Sunteți pe pagina 1din 36
Revista lunard de gtiinfa gi practiced apicold editata de Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania. Anul Lill * or. 4 & aprilie 1978 Cuprins Institutul de cercetirl pentru apioultur va reco- mand; Pregitirea tamiulilor de alpine pentru marie culesurt I. BARAC Formarea si folostrea roturiior timpurit 3 St, POPESCU De ia flecare famiile de atbine un rot gl mal mulls C, ANTONESCU Gind st cu ce lucréri incopem un now an apicot 6 ¢., Groncanu Matciie gi virsta lor 9 Canmen Lia SPATARU, I OCTAVIAN 91 B, SIMO- Novict Polenizarea outturllor de casteavett din ajutonul albinelor E, MURESAN, Inge BOGDAN [H_C_POR|G. PRAsA, A. POGACIAN Expenimentarea unel nol formule medicamentoase in ‘natamental, nosemozal Asdelina DBREVICL ‘Unele caracietistici chimice ale propotisulut M. ATANASIU Propolisul sf recoltarea iui A. BOHN Conditiite de cules pentry atbinele din Banat antl 1977 sere cu u Fy 16 n in Fry Z, vorcunEscu Ridicatorut de noasira DE PESTE HOTARE A. HARNAT Aspecte din apicultura tunisiant STIRI SI INFORMATIE DOCUMENTAR APICOL DE VORBA CU CITITORIT TIMPUL PROBABIL rame, 0 unealti utili in stupina 0 20 23 a Coperta 1: institutui de cercetirl pentru apleulturd al Aso~ clafiel Creseatoriior de Albine din iS, Romania va a dispozitie mate! selectionate, garanila anu material "Bios Togie de ealtate Coperta IV: 1—7 shusireild ta articotm Aspecte ain apl- Sakura tunuiane Goto? a. jy boo edith te sa in sere, polenizte Cu ajutorul albinetor. oreo En Sele ASOCIATIE! CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Pregedinte: Prof. dr. ing, V. HARNAS Vicepresedinti: Dr. ing. STELTAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. ALBINEL HARNAJ Prof, dr. EUGEN MURESAN Prot, COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA. Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU IULTU URDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedint Ing. NICOLAE FOr! Membr: Ing. CIOLCA ION, dr. ing, CIRNU JOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, TLUBSIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof, dr, MURESAN BUGEN, ing, SAVULESCU STE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, Ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV ILIE (red, set). * Redactia__si__administratia: COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI_ CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Iulius Fucil nr. 17, Bucuresti, sect. 2 Tel, 12.3750 @' Cont vi 4596014 B.A.I.A. filiala judefui Ilfov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdinatate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- Port-import presi Bucuresti, str, 13 Decembrie nr, 13, P.O) Box 136—137 telex 11226, Institutul de cercet&ri pentru apiculfura vi recomanda: PREGATIREA FAMILIILOR DE ALBINE PENTRU MARILE CULESURI cipalele culesuri sau, altfel spus, ma- rile culesuri se caracterizeazé_printr-o duraté scurti si printr-o mare intensitate. Secrefia de nectar cunoaste fn perioada scurté a unui cules principal o abundenta mare, aceasta generind intesificarea activi- tailor de culegere, prelucrare si depozitare a nectarului. Asemenea activitati se vor fina- liza fn acumulari de cantitati mari de miere recoltaté. Cum bine se cunoaste, principala conditie ‘a valorificdrii cit mai complete a resurselor de cules este atingerea la mo- mentul respectiv a unui potential productiv maxim al familiei de albine care pe de o parte este asigurat de un stadiu de dezyoltare ctt mai ridicat (num&r de indi- vizi) iar pe de alté parte de o structuré corespunzatoare pe virste a albinelor care compun familia, Tehnologiile moderne de cregtere si intrefinere a albinelor cuprind © seama de lucrari care, efectuafe tnca in cursul iernii, au menirea de-a amplifica dezvoltarea familiilor de albine astfel ca fiecare stup s& se constituie ca o unitate puternicd de productie capabilé si realizeze la Snalfi parametri ‘cantitativi si calitativi obiectivele pe care si le-a propus apiculto- rul respectiv, Suficiente exemple au de- monstrat fara putinfé de tagadé ca familiile puternice, chiar fn condifii de cules miai pu- fin favorabile au realizat productii ridicate in timp ce, in aceleasi conjuncturi, familifle slabe nu au reusit sd-si asigune nici cel pu- fin nectarul si polenul la nivelul necesarului intretinerli fntre limitele normale cerute de dezvoltarea accelerati proprie unel evolufii biologice ciclice naturale, De fapt, putem considera cA succesul cam- Paniei de cules depinde de lucrdrile pre- Katitoare executate 1a timpul potrivit peniru © bun fernare. Aceasta inseamn& ci anul apicol incepe inca Ja intrarea in iarnd si nu fn momentul declansarii activitatilor albi nelor in primavara sau la primul mare cu- les. Cantitatea albinelor intrate in jarnd, proportia albinelor tinere din totalul popu- latiel — bineinteles aldturi de cellalti fac tori: valoarea biologic’ a matcii, rezervele de hrana, dispozitia cuibului, adapostul — sint elementele hotdritoare ale momentului declansirii ouatului mati, ale evolutiei acestui proces sia celui de crestere a puie- tului, Hrénirile energo-plastice (cu glucide asociate cu proteine) efectuate incepind cu luna ianuarie permit faré tindoialé o dez- voltare nerestrictiva a familiilor de albine. In final, de toate acestea depinde cite al- bine tinere, sintoase, viguroase si produc- tive vor exista fn stup la un moment dat. Se infelege ca prin asigurarea primavara devreme a unel populafii foarte numeroase, un cules de intrefinere, ca de pildd cel de la pomii fructiferi, se va putea transforma fntr-un cules de productie. In- condififle in care pregatirile pentru iernare s-au execu- tat In mod corespunzator, familiile au ier- nat fara pierderi; stimularea s-a facut la timpul potrivit, inainte de inflorirea salci- mului, cantitatea de albine din stup poate ajunge la 4—5 kg (cca 40—50000 de indj- vizi). Acum trebuie efectuate acele lucrari care ofer& albinelor posibilitatea unor ac- tivitati nestinjenite nu numai {n timpul cu- Jesului_dar si tn perioada imediat urma- toare. Daca vatra de iernare a fost alta decit cea din timpul unui mare cules este nece- Sar s4 se transporte stupii pe noul ampla- sSament in perimetrul melifer respectiv. Re- glementarile legate de stuparitul pastoral sint indeobste cunoscute de apicultori, La amplasarea stupinei este foarte impor- tant s& retinem ca element de amplasare raza economic& de zbor care reprezinté in plan orizontal raza unui cerc imaginar al edrui centru este stupul sau stupina iar cir- cumferinta acestui cere este delimitaté de distantele pind la care albina poate culege eficient nectarul si polenul: Pentru nectar aceasté distant este de 2—2,5 km far pen- tru polen 400—1000 m. Desigur, in functie de potentialul melifer se va avea In vedere incareatura de stupi la hectarul de vegeta- fie ca si m&rimea vetrelor (60—70 familii pe o vatra) pentru a evita concurenfa ,,neloia- 18" intre albine. Cantitatea de faguri cliiditi, necesari_pre- luerdrii nectarului si depozitarli mierit va fi asiguraté prin introducerea in familii. a namelor cu faguri artificiali ned de la f florirea pomilor fructiferi, Pregétirea fami Hilor pentru marile culesuri este asemét toare cu cea care se efectueazi Snaintea unui cules timpuriu. Inaintea declans4rii unui mare cules, stupii orizontali care adipostesc familii foarte puternice care participa la un cules deosebit de abundent, vor fi echi- pati cu magazine, bineinfeles’ dac& aceste magazine stnt Ia indemin&. In mod obignuit fnsd, spatiul necesar se. formeaz& ‘prin simpla indepartare a diafragmelor si um- plerea intregului volum al stupului cu fa- guri claditi si artificfali, Pentru a usura circulatia albinelor se deschide si al doilea urdinis numai fn cazul familiilor puternice. Pentru valorificarea cit mal deplini a unui mare cules, familiile ajutdtoare formate cit mai devreme se vor unifica cu familiile de baza. In_cazul stupilor RA 1001 in care sint f milii care, pind la inceperea culesului, ocu- Pa bine cu albine ramele -din corpul stu- pului si au puiet pe 7—8 faguri, se vor monta deasupra corpului magazine cu fa- guri cladifi si cu faguri artificiali. In mo- mentul in care, in timpul culesului, maga- zinul este umplut pe jumitate iar’ culesul continua cu intensitate se va amplasa un al doilea si chiar al treilea magazin. Maga- zinele doi $i trei se intercaleazé intotdeauna fntre magazinul pus anterior si corp. In fe- lul_acesta, fagurii sint claditi si umpluti mai rapid, in timp ce, fn cazul in care ma- gazinele se pun direct deasupra celor ase- zate anterior, se poate intimpla ca-albinele 88 clddeascd, sA umple si sd cipdceasca fa- gurii din primul magazin, blocind fagurii din cuib cu miere fird s& mai urce in ma- gazinele puse anterior. Se recomanda ca in magazine si se las 9 sau chiar 8 rame fn Joc de 10. Procedind astfel, datorita distan- fei mai mari dintre rame, se va evita ocu- parea cu puiet a fagurilor din magazine 1 trucit_matca nu va depune oud in spafiul respectiv iar la descdpacire se va obtine o cantitate mai mare de ceara. Tehnicile mai vechi de exploatare a albinelor prevedeau ca in timpul marilor culesuri si. se limiteze spatiul de ouat al mateii prin folosirea unor gratii separatoare dispuse fntre cuib si ma- gazine. Alte metode recomandau inchiderea miteli fn cused pe timp limitat iar altele chiar suprimarea definitiv’ a ei. Se consi- dera: ca astfel este mobilizat la ‘cules un numar sporit de albine. Lucrarile experi- mentale mai noi, efectuate in aceastd direc- He, au dovedit insi c& famillile lipsite de Pulet si indeosebi cele fri matc& au in_pe- rioada culesului o activitate mai slaba si obfin producti mai mici comparativ cu fa- famijle normale. Mentinerea activa si in- tensa a cresterii puietului in perioada unui mare cules permite asigurarea permanenti a familillor cu noi generatii‘de albine ast- fel ci puterea se va situa in orice moment intre parametrii cei mai fnalti, Pentru stupii multietajati (ME) tn cazul familiilor puter- nice, tehnologiile moderne previd in cadrul luerrilor de pregatire pentru marile cule- suri, la inceput inversiri de corpuri, iar mai apo addugarea unui nou corp sau a unor ma- gazine. Inversarea corpurilor este un factor important pentru crearea unor condifii nor- male de crestere si dezvoltare a familiilor de albine. De obicei, la un moment dat, in corpul de sus, fn care se aflA aproape tot puietul tinar, matca nu mai gaseste loc pen- tru ouat. In corpul de jos, pe masura ce pu- Jetul cApdcit eclozioneaza, celulele stnt ocu- pate cu miere si pasturé, aceasta situatie intilnindu-se chiar in perioadele dintre doud mari culesuri, In general, matca coboaré cu destul de multi greutate in corpul de jos. Prin inversarea corpurilor, aceste stdri anormale sint evitate, matca continuindu-si 2 normal activitatea. Daca familia ocupa com- pact dowd corpuri se poate adauga un al treilea corp deasupra sau intercalat intre cele doua corpuri, Acest al treilea corp va putea fi echipat numai cu faguri claditi. Magazinele cu faguri artificiali se aya- z& numai deasupra corpurilor. [ntreaga energie este astfel directionaté spre com- pletarea golului creat prin cladirea_noilor faguri_artificiali. Aceasta face ca instinctul de ‘roire sé fie anthilat si, dacé nu apar alte cauze care si-l provoace sau si-] fa- vorizeze, aparitia lui este improbabilé pind la sfirgitul sezonului activ. Inversarea se repeta ori de cite ori este nevoie iar un cu- les foarte abundent obligé la addugarea de noi corpuri. La culesul de floarea-soarelui Se manifesta cu precddere tendinta albine- lor de blocare a cuibului pentru asigura- rea rezervelor de jarna. Din aceasté cauza, chiar in familiile cu trei-patru_corpuri, se Poate intflni situatia in care albinele blo- cheazi cuibul cu miere capacita fn detri- mentul puietului din primele dowd corpuri si nu in fagurii din corpurile superioare desi in acestea existd spatiu suficient pentru depozitarea nectarului. In aceasta situatie, pentru continuarea dezvoltarli_ normale a familiilor se va avea in penmanenta grija asigurarii spafiului pentru ouatul mateli in paralel cu spatiul pentru prelucrarea si de- pozitarea nectarului, avindu-se in vedere ca acesta din urma sa fie cit mai aproape de Puiet pentru a fi cit mai usor abordat de albine. Se infelege cd prin simpla inversare a corpurilor, prin aditugarea de corpuri su- plimentare si folosirea gratiilor separatoare toate cerintele presupuse de desfaigurare in bune conditiuni a unui mare cules se pot. indeplini foarte usor. Ca si fn cazul_maga- zinelor de la stupii RA 1001 fagurii din cor- purile de strinsuri se recomanda a fi ase- zati distantati in numar de 9 in loc de 10 mai ales daci se lucreazi fari gratii sepa- ratoare. In complexul de mésuri care favo- tizeazA si intensificé culesul, transportul, transferarea si depozitarea nectarului o im- Portanfi deogebité o are ventilatia stupului datorité mari cantitati de apa ce se degaj in timpul procesului de maturare a mie- rii, Asigurind in stup posibilitati_suplimen- tare de ventilatie si spatiu suficient, pe lin- g& ci se previne intrarea famillilor in fri- gurile roitului, se realizeaz o eliminare mai rapida si eficienti a excesului de umiditate si se reduce efectivul de albine ocupate fn ventilatia aerului tn stup ceea ce are drept urmare includerea lor in grupa culegétoa- relor, Referitor Ja calitatea mierli extrase, se stie ci aceasta este In corelatie_pozitiva cu calitatea fagurilor in care s-a facut pre- lucrarea nectarului si depozitarea mierii. Va trebui deci si se asigure intregului stoc de faguri o calitate corespunzatoare. Vor fi preferafi fagurii albi, clidifi in primavara anului in curs sau cel mult cei cladifi cu un an fnainte. FORMAREA $I FOLOSIREA ROIURILOR TIMPURII Ing. I. BARAC M etodele curente de formare a roiuri- for artificiale sint in general adaptate, cel pujin teoretic, condifiilor in care in zona respectiva exista@ un cules prin- cipal furnizat de salcim in afara de cel de vard. Ne-am obisnuit sé considerdm culesul la salcim ca ceva permanent si prezent pe tot cuprinsul farii, dar aceasta in mod_gresit. Chiar in Cimpia Dunarii salcimul a disparut din majo- ritatea satelor, ca urmare a folosirii in- tensive a loturilor de catre membrii C.A.P. Masivele de salcim existente in afara vetrelor satelor nu pot fi folosite decit prin practicarea stupGritului pas- toral la distanfe mai mari sau mai mici. In asemenea stupini si zone fard cules mare la salcim nu este recomandabil sa avem familii prea puternice prima- vara, pentru ca acestea se vor dezvolta prea devreme si vor intra in frigurile roitului inainte de culesul de vard, com- promitind valorificarea «acestuia. Pentru mentinerea familiilor in stare activé pe timpul culesului este necesar ca acestea sé atingé maximum de dez- voltare strict la inceputul culesului, nu inainte de acesta. Se impune deci mé- sura de a forma primavara niste familii noi care s& preia surplusul de albine si puiet din familiile de baza puternice, de a le asigura acestora in continuare un ritm rapid de dezvoltare, pentru a le permite sa ajungé la maximum de pu- tere in perioada