Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1978 05

    Încărcat de

    Apicultorul
    31 vizualizări36 pagini
    Apicultura in Romania 1978

    Drepturi de autor

    © Public Domain

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Apicultura in Romania 1978

    Drepturi de autor:

    Public Domain
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    31 vizualizări36 pagini

    Apicultura 1978 05

    Încărcat de

    Apicultorul
    Apicultura in Romania 1978

    Drepturi de autor:

    Public Domain
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    a Apicultura " in Romania Revleta lunara de stiinfa i practiced apicola editata de Asociatia Creacdtorilor de Albine din Republica Socialistd Romania. Anul Lill x or 5 *& mai 1978 Cuprins an Inalth distinotie acordat de pregediniele Tlie, Elovannt Leone presedintelul APIMONDLA, rot, dr, ing. V. Hara} 1 V, Gh, SAFER Si Gpardn cu intregul simt de rfspundere st con inf celjeneased patrimoniul aplco! naftonal 2 Prognoza infloririt saletmulut 5 ‘A, HARNAT Giilidares “corpurtior de stupl ME ca nuclee pentru cresterea mavcllor ‘ Maria DRAGAN Principalli. factorl determinanti al acceptirit mitcl- tor in famille de albine 8 Cora ROSENTHAL Consideratit privind cresterea matellor u 1, KRAFFT. Gragterea artificall a miitcilor St POPESCU Eargirea cuibulut M, ATANASIU si I. PASCANU ‘Rama claditoare V, BERTEA Magiunul de pere si mere tn hrinirlle de stimutare a familillor de albine D. SOFRONI Stuparitul pastoral pavilionar St. SAVULESCU, Din realiziirile Combinatutul apicot DE PESTE HOTARE ‘Tr. VOLCINSCHT Asi ‘de la Tmuzeul apicol al Institutulut de cer~ cern! aplcoie din Ribnoe—U.R.S.8. DIN ACTIVITATEA FILIALELOR STIRI SI INFORMATIL DOCUMENTAR APICOL RECENZI DE VORBA CU CITITORI 3 TIMPUL PROBABIL cop. Recomandiri in vederea valorificirii culesului a saleim cop. Or a u 18 18 9 4 6 2 29 3 Coperta I: La cules de salcim. (foto: AHL) Coperta rv: 1 al 2.— Aspecte de la muzeul apieol_al Institutulul de cercetirt aplcole din Ribnoe — U.RS.S. : reallzariie apiewiturlt din Romfnia (1) gl 0 parte din coice: fia de stupi primitivi @). 3 — Stupini din judetul Arad deplssati in pastoral 1a padurea de saicim diana — judeyul Meh 2 — Stup multietajat salem. jedintl. Cu famille ajutétoare la culesul de la (oto : Tr. V) COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEL CRESCATORILOR! Prac at emo IL Presedi Prof. dr. ing. V, HARNAJ Vicepregedinys: Dr, ing, STELIAN DINESCU Ing. NICOLAD FOTT Dr. ing. AUBINEL HARNAT Prot, dr. EUGEN MURESAN Prot. COSTACHE PATU Secretac: Ing. BUGEN MARZA Membri: VASILE CANTRA CONSTANTIN FUIOR TON GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU TULIU URDOG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Presedinte Ing. NICOLAE FOrT Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU JOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESTU NICOLA, ing. IONESCU ‘TRAIAN, prof. dr, MURESAN BUGEN, ing. SAVULESCU §TE- FAN, dr, SIRBU VALURTU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV TLIE (red. @ef). * Redactia__gi__administratia : COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA p Str. ulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect, 2 @ Tel. 12.3750 @' Cont vir. 4590014 B.A.LA, filiala judeful Tifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei. Abonamentele se primese prin cercurile $i filialele A.C.A. @ Cititorii din str&indtate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- Port-import presi Bucuresti, str, 13 Decembrie nr, 13, P.O. Box 136—137 telex 11226. INALTA DISTINCTIE ACORDATA DE PRESEDINTELE ITALIEl GIOVANNI LEONE, PRESEDINTELU! APIMONDIEl, prof. dr. ing. V. HARNAJ In cadrul unei ceremonii, care a avut loc la Institutul International de Tehnologie si Economie Apicolé din Bucuresti, ambasadorul Italiei in {ara noastra, Ernesto Mario Bolasco, a inminat presedintelui Apimondiei, prof. dr. ing. V. Harnaj, ,,Or- dinul pentru merit al Republicii Italiene in grad de mare ofi- ter“, conferit de presedintele Italiei, Giovanni Leone, pentru activitatea desfisurati in calitate de presedinte al Federatiei Internationale a Asociatiilor de Apicultura ,,Apimondia“ si aportul séu la dezvoltarea