichid-solid, cu posibilitati reduse de realizare aunui mediu omogen si din aceasta cauza
randamentele sunt reduse. Cea de-a doua metoda are la baza o reactie de tip lichid-lichid care asigura randamente mai bune. In ambele metode se foloseste drept component principal 2diizopropilaminoetilmetilfosfonit denumit codificat QL. Cel de-al doilea component la prima metoda se foloseste sulful sub diferite forme, iar cea de-a doua metoda o alchildisulfura,
episulfura sau polisulfura, cu denumirea codificata NM.
Mijloace: proiectilul de 155 mm XM-687 pentru sarin binar, proiectilul de 203.2 mm XM-736 pentru Vx binar, proiectilul de 155 mm pentru AVM binar (STL neuroparalitica
cu volatilitate medie), bombe de aviatie de calibru mare pentru sarin si Vx binar, componente de lupta pentru rachete cu incarcatura de sarin sau Vx binar.
SUBSTANTE TOXICE CU ACTIUNE DEFOLIANTA
Se intrebuinteaza pentru distrugerea vegetatiei in scopul descoperirii unor concentrari de trupe sau pentru distrugerea culturilor agricole. Aceste substante se imprastie cu ajutorul
pulverizatoarelor dispuse pe avioane si elicoptere. Un avion imprastie substante pe o fasie de 100 m latime si 18 km lungime, pulverizarea se efectueaza de la 50 m altitudine la o viteza de
240-300 km/h cu norma de contaminare de 20 l/ha.
Denumirea agentului (codul)
Concentratia eficace (l/ha) Perioada de incubatie (zile)
Acid diclorfenolacetic (2-4-D)
20
1-3
Acid triclorfenolacetic (2-4-5-D)
20
1-3
Acid cocadilic
20
1-3
EFECTELE NOXELOR CHIMICE ASUPRA PERSONALULUI

Distrugeri provocate (%)

60-70
60-70
50-60

Majoritatea unitatilor productive nu pot fi aparate impotriva unor factori de risc exterior in afara proceselor tehnologice, reprezentand teritorii cu pericole de explozii, cu mari rezerve
de materii prime si materiale stocate in apropierea instalatiilor industriale care prin eliberarea in mediul inconjurator, vor avea puternice efecte otravitoare si distructive.
Substantele toxice lichide creaza un focar toxic pe locul accidentului, de unde in raport cu conditiile meteorologice (temperatura, vant, precipitatii), se produce o evaporare in masa,
constituindu-se un nor toxic care actioneaza la concentratii periculoase pe directia vantului.
Zona de intoxicare
Substantele toxice lichefiate creaza direct nor toxic in caz de avarii, sau focar si nor toxic in cazul exploziei sau distrugerii recipientilor cu substante toxice.
Marimea focarului toxic se stabileste in raport cu locul de dispunere a recipientilor cu substante sau (si) de presiunea la care se gaseste substanta (eventual raza de imprastiere a
munitiei explozive) - tabel nr.1.
Marimea norului toxic se determina initial in raport cu temperatura la suprafata recipientului si cantitatea de substante existente in recipientul explodat sau distrus - tabel nr.2.
Pierderile probabile in personal pot fi de: - tabel nr.3.
AMONIACUL
-utilizat pentru obtinerea ingrasamintelor chimice;
-proprietati fizice: gaz care se stocheaza in stare libera;