optimé. Pe de alta parte, roiurile formate foarte timpuriu la nivel de familii, ajung la o dezvoltare normalé la inceputul cule- sului de vard, acesta putind fi valori- ficat cu numar sporit de familii de al- bine. Dacé pentru valorificarea culesului de salcim trebuie sé pornim in primavaré cu familii de cel putin 1,5 kg albine, pentru culesul de vara sint suficiente numai albinele de pe patru faguri bine acoperiti, adicé cca 1—1,2 kg albine. Pe de alta parte culesul tirziu Ja finefe, tei sau floarea-soarelui, desi uzeaza intr-o oarecare masura albinele fami- liilor, totusi, prin cantitétile de miere ramase in cuib dupa cules, stimuleaza dezvoltarea de toamné a familiilor care intré in toamna mai puternice. Existé deci intrunite conditiile teoretice si practice de formare a unor roiuri foarte timpurii in sezon, péntru a atinge scopul final : valorificarea culesului de vara cu cit mai multe familii de albine puternice. TRANSFORMAREA NUCLEELOR IN ROIURI Aplicarea metodei este conditionatd de existenta unui numér mare de matci de rezerva rémase neutilizate in urma con- trolului de primdvaré. Cu ocazia con- trolului s-au_ strimtorat .cuiburile si s-a stabilit situatia puterii familiilor de al- bine, exprimaté in faguri bine acope- rifi cu albine. Din toate familiile care au mai mult de patru faguri bine aco- periti se ridicé toti fagurii care depasesc acest plafon (fara matca). Cu fagurii cu albine ridicafi se formeaza roiuri pe patru rame bine ocupate de albine prin intdrirea nucleelor cu matci de re- zerva (deci formam roiuri la nivelul pla- fon al familiilor) (fig. 1). Ca masuré de precautiune se pune matca nucleului pentru 24 de ore in cuscd. Reusita me- todei consta in transformarea in _roiuri (familii) numai a atitor nuclee cite ne permite plusul de material biologic din familiile puternice. Se infelege ca ina- inte de formarea roiurilor aducem la acelasi_nivel plafon cele citeva familii de bazé care au iesit din iarné sub a- ceasta limita de putere. Roiurile formate dupd aceasta metoda se ingrijesc in continuare la fel ca gi fa- miliile de bazd, de care nu se deose- besc cu nimic. Dacd inainte de cules devin prea puternice, din ele se mai poate lua material biologic pentru for- marea altor roiuri, daca avem matci. Pe parcursul sezonului apicol din aceste familii se pot forma, pentru vinzare sau pentru mdrirea. in continuare a efecti- vulut propriu, roiuri pe 3—6 faguri. \ SURPLUS DE LA DIFERITE FAMILII ea eo NUCLEU CU MATCA DE © Mig1 4 mig. 2 FAGURI CU ALBINE SURPLUS DE LA 3 4 FAMILII $DE LA IERNARE IN AFARA GHEMULUI SAU CUMPARATA - Wl REZERVA : FORMAREA DE ROIURI CU MATCI IERNATE IN AFARA GHEMULUIL In lipsa métcilor de rezerva iernate in nuclee si numai in condifiile aratate de cules si de putere a familiilor de albine, se pot forma roiuri cu matcile iernate in afara ghemului care se cumpard de la filialele judetene ale Asociatiei Cres- cGtorilor de Albine sau se pdstreaza direct de cdtre apicultori. Roiul se formeazd ca ¢i' in cazul trans- formGrii nucleelor de rezervd,’ prin co- masarea surplusului de material biolo- gic, din 3—4 familii, intr-un roi céruia t se dé cu precautiunile necesare o matcé, Dupa primirea méatcii si verifica- rea inceperii ouatului si calitéfii aces- tui, se ingrijesc in continuare ca fami- lii de bazé (fig. 2). Metoda reuseste dacé aceasté categorie de roiuri se for- meazé imediat dupa efectuarea primu- lui zbor de curdjire. Numai in aceasta perioada albinele care au fost trecute in roi rémin acolo pentru ca, de regula, dupa cele 1—2 zile calde care au per- mis efectuarea zborului fa sfirsitul luni februarie sau inceputul lunii martie, ur- meazG o perioadé de 10—15 zile mai rece care nu mai permite zborul. Dacé profitim de primele zile frumoase, am cistigat doud sdptdmini, timp in care matcet rojului este acceptatd si in- cepe activitatea de depunere a oudlor. Formarea timpurie are si avantajul cé impiedicé depopularea roiurilor. Analizind necesitatea formGrii roiurilor extratimpurii pe bazd de nuclee cu matci de rezervé sau matci iernate in afara ghemului, nu putem sa nu tra- gem concluzia cd pentru anumite stu- pini aceasté operajie se poate face si toamna cu ocazia pregatirilor de iernare a familiilor de albine. Stabilim un plafon minim de putere care sa ne asigure cele patru rame bine acoperite cu al- bine in primavara si cu paseste acest plafon int mdtci de rezervé sau formam familii noi pentru a intra in iarnd ca familii de bazG, Acest mod de lucru se practica de cifiva ani in ferma apicola a Intre- prinderii agricole de stat Tulcea cu de- osebit succes. Roiurile formate in oc- tombrie-noiembrie au-maximum de pu- tere pe timpul culesului de tei si floa- rea-soarerui. Garantia reusitei este formarea rojurilor cit mai timpurii in sezon gi la nivelul mediu de putere al stupinei. De Ia fiecare familie de albine Un roi si mai multé miere Ing. St. POPESCU J n numerosii ani de cind practic stu- paritul pastoral, mica mea stupina, formata din 25—30 familii adapostite in stupi RA 1001, a fost inconjurata de sute de familii de albine intretinute in stupi orizontali. Desi am ramas un adept convins al stupului RA 1001, recunosc cd am fost ispitit, nu o data, si lucrez si eu-cu astfel de stupi, atras de faptul c& de la fiecare familie de albine intrefinuté in stupul orizontal, se poate obfine cite un roi si mai mul- ta miere marfa. In fiecare stup orizontal sint adaposti- te dowd familii de albine, atent des- partite printr-o diafragma, prevazuta cu doua ferestre de 15X15 cm. Prima este acoperiti cu siti pe ambele parti ale diafragmei si a doua cu o gratie Hanemann, Cu 5—6 zile inainte de a inflori salcimul I, ambelor familiide a’- bine — intretinute rational si avind fie- care cite 10 faguri bine acoperiti cu al- bine, din care minimum 5—6 cu puiet — li se aplic& urmatoarele lucrari : de la familia situatd in dreapta stupu- lui se ridicd 4—5 faguri — din care 3 cu puiet de toate virstele si 1-2 cu miere si_pastura — si, impreund cu matca lor, sint mutati in alt stup, ase- zat la o distant’ de 20—25 cm de stupul de baz&. Acest roi primeste treptat cinci faguri artificiali. Fagurii rémagi in familia de baz, in numar de cinci, se unesc cu familia de albine din partea sting& a stupului, prin ridicarea diafragmei. Astfel, aceast& familie de albine isi mareste numarul de faguri la cincisprezece. la care se mai adaugd ined cinci faguri artificiali. Pe toata durata culesului matca acestei familii este ingrdit’ pe 8 faguri, cu ajutorul diafragmei, care in acest caz are fe- reastra deschisd si acoperité cu gratia Hanemann, restul de 12 faguri find suficienti pentru depozitarea nectaru- lui. In ce priveste roiul nou format, in ca- zul_stuparitului stationar, este’ lasat pe loc timp de 1—2 saptamini, in care timp este stimulat, deoarece nu-si asi- gura inca decit partial proviziile ne- cesare, dupA care este mutat in alta parte, aducindu-se pe locul siu familia de baz& care va primi astfel si o parte din culegatoarele roiului. in cazul practicarii stuparitului pastoral se apli- c aceeasi schema cu precizarea ca roiul sd fie lasat doar 5—6 zile pe lingd familia de la care provine. Dupa acest interval roiul se muta in alt parte iar familia de bazA se aduce pe locul roiului. : Dupa culesul de la floarea-soarelui fa- milia de baza este divizatd cu ajutorul aceleiasi diafragme dar avind fereastra cu gratie Hanemann’ inchis&. Matca rémine in familia din dreapta stupului. Familia rémasi in stinga stupului si roiul primese matci imperecheate sau eventual botci eu matci in curs de eclo- zionare la o familie recordist, crescute dirijat cu 11—12 zile inainte de incetarea culesului de floarea-soa- relui, Matca familiei de albine din dreapta stupului urmeaz sa fie schim- bata in cursul anului viitor. Imerind in modul descris, folosim din plin volumul mare al acestui stup cit si avantajul iernarii a doud familii de albine intr-un stup. De asemenea, schimbam doua mati bitrine, obtinen © cantitate mai mare de miere marfa si un roi. In acelasi an, ajutat cu puiet, mai ales dupa culesul de Ja saleimul II, roiul ridicat de la o familie de baza puternicd poate deveni familie de sine stitatoare capabil sd panticipe la cu- lesul de la floarea-soarelui, Aceasta noua familie de albine poate fi cedata contra cost, folosité ca familie ajuta- toare pentru intdrirea familiilor de baz& in sezonul de toamna si prima- var, sau pentru marinea efectivului existent din cadrul stupinei. Volumul de munca sporit investit va fi recom- pensat din plin prin imbunatatinea si- sporirea productiei realizate in stupina respectiva. CIND $1 CU CE LUCRARI TNCEPEM UN NOU AN APICOL [eens in unele stupine a unor familii de albine slabe, lipsite de hrana pe timpul iernii oglinde;te neglijarea efectuarii unor lucréri — putin? la nu- mar ins& exceptional de eficiente — dar care, infaptuite de apicultor in timp optim, in concondanté cu biologia fa- miliei de albine si condifiile mediului ambiant, pot preveni asemenea stari Ar fi un mare neadevar daca s-ar afir- ma c& se mai poate gasi astazi macar un singur apicultor care si nu cunoas- cA si sé nu fie convins de avantajele oferite de familiile de albine puter- nice, de importanta lucrarilor ce se impun pentru a le forma si mentine in aceastA stare, de rolul hotdritor al sta- rii lor sanitare, de nivelul pregatirii lor pentru sezonul rece, de riscurile si in- eficienta amestecurilor. repetate ale omului in viata si activitatea albinelor vara si indeosebi iarna etc, Raul por- neste din cu totul altd parte si anume de la confundarea anului apicol cu anul calendaristic fapt ce genereazd o seri de confuzii si greseli efectuate de uni apicultori, Acestea pot fi ins& judicios prevenite prin citeva lucrari obisnuite, care daca sint la timp si corect ef tuate determina cresterea considerabila a prottuctivitatii stupinei si productiei apicole. In articolul de faté mi-am propus a prezenta cititorilor revistei_noastre cum procedez personal pentru diferen- fierea anului apicol de anul calenda- ristic si cind si cu ce lucrari incep un, nou an apicol. Cu prilejul reviziei amdnuntite a cuibului fiecdrei familii de albine la inceputul primaverii (sfir- situl lunii martie sau inceputul luni aprilie — in condifiile din sudul tarii), constat, si apreciez, in primul rind va- loarea mateii, atit pentru sezonul api- col respectiv, cit mai ales pentru sezo- nul apicol al anului urmator. Hotarase si imi notez pentru familia de albine in cauzi, in funcfie de constatare, in- locuirea ei — dupa posibilitati — sau 6 Const, ANTONESCU reexaminarea_,,cazului* pentru decizii ulterioare. La aceasta revizie stabilese familiile de albine care au suferit pierderi pe tim- pul iernii, familiile orfane etc. Pentru cé acestea imi complica activitatea, procedez fara nici o ezitare la unifica- rea a cite 2—3 si chiar mai multe fa- milii‘slabe, astfel ca ele sd se poata dezvolta si participa la valorifi economica a culesurilor . Dac& insa nici in acest mod familiile slabe nu s-au redresat, recurg la lichi- darea lor. Pagubele aduse albinelor de boli sint cunoseute de apicultori din cele mai vechi timpuri. De aceea, pentru a le preveni si combate, crescdtorii de al- bine au folosit diverse procedee $i mi loace, potrivit cunostintelor si posibi litatilor de care dispuneau. Unele in acest domeniu in ultimele trei decenii, odaté cu descoperirea si folosirea mai zultate pozitive s-au obtinut in ales a antibioticelor. Cu toate acestea albindritul continua s& inregistreze mari pagube, cauzate de bolile infec- fioase ale puietului si albinelor adulte. Faptul se explicd prin aceea ca, trata- mentele pe bazi de antibiotice si sulfa- mide, aplicate impotriva agentilor pa- togeni si diferitelor boli, nu asigura distrugerea lor, ci numai stagnarea dezvoltarii acestora, pind la ivirea din nou a convdifiilor favorabile continuarii actvitafii lor nefaste. In lumina aces- tor realitafi, sanatatea familiilor de albine si prin aceasta insési producti- vitatea lor, se bazeazi si va continua sA rdmina subordonata, in primul rind, contlifiilor de igiend din cuibul pro- priu si din mediul inconjurator. In natura, unde albinele melifere s-au adaptat minunat conditiilor de mediu, roii parasesc cuiburile vechi ih care au iernat familiileamama si se insta- leazi intr-o noua locuinta (scorbura) unde cladescu un cuib nou, pe care il pardsesc in anul urmator, in acelasi mod. Familiile de albine ramase in cui- burile vechi, cu faguri de culoare in- chis’, degenereaza fiziologic cu timpul, din cauza cresterii puietului in celu- Jele acestora, tot mai strimte, mai pufin adinci si mai mult infectate de diferite boli. Ca urmare, se imbolna- vesc, slabese si pier, mai devreme sau mai tirziu. Roirea naturala si innoirea cuibului in fiecare an, cu acest prilej nu repre- zint& oare supunerea albinelor noastre la legea suprema a perpetuarii speciei si concomitent cu aceasta — indepli- nirea unei cerinfe vitale de igienizare a locuinjei impusd de mentinerea sina- tatii ? Categorie c& da ! Inaintasii nostri, pristicarii de ieri din Tara Romaneascd, Moldova si Transil- vania — oameni din popor — nu cu- nosteau lumea microbilor. In schimb, impotriva manifestarilor acestora, ca observatori infelepti ai fenomenelor din natura, aparau cu sfinfenie sand- tatea familiilor lor de albine intreti- nute in stupi primitivi, prin asigura- rea unor condifii de igiend foarte apro- piate de ceea ce se intimpla in natura: — primenirea an de an a cuiburilor familiilor de albine prin oprirea pentru productia din anul urmator numai a roilor iesiti si prinsi in vara anului respectiv, care aveau métci tinere si cuiburile pe faguri cladifi de curind ; — eliminarea sistematicd din stupine a familiilor de albine slabe, din dife- rite motive, printre care si a celor mai putin sau deloc rezistente la boli. Inspirindu-maé din realitafile amintite si practica de secole a inaintasilor, de- venita ,,un obicei al pamintului¢ trans- mis oral din generatie in generatie, autorul a elaborat un procedeu simplu de innoire anuala a cuiburilor intre- tinute ‘in stupii sistematici, fara a fi nevoie de parasirea stupilor gi sacrifi- carea albinelor ca in practica inainta- silor. Aceasta favorizeazi sporinea pro- ductiei de ceara si clidirea de faguri noi la nivelul potenfialului familiilor de albine si cerintelor lor biologice si formarea cuiburilor pe fagurii noi res- pectivi incepind cu aparitia primelor culesuri de polen gi nectar din natura de la inceputul primaverii si pina tir- ziu la sfirsitul culesurilor de vara. Masurile pentru mentinerea -familiilor de albine in stare puternic si activa genereazi deseori pregatirea acestora si apoi intrarea lor in frigurile roitului natural. Prevenim aceasti stare ned rita — indeosebi intre culesurile de la saleim si floarea-soarelui — la fel de simplu: prin formarea de roi artifi- ciali, prin metoda_,,stolonarii pe cite 7—8 faguri cu puiet, cel putin, in ma- joritate capacit, cu albinele de pe ei si 32 faguri ‘cu provizii, peste care se mai scutura albine tinere (de pe faguri cu puiet necpacit) de pe incd 2—3 faguri, In felul acesta un roi ar- tificial, la