relatiilor de colaborare dintre Italia si Ronidnia in domeniul apiculturii. La ceremonie au participat reprezentan{i ai conducerii Mi- nisterului Agriculturii si Industriei Alimentare, ai Ministerului Afacerilor Externe, precum si reprezentanti ai Centrului de Informare al O.N.U. la Bucuresti ‘si Centrului European al UNESCO pentru Invi{imintul Superior. . (Agenpres) Ambasadorul Italiei la Bucuresti Ernesto Mario Bolasco, ascultind alocutiunea de mulfumire a prof. dr. ing. V. Harnaj pentru inalta distinctie acordaté de presedintele Republicii Italiene, Giovanni Leone. SA APARAM CU INTREGUL SIMT DE RASPUNDERE $I CONSTIINTA CETATENEASCA PATRIMONIUL APICOL NATIONAL q n ultima vreme, asistiim la un proces de profunde $i variate schimbari de ambianja ce se reflectd asupra jamiliilor de albine, a viefuitoarelor in general si desigur si asupra omulul, Relatia dintre albind si mediul in- conjurtitor, ca de altjel si relafia dintre om si mediu in activitatea de productie din agri- cultura si industrie, este legaté de numeroase implicafii ale degradarii continue a mediulut planetar in care s-au dezvoltat speciile care astiizi suferd puternicele presiunt pe care le exercitd proliferarea urbanizirii, rapida si sustinuta industrializare si accentuata inten- sivizare a agriculturli, Problema poludrit mediului ambiant se evi- denpiaztd cu deosediti acuitate si gravitate in farile intens urbanizate s{ indusirializate in care progresul soclett}ii s-a realizat fard 0 estimare prealabilt, si Iuare in consideratie la timpul oportun a mésurilor de prevenire si combatere a urmarilor nocive pe care acest mare progres le genereazd. In fara noastrd, angajaté plenar intr-un in tens si amplu ‘proces de dezvoltare social- economicd, s-a finut seama de necesitatea ludrii unor masuri preventive, motiv pentru care nu asistim la 0 poluare ingrijoriitoare a elementelor mediului tneonjurdtor. ‘Totus, industrializarea gi wrbanizarea in orestere, mcshizatea a ohimnizalca “egriccitarit a“ dervox a ,egansporiurilor, au produs si vor produce moditiedrl continue’ ale. meciulut s\ tneor re fretabile pierderi de ‘albine sau produse aplcole, fat ce ne obligs8 “‘Intervenim pentru a ie prevent, In scopul evitarit unor asemenea.aspecto, & diferendelor dintre apteuitor! gl incusicie,, care fu) fost solufionate uneorl in cadrulinstan{elor Wdecdtoresit sau arbitrajund de. stat, cu. marl cheltutelt Ge timp, ‘bani sienergie, me propunem Gado, goloanele revisiel noaste an/pubicam uncle arte: masurlie de prevenire res Bor in apteuttura. of De la bun inceput trebule si subliniem faptal de_necontestat ct statul. manifesto. deosebita Brisa pentru dezvoltacea sl apirarea_patrimoniial pleol naflonal elborind’ th acest stop legislata corespunzatoaré in cadrul prevederilor cAvela. sint Teglemeniateo serie Imtreaga de aspecte legate de proeesul poludit, Ne vom referi in ‘prima parte a articolulut de faja ‘la poluarea industria, tn care scop amintim pega ‘privind gospodarirea si protectia apelor din’s.Ro din Smt, Legea de Proteotle a me- Giutut“amblant” din ‘isis st ,Normete de calttare @ vaerului* elaborate de MiniSterul Sinatatl. Respectarea strict a acestor reglementarl obliga ia Masur In plus fail de celcialte deja inte prinse pentru ‘realizarea conditiiior de imbuna- Hjre al medhuul ‘nosiru Gev vinia al de Tmunce, masuri este sint in deplina concordanfa cu rea: lizarile obtinute pe plan. soeial, economic, cule tural $1 fehnie tn fara ‘noastra. Desigir ‘ol este ‘de. maxim interes ea nicl un element ai mediulut inconjurdtor sa nu dle alterat Sau poluat ; not ins. ne vom opr asupra a ous "elemente care intereseazk cu prechdere’ pe 2 Ing. V. Gh, SAFER Membru al Comislel centrale dé bazd melifera sf stuparit pastoral a M.ALA, apicultori : vegetatla — in primut rina eea de interes apieol — gt gerul. Do In. tneeput sublle micm fapiul ch majoritatea conducatorlior de fe briel, “uzine si unitati, congtient! de inguentele Rocive ale mediulul inéonjuraior,. privese eu sim} de raspundere mésurile organizatorice cele Jatt pentru a asigura calitatea mediulul din jurul in- treprinderfior, Intocmal ea sl pentru procesul do produeiie pe’ eare-l manutactureaz&, Acesii cone Gueatorl isi asunyé raspunderea pentru