-proprietati toxice: extrem de iritant pentru mucoase in doze letale, produce tuse, lacrimare, salivatie, dureri in esofag, varsaturi, ameteli, delir, insuficienta cardiaca si edem
pulmonar;
-concentratie maxima admisa: 30 mg/m 3 de aer;
-efecte in caz de accident: intreaga cantitate de amoniac stocata se poate evapora spontan, realizandu-se concentratii letale pe o suprafata cu L=20-26 km si l=100 m; inaltimea
norului toxic = 20-25 m.
-Primul ajutor: spalaturi gastrice cu apa slab acidulata, numai in primele 2 ore. Se da sa se bea o solutie diluata de otet, acid tartric sau citric. Ochii se spala cu apa sau ser fiziologic.
CLORUL
-se utilizeaza ca agent de clorurare la fabricarea de insecticide precum si in industria celulozei si hartiei;
-proprietati fizice: gaz, se stocheaza in stare lichida;
-proprietati toxice: substanta sufocanta, miros intepator, cu actiune coroziva asupra plamanului, provocand edem, grave leziuni ale cailor respiratorii, iritatia mucoaselor, arsuri,
dureri rinofaringiene;
-concentratie maxima admisa: 2 mg/m 3 de aer;
-efecte in caz de accident: intreaga cantitate se evapora spontan, realizandu-se norul toxic;
-primul ajutor: scoaterea din atmosfera contaminata folosind masca contra gazelor; repaos, incalzire, administrare de oxigen, intravenos 5-10 ml clorura de calciu 10%, camfor,
codeina, solutie de glucoza, penicilina.
ACIDUL CIANHIDRIC
-se utilizeaza la fabricarea acrilonitrilului, acetonitrilului;
-proprietati fizice: lichid cu volatilitate foarte mare;
-proprietati toxice: simptomatologie: iritarea mucoaselor, senzatie de zgaraieturi in gat, gust amar in gura, hipersecretie salivara si lacrimala, excitabilitate, cefalee, greata, etc.; toxic
general cu efecte rapide, blocand respiratia celulara datorita combinarii cu fierul continut in hematina din fermentul respirator Warburg; la concentratii mari moartea survine rapid, personalul
expus prezentand fenomene de intoxicare si paralizie a sistemului nervos central;
-doza letala pentru 50% forta vie este de 0.7 mg/l timp de 1 min., sau 0.2-0.3 mg/l timp de 5 min.;
-punct de fierbere: 25.7C; realizeaza concentratii de vapori intre 900-1100 mg/l la 20C;
-efecte in caz de accident: la dispersarea a 10 tone acid cianhidric in atmosfera se realizeaza o concentratie de 0.1 mg/l intr-un volum de 10 mil.m 3 aer, ceea ce reprezinta o suprafata
cu L=15 km, l=350-400 m si H a norului = 15-20 m;
-la distanta, concentratia la suprafata solului incepe sa scada rapid;
-primul ajutor: scoaterea din atmosfera, se da sa se inspire nitrit de amil la fiecare 5 minute; se administreaza carbogen; se injecteaza 10-15 ml solutie de glucoza 40% si 10-15 ml
tiosulfat de sodiu 25%.
DIOXIDUL DE SULF (anhidrida sulfuroasa, gaz sulfuros)
-in concentratie de 0.015%, SO2 irita caile respiratorii ducand la raguseala, senzatie de constrictie toracica, bronsita, varsaturi simple, bronsita acuta, dispnee, iritarea ochilor, iar la
concentratii de 0.05% poate provoca moartea;
-stropirea cu picaturi provoaca adevarate degeraturi datorita actiunii sale de racire puternica (-5C);
-primul ajutor: evacuarea rapida din mediu si oxigenoterapie;
-bioxidul de sulf are o influenta daunatoare asupra vegetatiei pe care o distruge, ceea ce se observa mai ales in jurul industriilor de acid sulfuric si cuptoarelor de prajire a minereurilor
de sulf.
SULFURA DE CARBON
-simtomatologie: perturbarea metabolismului glucidelor, in special din creier; stare de excitatie psihomotorie cu confuzie mintala si cu tendinte de fuga sau aruncare in gol si aceese
convulsive cu pierderea cunostintei;
-primul ajutor: evacuarea rapida din mediu; tratament calificat.
Tabel 1

Raza de imprastiere a substantelor lichefiate (m) la explozia sau distrugerea rezervorului

Cantitatea
Presiunea in rezervor (kg/cm 2)
din rezervor
(tone)
5
6
7
8
9
10
11
12
13
5-10
50-80
70-190
140-160
170-200
10-25
80
90-130
140-200
170-200
25-50
90-140
150-180
190-250
50-100
120-150
160-220
230-270
100-200
160
170-190
200-250
260-280
290-320
200-500
180-210
220-260
270-310
320-370
500-1000
320
230-270
280-360
370-400
1000-5000
240-300
310-400
410-460
5000-10000
300
310-380
390-510
520-600

Tabel 2
Substante toxice lichefiate (sub presiune)
Felul accidentului
Denumirea
substantei

Cantitatea de
substanta (tone)
10
25

Explozia

Clor
50

sau
100
distrugerea
25
rezervorului
50
Amoniac

100
500

Zona de pericol
periculoasa
letala
periculoasa
letala
periculoasa
letala
periculoasa
letala
periculoasa
letala
periculoasa
letala
periculoasa
letala
periculoasa
letala