care au contribuit 3—6 fami- lii de ‘albine intra si se comportd in productie ca si familiile de albine de baz, dupa cel mult 3 sdptimini. Asigurarea familiilor noastre de albine cu provizii de hrand pentru iarnd se realizeazd incepind de la extractia mierii de salcim : cel putin doi faguri cu miere céipacita, din cei noi si regu- lat claditi se trec la manginea cuibu- lui; apoi li se aldtura, de la culesul de ‘salcim Il, fineata si tei, inc’ 2—4 faguri cu miere, astfel incit la sfirsitul culesului de vara toate familiile, fra nici o excepfie sint aprovizionate din belgug cu provizii de miere si pasturd pind la culesul de la saleim din anul ummator, deseori chiar mai mult. Sint ani, cind in pofida acestei_prac- tici, condifiile naturale ne impiedica s asiguram familiilor de albine provizii si hrand cum am ardtat. Recungem atunci la completarea rezervelor de hrana amintite, prin transportarea fa- miliilor de albine la un cules de intre- finere tirziu, cit de slab, unde admi- nistrim — in rafii de cite circa 2,5 kg intr-o seara — sirop de zahar 1:1, cu adaus de extracte din plante medici- nale (sundtoare, pelin, musefel, izma de balti sau de cimp, roinifa ‘etc.) *) Mentionez cA intreaga lucrare este si trebuie incheiata pind la sfirsitul lunii © Catalog apicol, reper. nr. 1801-1007, Ed. A.C.A., Bucuresti, 1976, august si nu mai tirziu de inceputul lunii septembrie. A mai rémas de facut — pentru sezo- nul apicol din anul urmator — o sin- gura lucrare si de luat doud mAsuri, cunoscute si descrise pe larg in toate lucrdirile de specialitate : revizia ama- nunfité si pregatirea definitiva a cui- burilor pentru iarn& (incepind cu or- ganizarea cuiburilor pe fagurii cu pro- vizii pe care se va fonma ghemul) st protectia stupilor cu albine contra in- temperiilor si daundtorilor. In acest mod familiile noastre de albine, cele mai ,slabe“ pe cite 7—9 faguri’ com- pact ocupafi de albine in. pragul iernii, avind ca protecjie suplimentara doar citeva ziare puse pe deasupra podigo- rului, unele eu fundurile prevazute cu orificli de aerisire din tesatura de sir- m& neacoperita, traiese, Incep un nou ciclu de viata si valorifici culesurile in sezonul apicol din anul urmator, fara_a mai fi nevoie de interventiile si ajutorul nostru pe timpul fernii si la inceputul primaverii, Si enumeram, in incheiere, lucrarile, interventiile gi misurile premergatoare unui debut de nou sezon apicol, cu toate sansele pentru a realiza producti de o realé perfonmanté; 0 revizie amanunfité la iesirea din iarnd; asigurarea unei méitci corespunzittoare la inceputul primiverii ; prevenirea roirii naturale prin practicarea roirii artificiale prin stolonare ; innoirea cuibului cu faguri cladifi pind la sférsitul culesului de vara; asigurarea rezervelor de hrant pentru intreaga pertoadi de iarné in cuib pint la sfirsitul tui august; 0 ultima revizie si mésuri de protectie obisnuite in pragul iernii, Deci in to- tal sase Iucrdri de bazi, toate execu- tate fn anul precedent. MBANARNAANANAAAAAANAANANANAAANANANANAAAQ ION apicultura. Aspect dintr-o pepinieré de crestere a métcilor a Institutului de cercetéri pentru Matcile si virsta lor Ing. Const. GIURCANU »Dafi-mi o mated bund si vi dau o recolta bogata, enunta cu cinci decenii in urma Doolitle. Acelasi lucru fl spu- nem cu tofii si in prezent, insd, cum stim daci o mated este bund? Pentru a raspunde inainte de a-i vedea acti- vitatea in sinul familiei, trebuie avut in vedere cA aceasta este o problem& despre care nu se poate vorbi cu exac- titate. Incertitudinea unui raspuns in aceasté privinfi este motivaté din punct de vedere biologic pe faptul cd fined nu s-au obfinut matci de catre apicultori (desi se pretinde cd s-ar putea) care si fie identice; in plus sint inci o mulfime de factori care si nu dea garantia unei matci bune. Din cauza aceasta, singurul in masur care poate si dovedeasca daci o mate’ este bund, este timpul, respectiv activitatea desfiiguraté de matcé in sinul familiei si efectele acestei aotivitati. Tendinfa apiculturii moderne, tot mai des semnalati si de revista’ noastrd, este aceea ca miatcile sd fie cit mai des schimbate, astfel ca in cuibul fiecdrei familii sf fie permanent mitci tinere, care — dupa cum se stie — sint active si bune ouatoare. Schimbarea matcilor in fiecare an ins poate oferi deseori surpriza ca noua mated si nu fie o mated bund din toate punctele de ve- dere, si din cauza aceasta riscim si pierdem. Din experienja autorului, mitcile tinere nu au putut egala in toate cazurile pe cele batrine, decit in proportie de circa 500/. Uneori unele métei tinere (si indeosebi din cele cumparate) au pierit, in special in cursul transportului a pastoral, sau albinele le-au inlocuit linistit. Precizez de la inceput cA stupina autorului, constituité din 26 familii de albine de baza si 10—20 familii ajutdtoare, este transportat& in pastoral de minim 6 ori pe an (cu urdinisele deschise) folosind nigte amenajari speciale ; in aceasta si- tuatie atit métcile cit si familiile de albine sint supuse la eforturi si con- difii deosebite printre care evidentiez piritarea* la transport, necesitatea o- rientarii rapide la noul amplasament, apirarea in cazul furtisagului, asigura- rea culesului si apararea de imbolnd- viri. In aceste co determinate de con- ditiile practi stuparitului pastoral intensiv, nici una din métcile procu- rate nu a putut atinge virsta de un an, iar cele produse in pepiniera pro- prie, doar in proportie de 500/ au de- pasit un an, restul fie au murit in timpul transportului, fie au fost inlo- cuite de autor ca necorespunzdtoare. In activitatea de alegere si pistrare a mitcilor desfdgunata de autor s-au avut in vedere in special unmatoarele as- pecte principale : —albinele s& nu fie irascibile, deoa- rece pe lingd faptul ci stinjenese ac- tivitatea apicultorului, se inregistreaz& la transport mortalitate mare de albine iar productia acestor familii in gen2- ral este slaba ; — albinele sa nu fie predispuse la fur- tigag ; in aceasta privinta s-a controlat si verificat atent aceasta inclinare ; — la culesuri si in special la acelea slabe, productia familiilor si se si- tueze intre familiile care au cules mult ; —toamna, dupi 15 august (avind de regulé cel pujin un cules de intrefi- nere) sa aibi puietul normal dezvoltat, puiet care se gaseste deseori chiar dupa 15 octombrie ; — iarna s& aibi mortalitate redusa si primavara sa fie recordiste la depune- rea puietului ; — sa fie rezistente la imbolnaviri ; — matca, sd fie agreatd, respectiv a- tractiva pentru albine. Bineinfeles cé mai sint si alte criterii de alegere a familiilor de albine pentru prasilé de care nu ne vom ocupa in articolul de fata, criterii indeobeste cu- noscute, cele de mai sus fiind esen- fiale. Tn aceste conditii in stupina proprie doar 40—500/) din familii au mAtci ti- nere sub 1 an; restul de familii au miatcile cu virsta de peste un an si 9 acestea sint menfinute in familie, atit timp eft corespund criteriilor princi- pale de selectie amintite de autor. MAtcile care corespund din toate punc- tele de vedere si dacd ating virsta de 3—4 ani sint trecute cu familia in care se gasese in pepiniera propri drept familie de prdsila, pind la epui- zarea méteii. Ca exemplu concret se prezinta aspectul citorva matei recor- diste din stupina autorului (matcile sint marecate) : — matca 6.4 in al patrulea an de ac- tivitate, la 15 septembrie 1977 1a con- trolul efectuat, avea cuibul pe 10 rime cu puiet de toate virstele; in rest a indeplinit mereu cerinfele i fiecare an; la culesul de floarea-soarelui din julie 1977 a dat 14 kg miere, (recordul fiind de 20 kg miere, minima zero, iar media pe zond 5 kg, iar media pe stupina proprie 8 kg); pe anul 1978 va deveni mated de prasilé ; — matca 6.2, de asemenea, in al pa- trulea an de activitate; intrucit la inceputul luni august 1977 avea cui- bul doar pe 7 rame cu puiet (deci in- ceput de oboseali) va fi eliminatd de la prasila ca _necorespunziitoare ; — mitcile 5.2—5.4—1.2—14 si altele, in al treilea an de activitate au avut la 15 septembrie 1977 in medie 8—9 rame cu puiet; dintre acestea se vor alege matci de prasilé dupa caz, in anii unmatori. Facind un bilanf al puietului la fami- " lille de albine la 15 septembrie 1977, pe virste, am constatat : din intreaga lume, precum si re toate férile cu apiculturé avansat Vizitati biblioteca, consultati Fucik nr. 47 Bucuresti, sect, 1: Joi orele 10—20; simbatx biblioteca S a rmrer terms mrerere A NUN [one In cadrul Asociatiei Crescatorilor de Albine din R.S. RomGnia, neazé o biblictecd apicolé pe Jinga Institutul de cercetéri pentru ‘apicultura, cuprinzind peste 10000 de volume din literatura tehnico-stiintifica apicola Intreg acest volum de documentatie va sta la dispozitie pentru studiu | pentru a va putea ridica nivelul de pregatire apicold pentru realizarea unor producti sporite de produse apicole in stupina dv | Biblioteca funcfioneazi in sediul Comitetului Executiv al A.C.A., str. Tulius 4 functio- \ le de specialitate apicola ce par in 5 si studiati lucrarile ce va intereseazé j \ luni, miercuri, vineri orele 9-14; marti si i este inchisé pentra public, . a ® \ \ i \ \ { i i i { { i \ \ \ \ i \ \ i . : — miteile din 1977: puiet minim 5 rame, maxim 9 rame, media 6,8 rame total 18 matci ; — matcile din 1976: puiet minim 6 rame, maxim 9 rame, media 7,8 rame = total 8 mate ; — miatcile din 1975: puiet minim 7 rame, maxim 10 rame, media 8,9 rame = total 7 mate’ — miétcile din 1974; puiet minim 7 rame, maxim 10 rame, media 8,2 rame == total 5 matei ; — matcile din ‘1973: puiet 5 rame (epuizate). Familiile de albine fiind la 15 septem- brie in pastoral, intr-o zond irigata, erau dezvoliate; stupli _cunoscutilor mei la aceeagi dat (neavind conditiile autorului), dupa relatarile verbale, nu aveau puiet sau aveau maxim 3 rame ou puiet cipicit. CONCLUZIL Din cele de mai sus se desprind urma- toarele concluzii : — nu virsta ci calitatea matcii asiguré obtinerea unor recolte bogate de mie- Te; — miatcile sub un an trebuie supra- vegheate atent in privinta calitafii lor ; cele necorespunzitoare trebuie inde- partate ; — miatcile peste un an, verificate si apreciate ca valoroase, pot fi menti- nute fn stupind pind la epuizare, Si in final o propunere : _ ,,Ptistrafi-va méitcile bune si vefi avea recolte bo- gate“. \ : POLENIZAREA CULTURILOR DE CASTRAVETI DIN SERE CU AJUTORUL ALBINELOR M odernizarea continua a agriculturii a dus 4a diminuarea rolului entomofaunei spontane, albina melifera_constituind singurul factor eficient dirjjabil pentru polenizarea plantelor agricole in vede- Tea sporirii productiei de seminte, fructe si legume. Observatiile privind comportamentul al- binelor in general, in conditiile specifice de sera, precum $i activitatea de pole- nizare in special, au fost efectuate in sera Statiunii didactice experimentale a Institutulul agronomic Timisoara, pe so- iul de castraveti Cornigon, soi tipic de cimp, avizat la polenizarea entomofild. In acest sens, la data de 8,VI.1977, cind plantele aveau virsta de 55 zile, calcu- lata de la rasdrire, cu o zi inainte de inflorire, s-au instalat la suprafaja de 1 ha serd, doud familii de albine apar- tinind stupinei Statiunii didactice expe- rimentale. Materialul biologic din rasa Apis melli- fica carpatica, ecotipul de Banat, oda- postit in stupi multietajati vopsiti in cu- loare alba, a fost amplasat in doud Jocuri marginale in sera, cu urdinisul spre miazdzi, directia de zbor a albi- -nelor fiind orientata spre cultura de de albine au avut cuibul for- mat pe cite 8 rame acoperite cu albine, din care 5 cu puiet, aprogpe tot capa- cit, iar ca provizii circa 7 kg miere in faguri si doud-rame cu pasturd. In prima zi.a avut loc-acomodarea albi- nelor prin zboruri de orientare, |a ii ceput mai reduse ca numar, intensi cindu-se apoi din ce in ce mai mult, jar a doua zi, respectiv la data de 9.V1.1977 a inceput inflorirea. Pentru stimularea familiilor in vederea polenizarii florilor de castraveti, s-a procedat la dresarea albinelor cu sirop de zahar in proportie de 1:1, aroma- Conf. dr, ing. Carmen Lia SPATARU Asist, biol. I. OCTAVIAN B. SIMONOVICI student an IV. Zooteh. Insidbutul Agronomic Timisoara tizat cu infuzie de flori de castraveti si administrat zilnic timp de o sépt mind, dis-de-dimineata, inaintea iesi albinelor din stup, in cantitate de 0,500 m! pe familie, in hranitoare in in- teritoriul stupului. Prepararea siropului s-a facut dupé metoda cunoscutd. Dupaé 3—4 zile s-a constatat ca rezer- vele de pdsturd erau pe terminate, iar aportul de polen din sera de | florile de castraveti era foarte putin, astfel ca am fost obligati sa completam provi- ziile de pasturd cu cite doud. rame entru fiecare familie. Intrucit si puterea familiei scadea, s-au introdus 1a 7 zile de Ja instalarea fam| lillor in sera, cite dou rame cu pulet capacit provenit de la alte famil Odaté cu deschiderea unor geomuri din sere pentru aerisire, la data de 22.VI s-a inregistrat un cules abundent de polen din exterior, de la macul de cimp si. floarea-soarelui, paralel cu polenul de castraveti, precum si un cu- les de nectar, astfel ca, din acest mo- ment albinele si-au asigurat necesarul de polen si miere, administrarea siropu- lui avind loc la interval de 4 zile in aceeasi dozd. Toate interventiile care au avut Joc in familia de albine ‘s-au executat fara utilizarea fumului, exceptind prima zi de acomodare. Urmérind comportamentul albinelor lu- crdtoare s-a constatat ca pina la des- chiderea geamurilor de aerisire, albi- nele au inceput zborul dimineata _ in jurul orei 8 si au vizitat florile barba- testi pind la orele 11, recoltind putin polen. Intre orele 10—13 au vizitat flo- tile femeiesti si au recoltat nectar, apoi zborul a incetat aproape complet. In acest timp s-a crescut putin puiet in familiile de albine. Dupa deschiderea geamurilor, zborul albinelor a inceput intens la orele 7 si u FRECVENTA LA URDINIS A (media Tabela 1 ALBINELOR CULEGATOARE DE POLEN pe cele doua fami) ‘vio vm mv 8 = : § + 7 yy Data/ore Sas st Sa id g 82 Sya] age oe 33 Sas a ea Baa 28. 