ZU 628.245.04 STANDARD DE STAg | STAS 3051-91 EDITIE OFIGIALA WOMANIA INSTITUTUL ROMAN | Inioenione SISTEM DE CANALIZAT | CANALE ALE RETELELOR DE CANALIZARE fundamentale de peat Stas sesren TERIOARE Clasticore® attanumeried ) STANDARDIZ.AIU aos Systemes dee | GUANNES OF ERTEARNAL bana Deen NELWORKS datoa tate: oi eta res Thissement doe prelele | Lis BL RII SATOMI € ‘Ooioanie peru thn. poe Tape KML Defi Heteaua extevioaa de eanalizare este partea din sintemul de canalizare, ale’ canale coleetoare si constuctii aeoesarif, cu ajator! eizeia sipele de canalizare sint col rausportate in afara suprafetel nei folosinte Do rit din ciate u de aplieare reilevile prezentului standavd s¢ aplick caualelor refelelor exterioare de canalizare | ealiti(itor, intre eXiminele de raeord ale abonafilor deservifi care ale refelolor de canalizare in instalatiile de eparare sau = domeniulit publ ai punctele de desei inal reeeptor intelor abiectivelor social-culturale si economice de orice fel, de la locul de iesire rojelei interioare de eaualizare pind li desedirearea in alti rejea de camalizare sau iu reeeptor 14 Provederi generale 14.1 Byacuarea apelor de supm trait cxnstee itatilor 5 turale se face, i, prin sol & si metearion de pe terenurtle sitnate in afara perime- incintelor izolate ale abiectivelor economice 3 xovial-eul- independiente de rejenia esteriours de earmlizan In sitnatii speciale, justifieate di witaren acestor ape prin refeauin ext nico-eeonomic, se poate admite & Pentru. dimensionarea hidreulied a neestor Inert 1810-99, STAS 4088/1-82, STAS 4098/2-87 si STAS 4271 1.4.2 Odabii cu proiectarea refelelor exterinare ile canalizare, se anal vinle, provenite din plot exceptionale, in petimetrud construtbil al lncelitattior sau obfectiveler social-economic rare mu se preiau elele de canalizare, precum $i posibilitiitile de seurger superticiala « acestor debite (pe strizi, alei, terenuri) artfel iucit si au se produc inundat §, finindu-ve seltina de prevederile SPAS 4OG8/1-81, STAS 4008/2-87 gi STAS 4275-88. Debitele excedentare astfel determinate se folosese la elaborates studiilor si proiectelor de sistematizare ale perimetrelor aiectate. au in vedere si prevederile STAS . debitele de ape phi- pilirea procedentut de canalizare (separatiy, unitay analie comparative a mai multor variante, Inindu-se in conside evacueazi, posihilitatile de epurare, influenta apelor epi cxalonati A investitiilor, efieienga ect sete, fini st Au mist) se face pe ara vn re caraateristicile apelor co ie te neupra receptorului, realizaren ma si de prevederile BTAS 1481-86. ES "Yad Havin aS well RA es past INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE| ata Intrdell mig Str. Jean Louis Calderon nr. 13 ” BUCURESTI 1991-09-01 ‘Telex 11912 TRS RSTAS 3051-91 2- 1.5 Standarde conexe STAS 10893-85 Alimentixi eu api si canaliziri, Terminologic SPAS 8591/1-91 Amplasarea in Iocalitati retelelor edilitare subterane executate in sipituri, 2 PRESORIPTIE FUNDAMENTALE 2.1 Forma gi dimensiunife canalelor 2.14 Forma gi principalele caracteristici geometrice gi hidrwuliee ale eanalelor inchise Sint” prezentate in anexele A, B si C la prezentul standard. 4 Secjiunile uzuale ale canglelor deschise sint triunghiulare, dreptunghiulare gi trapezol- dale, - Jn eazuri justificate din punct de vedere tehniea-cconomie, se pot adepta si alte forme de canale. 5 EN 21.2 Forma tecfiunii transversale a canalelor se stabileste Inindu-se in considerare : — conditiile hidraulice de curgere, pentrn asigurarea vitezei de autocurtfine 5 — condipiile de fandare ; — gabaritele de oxecutie disponibile ; — durata de executie ; — existenta altor construetii subterane sau supraterane din zonii (fundatii, reqele ete) ; = aspectele economige. 