14

15

220-230
220-270
250-300
280-330
320-350
370-430
410-520
470-600
610-750

Dimensiunile de actiune a norului toxic in functie de viteza vantului (m/s)

calm
0.5
0.3
0.8
0.4
1.0
0.6
1.5
0.8
0.3
0.2
0.4
0.25
0.6
0.4
1.0
0.6

sub 2
29.0
5.0
45.5
8.0
64.5
11.5
91.0
16.6
4.0
1.2
6.0
2.0
8.0
2.5
18.0
6.0

2-4
17.0
3.0
26.0
4.5
37.0
6.5
52.0
9.5
2.5
0.8
3.5
1.1
4.5
1.6
10.5
3.5

5-7
6.5
2.0
10.0
3.0
14.0
4.5
20.0
6.5
1.2
0.6
1.7
0.9
2.6
1.2
5.6
2.2

1000

periculoasa
2.0
letala
1.2
25
periculoasa
0.5
Dioxid de sulf
letala
0.3
50
periculoasa
0.8
letala
0.5
10
periculoasa
0.5
Hidrogen sulfurat
letala
0.3
periculoasa
0.8
letala
0.4
Nota: Valorile sunt calculate pentru conditii de stabilitate a atmosferei.
Durata actiunii norului toxic: 15-60 minute acid cianhidric si amoniac; 1-4 ore pentru clor, fosgen, bioxid de sulf.

Tabel 3
Pierderi sanitare probabile pe urma norului toxic (in %)
Zona de actiune a norului toxic
Mijloace de protectie individuala
Aparate izolante
Masti contra gazelor
Zona conecentratiei locale
10
40-50
Zona concentratiei periculoase
8-10
Nota: 25-30% din procentele indicate reprezinta pierderi nerecuperabile.

26.0
8.5
4.0
2.0
5.0
2.5
32.0
8.0
51.0
12.5

15.0
5.0
2.0
1.0
3.0
1.5
19.0
4.6
30.0
7.3

Masti umede, neprotejati

80-90
20-40

8.0
4.0
0.8
0.4
1.0
0.6
7.3
1.8
11.5
3.0

Adaposturi fara ventilatie

10-25
5

Stabilirea fasiei pe care poate actiona norul toxic in conditiile unui vant stabil pe directie in functie de intensitatea acestuia se marcheaza astfel:
Viteza vantului (m/s)
Unghiul de imprastiere

1
6

2
14

3
20

4
25

5 si mai mare
30

In conditiile unui vant instabil pe directie se tine seama de unghiul in care se inscrie instabilitatea vantului ceea ce determina largirea zonei de instiintare la dublu sau la triplu
diminuand in mod corespunzator adancimea zonei de actiune a norului toxic.

CATEGORII DE ARMAMENT NUCLEAR EXISTENTE IN INZESTRAREA UNOR ARMATE STRAINE

Mijloc

Tip
Incarcatura pe un
purtator
1

Caracteristici
Puterea
incarcaturii
5-9 Mt

TITAN II

R.STR.

Bataia (km)
(raza actiunii)
12000

MINUTEMAN II

R.STR.

11300

1-2 Mt

MINUTEMAN III

R.STR.

14800

MINUTEMAN IV

R.STR.

12900

MX PEACEKEEPER

R.STR.

S-3
S-4
SS-2
SS-2
MIDGETMAN

Obs.
Total instalatii
10

Nr. Lovituri si
tipul
100 W-53
450 W-56

170 Kt

450
se red. 200
250

335 Kt

300

900 W-78

11120

3;se prevede
reducerea tip
MK 12A la 1 inc.
10

335 Kt

50

100 W-78

R.STR.

3500

1.2 Mt

R.STR.
R.STR.
R.STR.
R.STR.

4000
2700
2700
9600

3
1
3
1

1 Mt
3 Mt
100 Mt
400 Kt

R.STR.
R.STR.
R.STR.
R.STR.
R.STR.
R.STR.
R.MED.ACT
R.MED.ACT
R.MED.ACT
R.MED.ACT
R.MED.ACT
R.MED.ACT
R.OP.
R.OP.
R.Ta.

2500
10000
11000
11000
10000
9500
5000
4000
2000

200 Kt
750 Kt

232 W-84

1800
2600
350
60 (N)
110

1
6-9
1
10
1
6
3
1
1
1
1
1
1
1
1

1000
IN 2000
232

150 Kt
150 Kt
100 Kt
400 Kt
200 Kt
200 Kt
10-25 Kt
1-2 Kt (N)
1-100 Kt

NIKE HERCULES
HAWK

R.SOL-AER Ta.
R.SOL-AER Ta.