protectia mediului ineonjuritor sa resursclor naturale care Sustin nu numal dezvoltarea industriel sau a agriculturit et insist viata noastra. Dac& rolul sanogenetic al unui mediu adecvat este pentru tot! un postulat, efectl patogenetic al poluarii sau mai pine zis’ nocivitatea mediului Polat nu este imediat evidenta. Aceasta pentru €4, pe de 0 parte, viclerea mediulni natural are loc fn chip insiduos, tar pe de alt parte, specia, familla de albine destigoara un efect conuinct de adaptare nu numai la condifitle blologice ct 1 la “necesitafile “mediulul. Th aceastt continga fentativa de echilibrare si efort adaptiv In condi- fille adverse, specia se tncadreaza in anumite limite. Toate’ posibilitafile de regenerare ale me- diulu! ge reduc in mod. treptat, fapt ce antre- nea pe ait plan, iimitarea vietil insasi, Poluarea atmosfetel datorit{ Industriel’ se pro- duee din ‘cauza, mat multor substante poluante cum sint: pulberile ‘produse de. fabrielle de clment, var, ‘materiale ‘de constructii, de prelt rare & metalelor neferoase ; fumul produs de in= teeprindectie ‘siderurgice, — cocseri!, © intreprinderd Glectrometalurgice : mirdsurile nepldcute produse de fabricile de celuloz si nirle si de prelucrare 4 unor produse animaliere ; substanjele ititante 1 toxice produse de fabriclle de produce chimiec, ie cauelc, mase plastice ; substanjele care elimin& polian{! susceptibilt de reactit fotochimice produse ‘de instalajile de preluerare a peirolulul Am amintit unele din aceste surse poluante pen- {tu a atrage atentia apicultorilor, si indeoseb!, Sncepitorilor tn. tainele albindritului, penta ea sa se fereasca dea amplasa — in special vetvele de stupind permanente — in jurul acestor Intreprin- deri sf unitat Avem suticiente excmple din care si tragem tn- Vajamintele cuvenite tn leg&tura cu poluarea in- dustrial, avind datoria si ne mobiiizim gindirea 31 fortele pentru a proteja permanent mediul tn- Gonjurator, £4 conservam nealterata flora spontand folositoare’ si aceea cultivata, fauna siibatiod va loroas&, precum si pe cea domestica. Numat astiel von putea piisfra’ neatinse frumuseiile -patriel, pentru a transmite generatillor viitoare toate da- furlle cu care natura ne-a Investrat, ‘Trebule si cubliniem faptul cf necunoasterea, ne~ atentia, negiljenja si nepasarea se mal fac’ pre- zente in activitaiea unor unititi industriale ‘pri- vind) mAsurile anti-poluante. Acesti responsabili, Ge multe orl nu vad acesie deficiente si con: siderd cA odati cu, indeplinirea gi depisirea obiec— tivelor din plan, misiunea lor s-a incheiat, Aceast& optica profund’ gresitf’ face ca datorita emanatil~ lor Poluante, cel raspunzitori si devina astfel adevarali dugmani ai albinelor si dugmani al na- furit tn general, In inehelerea consideratitior privind poluarea in- dustrial, prezint un singur Gaz, apreclat de nol ca deosebit de gra Din cauza emanatiel de gaze sl a unor substante toxice de la Uzina metalurglea Zlatna, judetul Alba, in doua din. stuplnele Tspectoratulul sitvie Judefean “Aiba, “situate tn zona Metes gi Valea ‘Ampolulus, précum gi in alte clteva siupine ale lunor aplcultori cu gospodirit personale din satele Fenos, "Ampoita, Metes, ‘Taut, "Pregaeay “Ampol si Polana “Ampoluiul, sa’ produs °o depspulare.ma- Siva ia ‘majoritatea femniiiior de alpine. Accste plerder! de albine au avut crept cauica emanatilie Ge gaze gi substanje toxice de ia fabrica eu sec{il Ge Produewe de cupra si acid sufurie din subor donarea ‘Uzinel metalurgice Ziatna, Prin. analizele Gcute de laboratoarele de specialitate gi expertizn fehnlea etectuath sa stabillt im_mod ‘coneret 8 Concentratiile de ,bloxid de suit" ain zon. de- pigeau baremurfie”admise de lemisiatia In vigoare, Ear vegctatia forestiers de interes apical sa" con. Siatat un accentuat proces de devitallzare, ‘ma nigestat prin necroza’ moult! follar’ la foloase A ritingase, Zed presenta ‘unot agentl eriptee Hamel Htopatogen!, Ettiglui dintwe Inspectoratut silvie Judetean Alba HL tain inetanurgien Zine, Heat ‘oblectul vor faminostnut dosar nr, iteq/10v, ‘asuipce caruia “In Anal Arbitreji centéal de stat “a dat Clete. de eauza “prin hotachvea. ne. 1896 din’ § ‘mat 1716 In Spectoratuiut

    S-ar putea să vă placă și