83 B84 £8 &e £85] S32 28 —8 516 376 133, 7 636 «412 «(213 i 667 405) «237 ey eo TA? 367 276 «1104/1188 421 478 «28911364 438 589 337 9—10 65 113 305 237) 1312 178 698 436/1528 Wl 755 587 1011 494 258 = 236 587 289 = 298 682 — 305-377 11—12, 303 82 221 376 101 275 591 — 207 | 384 12—13 249 — 17 232 363 — 21 342 4722 — 23 449 14—16 537 2 512 700 — 54 646) 800 — 74 726 TOTAL 3501 856 1096 1549 5162 1011 1854 2297 6099 1024 2190 2885 a durat pind la orele 13, reincepind din nou intre orele 14—16. Urmarind la urdinis frecventa albinelor sosite cu polen, timp de trei zile, s-a constatat ca intre orele 7—9 albinele preferd polenul recoltat de la macul de cimp fata de celelalte sortimente de polen. Intre orele 9—10 s-a inregistrat recolta maxima de polen de la florile de castraveti, iar intre orele 14—16 al- binele au cules aproape numai polen de la floatea-soarelui (tabela 1). Provenienja polenului s-a determinat dupa culoare. In acest timp, albinele au crescut mult puiet, familiile intarindu-se, nemaifiind cazul de a se introduce rame cu puiet, Cele doud familii de albine au fost mentinute in sera timp de 36 zile, adicd pind la data de 20.VIl Recoltarea castravetilor de pe cele trei parcele experimentale carora li s-au aplicat masuri culturale generale si spe- ciale, a inceput la 6 zile dupa poleni- zare, inregistrindu-se producti de cas- traveti de 25,3, 32 si respectiv 44,8 t/ha. Productia planificaté de castraveti a fost de 20 t/ha. Toatd productia de castraveti s-a inca- drat Ja calitatea I-a de valorificare. Rezultatele obtinute reliefeaza avanta- jele polenizarii entomofile cu ajutorul albinelor, subliniind stradania condu- ceri Asociajiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania pentru reglementarea remunerarii actiunii de polenizare con- form Ordinului Ministerului Agriculturii si Industriel Alimentare nr. 159/1974. APICU LTORI! PRIN FILIALELE A.C.A. SI CERCURILE APICOLE PUTETI CONTRACTA IME- DIAT CU AVANS LAPTISOR DE MATCA. PENTRU FIECARE KILOGRAM DE LAPTISOR DE MATCA PREDAT, FILIA- LELE A.C.A. $I CERCURILE APICOLE VA ASIGURA CONTRACOST SI BIOSTIMULATORI APICOLI. 12 EXPERIMENTAREA UNE! NOI FORMULE MEDICAMENTOASE TN TRATAMENTUL NOSEMOZEI Prof. dr. EB, MURESAN, dr. Inge BOGDAN, foonk dr. EC. POP, ing. G. PRAJA, ing. A. POGACIAN Facullatea de zootehnie si medicing veterinari, Cluj-Napoca N osemoza este astizi, aléturi de pe- brina viermilor de matase, cea mai rds- pinditi microsporidioz de pe glob. Ea produce pagube economice importante care in fara noastré sint evaluate la aproximativ 300/ din totalul pagube- lor cauzate de bolile albinelor. Al. POPA si col. au stabilit in 1960 un procent mediu de familii infestate de 15,5%, boala fiind frecventd in toate regiunile {anii. Desi agentul etiologic, Nosema apis, este studiat de multé vreme, totusi specialistii care au participat la con- gresul cu tema ,,Aspecte biologice ale nosemozei“ de la Merelbeke Belgia, julie 1976 au tras concluzia cd ,nose- moza, relatiile parazitului cu gazdele sale si boala ca atare, sint departe de a fi stapinite de om“. ‘Tratamentul nosemozei a preocupat pe multi cercetétori, dar singurul medica- ment eficace a rémas antibioticul fu- magillind, deoarece antibioticele uzuale gi sulfamidele precum si o serie de chimioterapice testate s-au dovedit ineficiente pind in prezent, Pornind de la ideea c& nu toate pre- paratele antiprotozoarice vechi si noi (in special coccidiostatice si trichomo- nacide) au fost experimentate in nose- moza albinelor, ne-am propus sa stu- diem o serie de asemenea preparate, initial in vitro, pentru ca apoi s& ale- mai gem si s& experimentim pe cel bun. MATERIAL SI METODA Pornind de la observatia lui MADA- TOV si col. (1972) cd Paramecium cau- datum are o sensibilitate similara. cu Nosema apis fat’ de diferite medica- mente, s-au facut initial citeva testari in vitro, pe o culturi de Paramecium caudatum. Astfel s-a preparat o infu- zie de fin (din floare de fin), fecale de vaca gi de cal, ndmol si ap&) care s-a finut 24 de ore la temperatura came- rei, stratul superior al infuziei find foarte bogat in infuzori (in special Paramecium caudaium gi Colpada cu- cullus). In continuare, infuzia a fost amestecaté in parti egale cu cite 3 concentratii din urmatoarele 5 sub- stante antiprotozoarice : M, Ru, Re, Re si D, urmarindu-se viabilitatea infu- zorilor la 24, 48 si 72 ore. Dintre cele 5 substante s-au dovedit active fata de P. caudatum numai substantele M si Ri, dintre care ulterior s-a exclus sub- stanta M, fiind prea toxicd pentru al- bine. In continuare s-a trecut la experimen- tarea substantei Ri, care a fost condi- tionata intr-un amestec de_biostimu- latori pentru albine, dindu-i numele de NOSAN. Experientele au fost fa- cule in perioada 19751977, pe albine lucrdtoare, introduse cite 50 “bucati in cugti Foti. Custile au fost tinute la termostat la 33°C. Albinele dintr-o cused au fost hranite zilnic cu 2 ml si- cop de zahar Experienfa 1-a: 6 loturi a cite 200 al- bine sindtoase neinfestate (total 1200 albine), din care : — 200 albine martor hranite cu si- rop simplu ; — 200 albine ‘hranite cu sirop cu fu- midil B 0,020/ (concentratia obis- nuitd) ; — 200 albine hranite cu sirop cu NO- SAN A% ; — 200 albine hranite cu sirop cu NO- SAN 2 A%; — 200 albine hranite cu sirop cu NO- SAN 4 A%; — 200 albine hranite cu sirop cu NO- SAN 8 A%, Scopul experientei : testarea tolerantei diferitelor concentratii de NOSAN si Fumidil B. 13 Experienfa a 2-a: 4 loturi a cite 100 albine (total 400 albine) din care : — 100 albine sanatoase martor hra- nite cu sirop simplu; — 100 albine martor, infestate cu 1 milion spori de Nosema apis/albind, -hrnite cu sirop simplu ; — 100 albine, infestate cu'1 milion spori/albind, hranite cu sirop cu Fumidil B 0,29, — 100 albine, " infestate cu 1 milion spori/albina, hranite cu sirop cu NOSAN 2 At/. Scopul _experientei: testarea efica~ citatii NOSAN-ului in cazul unei doze ‘infestante de 1 milion spori per albina. Experienta a 3-a: 5 loturi a cite 200 albine (total 1000 albine) din care: — 200 albine sindtoase martor, hra- nite cu sirop simplu ; — 200 albine martor, infestate cu 1,6 milioane spori de Nosema apis/al- bind, hrénite cu sirop simplu; — 200 albine, infestate cu 1,6 mil. spori/albind, hrénite cu Fumidil B 0,020/ ; — 200 albine, infestate cu 1,6 mil. spori/albind, hranite cu sirop cu NOSAN A %; — 200 albine, infestate cu 1,6 mil. spori/albind, hrénite cu sirop cu NOSAN 2 A % Scopul experientei : testarea eficaci- t&tii NOSAN-ului in cazul unei doze infestante de 1,6 milioane spori/albind. Experienta a 4-a: 5 loturi a cite 400 albine (total 2000 albine) din care : — 400 albine sdnatoase, martor, hré- nite cu sirop simplu — 400 albine martor infestate cu 2,2 mil, spori/albing, hrénite cu sirop simplu ; — 400 albine, infestate cu 2,2 mil. sporifalbina, hranite cu sirop cu Fumidil B 0,020/ ; —— 400 albine, infestate cu 2,2 mil. spori/albina, hranite cu sirop cu NOSAN A.%; — 400 albine, infestate cu 2,2 mil spori/albind, hranite cu sirop cu NOSAN 2 A %, 14 Scopul experientei: testarea eficaci- tajii NOSAN-ului in cazul unei doze infestate de 2,2 milioane spori/albina. In toate experientele s-a respectat o perioada de acomodare de 2 zile, infes- tarea facindu-se in ziua a 3-a. Siropul medicamentos s-a administrat incepind cu ziua a 4-a (cu exceptia experientei a 2-a) si apoi din 2 in 2 zile, alternind cu sirop simplu, In fiecare zi s-au nu- marat albinele moarte. REZULTATE SI DISCUFIL Rezultatele celor patru experiente sint prezentate in figurile 14. Experienfa 1-a (fig. 1). In cursul_ce- lor 32 zile de experienté, au murit la lotul hranit cu Fumidil B 87 albine 3 Amare ane mate epeeeergericeseserts? Fig. 1. Graficul mortalitatii la albine sdna- toase neinfestate, hrénite cu sirop medica- mentos pe bazi de Fumidil B si Nosan (di- ferite concentrafii) iar la lotul martor numai 15 _albine (sirop nemedicamentat). La NOSAN A % si 2 A % s-au inregistrat mai putine albine moarte fati de Fumidil B, iar la NOSAN 4A % si 8 A % mai multe, ceea ce ne-a determinat ca in experientele urmitoare sd folosim numai concentrafiile A %/ si 2 A 0%, Experienta a 2-a (fig. 2). In cursul ce- lor 27 zile de experient4 au murit 82 Dore infestanth «1 imil/sbbing Z ‘asia . ees » eA Meare =» ihotare “ ‘eign Bithatire 1oh Hore TO oa ae ete eet ee roi Mee aiat Fig. 2. Graficul mortalitajii cumulate 1a al- bine infestate cu spori de Nosema apis, hra- nite cu sirop medicamentos. albine din care 100 infestate si netra- tate, pe cind la lotul martor neinfestat "Dose ifestonté : U6mit/ating 2h stilt _ tenon ae seeersttseseseae sess Se mokere os Birdie ol adie awd w Bye 7 oe 8 om @ 210A EXPERIENTEL seach Fig. 3, Graficul mortalit&tii_cumulate la al- bine infestate cu spori de Nosema apis, hra- nite cu sirop medicamentos. au murit numai 10 albine, ceea ce arata cf infestarea a fost reusita (doza infestanté: 1 milion spori/albind), La lotul tratat cu Fumidil B au murit 26 albine, iar la lotul tratat cu NOSAN 2 A % numai 18 albine. Rezultatele bune obfinute ne-au determinat si ex- 2 nastanté 28mg S00 inet 204 exPenicarer Fig. 4. Graficul mortalitatii la albine infes- tate cu spori de Nosema apis, hraénite cu sirop medicamentos, perimentém in continuare formula NOSAN, pe un numér mai mare de albine. Experienfa a 3-a (fig. 3). In decurs de 26 de zile au murit toate cele 200 al- bine infestate si netratate, pe cind la lotul martor neinfestat au murit nu- mai 14 albine. Curba sever’ a morta- litdtii la lotul infestat si netratat se datoreste dozei infestante mari (1,6 mi- lioane spori/albina), iAtit Fumidilul B cit si NOSAN-ul au avut un elect te- rapeutic foarte bun, La lotul tratat cu Fumidil B au murit 42 albine, la cel tratat cu NOSAN A % 27 albine iar la NOSAN 2 A 0/ numai 19 albine. Experienfa a 4-a (fig. 4). In decurs de 31 de zile au murit toate cele 400 al- bine infestate si netratate, pe cind Ja lotul martor neinfestat au murit nu- mai 33 albine. Asemandtor cu expe- rienta preoedentd, se observa curba 16 Unele caracteristici chimice ale propolisului Dr, docent Adelina DEREVICI"*) DDstaerge care 6 precaniées tas por- te dintr-un studiu amplu asupra meca- nismelor de actiune ale propolisului in vitro gi in vivo. In literaturd se gasese foarte pufine date privind caraoteristicile chimice, ex- ceptind studiul flavonoizilor indeosebi, si rareori asupra acizilor grasi liberi. Considertim ci e foarte necesar a avea mai extinse asupra acestor caracterisici, deoarece ele ar putea con- tribui la cunoasterea mecanismelor de actiune biologic ale acestui produs nativ. In prima etapé ne-am indreptat cerce- tanile in acest sens. In experientele noastre am folosit pro- polis recoltat in R. S. Romania. Rezul- tatele obtinute sint urmatoarele : -— propolisul con{ine componente com- plexe, cloroform solubile in proportie de 90,36 g la 100 g propolis natur. In extractele cloroformice se solubilizeaza lipide, componente de culoare brund, de asemenea si compusi cdrora li se atribuie mirosul de ambré, caracteris- tic flavonoizilor ; — extractul metanolic al reziduului ramas dupa extractia cloroformick este in proportie de 4,73 g la 100 g produs nati ; 2.Patiga fehniet 9 fost ofectuatk de acad. prot. ir. Eugenia SORU, membri a fete “api: fetepie (a Asoolaticl Cresedtoriior de Albine “cin RS. Romania, — reziduul ramas dupa extractiile pre- cedente este de 3,10 g la 100 g de pro- polis nativ; — in total obtinem 98,25 g reziduu la 100 g propolis nativ ; — controlul cromatografic nu indici prezenta aminoacizilor liberi ; — in hidrolizatul acid de propolis se pun in evidenti aminoacizi eliberati din proteine si peptide, Cromatografic au fost identificaji urmatorii amino- acizi: 1 — serin&; 2 — glicocol ; 3— acid aspartie ; 4 — acid glutamic ; 5 — alanind; 6 — triptofan; 7 — fenila- mind; 8 — leucing, De remarcat ca trei_ din acestia sint aminoacizi esen- tiali ; — tehnicile colorimetrice calitative au pus in eviden{i prezenja flavonoizilor in extractul apos de propolis ; — azotul total este de 0,400 g la 100 g propolis nativ (metoda Kjeldahl). Drumul deschis de aceste cercetiri a fost continuat de Vera Boeru care a utilizat metode electroforetice, croma- tografice, absorbtie in lumind ultraviole_ ta, precum si unele reactii chimice, Au fost puse in evidenté un numar mai mare de fractiuni in propolisul re- coltat in R. S, Romania. Calitatile biologice si terapeutice ale fiecirei fractiuni ar trebui studiate in colaborare cu biologi, terapeuti etc, asa cum s-a efectuat in alte ari. S-ar putea preciza calitafile pozitive speci- fice ale figeArui component, precum si stabili si indeparta fractiunea alergi- santa, a = severd a mortalitajii la albinele infes- tate netratate (doza infestanta fiind de 2,2 milioane spori/albind). NOSAN-ul a avut si de data aceasta un efect te- rapeutic mai bun decit Fumidilul B. Astfel la Fumidil B au murit 182 al- bine, iar la NOSAN A % 78 albine si la NOSAN 2 A % numai 70 albine. Mentioniém cd experientele au fost continuate pind la moartea tuturor al- binelor, dar deja dupa a 30-a zi de ex- perienta mortalitatea se intensificd din cauza uzurii fiziologice si efectul tera- 16 peutic al medicamentelor dispare. Rezultatele foarte bune (chiar mai bune decit la Fumidil B) obtimute cu for- mulele NOSAN A 0/ si NOSAN 2 A % in toate variantele experimentale, ne indreptiitese SA le recomandim pentru 0 imal largi experimentare si in con- ditii de teren, NOSAN-1l se poate ad- ministra asemn&tor Fumidilului B, in sirop sau serbet, dup aceleasi scheme terapeutice. Substanta activi din NO- SAN este foarte ieftind si produsé in fara noastréi, PROPOLISUL $! RECOLTAREA LUI Propotisar a fost cunoscut si utilizat din cele mai vechi timpuri in medicina populara si in alte scopuri. In zilele noastre, calitatile acestui valoros pro- dus apicol sint studiate de un numar mare de oameni de stiinta si au aparut in comert numeroase produse care se bucura de mult apreciere. De aceeasi apreciere se bucura gi preparatele cas- nice, utilizate in diferite scopuri, atit de catre stupari cit si de alfii. Multi stupari nu dau importan{a pro- polisului din stupii lor, desi in ultimul timp este foarte cautat. Fata de aceasta situatie este interesant de stiut cum se poate recolta si pastra in conditii care sa nu-i alteneze calitatile. Propolisul este o subsian{a rasinoasa, preparata si utilizatA de cdtre albine la diferite lucrari in stup, Denumirea aceasta i se trage de la vechii greci. »Pro-polis* inseamna ,,apararea sau in- tarirea cetdfii*. De ce au_gindit aga aceia care i-au dat aceasti denumire nu este greu de ghicit. Propolisul este folosit de albine la apararea cuibului de dusmani, de infectii, de curenfii de aer etc, lata si principalcle Iucrari la care este folosit in cuib : — poleirea cu un strat subfire a interioru- Jui unde isi instaleaz& albinele cuibul (scor- burl, stupi, cosnite etc.) cu scopul de a crea un climat S&nitos ; — poleirea celulelor in care se cregte puie- tul sau se depoziteazt micrea, pentru a opri dezvoltarea microbilor si fungilor ; — astuparea crapaturilor pentru a nu se for- ma curenfi in stup, fn special cind vremea se réceste ; = izolarea_animalelor mici si a insectelor’ mari, omorite in interiorul stupilor, spre’ a nu intra In putrefactie, periclitind astfel viata albinelor ; — lipirea umerelor la ramele din euib, spre a nu se misca la trepidatii —reducerea urdinisului ja familiile din scorburi si cosnite, pentru a putea si se apere de invazii din afard. Din cele de mai sus rezulté cA propo- lisul este utilizat ca material de con- structie, ca liant, ca antiseptic, izolator, agent de deshidratane, dezodorant si Ing. M. ATANASIU mai ales ca bactericid si fungicid, deoa- rece in prezenfa sa nu se pot dez- volta o multime de bacterii si fungi (ciuperci). Despre propolis s-a vorbit si se vorbes- te foarte mult. Desi s-au fiicut studii numeroase, totusi compozitia sa nu este pe deplin cunoscuta. La fel originea sa este discutat& contradictoriu, Cert este ins, pentru noi stuparii, c& propolisul esie un amestee de produse naturale si secrefii ale albinei, avind utilizari de mare important& nu numai in stup ci si in