160
40

1
1

1-20 Kt
0.1-0.5; 2 Kt

TALOS
PLUTON

R.SOL.AER
R.Ta. SOL-SOL

750
120

1
1

0.5Kt
15; 25 Kt

GLCM TOMAHAWK
SS-25
SS-17
SS-18
SS-19
SS-19
SS-20
SS-20
SS-20
PERSHING-1
PERSHING-2
A.G.M.-86
HADES
HADES
LANCE SRBM

750Kt

750 W-62

150
308

340
324
120
144

144 W-70

144
204
72

432
612
72

42

40

SUA - se vor elimina pana

in anul 2000
SUA
SUA - se vor elimina 1/3
pana in 1997
SUA
SUA - se vor elimina total
pana in 1997
FRANTA - se vor inlocui
cu S-4
FRANTA
CHINA
CHINA
SUA
SUA
CSI a inlocuit R SS 13
CSI
CSI
CSI
CSI
CSI
CSI
CSI
SUA
SUA
SUA
FRANTA - inlocuieste
R.PLUTON 1992
SUA- se va mari bataia de
3-5 ori
SUA
SUA
FRANTA
SUA
FRANTA - se va inlocui
cu R.HADES

Mijloc

Tip

HONEST JOHN

R.Ta. SOL-SOL

SERGEANT
FROG-7
SCUD B
PERSHING
BLUESTEEL
SRAM
BULLPUP
OB.M114 155 mm
(tractat)
OB.M198 155 mm
(tractat)
OB.M109 155 mm
(autopropulsat)
OB.M109 A2 155 mm
(autopropulsat)
OB.M110 A1/A2
203.2 mm autopr.
OB.M115 203.2 mm
OB.M110 203.2 mm
(autopropulsat)
OB.M110 E1
203.2 mm autopr.
TUN AUTOPR.
M107 175 mm
TERRIER

R.Ta. SOL-SOL
R.Ta. SOL-SOL
R.Ta. SOL-SOL
R.Ta. SOL-SOL
R.AER-SOL
R.AER-SOL
16

Bataia (km)
(raza actiunii)
40

Incarcatura pe un
purtator
1

140
70
280
740
160
160
1
15

1
1
1
1
1
1
0.75 Kt; 2.45 Kt
1/0.3 UF

14

Caracteristici
Puterea
incarcaturii
2.5-47 Kt

12

Nr. Lovituri si
tipul
12

108

108

0.08-1; 1.5 Kt

384 W-48

FRANTA - se va inlocui
cu R.HADES
SUA
CSI
CSI
SUA
ANGLIA
SUA
SUA
SUA

0.1 Kt

900 W-48

SUA

18

1/0.3 UF

1-1.5 Kt

SUA

24

1/0.3 UF

1-1.5 Kt

SUA

29.1

17
17

1/1 UF
1/1 UF

0.5; 1; 2;
10 Kt
1-1.5 Kt
1-1.5 Kt

32

1/1 UF

1-1.5 Kt

SUA

32

1 UF

2 Kt

SUA

40; 150 Kt
200 Kt
60; 200; 400 Kt
1.1 Mt si 300 Mt
200Kt

37

1 Kt

FALCON
GENIE
R.TOMAHAWK
R.SRAM raza scurta
ASMP
AN-52
AN-22

R.A.A. AERSOL
R.AER-AER
R.AER-AER
pe avion
pe avion
R.AER-AER
Bombe avion
Bombe avion

120
9.5
2400
160
300

1
1
1
1
1

0.02; 0.1-1; 1.5 Kt

1.5-2 Kt
200 Kt
170 Kt
100-300 Kt
25 Kt
60 Kt

R. Bal. TRIDENT I

pe submarine

7800

8-10

R. TRIDENT II

pe submarine

11000

14

100;
340 Kt
100 Kt

R. STR.

3000

1 Mt

M-20

Obs.
Total instalatii

1046

W-33
W-79

SUA
SUA
SUA

300

W-45

1380 W-60
1170 W-69

208
120
336
48
80

1666 W-76
4704
672

SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
FRANTA
FRANTA
FRANTA - se vor inlocui
cu R. de croaziera aer-sol
SUA
ANGLIA
SUA
ANGLIA
FRANTA - se vor inlocui

Mijloc

Tip
Bataia (km)
(raza actiunii)

Incarcatura pe un
purtator

Caracteristici
Puterea
incarcaturii

Obs.
Total instalatii

Nr. Lovituri si
tipul

R. M-4
R.POLARIS A-3

R. STR.
R.STR.

4000
4600

6
3

150 Kt
200 Kt

32
80
64

192
240
192

R. POSEIDON C-3

R.STR.

