Anastasiu Lucian 21P

We live now in cities of the past, slaves of the machine

and of traditional building. Frank Lloyd Wright
Frank Lloyd Wright
Broadacre City Orasul Ideal
The Living City 1958

Ultimul deceniu a adus o sumedenie de schimbari, de

posibilitati de dezvoltare, precum si tendinta populatiei urbane de a se
preocupa de calitatea cadrului construit , a mediului locuit si a mediului
inconjurator. Pe de alta parte organismele oficiale au ca preocupari :
protectia terenului agricol,controlul urbanizarii, calitatea mediului,
revalorizarea patrimoniului construit. Ideile curentului anti-urban se incheaga
intr-un model de locuire, mult prea radical pentru afi pus in practica, insa
care a marcat gandirea sociologilor si urbanistilor americani. F.L.Wright a
elaborat, in decursula 4 ani, sub o munca asidua, un proiect numit
Broadacre, ce presupunea o locuire ideala. Principiile de la care porneste
Wright, nu sunt decat altele decat cele ale lui Emerson,in contextul in care
marele oras industrial contamineaza spiritul uman si-l reduce la un nivel
artificios. Societatea contemporan este i martora i cauza unui fenomen
extrem de periculos: mediul uman tinde s devin un mediu anti-uman.
Exploatarea intensiv a naturii i extinderea mediului artificial tind s
sufoce mediul natural i s caracterizeze cadrul material al societii. Omul
n msura n care poate fi inventiv i constructiv poate i distruge ceea ce
a creat, din cauza incapacitii sale de a nelege fenomenele n
complexitatea i globalitatealor. Contactul omului cu natura, il poate reda pe
acesta siesi, si permite o dezvoltare armonioasa a individului, din toate
punctele de vedere.Dar ca si pentru Emerson si jefferson, Wright considera
ca nu te poti sustrage avantajelor unui megalopolis, pastrandu-ti insa
legatura cu natura prin democratie. Extinderea artificializrii accentuate i
haotice a mediului are ca i cauze: aglomerarea excesiv a industriilor
perturbatoare ale mediului ambiant; concentrri uriae ca numr i
densitate ale populaiei n formaiuni urbane care depesc scara uman;

Orasul ideal ramane inca de imaginat. coerente. fiecare avand nevoia de a se

individualiza prin spatiul in care locuieste. el difera in functie de spatiu.

Anastasiu Lucian 21P

Necesitatile umane sunt atat de variate (sociologice. limitate spaial. [F.

degradarea masivelor forestiere.omul este liber sa actioneze dupa
voie.dezvoltarea haotic a reelelor de comunicaii i de transport care
utilizeaz o suprafa excesiv de teren . Fiecare om este unic la fel cum
fiecare casa si oras trebuie sa se individualizeze prin anumite trasaturi
caracteristice spatiului in care este amplasata. Credeau in ideea ca
industrializarea este cea care va permite eliminarea tarelor consecutive
industrializarii. individul din mediul urban se descria ca unul intransigent.
geografie si topografie. spirituale ) incat ideea de creerea a ului oras ideal
este utopica. lipsa de control a unui trafic excesiv de intensificat. Atributul
durabil cat si dezvoltare durabil reprezinta o dezvoltare menit s
creeze structuri stabile. ci dimpotriva. distrugerea terenurilor agricole fertile.
democratia. monotonie . Creerea unui oras ideal ca un model precis de sine
statator care sa se repete ar duce la disconfort. estetice.in mod necesar
reintreoducerea politicii in urbanism. functionale. Reinventarea unui mediu
locuit nu implica. ocuparea dezordonat i extensiv a zonelor periurbane i
rurale. traieste si isi petrece majoritatea timpului. imposibilitatea rezolvrii
corespunztoare a evacurii. de stress. societate. locuibile i eliberate.L.
poluarea atmosferei i a apelor. depozitrii i distrugerii deeurilor.Wright]
Asumandu-si aceasta premisa. Revoluia industrial a determinat schimbri
fundamentale n dezvoltarea centrelor urbane i a declanat criza pe care
oraul contemporan nu a reuit s o depeasc. refolosirii. . nici o norma
sau concept nu este certa. cultura. Acest concept readuce n atenie
caracteristici care pot transforma aglomeraia ntr-un complex de aezari
distincte. legat de o depolitizare a societatii in folosul tehnicii. a fost initial
conceputaca libera crestere a numerosi indivizi. Idealul de stare sociala. ca
indivizi. parial. stres si la dezintegrarea individualitatii umane. Repetarea
aceluiasi tip de oras ar avea repercursiuni sociologice distructive asupra
omului a locuitorului. individ. culturale.