tehnicd, medicina, cosmetica ete. Ca aspect, propolisul este o m sinoasd, mai casantA sau mai elastic, in functie de timpul cind se recolteaza si de felul cum a fost plistrat dupa re- coltare. Avind in compozitia sa multe substanfe volatile si substan{e _com- plexe, dupa felul cum este pastrat, poate si-si mentind calit&tile sau sd le piardd in scurt timp. Modificarile se pot datora atit pienderilor de sub- stanje volatile, cit si unor reactii chi mice, mai ales cu oxigenul atmosferic. Modificdrile acestea sint favorizate de cdldurd si lumina. Ca urmare a aces- tora, in timp, propolisul sé inchide la culoare. Din cele ar&tate mai sus, reiese clar céi dupa recoltare este bine ca produsul sa fie ferit de contactul cu aerul, lu- mina si cdldura. RECOLTAREA PROPOLISULUL Asa cum s-a mai ardtat, albinele folo- sese propolisul in cuib, acolo unde au trebuinté de el. Din aceste locuri il recolteazd stuparii, prin radere, folo- sind daltita apicolé. In lipsa acesteia se poate utiliza un spaclu mic, 0 dalta, sau chiar un cutit, Modul cum se face recoltarea este foarte important, deoarece de asta de- pinde in mare masurd calitatea produ- sului. O recoltare corect& se face cind depunerea este proaspité. Atunci pro- polisul are o culoare mai deschisé, si- 17 defie, cu aspect omogen, este moale si se recolteaza fara efort si mai ales fara a se risipi. Cu cit se invecheste, se in- chide la culoare, devine mai sfarimi- cios, capata aspect sticlos in sparturd, iar la recoltare sare, risipindu-se. In aceste condifii, operatia se poate face mai bine cind timpul este calduros. Recoltarea la intervale mai mari are si alte dezavantaje. Cu timpul, produ- sului pur i se adaugd impuritati, in special albine si organe de albine, care, numai cu greutate pot fi scoase din masa intanita. Din motivele ardtate mai sus, recolta- rea este bine sa se facd de fiecare data cind se umbla in cuib, razindu-se in special scindurelele de podisor si ume- rii ramelor. In aceste cazuri, produsul obtinut este curat si se desprinde fara sA se risipeascé. Operatia este simpla. Se asazi degetul ardtdtor spre virful daltitei apicole, intr-o pozitie cores- punzatoare, incit dintr-o singura mis- care in lungul depunerii de propolis, acesta si se adune cu usurinfé intre deget si daltita, Pe ling& avantajul unui produs supe- rior calitativ si cantitativ, recoltarea la timp a propolisului aduce dupa sine si alte avantaje. In primul rind, stupul va fi curat. Asa cum s-a mai spus, pro- polisul invechit se incarcd cu albine moarte, resturi si impuritati care ii dau un aspect urit, Apoi aceste depuneri ingrosindu-se cu timpul, se mareste in- tervalul dintre ramele de cuib sau ase- zarea la loc a scindurelelor de podisor este mai anevoioasa. Dupa recoltare se indeparteazd impu- ritdfile mai mari, se preseazd bucite- lele facindu-se cocolase sau calupw Acestea se invelesc intr-o folie de plas- tic (mai bine in pungi curate), se leagt strins si se pastreazi in afara contac- tului cu aerul, intr-o cutie cu capac etans, prin perefii cdreia nu patrunde lumina. In aceste conditii se depozitea- 18 24 la loc uscat si récoros. Este reco- mandabil ca atit cutiile cit si pungile de plastic si nu aiba alta destinatie in stupina. Recolta de propolis poate fi influentata prin grija stuparului, In primul rind trebuie observati stupii cu tendinta mare de propolizare. In acestiia, ca si in ceilalfi, se vor crea conditii pentru, depunere de propolis, prin foarte © usoara distantare a scindurelelor _ de podigor intre ele, in zona cuibului. Dar principalul factor pentru sporirea pro- ducfiei consti fn frecventa recoltarilor. Recoltarea propolisului nu se face decit, in sezonul activ, cind este cald, apro- ximativ, pind la finele lunii august. Dupa aceasté data albinele igi pot re- face cu greu depunerile de protectie din locurile pe unde patrund curentii in cuib, Acesta este unul din motivele pentru care se recomanda ca hranirile de stimulare si completare a hranei sa se faci pina cind nu se raceste timpul, pentru a nu se mai deschide cuibul. Propolisul este lipicios. Mai ales in sta~ re proaspatd aderé la miini si imbra- céminte, Aceasta cu atit mai mult cu cit temperatura sa de inmuiere in stare proaspita este apropiaté de aceea a corpului omenese. Prezenta sa pe degete este foarte ne- placuta deoarece este si foarte lipicios. Spalarea miinilor si hainelor se poate face cu usurin{é numai cu ap claduta si putinA soda. De asemenea, indepar- ‘tarea petelor de proplis de pe miini gi de pe haine se mai poate face si cu ajutorul spirtului sanitar. In acest caz se pune o cirpd alba curatd sub stofa, in dreptul petei si cu o alté cirpa cu- ratd, imbibatd cu spirt sanitar, se ster ge usor pata, pind dispare. Cirpa tre- buie bine udatd si nu se freaci prea tare, La sfirsitul operatiei se. sterge locul curatat, mai ales spre margini, cu o cirpi albi curata, muiataé in apa si stoarsd usor. Aceasta pentru a nu rémine urme in jurul locului cura{at. Conditiile de cules pentru albinele din Banat in anul 1977 A, BOHN ] voaitte de cules din anul trecut au fost destul de schimbdatoare, pentru care motiv si rezultatele obtinute de apicultorii ban&teni au fost variate. Zilele c&ldute de la inceputul luni fe- bruarie au determinat albinele s& ias& pentru zborul de curdtire. In ciuda timpului capricios salcimul a inflorit devreme, la 5 mai, si a durat aproape doua siptémini, Culesul insé nu s-a desfasurat in condit datorita schimbarilor de temperatura. Numai apicultorii cu familii de albine puter- nice au obtinut recolte de miere, me- dia fiind de 4—5 kg/familie. Culesurile urmatoare desi se ardtau promitatoare, instalindu-se si o vreme prielnicd acestora, au fost compromise aproape total, datorité tratamentelor chimice aplicate culturilor respective. Totusi s-a obfinut o recolté medie de miere de 2 kg/familie. Sfirsitul Tunii iunie a fost atit de neprielnic incit al- binele au distrus gi botcile construite pentru roitul natural. Cind orice spe- rantd parea spulberatd,’ vremea a deve- nit calduroasa, fara ploi, favorabila culturilor de lucerna. Albinele, care pind atunci fusesera agitate, au devenit mai linistite si au inceput culesul de nectar de la lucerna. In comuna Comlogu Mare unde este amplasatA stupina mea si in comunele fnvecinate din zona de frontiera nu exist culturi de floarea-soarelui, care sd asigure in continuare culesul. Albi- nele au gasit insé culturi de floarea- soarelui la 3—6 km distanté, in R. S. F. Tugoslavia, umplind fagurii cu miere. Stuparii au ramas uimiti cind au des- chis stupii si au vazut cuibul de puiet plin cu miere, blocat, incit matca nu mai avea loc unde si depuna ouéle. Contrar tuturor regulilor apicole, fami- liile nu au roit ci au cladit faguri, au adus miere, incit la 10 zile s-au putut recolta o data sau de doua ori cite 10— —20 kg miere/familie. Chiar si fami- liile beametice ati clidit faguri. In comuna Tomnatic, la 20 km de co- muna noastra, s-a insdminjat esalonat floarea-soarelui hibrid Record, pe o suprafaté de 150 ha, Familiile de al- bine aduse aici, desi au fost puternice si sdnatoase, culesul nu s-a terminat cu rezultatul obtinut de stuparii din Comlogu-Mare. 7 In stupina mea, ca si in celelalte din comuna, nu a fost nevoie s4 se admi- nistreze hraniri stimulente. Totul a re- venit la normal si am putut pregéti fa~ miliile de albine pentru iernare in cele mai bune conditii. Din experienta anului trecut a reiesit ci pentru obfinerea unor recolte bune de miere, trebuie ca pe lingi familii puternice, si existe atit condifii priel- nice de cules cit si soiuri de plante foarte melifere, care si asigure un cu- les abundent si de lung durata. en Ridicdtorul de rame o unealtd utild in stupina noastra Z. VOICULESCU LL a pagina 29 a catalogului apicol — pozitia 911 — este prezentat un ridi- c&tor de rame. Personal folosesc acest ridicdtor din anul 1965, cind a fost produs prima oard in cadrul asociatiei noastre, Ridicitorul se compune din- tr-o lameld de ofel, cu virful usor dan- telat si curbat, care se continua cu o parte dreapta care se introduce intr-un miner din lemn, unde se fixeazi cu ajutorul unei rozete metalice. Pe par- tea exterioard a curburii se observa un i la 90° care serveste ca punct de sprijin atunci cind lucraém cu ridicé- torul. Scoaterea unei rame dintr-un corp de stup care este ocupat in tolalitate, ne- cesité un volum mare de munca atunci cind folosim dalta apicola sau o alta improvizatie si de multe ori se soldea- z& cu degradarea ramei si a fagurelui respectiv. 19 Cu ajutorul ridic&torului orice rama dintr-un corp plin se scoate foarte usor fara sA stricdm ceva, Este suficient s& introducem virful as- cufit si dantelat sub capitul ramei, ast- fel ca dinfii ridicdtorului si se giseas- cA in sus, sub suportul ramei, dupa care apisind pe miner vom sprijini calciiul pe una din ramele invecinate. Printr-o apasare mai ferma ridicim rama, suficient pentru a o prinde cu o mind. Mutém ridicétorul in capétul opus executind aceeasi_manevra si rama este scoasd find nici un pericol, In toate actiunile noastre vom folosi ri- dicdtorul cu partea subjire si dantelata in sus, Folosirea pe lat duce la strim- barea lamelei, deoarece nu a fost cal- culat pentru asemenea mod de folosire. Necesitatea folosirii ui devine imperi- oasé cind lucram cu stupii multieta- jati sau RA 1001. Pretul de cost de 9,55 lei fl face acce- sibil tuturor stuparilor, VSM OS TF MS SS Ya SA 2 Fm a Ps 2 es a Pa ASPECTE DIN APICULTURA TUNISIANA* sf presedinte at Fillalel A.C. In februarie 1977 prin intenmediul Or- ganizafiei Natiunilor Unite pentru Agriculturé si Alimentajie (FAO) am efectuat o deplasate de documentare si indrumare in Tunisia unde de doi APIMONDIEI si cu sprijinul susamintitei organizatii func- fioneazA un program de dezvoltare a apiculturii, program intocmit si indrumat tehnic de c&tre doi specia- igti romani. Baza material initial (fa- de albine, stupi, utilaje, faguri etc.), a fost furnizaté’ programului de cditre Asociatia Crescdtorilor de Albine din R, S, R. si Institutul International de Tehnologie si Economie apicoli din Bucuresti. Obiectivele programului ca si modul in care specialistii romani au reusit si le duc& la bun sfirsit au constituit su- biectul unor articole din revista noastra ca si a unui studiu mai amplu prezen- tat FAO de catre LLT.E.A. Ceea ce ag dori sA adue la cunogtinti pe aceasti cale cititorilor revistei noastre este momentul mai mult sau mai putin ine- Sitlustestitle (a acest articol se gasesc pe coperta 20 De peste h Dr. ing. A. HARNAY Vicepresedinte al Asociatiet Crescatorllor de Albine A. jud. Titov si munle, Buourestt dit al trecerii efective dé la apicultura primitiva traditional, practicaté pina in prezent pe intreg cuprinsul farli (cu foarte mici excepfii) la apicultura sis- tematicé moderna. Desi dupa stuitiile efectuate, baza melifera a Tunisiei ar putea asigura un potential apicol de cirea 150000 stupi sistematici, la, data efectuarii misiunii se vorbea de un nu- mar estimativ de 7000—10 000 familii sistematice si aproximativ pind in 50000 de familii traditionale numite de localnici djebbah, ceea ce ar cores- punde buduroaielor de la noi. Spre deosebire insi de acestea din ummé, djebbah-urile sint constituite din trun- chiuri de arbori scobifi in interior, sau din tuburi de argilé usoata gi ars age- zate in pozifie orizontala. Misiunea FAO indrumati de specia- ligtii romani printre alte obiective a avut ca sarcind de bazd crearea unui centru de tehnologie care si asigure pe de o parte asigurarea piefei interne cu material biologic selectionat (roiuri si matci), a utilajelor si materialelor ne- cesare practicdrii unui stuparit modem iar pe de alta parte si formeze cadre de tehnicieni care .prin activitatea lor sd sprijine raspindirea apiculturii mo- deme in fara. Pentru realizarea acestor sarcini cen- trul tehnologic a fost divizat in trei subcentre ; cel de la Mraissa in regiunea Cap Bone, cel de la Sidi Fraj si cel de la Souera, ultimele dowd in apropierea Tunisului. La data respectiva centrul dispunea de un efectiv de 1000 familii de albine. Dintre cele trei subcentre cel de la Mraissa dispunea de efectivul cel mai mare de familii — 600 — fiind dotat si cu o cladire-laborator nou con- struita prevazuté cu inedperi pentru extractia si conditionarea mierii, pen- tru efectuarea lucrarilor de pregiitire a maierialelor de stupina si pentru depo- zitarea corpurilor cu rame. Obiectivele urmérite la acest subcentru sint pe de © parte obtinerea unei productii de miere marfa care s4 fie data la centrele comerciale, pe de alti parte obfinerea de familii de albine gi roiuri care si fie puse la dispozifia cetatenilor tuni- sieni care doresc s-si formeze stupini proprii. In repartizarea acestor familii si roiuri prioritatea este acordat& agro- combinatelor cu stupini proprii, Binein{eles cd pentru satisfacerea aces- tor obiective una din sarcinile priori- tare ale subcentrului era sporirea nu- marului propriu de familii de albine, urmind a Ja inceputul anului 1978 sa se ajunga la cifra de 1000. efectivului se” obtinea pe doud cai : — prin crearea de noi roiuri din fami- liile existente ; — prin cumpararea de stupi traditio~ nali (djebbah) si transvazarea familii- Jor in stupi Langstroth. Aceasta ultima aciune favorizeazi si intensificarea muncii de selectie asupra albinei locale (Apis mellifica intermisa sau telicd) necesari asigurarii mate- rialului biologic cerut de crescitoriile Sporirea . de mitci. Familiile cu stupi traditio- nali se cumpara primavara devreme, inceputul lui februarie, pentru ca transvazarea si fie efectuata inaintea unor culesuri importante Ja care fami- Hiile se pot dezvolta foarte mult, Dupa cumparare, familiile sint transportate si amplasate pe viitoarele locuri din vatna stupinei (foto 1). ~Transvazarea are Joc in felul urmator : se pregatese din timp stupii Langstroth pe un sin- gur corp si se introduc in fiecare 4 rame cu faguri artificiali, Stupii’ sint dusi in vatra unde se va efectua trans- vavarea. Operatiunea incepe de la un capt al stupinei exeoutindu-se succe- siv la fiecare familie, Vechea familie se muta de pe locul sau, asezindu-se pe doua corpuri de stup pentru ca lucra- rea sd se execute mai comod, in locul ei asezindu-se un stup Langstroth in care fagurij artificiali au fost distan- tati. In felul acesta albina culegitoare ‘aflaté in zbor va reveni in noul stup Djebbah-ului cu familia de transvazat i se scot capacele de la cele doud oa- pete (foto 2), apoi unul idin apicultori cu ‘ajutorul a dou instrumente carac- teristice pentru aceasta operatiune — un cufit foarte lung cu lama lata ce serveste la desprinderea fagurilor de perefi si un fel de furculijé lungd cu care se extrag fagurii din interior — incepe si efectueze transvazarea pro- priu-zisi pe la partea _postericara a djebbah-ului (foto 3). In interior fagurii sint claditi in pat calld si functie de puterea familiei ocupa un spatiu mai mic sau mai mare. Pentru scoaterea lor apicultorul infige cu grij& furculita in fagure apoi cu cu- fitul il desprinde la partea superioara. Odata scos afar cel de al doilea api- cultor il ia si scutura albinele in noul stup peste care agaz& apoi podigorul. Cum este firese primi si ultimii faguri sint cu rezerve de miere si pasturd si 21 nu se redau noii familii ci sint depo- zitate intr-o cutie sau cdldare inchisa urmind ca din ei s& se extragd mierea prin presare (metoda tradifionala) iar apoi s& fie topifi pentru ceara. In mo- mentul cind se ajunge la fagurii cu pu- iet apicultorul incepe si lucreze cu mai multa atentie atit pentru a nu-i dis- truge cit si pentru a nu omori sau pierde matca, Dupa scuturarea albinei (foto 4) acesti faguri sint croiti pe mar- gini astfel incit sé poata fi introdusi in cadrul unei rame (foto 5). Fixarea lor se face cu ajutorul unei sirme sau sfori petrecute de mai multe oni in jurul ra- mei. Ramele cu faguri cu puiet sint in- troduse in stup. De regula in aceasta pe- rioada, cu fagurii cu puiet pe care ii are o familie normala se pot astfel face 2—3 rame. Cuibul creat se sparge cu unul sat doi faguri artificiali, ceilalti doi ra- minind faguri marginali. Dupa extra- gerea tuturor fagurilor, albinele care au mai rémas in interior sint scuturate deasupra noului stup (foto 6) care apoi se acoper gi se lasi si se linisteascd (foto 7). Procedind in felul acesta un grup de trei apicultori pot s& realizeze in cursul unei zile un numar de 50—-60 transvazari. ‘Trebuie si mentionim c& datorita agre- sivitaii mari a albinei locale — ca de altfel la mai toate rasele din zonele calide — apicultorii trebuie s& fie bine protejaji cu salopeti, masc& si ménusi. Cel de-al doilea subcentru, cel de ila Sidi Fraj, a fost destinat producerii mitcilor necesare atit pentru sporirea efeotivului de familial centrului cit si pentru distribuirea la apicultori. Pornind initial cu 250 familii furnizate de Romania la sfirsitul primului an s-a ajuns la un numér de 400 familii din care prin selectie s-au pastrat 130, restul find redistribuite la celelalte subcenire. 