4600

10

200 Kt

432

4320

pe submarine
pe subm.
nave supr.
nave antisubm.
nave antisubm.
Av.V.B.

2800
2500

2
1

10-100 Kt
200 Kt

57
166

114
166 W-80

50
11
3300

1
1

316
1120

316 W-55
1120 W-44

F-104

Av.V.B.

3000

F-4

Av.V.B.

1600

Bombe nucleare

F-111 E(I)
F-4 E
F-5
F-14
F-15
F-16
A-GE
A-7E

Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.

4700
2100
3000
4200
5500
3800
1000
900

3
1

1-5 Kt
1 Kt
2.5; 9; 28; 40; 47;
75; 130; 300;
600; 1000;
1100 Kt
2.5; 9; 28; 40; 47;
75; 130; 300 Kt
2.5; 9; 28; 40; 47;
75; 130; 300;
600; 1000;
1100 Kt
3x1-500 Kt
1-500 Kt
100-500 Kt
100-500 Kt
100-500 Kt
100-500 Kt
100-500 Kt
100-1100 Kt

JAGUAR

Av.V.B.

1725

15-25 Kt

15 FRANTA
72 ANGLIA

TORNADO

Av.V.B.

1390

SUPER ENTENDARD
(si pe portavion)
BUCCANEER
F4C/G
SU-20

Av.V.B.

1600

15-25 Kt

12

100-200

Av.V.B.
Av.V.B.
Av.V.B.

1300
1800
210

60

200-300

R. VULCAN B-2
R. SLCM.
TOMAHAWK
UUM-44A SUBROC
RUR-5A ASROC
F-100

1 bomba

284

SUA
SUA
SUA

SUA
SUA -se vor scoate din
inzestrare

280
392
72
510
20
40

R. nucleara
aer-sol

Bombe nucleare
1 bomba
nucleara

cu M-4 si M-5
FRANTA
SUA
ANGLIA - se vor inlocui
cu TRIDENT II
SUA - se vor inlocui cu
TRIDENT I si II
ANGLIA
SUA

SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA- se vor scoate din
inzestrare
ANGLOFRANCEZ
ANGLO-ITALOGERMAN
FRANTA
ANGLIA
SUA
CSI

Mijloc

Tip

B-52
B-52G

Av.V.B. Str.
Av.V.B. Str.

Bataia (km)
(raza actiunii)
16000
12000

B-52 H

Av.V.B. Str.

12000

20-24

B-1 B

Av.V.B. Str.

12000

22-38

EFA

AVION
EUROPEAN

FB 111A

Incarcatura pe un
purtator
4
20-24

Caracteristici
Puterea
incarcaturii
1.1-9 Mt
interior 8R SRAM
sau 12B. 100 Kt;
500 Kt; 1.1 Mt
interior 8R SRAM
sau 12B. 100 Kt;
500 Kt; 1.1 Mt
interior 8R.ALCM
TOMAHAWK 24
R.SRAM sau 12 B.
1 Mt sau 24 B.
100;500 Kt, 1.1
Mt

430
90 (151)

Nr. Lovituri si
tipul
1720
exterior 12 R.
ALCM
TOMAHAWK

41 (90)
19
se vor construi
75

4700

FB 111
VULCAN B-2
MIRAGE III

Av. B.
Av. B.
Av. B.

5100
2800
600

6 bombe
2
1 bomba

MIRAGE F-1
MIRAGE IV A

Av. B.
Av. B. Str.

900
1600

1 bomba
1 bomba

15-25 Kt
60 Kt

MIRAGE IV P

Av. B. Str.

4000

100-300 Kt

800
800

MIRAGE 4000
A-6E
A-7
F/A-18
S-3
P-3
SSBN OHIO

Av. V.
Av.V. cu radar
ANTILOPE
Av.V.
Av.V. portav.
Av.V. portav.
Av.V. portav.
Av.V. portav.
Av. antisubmarin
submarin strateg.

R. AER-SOL
ASMP
2 R.
1 R. ASMP

FRANKLIN

submarin strateg.