el folosete sistematic i tiinific toate mrturiile disponibile. poate fi

considerat ca unul dintre fondatorii sociologiei urbane. Cea de-a doua
grupare este constituit din gnditori politici care furnizeaz adesea
informaii de o remarcabil amploare i precizie. Secolul XIX poate fi numit
secolul crizei oraelor.Din punct de vedrere cantitativ. la toate acestea
adugndu-se igiena moral precara. Curentul naturalist propune. unde
toate functiunile urbane sunt dispersate si izolate. mai ales. habitatul
muncitoresc insalubru comparat adeseori cu o vizuin. natura redevine un
mediu continuu. menita sa elimine ideea de oras. cu un singur proprietar
(deci nu ocuinte colective. n lucrarea sa Situaia clasei muncitoare din
Anglia n cadrul anchetelor prezentate. el este descriptiv. iar studiul acestora

Anastasiu Lucian 21P

mbrac n aceast perioad dou aspecte foarte diferite. pe aceasta

linie. drumurile fetide i lipsa grdinilor publice din cartierele populare. mai
ales n Anglia unde situaia era acut. fiind format din funcionari
municipali. distanele epuizante care despart locuina de locul de munc.
caracterizate ca fiind unitati reduse. ntr-unul din cazuri. Locuinta era
individuala. ale cror lucrri. Privilegiul de a iesi in natura si a dezvolta
diferite activitati agricole sau de relaxare. Exista cu o polemic care la
rndul ei este purtat de dou grupri cu orientri diferite. o solutie
denumita City . Fr. de o drenare a populaiei satelor n folosul unei dezvoltri
urbane fr precedent. care denun bazndu-se pe fapte i cifre starea
de decdere fizic i moral n care triete proletariatul urban. are ca efect
mplinirea spirituala si de ce nu o dezvoltare armonioasa fizica a
individului. In ea. Seriile de articole publicate n ziare i reviste. au stat la
baza numirii celebrelor Comisii regale de anchet asupra igienei. ce detine
de asemenea 4 acri de teren. au furnizat o seam de informaii extrem de
utile despre marile orae. O grupare este animat de sentimente umanitare.
mai ales medici i igieniti. Sunt fcute publice astfel igiena fizic deplorabil
ntlnit n marile orae industriale. faptele sunt observate cu dataare i se
ncearc ordonarea lor ntr-un mod cantitativ.Locul de munca al acestuia ar
putea fi in imediata apropiere a locuintei (ateliere. in case pe
pamant.apartamente). Engels. revoluia industrial este urmat de o cretere
a presiunii demografice n orae. laboratoare. birouri individuale) sau in
centre .

Se evita amplasarea unei cladiri intr-u spatiu abstract. Broadacre este

modelul naturalist al unei portiuni din orice tesut urban uniform. Astfel
obiectul arhitectural devine parte integranta a naturii si ii confera individului
sa se desfasoare intrun cadru mult mai favorabil. reduse ca volum. In pofida
a tututor acestor aspecte. automobilul personal. In ce priveste unitatea
spitaliceasca sau culturala. Izolarea se face prin ample spatii verzi. legate si
intretesue prntr-o abundenta retea de drumuri terestre si aeriene . Spatiul
acestui model este complex. televiziunea. aplicabil la nivel mondial. Apar
rezultatele tehnicii moderne: avionul. . Se descrie. Spatiul spart. unei
puternice structurari a orasului ii corespunde o puternica structurare psihica
a locuitorillor. cel putin in conceptia lui Wright. tehnici de comunicatie
avansate ce dau sens moduli dispersat de locuire. izolarea totala neavand
sens. iar accentul cade pe organicitate. Broadacre prezinta un spatiu nu mai
putin particularizant.specializate : unitati industriale sau comerciale. al caror
numar compenseaza dispersarea si scara lor in general redusa. universal si
particular. Diversificarea topografica nu e negata. iar arhitectura inceteaza a
mai fi. decat cel oferit prin modelele culturalist si progresist. autostrazilor. in

Anastasiu Lucian 21P

acelasi timp. elemente ce ofera lui Broadacre o dimensiune cosmica.

podurilor si pistelor de aterizare. un sistem de forme independente de
conturul natural. relatia de proximitate continua sa joca un rol important in
dezvoltarea valorilor. ce se adresau unui nr restrans de populatie. ci din
contra.Orice individ al societatii naturaliste este legat dde totalitatea
spatiului. care se ofera in mod generos activitatii umane. a carierelor si a
modurilor de comportament.natura trebuie conservata. altele cu cel
culturalist. intrucat unele din caracterele sale se inrudesc cu modelul
progresist. pe specifitatea caracterelor solului pe care se ridica edificiul. O
mare lucrare de geniu civilo constituie infaptuirea strazilor. parkway.
Principiul dedensificarii demografice i-a fost opus cel de invecinarea
persoanelor: Oricat ar fi de complexa si de avansata lumea noastra.
modern. Proiectul lui Wright presupune realizarea unor celule individuale si
sociale. ca fiind unul inflexibil. ce aboleste strada s-a dovedit a fi sursa de
disociere si de dezintegrare mentala.