22 Aflat direct sub indrumarea unui spe- cialist roman, subcentrul a produs in 1975 2000 matci si in 1976 peste 3000. Ca dotare materiala subcentrul dispune de un jocal cu doud camere, cu incu- bator, 700 mininuclee, 50 nuclee stan- dard si toate utilajele necesare unei cregteri intensive de matei dup cele mai moderne tehnologii. In plus in pe- rivada celor doi ani au fost formati un numar de peste 10 tineri apicultori specializa{i in cresterea matcilor. La cel de-al treilea subcentru dotat numai cu 300 familii objectivul princi- pal este sporirea numdrului propriu de familii intr-o perioada de 2 ani la 1000 urmind ca apoi sé satisfacd aceleasi obiective ca subcentrul de la Mruissa. Important pentru asigurarea bazei ma- teriale a intregului centru ca si pentru satisfacerea cerinjelor pe piata interna este construirea la Soucra a unor, laboratoare de conditionare a mierii si a cerii, pentru fabricarea fagurilor ar- tificiali ca i a unor ateliere de confec- fionare a stupilor si a utilajelor strict necesare practicérii apiculturii (dalti, afumétoare, gratii despartitoare etc.). In fata modernizarii apiculturii tuni- siene se ridicA numeroase probleme. E suficient si amintim cA _ practicarea stuparitului pastoral se afla ined in fazA incipient, una din piedicile ma- jore find inexistenta unei evaluari cit de cit sumare a potentialului_ melifer pe zone si perioade. Amintim in trea- edt cd principalele_ resurse melifere sint rozmarinul, cimbrul, plantatiile de citnice si padurile de eucalipt, Cu toate greutatile ce sint inerente unei apicul- turi moderne tinere, elanul dovedit pind in prezent de tinerii specialisti tunisieni ne incredinteazd cd in foarte scurt timp Tunisia se va incadra in rindul {arilor cu apiculturé moderna devenind astfél_promotoarea unei api- culturi avansate pe continentul african. informatii egies a Pentru imbundt&tirea bazei melifere: SEMINTE: SI MATERIAL SADITOR PEN- TRU APICULTORI Institutul de cercetari pentru apicultura al Asociatiei Crescdtorilor de Albine din R. S. Roménia a produs pe terenurile experimen- tale si in pepiniera fermef vegetale seminte si material siditor melifer pe care le pune la dispozitia apicultorilor si a tuturor ‘celor interesafi, contra cost, in scopul extinderif si imbunatatirii bazei_melifere cu specii nectaro-polenifere valoroase. Ca urmare, fi- lialele judetene ale organizatiei noastre pri- mese spre centralizare de la cei interesati, comenzi ferme in scopul livririi de mate- rial s&ditor si seminfe, la prefurile unitare indicate dupé cum urmeaza : Constituirea comisiilor tehnice de speciali- tate in cadrul Asociafiei Creseitorilor de Albine Consiliul de conducere al Asociatiei Cresea- torilor de Albine din R. S, Roménia, in se- dinta din 21 decembrie 1977, a aprobat constituirea a 7 comisii tehnice de specia- litate : I. Comisia de BIOLOGIE APICOLA II. Comisia de TEHNOLOGIE SI UTILAJ APICOL III. Comisia de BAZA MELIFERA SI PO- LENIZARE IV. Comisia de PATOLOGIE APICOLA . Comisia de ECONOMIE $I LEGISLA- TIE APICOLA VI. Comisia de INVATAMINT APICOL §1 MUZEISTICA —telkg VII. Comisia de APITERAPIE, Zamosita (Hibiscus sp.) 3.00 , ‘ eeierecionsistfonie ar) Aceste comisii functioneazi pe ling Co- hort . mitetul executiv al Asociatiei. Filialele ju- aaa cea (surephoricor reg soo defene pot de asemenea constitui, in functie ? de necesititi si posibilitai, comisii pe ace- Hurmuz olb (Symphoriearpus lasi profil. Comisifle sint constituite din 7—15 specia- Salcim gatben i pe tlaburium Gnagyroides) 9,00 listi, activisti voluntari si reprezentan{i din Cenuger, ofetar fals aparatul asociatiei i filialelor. Conducerea (Allanthus glandulosa) 3,00 activitatii este asigurata de un colectiv de eis conducere format din presedinte, viceprese- “(Amorpha fruticosa) 4,50 dinte, si secretar. ae Scopul comisiilor este de a studia si sol a fiona cele mai importante probleme tehnice, a unloera ants a economice si organizatorice si*de a popu- ieeueausCE nour Obes) Eat lariza cele mai noj realiaSri ale stiintei si Hurmuz (Cotoneaster sp.) 20,00 practicii apicole. De asemenea, ele urmeazi Zamostta (Hibiscus sp.) 20,00 Sf elaboreze indrumari de specialitate, $1 Gatbenete analizeze si si propund mfsuri tehnice, eco- (Calendula officinalis) 20,00 nomice si organizatorice, sA propund teme Sita de cercetare, si pregiteased materiale pentru (Carthamus tinctortus) 200 diferite manifestiri Tapelai Denumtrea comisiet Presedinte Vicepreseainte Secretar BIOLOGIE APICOLA Ing, Barac Tone Cont. dr. ing. Biolog Dragan Spatacu Carmen Maria ‘TEHNOLOGIE §r UTILAT Dr, ing. Harnaj Veiculescu Zahara Ing Gutlea APICOL Aibinal Constantin, PATOLOGIE APICOLA Sea vet. Marin Med. vet, Stanciu ‘Med. vo. Ograds AFERA SI Begg. cim Bring. Ma Ing. BAZA MEL f nu ing. Ménigor . ore POLENIZARE Ton Marla “t a aba ECONOMIN SI LEGISLATIE APICOLA Ing. MAlsiu Aurel. _iesiu Nicotae Ing. Bogasiera INVATAMINT APICOL Pret, Pau Dr. ing. Mewes Alex, $1 MUZEISTICA Costacne Eugen Biolog Antonescu Despina APITERAPIE Dr, Dr. Gidolu Traian Rar. Palog Talomiteanu: Mircea Elena 23 Comisiile Itereazi pe baza_unor planuri_a- nuale de activitate. Membrii asociatiei sint invitali si faci propuneri pentru —alcatui- rea planurilor, adresindu-se in acest — scop colectivelor de conducere ale comisiflor, indicate in tabela 1 din pag. 23. Comisia de. tehnologie si utilaj apicol ne informeazi: pentru o participare cit mai dinamici si plini de confinut a masei de apicultori din fara noastré, care si poati contribui astfel la cresterea nivelului teh- nico-stiintific al apiculturii romAnesti, in ve- derea cooptlirli membrilor permanenti ai co- isiei_de tehnologie si utilaj apicol, apicul- din fara, membri A.C.A. urmeazi si participe in prealabil la ,,concursul de ma- teriale tehnice de specialitate* precum si la wexpozitia de utilaje apicole“ care se vor organiza in luna august ac. in Bucuresti, pavilionul expozitional din cadrul platformei apicole de la Bineasa. Pentru a putea participa ta concursul de materiale tehnice de specialitate sint nece- sare a fi transmise prin posti pe adresa Comitetul executiv al Asociafiel Crescitor lor de Albine din R, S, Romania, pentru Comisia de tehnologic si utilaje | apicole, str. Iulius Fucik nr. 17, sector 2, cod 70231, oficiul postal 9, un numir de cel putin 3 corespondenje care vor trebui si confin’: = tehnologii aplicate in stupini care s-au soldat_cu rezultate deosebite in productia apicola ; —utilaje, unelte, aparate, dispozitive etc, concepute, realizate si utilizate de apicultorii amatori ; —metnde noi (ce nu sint inc cunoscute si nu au fost publicate) ce au fost aplicate cu rezultate bune. Comunicarile respective urmeaz’ a fi inso- fife de fotografi, grafice, desene, ete. iar cazul utilajelor apicole si de c&tre expo- natele respective. Cele mai valoroase lucriri se vor selectiona si publica ulterior in revista ,Apicultura in Romania“, iar utilajele apicole ce vor pre- zenta un interes deosebit se vor introduce in productia Combinatului apicol al asocia- fiel, si vor fi expuse in cadrul expozitiet apicole din Juna august 1978. Apicultorii care vor obfine cele mai bune rezultate la aceste dou competifii, vor fi desemnati de c&tre colectivul de conducere al Comisici de tehnologie si utilaj apicol, ca membri permanenfi-ai acestei_comisii pri- mind cu aceasti ocazie atit cartea de mem- bru al comisiel cit si diploma de api fruntay in problemele de tebnologie si utilaj apicol. Menfionim c& in conformitate cu prevede- rile art. 1 al regulamentului privind con- stituirea si funetionarea comisiilor _tehnice ale Asociafiei Crescitorilor de Albine din R. S. Romania, este necesar ca si la nivelul filialelor A.C.A. judefene si se constituie 4 comisiile apicol. Sintem convinsi ci prin aceasti actiune si © cit mai larg participare a intregii_mase de apicultori, se vor obfine rezultate cit mai valoroase si prin aceasta un nou progres al apicultarii ftirii noastre. judetene de tehnologie si utilaj AH, Pentru a vA usura munca... -+.fn timpul controlului_ familiflor de albi- ne si evita efortul suplimentar prin pune- rea si apoi prin ridicarea de jos a corpu- rilor stupllor multietajati, confectionati-va © mas usoard, inalté de 70—80 cm pe care Se poate aseza comod corpul, asa cum se vede in fotografia alaturata, care surprinde un aspect de lucru’ in stupina apicultorului Zaharia Voiculescu din Bucuresti, Aceasta este foarte practicd in cazul folosirii fami- Milor ajut&toare, cind se lucreazi cu 3—4 corpuri, ca O remorc& simpli... -+-tractaté de autoturismut Dacia 1300 pen- tru transportul unui numir de zece stupi a fost realizata si este folosité cu succes de apicultorul prof. Neagu Victor din Bucures- ti, Red&m aceasté remorcit in fotografia de pe prima coloani din pagina ce urmeazt, T.V. Expozitie apicol la Oradea Tn sala Romulus Vuia a Muzeului Tari Cri- surilor din Oradea, a fost organizaté in pe- rioada decembrie 1977 — februarie 1978, sub conducerea biolog muzeograf Rozalia Polis in colaborare cu Filiala A.C.A. jude} Bihor, 0 deosebit de interesanté expozitie apicola. Prin grafice ,ilustratii, fotomontaje si expo- nate directe, expozifia a atras in afara celor peste 1400 de apicultori bihoreni si un nu- mar mare de vizitatori localnici si din f Prejurimi care au apreciat in mod deosebit confinutul acesteia. Au fost expuse : aspecte istorice privind evolutia si stadiul dezvol- térii apiculturii in tara si stréindtate ; bio- logia albinei, rase si tipuri; standuri cu- prinzind peste 80 exponate.apicole de va- loare muzeisticé si cele mai moderne unelte, ustensile, utilaje si stupi produsi de Combi- natul apicol al Asociatiei Cresc&torilor de Albine din R. S. Romania gi de catre api- cultori inovatori bihoreni, Sub genericut »hrand, séndtate, frumusete“ au fost prezen- tate peste 30 de produse apicole: de la mit rea de salcim, recoltatd in anul 1949 de apicultorul Oros Ludovic, mierea in sectiuni realizaté de apicultorul I. Cohut 5.a. la cele mai noi produse alimentare, apiterapice si cosmetice realizate in cadrul Asociatiei Cresctorilor de Albine din R. S. Roménia de cétre Combinatul apicol si Institutul de cercetiri pentru apiculturd. In __cadrul expozitiei a functionat si un stand de vinzare de la care vizitatorii si-au putut procura intreaga gam de produse a- picole realizate de Asociatia Crescdtorilor de Albine. Vv. C. De Jao familie de albine in 1960 1a o stu- pini pavilionars modernit cu o capacitate de 60 familii, in 1970... construité. prin mijloace proprit, apicultorut P. Condovici din’ cadrul cercului apicol Pi- testi ne informeazd ci practicind stupdritul sta julonacd reallaatf de apiculiorul P. Con- doviel ait cadrul cereuiul apioot Bicagt pastoral a redlizat din anul 1973 si pind in Prezent productii medii anuale de cca 40 ko miere marfajfamilia de albine. TV. Biologia in sprijinul apiculturii Aflim din articolul Iui N. Iacob publicat in__,Almanahul magazin, 1978 ci ul- timi” doi ani au adus pentru laboratorul de zoologie agricolé si combatere biologica din Instiutul de cercetari pentru protectia plantelor din cadrul Academiei de _ stiinte agricole si silvice din R. S, Roménia, im- pliniri ale unor deziderate mai vechi, de ‘vreo 6—8 ani in urma, cind au inceput sa se dezyolte cercetarile de biologie in vede- rea combaterii biologice a daunitorilor. Si mA refer aici la trecerea de la cereeiarile aplicative la valorificarea lor fn practicd, prin elaborarea de tehnologii de combatere biologicd, ce au fost preluate de citre cel mai important beneficiar al nostru: lucra- torli care asiguré productia plantelor agri- cole, Un exemplu: fn primul rind, exis- tenta in statiile de prognozi si avertizare din reteaua Ministerului Agriculturii si In- dustriei Alimentare a unor metodici noi pentru avertizare la timp gi in mod real a tratamentelor de combatere a principalilor diundtori din pomiculturé cu ajutorul fe- romonilor sexuali. Este prima refea de statiuni pentru averti- zare care aplicd acest sistem de lucru pe tot cuprinsul unei fari, la ora actual in Europa. De altfel, dupa’ doi ani de verificare in conditii de productie in plantatiile de prun si piersic a fost confirmatd metoda de combatere directé a celor mai importanti dauniitori cu ajutorul’ feromonilor. Este pentru prima dat& cind s-a reusit prin com- baterea biologic’ tn condifli de productic, evitarea totalé a tratamentelor — chimice, mentinind in acelayi timp densitatea diun’- torilor sub limitele economice de, daunare si asigurind astfel productie bund si de ca- litaté superioara. Se adaugé de asemenea si succesul actiuni- lor noastre la eforturile continui pe care le facem in ultimii ani pentru a introduce me- tode biologice de combatere fn culturile in- tensive din sere, unde agricultura noastra isi aduce importante contributii atit la rea- lizarea unei producti interne cit si la asi- gurarea unui export substantial de legume. 