800
3200
2800
1000
3700
2500

exterior 4
R.SRAM
2 B.100; 500 Kt
500 Kt
10-100 Kt
15-25 Kt

exterior 14 R.
ALCM
TOMAHAWK
sau 14 R. SRAM
sau 14 B. 100;
500 Kt; 1.1 Mt

SUA

ANGLIA, GERMANIA,
ITALIA, SPANIA operativ
1985
SUA

55

57
30

SUA
SUA
SUA

4 R.N. cu R.
medie act.

Av. B. R. medie

MIRAGE 2000
MIRAGE 2000 N

Obs.
Total instalatii

114

45
33

33

70 Kt
100-300 Kt

200
in final 225

400
400

2 R.
3 bombe
4 bombe
2 bombe
1 bomba
2 bombe
24 R. (x 8 inc.)

70 Kt
1-500 Kt
1-500 Kt
1-500 Kt
1-20 Kt
1-20 Kt
100 Kt

50
120
262
174
110
322
8

100

16 R.(x 8/14
inc.)

100 Kt

1536 TRIDENT I
W-76
768/1344 TRIDENT I

SUA
ANGLIA
FRANTA - se inlocuieste
cu MIRAGE 2000
FRANTA
FRANTA - se inlocuieste
cu MIRAGE 2000
FRANTA - se inlocuieste
cu MIRAGE 2000
FRANTA
FRANTA
FRANTA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA

Mijloc

Tip
Bataia (km)
(raza actiunii)

SSBN MADISON

submarin strateg.

Caracteristici
Puterea
incarcaturii

Total instalatii

16 R.(x 8/14
inc.)

100 Kt

Incarcatura pe un
purtator

Obs.

SSBN LAFAYETTE

submarin strateg.

16 R. (x 14 inc.)

100 Kt

LOS ANGELES

submarin de atac

60 R. (x 1 inc.)

200 Kt

STURGEON

submarin de atac

8 R. (x 1 inc.)

200 Kt

LINIE
DISTRUG

96 R. (x 1 inc.)
2 R. (x 1 inc.)

NAVE DE
SUPRAFATA
NAVE ANTISUBM.

200 Kt
1-5 Kt
1 Kt
1-15 Kt

MINE NUCLEARE

3
1
85
140

Nr. Lovituri si
tipul
POSEIDON
W-76
768 TRIDENT I
W-76
448 POSEIDON
W-76
1792
POSEIDON W76
68 SLCM
TOMAHAWK
W-80
98 SLCM
TOMAHAWK
W-80
98 SLCM
TOMAHAWK
W-80
316 W-55
1120 W-44
500

SUA

SUA
SUA
SUA
SUA
SUA
SUA

CATEGORIILE DE MUNITIE CHIMICA EXISTENTE IN INZESTRAREA N.A.T.O.

Nr.cr
t.
1
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.

Denumirea (fabricatia)
2
Bomba de aruncator M-2, de 106 mm (SUA)
Bomba de aruncator M-2, de 106 mm (SUA)
Bomba de aruncator M-2 A1, de 106 mm (SUA)
Bomba de aruncator XM-630, de 106 mm (SUA)
Proiectil de 88 mm (Anglia)
Proiectil M-60 de 105 mm (SUA)
Proiectil M-360 de 105 mm (SUA)
Proiectil M-629 de 105 mm (SUA)
Proiectil M-110 de 155 mm (SUA)
Proiectil M-121 de 155 mm (SUA)
Proiectil M-121 Al de 155 mm (SUA)
Proiectil M-631 de 155 mm (SUA)
Proiectil M-693 de 155 mm (SUA)

S.T.L. folosita
(marcajul)
3
CG
HT
HD
CS
GB
HD
GB
CS
HT/HD
GB
VX
CS
CS

Cantitatea de S.T.L.
in kg
4
2.80
2.60
2.70
0.90
0.32
1.40
0.70
0.70
5.30/4.40
3.00
3.00
2.20
2.50

Bataia in km
5
6
6
6
6
16
13
13
13
13/13
16
16
16
16

Suprafata contaminata (ha) orientativ

6
0.10
0.15
0.15
0.10
0.15
0.20
0.15
0.05
0.30/0.40
0.60
0.55
0.15
0.15

Nr.cr
t.
1
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.

Denumirea (fabricatia)

38.
39.
40.
41.
42.
43.