24.3 Pentru a se asigura funetionares corespunzitoare a re(elei de canalizare, im special in zonelewi incipiente, se recomandi ca dimensiunile minime ale sectianti transversale a eanalelor si fie: — pentru canalele eirculare : — in sistem de eanalizare unitary, 300 mm 5 = — sn sistem de eanalizare separativ — 300 mm pentru ape meteorice ; = 250 mm pentru ape nzate; — pentrm canale ovoide : — 300 x 450 mm. 22 Materiale 2.2.1 Alegeroa-materialelor eanalelor se face pe baza unei analize tebnico-economice si durse seama de,caracteristicile apei transportate, ale solulul sl apei subterane, de solic ‘mecanice maxiige Ia eare pot fi supuse e@ si de gradul de etamseitate necesar, 2.2.2 Canalele desehise pot fiz — ew taluzuri inierbate sau brizduite (mumai in afata localitiitilor) ; en peren useat din piatra — en peren Zidit din piatri = cu peren zidit din dale de beton Gin beton simplu cate din beton armat. — din prefat 2.2.3 De reguli, canalele inchise se realizeani din beton simplu sau armat, monolit sau din elemente prefabricate., - =-s— STAS 3031-91 2.3 Amplasarea canalelor si eonstruejiilor accesorii 2.3.1 Amplasarea canalelor in plan orizontal si vertical, in localititi, se face coordonatew. celelalte rejele existente sau proiectate. : Tn cazul amplasirii canalelor in piminturi sensibile la umezire se au in vedere masurile previzute de reglementirile specifice in vigoare. 2.3.2 La proiectarea canalelon se iau anixnri pentrit protejarea caiulelor fafa de agresivitates, ‘apelor subterane (in eazal canalelor de heton, agresivitatea apelor se determing conform STAS 3349-79) cib i pentru protejarea straturilor de api subterani xi a surselor de apd, ca si a soln- Adincimea de fundere a canalelor se stabileste pe considerente tehnico-economice, tehnologice (preiuarea racordurilor si canalelor laterale), asigurarea pantel longitudinale, avin- du-se in vedere proteotia lor contra inghetulul_(atineimea de inghet, Inati in considerate este conform STAS 605 si impotriva degradirilor datorate solicittrilor mecanice 2.34 La proiectarea canalelor din tuburi prefabrieate, x asigur’ realizarea unui contact intre baza tubului si patul de fundare, pe o suprafat’ eorespunaitoare unui unghi Ja centra de minimum 90°, > Modul de realizate a patului de fundare se stabileste prin proieet, In funeyle de nabura terenulul gi de solieitarile exterioare. nt conform STAS 2448-82. r Ciminele de vizitare *2.3.6 Se previd climine de vizitare in urmitoarele situatii : 2) la canale nevizitabile (ou inalyimea interiogr’ sub $00 mm): — in aliniamente, la digtanye de maximum 60m; punetele de schimbare a dimensinnilor ; punetele de schimbare a pantelor; — in punetele de schimbare a directiei ; — tn punetele de deseareare in alte canale coleetoare ; — in punctele de intersectie cn canale avind Iitimea interioard de maximum 500 mm; h) la canalele semivizitabite (en inaltimea interioar’ intre $00 si 1500 mm) : — in aliniamente, la disianje de maximum 75 m; — in punctele de intersecjie cu canale avind litimea interioari de maximum 500 mm; c) Ia canale vizitabile (en inail{imen interioari peste 1500 mm] : — in aliniamente, la distanje de maximom 150 m. . La toate canalele de mai sus, se previid cimine de vizitare gi in urmitoarele locuri : — in punetele unde apele de canalizare jecesitit un control ealitativ 5 ee ee — in punetele de racord, pentru eanale de racord cu aria seefiunii mai mare de 0,12 ny; — In punetele de racord, pentru canale care evacueazt debite mai mari de 100 1/s. 7 La intersectiile canalelor en ijimt interioare peste 500 mm, se previid camere de inter- seotie vizitabile, 8 La canalele cu litimi interioare mai mari de 1000 mm, schimbarea direetiei _refelei se poate realiza prin curbaren traseulul eu o raz egulii cu 3.10 ori Kifimea canalulwi, in funeti> de amplasament. 9 Pe canalele semivizitabile si vizitabile in sistem unitar, in functie de importanja zone canalizate, se pot prevedea guri de zipada, inst la min. 500 m ‘in amonte de statii de pompare, deversonre sau sifoane. . 2.3.10 fn punctele incipiente ale refelei de canaliaare cit si pe traseu, oriunde nu se poate realiza viteza de autocurijire, se amplaseazi cimine de spilare la extremitates smonte a porpiunii respective, Tipul, volumele utile si distantele de amplasare a ciminelor de spilare se stubilese, de Ja caw Ia car in raport cu lungimes, panta efectiv’, formele gi arifle seetiunilor colectoareler, precum gi de yariatin debitelor aferente acestora.STAS 3051-91 Ss + Sminclor de spalare in piiminturi sensi Tespectindu-se reglementirile spec Amplasarea " io Ia umezire sam eu umntlird gl contiactii mari se fa ice in vigoure. Distan{a intre eiaminele de spalare pentru canale ew diametrul interior de pind la 400 mm inclusiv, trebule si nu depageases 60 m, iar pentru canalele mai mari trebuie sina deprigensed 120 m. 2.3.11 Pentra colectarea apolor meteorice de pe drumuri, piete, platforme, se’previid guri de seurgere, conform STAB 6701-82. 