Patologia infectioasa tropicala si riscul pentru restul lumii.

Dupa cum se aprecia

recent intr-un document O.M.S. , ,,in ciuda progreselor remarcabile, in cursul ultimelor decenii,
bolile parazitare continua se afecteze sau sa ameninte un miliard de locuitori ai tarilor tropicale,
luand un greu tribut de vieti umane si interferand grav dezvoltarea economica. Patologia
infectioasa se numara , dupa cum remarca presedintele unei tari africane , printre cele ,,trei rele
din Africa: saracia , ignoranta si boala- intr-un cerc vicios de influentare reciproca. Se apreciaza
ca amidiaza afecteaza 10% din populatia globului. Dupa cum s-a amintit mai inainte, palodismul,
schistosomiaza si filarioza determina fiecare cate 200 000 000 de cazuri, iar triponosomiaza ,
lepra si leishmanioza determina fiecare cate 10 000 000 de cazuri de boala. Helmintiazele , care
afecteaza o mare parte a populatiei din tarile tropicale , precum si din zonele temperate constituie
o alta mare problema.
Toate aceste boli infectioase si parazitare pot fi transportate cu usurinta, prin sutele de
milioane de turisti si calatori, care circula, cu viteza mijloacelor actuale de circulatie, in orice tara
de pe glob. Bolile infectioase ,,de importreprezinta astazi unul din pericolele mari pentru
sanatatea lumii.
1.1.
Aspecte noi si perspective in bolile infectioase
Se obisnuieste sa se spuna ca scaderea si controlul bolilor infectioase transmisibile
reprezinta domeniul in care sanatatea publica si-a facut cea mai mare reputatie. Aceasta
constatare este reala si perspectivele sunt favorabile. Dar cu toate succesele profilactice si
terapeutice inregistrate, rezulta- din cele enumerate mai sus ca multe probleme de patologie
infectioasa au ramas inca nerezolvate, iar unele succese de ieri redevin probleme de astazi, la
care se mai adauga noi aspecte si probleme.
Aspecte noi ale patologiei infectioase. Patologia infectioasa, ca si alte manifestari ale
substantei vii , nu poate sa ramana neschimbata, fiind supusa variatelor interactiuni, cu numerosi
factori din natura. Asistand la o patologie infectioasa, mereu schimbata si actuala, care trebuie
cunoscuta de fiecare, asa cum se prezinta in teren si care dealtfel trebuie sa se oglindeasca si
in cartile de specialitate. Se realizeaza, astfel. In fata noastra acea ,,patomorfoza a bolilor
infectioase, care trebuie urmarita cu atentie.
Dintre factorii, care au influentat in mod notabil ultimele decenii, evolutia bolilor
infectioase, se inscriu in primul rand conditiile social- economice, de igiena si de nutritie mult
schimbate, in sensul ameliorarii, dar atat de variate, in functie de sistemul social economic al
fiecarei tari. Se poate afirma ca aceste conditii sunt decisive pentru orice progres sanitar,
aplicarea numai a masurilor pur medicale avand un efect numai partial.
Se adauga apoi alti factori, ca:
- actiunile largi de imunizare specifica (vaccinuri, anatoxine)
- chimioprofilaxia de masa (in tuberculoza, in malarie).
- Utilizarea considerabila a unui mare nr de antibiotice, in scop terapeutic sau
profilactic.
Factori de efect ,, proinfectios. Utilizarea larga a corticoizilor, precum si a altor
medicatii imunosupresive, in mod cronic, atat in terapia bolilor autoimune, cat si in chirurgia

transplantelor ( pentru inpedicarea efectului de respingere a grefelor ), a creat un nou aspect:

infectiile de organisme cu rezistenta compromisa. Deosebit de sensibile sunt persoanele cu
hemopatii malicne, tratate cu imunosupresive, si care fac infectii grave, sistemice sau
generalizari ale unor boli eruptive ( varicela, herpes zoster). In acelasi sens actioneaza la
cancerosi si iradierile cu rol terapeutic. Frecventa infectiilor la cancerosi variaza intre 20 si 40 %.
Pe langa microorganismele patogene curente, la ceste persoane intervin infectii cu germeni ,,
oportunisti (cu patogenitate conditionata ), ca : Pneumocystis carinii, virusuri din grupul herpes
(herpes virus, virusul varicelozosterian, virusul citomegalic ), bacterii ca Serratia marcescens,
Ps.aeruginosa, Proteus sp. Etc, precum si variati fungi (Aspergillus, Candida), care determina
infectii sistemice. Fata de frecventa si gravitatea infectiilor la persoanele cu imunodepresie, se
recomanda spitalizarea lor in camere sterile, in conditii de stricta izolare.
Cresterea duratei medii a vietii a avut drept consecinta cresterea segmentului varstnic al
populatiei si prelungirea vietii celor debili si receptivi, ceea ce a pus probleme noi si dificile de
patologie infectioasa: infectiile la batrani.