2
Proiectil M-104 de 155 mm (SUA)
Proiectil M-122 de 155 mm (SUA)
Proiectil M-122 de 155 mm (SUA)
Proiectul XM-687 de 155 mm (SUA)
Proiectil M-426 de 203.2 mm (SUA)
Proiectil M-426 de 203.2 mm (SUA)
Proiectil T-223 de 175 mm (SUA)
Proiectil T-223 de 175 mm (SUA)
Proiectil MK-53 de 127 mm (SUA)
Proiectil MK-53 de 127 mm (SUA)
Proiectil MK-54 de 127 mm (SUA)
Proiectil MK-54 de 127 mm (SUA)
Proiectil reactiv XM-96 de 66 mm (SUA)
Proiectil reactiv M-28 A2 de 87.5 mm (SUA)
Proiectil reactiv T-116 de 107.5 mm (SUA)
Proiectil reactiv M-55 de 115 mm (SUA)
Proiectil reactiv M-55 de 115 mm (SUA)
Proiectil reactiv MK-40 de 127 mm (SUA)
Proiectil reactiv E-8 de 35 mm (SUA)
Componenta de lupta M-206 pt. racheta IJTTIE JOHN (SUA)
Componenta de lupta M-79 pt. racheta HONEST JOHN M-31
(SUA)
Componenta de lupta M-190 pt. racheta HONEST JOHN M-50
(SUA)
Componenta de lupta M-213 pt. racheta SERGEANT (SUA)
Componenta de lupta M-190 pt. racheta HONEST JOHN M-50
(SUA)
Componenta de lupta M-312 pt. racheta SERGEANT (SUA)
Componenta de lupta M-312 pt. racheta SERGEANT (SUA)
Componenta de lupta E-27 pt. racheta LANCE (SUA)
Componenta de lupta XM-80 pt. racheta aer-sol (SUA)
Componenta de lupta XM-96 pt. racheta aer-sol (SUA)
Bomba de aviatie AN/M-78 (SUA)

44.

Bomba de aviatie AN-M-79 (SUA)

45.
46.
47.

Bomba de aviatie BLU-19/B-23 (SUA)

Bomba de aviatie BLU-20/B-23 (SUA)
Bomba de aviatie BLU-39/B-23 (SUA)

35.
36.
37.

S.T.L. folosita
(marcajul)
3
HD
GB
VX
GB-2 (binar)
GB
VX
GB
VX
GB
VX
GB
VX
CS-2
GB
GB
GB
VX
GB
CS
GB
GB

Cantitatea de S.T.L.
in kg
4
4.40
3.00
3.00
2.20
7.20
6.40
6.70
6.00
1.40
1.40
1.90
1.90
1.10
1.40
0.50
5.00
4.50
2.20
1.20
31.00
117.00

Bataia in km
5
16
10
16
16
17
17
32
32
18
18
18
18
4
8
10
12
12
15
8
18
25

Suprafata contaminata (ha) orientativ

6
0.30
0.60
0.55
0.50
1.50
1.35
1.00
0.95
0.45
0.40
0.45
0.40
0.10
0.40
0.15
0.20
0.15
0.45
0.10
5-8
20-25

GB

210.00

40

30-40

GB
VX

210.00
200.00

140
40

50-50
25-35

GB
VX
GB
CS
CS
CG
CK
CG
CK
AC
GB
BZ
CS

195.00
190.00
200.00

140
140
120

50-60
45-55
25-35

93
80
190
160
88

0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2

Nr.cr
t.
1
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
73.
74.
75.
76.
77.
78.
79.
80.

Denumirea (fabricatia)
2
Bomba de aviatie BLU-50/B (SUA)
Bomba de aviatie BLU-52/B (SUA)
Bomba de aviatie BIGEYE (SUA)
Bomba de aviatie VETEYE (SUA)
Bomba de aviatie M-70 (SUA)
Bomba de aviatie M-70 Al (SUA)
Bomba de aviatie M-113 (SUA)
Bomba de aviatie M-125 Al (SUA)
Bomba de aviatie MC-1 (SUA)
Bomba de aviatie MK-116 (SUA)
Bomba de aviatie M-32 (SUA)
Bomba de aviatie M-34 Al (SUA)
Bomba de aviatie M-43 (SUA)
Bomba de aviatie M-44 (SUA)
Bomba de aviatie M-47 A2 (SUA)
Bomba de aviatie MK-94 (SUA)
Bomba de aviatie M-56 (SUA)
Bomba de aviatie M-138 (SUA)
Bomba de aviatie XM-16 (SUA)
Caseta de aviatie M-43 (SUA)
Caseta de aviatie :M-34 Al (SUA)
Caseta de aviatie M-44 (SUA)
Caseta de aviatie M-47 Al (SUA)
Caseta de aviatie CBU-15/A (SUA)
Caseta de aviatie CBU-16/A (SUA)
Caseta de aviatie CBU-30/A (SUA)
Caseta de aviatie E-158 R2 (SUA)
Caseta de aviatie E-159: (SUA)
Caseta de aviatie XM-15 (SUA)
Caseta de aviatie VXM-165 (SUA)
Caseta de aviatie PADEYE (SUA)
Caseta de aviatie MISTEYE-II (SUA)
Caseta de aviatie MISTEYE-II (SUA)