25 Metoda de combatere biologicA a acarienilor daunatori din sere a fost preluataé de trus- tul de sere din tara noastra, aplicindu-se cu succes la unele culturi legumicole in vede- rea fnlocuirii actualului sortiment de pes- ticide si climinarii poluarit in spatiile de sere si a reziduurilor pe produsele rezultate din recolta. Pentru apiculturd metoda prezinté un inte- res deosebit deoarece elimina pericolu) in- toxicarii albinelor. NL. Inscrieri pentru nowl curs _ postuniversitar de apiculturi, anul scolar 1978/1979 Aducem la cunostinfa celor interesati ca in anul scolar 1978/1979 va funcfiona o noua serie de cursuri_postuniversitare din specia- litatea APICULTURA, in cadrul Institutulut agronomic Nicolae Balcescu" din Bucuresti Membrii organizajiei noastre care doresc si participe la aceste cursuri, se pot adresa fi- lialelor A.C.A. judefene care vor transmite Comitetului executiv propunerile primite. Cursurile se vor desfasura in luna ianuarie- 1979, avind o duratd de 3 sdptamini, Pentru partteipangi preciziim urmétoarete : 1, Taxa de scolarizare este de circa 2300 lei. — acfiunea va fi inscrist in Planul de per- fectionare a pregdtirii profesionale pe anut 1979 al intreprinderli de unde provine cursantul, inclusiv la rubrica cu scoatere de la locul de munca" — se va inscrie suma respectivi in planul intreprinderii ; — participanit au dreptul la transport CFR clasa a II-a dus-intors si la plata re- tribufiei pentru pertoada respectivd (inclu- siv sporut de vechime si indemnizatia de conducere) ; 3. Cazarea’ se face la ciiminele studentesti Gle institutului (costul cazdrit find inclus in taxele de scolarizare). 4. Inscrierea se face numai pe baza adreset intreprinderii, semnatd de director si conta- bil sef, transmisd filialei ACA, E. M. 50 intrebari adresate apicultorilor japonezi Colaboratorii revistei_ ,PCELA* Emi si Djuro Sulimanovic au avut o convorbire cu doi apicultori japonezi: Tanja Inone si Kiidi Tsuchikawa in cadrul carela acestia au ras- puns la 50 de intrebari. Din raspunsurile primite s-au selectionat acelea care oglin- desc _unele realititi ale apiculturii japoneze. 2, Participarea la cursuri se face cu respec- dupa cum se poate vedea din tabela de tarea prevederilor Legit nr. 2/1971, adicd: mai fo: ‘Raspunsuri Jetredars none ‘Teuchikama Pregatire profesional Facultatea de agriculturé —_|$coala medie Cind si cu citi stupi a in- |1939, cu cinci stupi, are 200/1918, cu 5 stupi, are 270 pe pe 6 vetre 4 votre ffi are acum, pe cite tine? Cum isi asigurd stupii_nece- sari? Cu cine lucreazé in stupina? |Cu nente Dac& hraneste suplimentar familiile ? Cum se schimba matcile ? Cum isi asigura numdrul de famillii ? Cum face innoirea ouibului ? Ce face cu fagurii vechi ? Practicd stuparitul pastoral ? Realiaari Ja productia de miere : minima-medie- Da li confectioneaza singur Toamna cu zahir 24-3660 kg Ti cumpara cu 4000 yeni bucata 243 ajutoare neperma-|Cu sofia lin lips de cules cu 3 kg zahar Sohimbé anual cu matci cres-|Idem, si in plus vinde mitci cute in stupina proprie Prin cumpararea de pachete|Vinde roiuri cu 10—12 000 jeu cea 16 000 yeni La fiecare trei ani Ii prelucreaza in ceara cu 2500—3 000 yeni yeni bucata Anual ti pred& companies care ii cumpara $i mierea Da 20—24—35 keg maxima ? Pretul de desfacere al micrii |799—820 yeni/ka 1200 yeni/kg platit de com- en gros? panie Pret de detaliw? 1500 yeni Nu vinde cu amanuntul Produce liptisor de mated? |Da Nu Situatia bolilor albinelor ? Cele mai periculoase loca |Cea mai periculoasa americana si varrooza hosemoza. ‘Tratamente ? fenotiazina 26 Face uneori cu sulfatiazol si/Sulfatiazol in caz de loca TU ey eee Dae DOCUMENTAR APICO ay aa Redactat de Institutu! International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti Despre propolis Trebuie si obtinem o ceard fard propolis Ceara pentru faguri artificiali trebuie sa fie pura. Propolisitl se topeste la o tempe- raturé mai joasd decit ceara. Carbunele ac- tiv este filtrul cel mai bun. Ceara cu cel mai mult continut de propolis rezulté din amestecul de cearé razuila de pe piesele stupului si mai ales de pe ra- mele cu faguri in c&pécele. Tendinfa unor rase de albine de a propo- liza Se afirma c& Apis indica, Apis florea si Apis, dorsata nu propolizeazd. In luerarea sa In cdutarea celor mai bune rase de al- bine: calétorii concludente", Adam din: St. Mary’s Abbey (Anglia) vorbeste despre al- binele cu tendinta de a propoliza: mai ales acelea din Asia Mica, cele cunoscute sub numele de ,Sahariénsis“, de albinele din Anatolia Centrald cu ierni foarte grele (A. mellifera var. anatolica). Se stie cd albina catkaziana propolizeazd mai mult decit al- bina italiana, (QHORSE, G.D. In: Apelites et fleurs, oct. nov. 1977) Produsele albinei si sndtatea omului Tot mai mulfi_medici, chimisti si biologi din lume lucreazé la cercetarea si folosirea mierii si a celorlalte produse ale albinelor. Astfel, in ultimii ani, in medicina se dez- volti 0 disciplina noua a terapiei cu pro- dusele albinei, asa numita apiterapia. Pind acum au fost’ deja organizate dowd simpo- zioane despre apiterapie, iar cel de al II-lea simozion despre apiterapie se va fine in 1978 in R. S. F. Yugoslavia. Mierea In natufa, albinele culeg de pe flori necta- rul din care produc mierea. Ele depun mie- rea in .alvedlele fagurilor drept hrand de rezervd pentru iarna. Din vremuri indepar- tate oamenii folosese mierea drept hrana si medicament. Mierea este un aliment foarte pretios deoa- rece contine multe substante indispensabile care au o valoare neprefuita pentru orga- nismul uman. Din cauza continutului mare de zahar din fructe si struguri (peste 70%) si a cantitatilor mai mici de alte zaharuri, ca aliment mierea este usor digerat& si fo- losité aproape fn intregime fn organismul nostru. In afaré de zahar, mierea’contine si albumine valoroase, acizi importanti, uleiuri eterici etc, far ca minerali, fermenti, hor- moni si vitamine; reprezinta hrana idealé in alimentatia omului sdndtos si bolnav, precum si un medicament valoros in cazul multor boli, La adulfi, mai ales la cei ce au munci fizice, la sportivi ete, micrea ar trebui sd figureze mereu pe lista de bucate, nu numai datonita calitétilor sale energetice, cit mai ales compozitici sale valoroase. In alimentatia persoanelor bolnave mierea este de neinlocuit deoarece contine un. ar- senal de elemente témiduitoare — profilac- tice de valoare. Mierea serveste la propara- rea unor medicamente, adesea usureazi lua- rea de medicamente sau serveste ea insisi drept medicament in anumite boli. Polenut Albinele string polenil de pe flori, il in- troduc in stup si il folosesc drept’ hrana. Polenul sau praful de flori este un concen- trat complex din multe elemente valoroase, hranitoare si tamaduitor-profilactice. Polenul, este compus din albumine (25%), aminoacizi liberi, zaharuri, minerale, vitamine (mai ales A si B, apoi vitaminele ‘de grupa B, rutind, vitamina C et¢.), elemente bactericide natu- rale, hormoni, elemente cu efect asemana- tor hormonilor, fermenti, grsimi (care sint mai ales compuse din acizi grasi valorosi de linol, acizi linolenici si arahidonici), ule- iuri eterice, apa etc. Aceasté compozitie con fer4 polenului 0 importan{a deosebita in terapia dieteticd a multor boli, precum si Pentru organismul extenuat. Laptigorul de mated Laptisorul de matca este o secretie a albi- nelor lucratoare cu care hranese puietul si matca, Este un produs al albinelor care astazi este foarte interesant din punctul de vedere al cercetarii stiinfifice, cdci contine valoroase albumine, grésimi, zaharuri, elemente mine- rale, hormoni si vitamine, mai ales din gru- pa B. Continutul detailat al laptisorului de mated ined nu este cunoscttt. L&ptisorul se foloseste azi amestecat cu mie- re pentru cd se conserva astfel cel mai bine. Pe ling& polen, lAptigorul este cel mai im- portant purt&tor de vitamine si anume al complexului B, astfel incit multi fi atribuie lptisorului calitati deosebite. Propotisul Propolisul sau cleiul albinelor este un pro- dus rasinos pe care albinele il string de pe umerii pomilor. 27 Compozitia chimicd a propolisului ine& nu este complet elucidata, dar se stie cA con- fine rdsini vegetale si balsamuri, uleiuri aromatice g1 eterice, ceara si polen. S-acon- statat ¢& propolisul are compozitia chimic& dependenté de locul in care albinele il string. S-a observat c& propolisul obtinut in acelasi stup nu are de fiecare data accleasi elemente chimice. Mai recent s-a constatat ci in propolis exis- f@ secre{ii din glandele mandibulare, ele- mente minerale — fier, cupru, mangan, alu- miniu, zine, apoi_ microelemente cobalt. stronjiu, siliciu, vanadiu ete. Este de ase- menea, bogat in vitamine si are calitati anti septice, bacteriostatice, anestezice si antito- xice, jar in ultimii ani s-a dovedit ca are si 0 actiune puternica antivirotica (de pilda asupra Virusurilor de gripi A si B etc.). Pro- polisul este un bun biostimulator, cici acti- veazi si stimuleazd anticorpii specifici din organism. In concentrafii determinate, propolisul are © influen{A deosebit de favorabili in pro- cese inflamatorii ale pielii, ale organelor digestive, ale gurii, esofagului si laringelui, Ceara Ceara este tot un produs glandular rafinat al albinei. Obfinut prin topirea fagurilor, in medicind este folosit pentru producerea’ de pomezi, unguente si creme. Ceara este com- usd din alcooluri libere, esteri, hidrocarburi, acizi grasi, flavone ete. Veninul de albine Albinele lucrdtoare folosese veninul pentru a se apara de dusmani. In medicina popular veninul de albine este folosit din vremuri indepartate pentru tra- tarea diferitelor boli, iar azi este recunos- cut in multe fari in medicina stiintificd. Ve- ninul de albine face parte din otravurile puternice si s-a dovedit c& confine o canti- tate mai mare de elemente minerale, mai ales magneziu, care influenteaz4 sistemul nerves, si cantitéfi minime de cupru si his- tamina. Veninul de albine contine si cle- mente care micsoreazi capacitatea. de coa- gulare a singelui. De aceea sint foarte in- teresante cercet&rile stiintifice asupra veni- nului de albine ca medicament gi anume pentru diminuarea si inlaturarea durerilor, pentru sc&derea tensiunii sanguine, pentru micsorarea colesterolulu: in singe care de- termina aparifia aterosclerozei, pentru ma- rirea tonusului general al organismului si a capacitatii de dueru. Cu toaté inaintarea exceptionalé a stiinfei moderne, omul incé nu cunoaste in intre- gime compozitia mierii, si si nu mai vor- bim despre compozitia celorlalte produse 28 Pe care i le oferd in mod atit de altruist familia de albine. QUILKOVIC, B. In: Péela, nov.-dee., 1977) Evolufia tehnologici apicole in Franfa si SUA, Marele biolog Rémy Chauvin scrie intro lucrare recenié ci: ,apicultura nua facut ined revolufia sa industrial", Majoritatea apicultorilor nostri au pistrat’ modelele de stupi_cu_corpuri si magazine, dar dimensiu- nile gi formele stupilor au facut oblectul a mii de brevete de inventie; si _anumite modele au fost inventate chiar de mai multe ori. Aceste lucrari au constituit de mai multi ani un domenit pasionant tn care spiritul inventiv al contemporanilor nostri a avut pe deplin ocazia sA se manifeste, Aceste lucr&ti continua si fn fiecare an apar noi modele concepute de citre industriasi sau amatori, Unii sint de pirere ca trebuie creat pentru fiecare regiune un model de stup adaptat florei, microclimatului, — rasei de albine, ete. Marele vis al acestor cerce- titori este de a realiza un tip de stup care si fie foarte bine adaptat nevoilor fiziclo- gice ale albinelor incit si permita obtine- rea de producti record de miere. Ei s-au ingelat total, céci ceea ce trebuie cautat nu este cel mai bun tip de stup pentru albine, ti cel mai bun stup pentru apicultor. Conditiile de exploatare si calitatile mitcii tuo important mai mare decit forma stu- pulul, far scopul este nu de a obtine cea mai mare productie pe stup ci, sé putem diminua_pre{ul de cost al \ilogramului de miere. Cu alte cuvinte aceasta fnseamna a imbunata{i productivitatea. Expresia de ,productivitate* poate fi inte- leasi daci se realizeazA cineisprezece rojuri fntr-o orf in loc de 10 ore, si dacd prin folosirea de mate! tinere s-a marit productia de miere fara s& creasc& consumul de forta de lueru, obfinindu-se 0 productivitate ma- rita. Aceasti enorma risip’ de materie cenusie pentru conceperea de tipuri noi de stup nu a facut aA creased productivitatea. — Im- preund cu Rémy Chauvin, “considera ca he-am pierdut timpul in cdutari sterile. Totusi in unele sectoare apicultura noastra s-a_modernizat : — in practicarea stupiritului pastoral, gra~ tie progreselor realizate de atttomobil care a facut revolutia sa industriala ; — in fabricarea stupilor cu masinile care prelucreazi lemnul gi care au facut de asemenea revolutia lor industrialé —n perfectionarea raselor de albine. Se cunoaste c& performantele matcilor pot avea asupra productivitatii o incidentaé mai mare decit forma stupilor. Am importat matci de toate rasele din lume pentru ca sé ajungem la concluzia ci era avantajos sA selectionam matei indigene, Americanii au interzis im- vortarea de matei strdine, dar au Imbund- latit. permanent performantele mitcilor lor efectuind cercetéri pe scara larg’; = Jin metodele de intrefinere. In cazul stu- pilor cu corpuri si magazine, modul de in- trefinere variazA putin si se aseamand cu golutiile propuse de Bertrand acum 100 ani, Th cazul stupilor divizibili (stupi ai_viitoru- lui) progresul este destul de lent, ,,.Metodele* propuse sint in general prea complicate sau ter prea mult forté de mune’ pentru a pu- tea fi utilizate in exploatérile industriale. Considerdim ci pentru a imbunat&ti produc tivitatea trebuie si aducem imbundtafiri so- lutiilor simple. $i fn aceasta privinté spiritul inventiv francez ar putea s& se exercite cu folos. Incepind cu stupii divizibili, cercetarea poate fi deavoltata la infinit, Se 'stie ci vo- lumul stupului trebuie si corespundé volu- mului ghemului de albine care este variabil. Anumite modele de stupi divizibili, ca ace- lea realizate cu magazinele Dadant, _sint stupi cu volum variabil ceea ce l¢ di o mare suplete de utilizare. Normalizare In toate ramurile de activitate industrialé, normalizarea s-a dezvoltat paralel ou pro- grescle tehnologice. Datoriti marilor per- formante ce se pot obtine cu ajutorul masi- nilor unelte moderne, se _ajtinge la tole- rante de fabricajie din ce in ce mal micl. Aceasti precizic a permis si dispunem de piese perfect interschimbabile. Orice produs_manufacturat trebuie si in- geplinéascé. anumite~norme :norme-de—per- formant’; de durata; de dimensiune ; nor- me de calitate etc. In_ce rriveste calitatea garantaté a mierii, am putea sd ne inspirim de la normelé germane. Ele permit s& se facd diferenta intre mierea indigenA (a cArei calitate este controlaté in mod sever) si mierea de im- port. .Consumatorul german este sigur ca \obfine 0 miere de calitate si apicultorul ca vinde _produsul sau tn condifii remunera- torii. Dac& avem in vedere importanta coi sumului german de miere, putem spune cA serviciile lor de ,marketing* sint foarte Dine organizate, Tehnologia americana Unul din prietenii nostri buni, apicultor cu experien{a vast, ne atenflona ci Langstroth, indica in 1891 cA stupii americani se im- parfeau in cel putin 6 modele, dar de la acea data, $.U.A. a facut progrese. Studiu asupra stupilor Autorul a experimentat stupi