S.T.L. folosita
(marcajul)
3
BZ
CS-2
VX (binar)
GB
VX
HT
HD
HD
GB
GB
GB
GB
GB
BZ
BZ
HD
GB
CG
BZ
CS
BZ
GB
CS
HD
GB
BZ
CS
CS
CS
CS
CS
BZ
GB
VX

Cantitatea de S.T.L.
in kg
4
123
200
200
27
27
60
1.30
110
200
180
89.70
256.50
35.00
65.00
50
1060
4.50
23.4
39
90
18
31
69
31
25
5
10
5
10

Bataia in km
5
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2
0.2-2

Suprafata contaminata (ha) orientativ

6

25-35
20-25
0.8-1
0.8-1
0.04
10-15
25-35
76 x M-125
76 x M-125 Al
2-2.5
5-8
1-1.5

26 x XM-16

PRINCIPALII AGENTI BIOLOGICI DE LUPTA PRECONIZATI A FI FOLOSITI I IN SCOPURI MILITARE DIN INZESTRAREA INOR FORTE ARMATE N.A.T.O.

a)Agenti patogeni
Nr.
Denumirea agentului (codul)
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

Bacillus antracis (N)

Virusul frigurilor galbene
Francisella tularensis (UL-1/UL-2)
Brucella (AB-1)
Coxiella burnetti (OU-2)
Virusul VEE (NU)
Puccinta graminis (TX)

b)Toxine microbiene
Nr.
Denumirea agentului (codul)
crt.
1. Toxina botulinica
2. Saxitoxina
3. Stafilococul enterotoxic B (PG)

Concentartia eficace in
organisme (g)

Durata de
(saptamani)

3 x 1010

160 la 15C
10 la 15C
10-16 la 4C
6 la 20C
24 la 4C
2 la 4C

2 x 1011/4 x 1011
3 x 1010
1-5 x 1010
2-4 x 1010
2-4 x 108 (0.01 kg/km 2)

depozitare

Perioada de
(saptamani)
2-3
3-6
7-60
15-18
3-4

Doza de scoatere temporara din lupta

In mg.min/l
Durata prod. efectului
1 x 10-5
5 x 10-4

incubatie

2-2 ore

Efecte mortale
produse in
procente
95-100
30-50
30-40
1-2
1
2

Observatii

UL 2 este preparat uscat

Acesti agenti sunt
considerati de
incapacitate
Agent cu actiune antiplante

Doza mortala
In mg.min/l
Durata prod. efectului
1 x 10-4
12-24 ore
1 x 10-3
0.25-1 ora
2 x 10-1
indelungata

PRINCIPALELE CATEGORII DE MUNITIE BIOLOGICA DIN INZESTRAREA UNOR FORTE ARMATE N.A.T.O.
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

Denumirea munitiei biologice

Cartuse speciale M-1
Cartuse speciale E-2
Munitii speciale M-5
Proiectile reactive E-120
Proiectile reactive E-134
Componenta de lupta M-120 pt. racheta SERGEANT
Caseta de aviatie E-133
Componenta de lupta E-23 pt. racheta SERGEANT
Caseta de aviatie de 250 kg
Generator portabil E-22
Generator portabil E-32 R1
Pulverizator E-41
Pulverizator USA-2
Pulverizator E-41 R2
Pulverizator A

Denumirea
codificata a
agentului folosit
TZ
N
N si PG
UL-1
UL-1
BW
BW
UL-1
BW
UL-1
UL-2 sau N
UL-2 sau N
UL-1
UL-2 sau N
BW

Cantitatea de
agent biologic
(kg)
0.001-0.01
0.001
0.01-0.05
7.5
7.5
150
90
150
100
2.6
1
75-150
961
100-150

Observatii

Toxine
microbiene