Dadant-Blatt- Bertrand cu 12 rame, apreciind avantajele si dezavantajele si a urmarit evolutia ma- terialulul american al c&rui avans tehnolo- gic Ml cunoastem. Acest lucru i-a permis s& studieze stupi pro- ducind fie: — Langstroth — divizibili ; — Dadant — divizibili ; —Dadant — si toate tipurile americane numite ,pastorale” cu 10 rame, ce pot fi suprapuse, Riscurile de a adopta un model ce nu da satisfactie erau limitate prin faptul ca, toate elementele erau previzute interschimbabile, gratie lungimii standard de 22 om prevazuta pentru lungimea interioara a ramelor. A facut apoi o noua experienta cu: — 10 cosnite provenind din Bretagne; 10 stupi divizibili Dedant cu elemente stan- dard: 10 diafragme despérfitoare Barase. A abandonat stupul Langstroth pentru trei motive : — regiunea era putin meliferé ; manipularea magazinelor era greoaie; nu permitea rea- Uizarea cu usurinjé a operatiilor apicole simple si rapide. In studiul acestor_ materiale ne-am orientat (cum am fi facut in cazul unei masini-unel- te) spre realizarea de stupi usor de fabri- cat, perfect interschimbabili si prevazuti cu rame usor de minuit. Rezullatele obfinute cu divizibili cu maga~ zin Dadant au fost aga de incurajatoare in- cit am pastrat numai acest model. Dar nu este cea mai buna solufie pentru toate cazu: rile, fiecare exploatare find prin definitie un caz particular. Vrem tousi s& mentionam c& au trecut mat mult de sapte ani de cind noi prezentam _materialul-nostru amatorilor si de cind pri- mim o corespondenté numeroasa ce cuprin- de numai mulfummiri si felicitéri, ceea ce ne-a rasplatit pentru munca noastra bene- volé. O mare sansa in studiile noastre a con- stituit-o (acum 30 de ani) adoptarea, ca si americanii, mai. recent, de divizibili Langs= troth si divizibili Dadant ce se pot supra- Pune pentru a abandona corpul Dadant. Cum sa pregiitim evolufia apiculturii fran- ceze Inainte de a ne intreba ce trebliie sé cream, este mai fnfelept s4 ne intrebam ce trebuie sa _evitim, Prima idee este de a evita crearea de mo- dele noi in fiecare an. Timp de un secol am inventat mii de modele de stupi si am epui- zat, fra indoiala, toate solutiile, Considerim cA, gratie celor doud modele: Dadant si Langstroth cu 10 rame tip pas- toral putem sé ne gindim la o productie de miere corespunzitoare in toate regiunile Frantei, Numerosi_amatori ce poseda stupi Langs- troth si Dadant au cealizat stupi divizibili Dadant pentru a face roiuri standard, 29 A_adopta norme ce impun fabricarea de stupi, mai precis ramele, magazinele si cor- purile nu inseamna a opri progresul, ci dim- potriva. Standardizarea fl favorizeazé numai. (In; Labeille de France et Vapiculteur, oct, 1877, p. 392, 333) Irezistibila ascensiune a eucaliptului In articol este prezentata larga raspindire pe care a capatat-o in ultimul timp eucalip- tul pe care nici o familie vegetalé nu a cu- noscut-o: in mai putin de un secol, acesti arbori, de Ja originea lor cantonati in Aus- tralia, s-au raspindit in lumea intreaga, do- minind aproape in exclusivitate in anumite peisaje unde a fost introdus in mod ari ficial. Sint descnise diferitele specii si soiuri_ de Bucaliptus si zonele lor de raspindire : Spa- nia, Franta, dar mai ales Africa de Nord (Marocul in special), $.U-A., Mexic, Florida, Peru, Ecuador si Paraguay; Brazilia este ins& vedeta :300,000 ha plante. (in: Revue francaise d’apleutsw oct, 197%, p. 358) Varrooza, boala a albinelor Combaterea acarianului Varroa" Cind se descoperé un focar nou, intr-o re- giune pind atunci neatacatd, se distrug toate familiile datorité pericolilui prezentat de varroozd. Acest Iucru este o dovadi claré c& astdzi nu se dispune inc’ de nici un medicament care si garanteze distruge- gerea parazitului. Pe deasupra, cele mai severe mdsuri_ ca si utilizarea’ diferitelor medicamente n-au_putut si opreased in tarea acarianului Varroa. De amintit ar fi, c& intr-un caz slab sau foarte slab de atac nu este posibilé depistarea clara (sigura). Acelasi Jucru este valabil si pentru consta- tarea efectului dupa un tratament chimic, Medicamentele recomandate pin& acum au efecte diferite. Ne lipsesc metodele prin eare putem constata in mod sigur, daci a fost distrus ultimul — stadiu de varrooza. Tocmai aceastA greutate ar trebui sa de~ termine fiecare apicultor s& evite totul ca acest acarian sé nu fie introdus in Elvetia Avem temerile noastre, ci dupa introduce- rea acestui acarian nu vom avea nici o p sibilitate de distrugere a lui, sau numai da: vom avea curajul pentru masuri extreme. Legat de aceasta sé amintim de situatia acestui acarian: in ciuda utilizarii in cantitdti enorme ‘a diferitelor medicamente, fiecare ‘destul de eficace, in ciuda mijloa- celor financiare’ mari, a muncii _neobosite a inspectorilor apicoli, a afutoarelor lor si a_apicultorilor succesul nu este de durata. Ne e teama cd in cazul varroozei, daci ea va piitrunde la noi, vom avea aceeasi - si- tuatie neplacuta. Referindu-ne la avertismentul de mai sus vrem s& amintim astazi dintre diferite! 30 medicamente pe acelea care ar pirea a fi cel mai eficace : 1. Varrostan — este vorba de un preparat, care are un patent Bayer, dar care nu se fabric in RG. O fillald japonezi Bayer a valorificat patentul si a prelual fabricarea in Japonia. Substanta activa este introdusa in familie prin fumigare. Se recomanda un tratament in toamnd, eventual un al doilea cu o lund mai tirziu. 2. $i Folberul nostru are un_anumit_efect. Dar acesta este ceva mai scézut decit al Varrostanului, Pentru fiecare familie side fiecare daté se ard doud pind la trei {i ‘Tratamentul se. face toamna, efectutndu-se trei tratamente la distante de gapte pind la zece zile. 3, Sineacar — substanta activ este ameste- caté cu zahar pudra. Amestecul este intro- dus in familie prin pulverizare. ‘Tratamen- tul se efectueazd primavara si toamna, pe cit posibil cind zborul nu mai are loc, WILLE, H. In: Schweizertsene Bienen Zeitung, nr. 8, 1977) Despre cresterea miteilor Autorul considera cresterea miatcilor ca fiind foarte pasionanta pentru cei ce sint intr-adevar interesati. In condifii bune si schimbind matea odat&é la 2 ani se obfine o imbunatatire general, considerabila a stupului. Operatiile de intreprins nu sint dificile cu conditia ca ele sa fie executate cu calm si fara descurajare (in cazul unui egec posi- sibil). Principala dificultate in inlocuirea matcii este fird indoiald cautarea ei intr-un stup normal. Aceasté cdutare este surat dac avem griji sé marciim matca indaté ce o scoatem din nucleul de imperechere. Pentru imperecherea matcilor, autorul reco- mand mai multe tipuri de ‘nuclee indivi- duale sau colective folosind putine albine pentru popularea lor, Pentru cei ce posed& o oarecare experien{a recomandim nucleul colectiv cu patru. com- partimente, iar pentru cei mai putin expe- Fimentafi, nucleul male Individual cu 4 rame mici. (GELIN, J. In: Revue francaise Wapicuitute, ‘nov, 1971, p. 56T~368) Gratii impotriva acarienilor varroa Dupa tratarea familiilor de albine cu dife- rite preparate contra varroozei, o parte din acarienii c&zuti pe fundul stupului supra- viefuiesc si ajung pe corpul albinelor care tree pe fundul stupului si in felul acesta — din nou in cuib. S-a_emis ipoteza ci acarienii tratati pot cApata rezistenté fati de preparate, iar aceast& insusire se poate transmite descen- dentilor. Acest lucru a fost confirmat de comunicarile unor autori, dindu-se exemplu rezistenta acarienilor Varroa fafé de feno- tiazinaé (A, M. SMIRNOV si colab. 1975). Pentru distrugerea tuturor acarienilor cazuti, noi am folosit niste plase cu ochiuri de 3x3 si 4X4 mm). Ele se instaleazi sub cuib, dea- supra fundului stupului. Acarienii cad (prin plasa) pe o tablie fixata sub aceasta. ili este uns& pe margine cu lei vegetal sau mineral. Acarienii neavind posibilitatea sa intre in contact cu albinele, nu se mai pot intoarce in cuib. Acest dispozitiv s-a dovedit foarte eficient : in unele experiente in care s-a folosit var- roatinul in jurul gratiei s-a constatat o ac- tiune de aproape 5 ori mai mare a acestu! preparat. In cazul folosirii asa-numitelor mijloace cu actiune ,,usoara", cind aproape tofi acarienii ramin in viafa este strict necesar un dispo- zitiv de prindere a acarienilor. Nu lipsita de importanta este gi posil fatea introdu- cerii sub cuib a unor medicamente, evitin- du-se fn felul acesta contactul Jor cu albi- nele si in special cu matcile. Instalarea unei plase metalice timp de citeva zile (cit dureazi tratamentul impotriva lui Varroa) nu deranjeazi esential activitatea albinelor. Totusi dac&é este lisaté mai mult timp se constaté urmari negative. Trecind pe plasi unele albine pot pierde ghemotoacele de polen sau’ pot fi ranite. In al doilea rind albinele indeparteazi — mai greu particulele mai mari de gunoi si in sfirsit cind timpul este rece multe albine mor pe aceasta plasi de sirma. Pentru a evita acest neajuns, autorul a con- fectionat plase din fire de capron. In acest scop se foloseste o rama de lemn foarte rezistenta de 450X380 mm; paralel cu laturile mai lungi se intind fire de ca- pron de 0,6—1 mm, la distantade 3—3,2 mm si se fixeazd cu cuie de 20 mm. Aceste cuie se bat in zig-zag pentru a nu se desface sipcile. Dac& nu avem posibi ram& destul de rezistenté, putem evita curbarea ramei cu ajutorul unor distanta- toare confectionate din Iemn sau metal. Pentru respectarea distantei dintre fire se formeazi sub ele 4—5 stinghii de 10X15 mm avind partea superioara acoperiti cu email gras (uleios). Aceste plase, mai precis gratii pot sta in stup in permanenta. Dificultatea confectionarii acestor gratii este din plin compensata de eficienta actiunii si de pasibilitatea de a sti exact eficienta ma- itatea si procuram o surilor Iuate impotriva acarienilor. In felul acesta autorul a reusit sa constate o legitate interesant : orice agitare a familiei de al- bine se transmite acarienilor Varroa, care cad in numér mai mare pe fundul stupului. Cauzele care provoacd agitarea albinelor pot fi diverse dar rezultatul este acelasi, Ast- fel scoaterea mierii, hranirea, un cules in- tens, un miros mai puternic, toate acestea provoaci desprinderea unui numar — sporit, de acarieni. Pin in prezent s-a dovedit practiced intro- ducerea unor plante sau substante cu miros de menta, polen, rasini ete, In acest scop se intoarce fundul stupului cu 180° si se pune pe el o rama in forma de U cu indltimea le 70—80 mm gi grosimea sipcilor egale cu grosimea peretilor stupului. Pe aceasta rama, se fixeazd gratia deasupra cireia se aflé corpul stupului. In partea posterioara, sub gratie se pune 0 cutie cu dimensiuni corespunzatoare spatiului existent, In ea se afl plantele aromate tdiate mai marunt in prealabil, Cutia este acoperité cu tifon. Pentru o ventilare mai buna se fac citeva orificii cu diametrul de 5—6 mm in fundul uti Acarienii cdzuti prin gratie se prind de ti- fon si nu se mai pot elibera, De obicei ci sint indepartati la 3—4 zile cind se rein- noieste si, cantitatea de preparate folosita, Totusi aceasta metodd nu este prea comoda, mai ales in cazul stupinelor mari Cind ‘cad pe o suprafafé neted’ acarienii incep sA se miste in toate directiile ; daca suprafata este inclinata, acarienii ,aluneed* si cind ajung la margine se rastoarnd. Ti- nind cont de aceste lucruri autorul a con- fectionat si verificat alt gen de gratii, fo- losind in Jocul firelor-de capron — sipci de lemn cu sectiune romboidala, acoperite cu lac, Una din muchiile fiecdrei sipci este rotunjitd si orientatd in sus. Distanta dintre ipci este de 3 si 3,2 mm. Grosimea sipcilor pe diagonala este de 20-25 mm. Pe rama cle se fixeazA in Iungul acesteia, Dispozitive analoge au fost confectionate din mase plastice $i chiar sticla (tuburi cu dia- metrul de 9—12 mm), Rezultatele sint bune. Dispozitivele propuse nu garanteazi vindeca- rea albinelor de varroozd dar dac& se folo- sese la inceputul priméverli si in cursul veri impreun& cu alte mésuri de combatere, creste considerabil eficienta acestui proces complex. GuARICEV, ¥. PB, In: Peelovodstvo, nr. 9/977) 31 DE VORBA @ PETRE POPESCU, com, Rifov Goga, jud. Pratova, ne intreab’ de co timpul probabil ‘pu~ pileat de revista noastr& este uneori diferit de cei publicat de alte publicatti. — La aceasti intrebare N, Topor, meteorolo; colaboratorul nos ne riispunde "urmétoarele Intr-adevar se cunoaste c& in ultima ant au aplinut in presi doud prognoze de timp. Nu rareori -aceste prognoze nu concord’, {ar uneori chiar se contrazic, fapt ce pune in deruth pe apicultori, Din investigatille noastre rezulti cA aceste dife- rente provin din faptul ci la Daca scestor prog- noze se folasese dou metode diferite. Unele zolo- esc ,,metoda analogilor“, adici vremea va evolua in lua unmatoare aga cum a evoluat ea in luna cutare din anul cutare, seleciionat dup anumite eriterii, Jar ealaltA metod’ foloseste interdepen- Genta dintre diferitele valuri de oer, cu proprietay! Geosebite care clreul deasupra Buropei, Prima metod& permite elabonarea prognozel pe o singurd lun& si cu cel mult 2 sApttimini mai tnainte de inceperea lunil, in timp ce a doua metoda per- mite elaborarea, de prognoze pe mai multe luni in gir, far uneorl chiar cu un avans de un an. Aceasti din urmi metodi este folositi si de colaboratoral nostru N. Topor. Cind ambele prognoze contin concluzii apropiate, realizarea lor este mult mai mare, In unele state mari sint 3 institute care utilizeaxA 3 metode diferite gi se 4% publlcitajil prevederea care are caracteristici comune sau apropinte, date Ge cel putin doua metode, Dar si alct se intlmpla ca prognoza cea mai bun sé fle dati de a treia metod& s1 care mu a fost dati publics, Rete de rejinut faptul cA o prognozi nu reprezintA © certitudine cl o probabilitate gi aceasta pentru ch matematica, cu toatl aparatura de calcul de care beneficiazA azi, nu poate rezolva inc& ecuatil cu zeci si: sute de necunoscute cum cer unele discipline cat meteorotogia ,biclogia, medicina etc. © prognoz de timp trebule folosita ca o infor- mare orlentativa si nu ca o certitudine, sndiferent acd este vorha de 24 ore sau de o lund de alle. Este de asemenea, logic ca din cele dou prognoze, ce apar 1a nol sd se foloseascA aceea, care urmi- cit mai mult timp, a dat rezultate mai apropiate de reaitate fn regiunea in care locuifi sau in care VA duceti activitatea orl in care aveti vatra stupinel, ® P. SIGHEZAN, comuna Vermes, judeful Caray- Severin, doreste ‘indicatii cu privire la tntocmirea -unel evidente simple a lucririor sl observatiiior in stupind, pe care s-o post tine gi in buzunar, = Notirlle la care va referifi pot fi tnscrise in- troun calefel sau agenda format convenabll (pe »mésura“ buzunarului), fn care flecare famille de ubina va trebul si alb& rezervate 1-3 file, unde je Inscriu caracteristicile avestora, 1ucrarlle execu- late sau eele care unmeazi a s¢ executa in vil- torul apropiat, productivitatea in mione, polen otc. Betallt gasiji in Agenda apicultoruiui", edit, ACA, Bucuresti, 1067, @ G. BRAIC, str, Muretor nr. 108, Toplita, judeput ‘Harghita, intreabs in ce lucriri s@ deserle viata sl obieeluriie albinelor din familia Apidae,