24 — Caleulul hidraulie 241 Debitele de caleul se determin’ conform SPAS 1346-90, SPAS 1795-87 san STAS 9470-73 pentra fiecare porfiune de canal. 24.2 Canalele inchise sau deschise eare funeti seamra de rugozitatea materialulu: peretilor uday necesar cungerii in bune candi eant cu nivel liber se dimensioneazt tinind de pants terenului si de gradul de umplere La caleulul hidraulic al rejelelor de canalizare inchise gi al canelelor desehixe, se re00- manda folosirea urmitoarel relagil : Q=4.b. RP DP a in care @ debitul de calenl, in metri eubi pe secund’ ; A aria sectiunti de cungers, in metri pitra(i; 1h coeficient adimensional depinzind de materialul folosit, avind valarile : $8 pentra tuburi metalice, de bazalt san de gresie ceramick s I = 74 pentru canalele din tuburi deton sidin xidiitie de pint en fata etoplitt ; = 90 pontra eanale din tuburd de azboeiment, din policlorumt de vinil sau din poliesieri armati cu fibre de sticli ; 1 = 50 pentrn canale deschise, ciptasite cn dale de beton be k 10 pentru cauale deschise, pereate ew pint 0 pentru canale desehise, brizduite saw ink R vara hidraulie’ a sectiunii de curgere, in metyi : 1 panta radierulai canalului. Pentru inlesnirea operatillor de calcul s of folos! nomograme san ~ sint prezentate diagramele pentru formele w iagrame. Inanexa B, ale canalelor Inchise, , 24.3 Vitezele maxime adiisibile sint -a) in canale inchise ce tnansportti.mmai ape uzate menajere = bm/s pentru tuburi metalice sau din beton armats — 3 m/s penton tuburi din beton simplu, gresie, policlormd de vinil, azbociment: . gi pollestert armayi cu fibre de sticli; . \b) in eanale jnchise ce transport numai (san gi) ape meteoric — $m/s pentru tuburi metalice gi din beton armat s _« 5 m/s penten tuburi din beton simplu, gresie, policloruri de vinil, azbocimnent si poliesteri armafi cu fibre de stilt 5 ©) in eanale daschise, conform tabelnlut L Tabet a Indekiminten canstal a on foiexbare 4,00 . Brdadalre Pere seat din platra | 0 Perea din dale ve beton 20 | Perea in plain oa mortar de eiment a Zire Ge pinird eu mortar de client, Tolon sim Beton armat 5.00 nr== BIAS a0ol-ok 244 Pantele trebui 244-1 La debit Si se depityeaxed alese axtfel inctt . orar maxim si se realizeze viteza de autocuritire de cal putin 07 m/s, fri viteza admisibild, eonform pet. 20 In cazul In care, pe anumite portinni ale refelei de canalizare, nu se poate aslgura viteza de autocuritire recomandata se aplick prevederile pet. 2.3.10. Peutru canalele eare transportit alte eategorii de ape uzate decit cele origenesti, viteza, do autoctinitire se stabilegte prin studit gt corcetiini de specielitate. Pentru toate tipurile de canale se-reeomanda ca panti minima din punct de vedere constrnctir #4 fie 0.5% 244.2 Pe trascele ru pante mari, undese depiyexe vitezele niaxime admisibile, ee previd cAmine de rapere de pant «an dispozitive corespunzitoare : 24-03 In cavul unor variatii mari de debite pentru asigurarea vitezelor de antoe put folosi forme speciale ale sectiunilor. canalelor (cu cunel wiire se 24.9 Pentru sistemul separativ, gradele de umplere (4/1) maxime admise pentra ape uzate imenajere sint indicate in tabelul 2 abet 2 ie [ om pi i 160 ; peste £00) 0,80 ObSERYATIB, fel ial mare, Ln proicctore, ae aleg profil pi dimensivmon eolectoralul care conde ta gradul ce umplere ied a depisi valorte din tabelal 2. ‘ Pentra canalele in sistem unitar, ca si pentru vele destinate apelor meteorice in sister separativ, dimensionarea se face La sectiune pling. In anoxa C xint date curbele de umplere partial pentru profilele cizeular, ovoid, elopot circular si elopot semieliptie. 3 DATE CONSTRUCTIVE 3A Pentru asigurarea unei calitii{i corespunzitoare a ueritilor, in profeet ve previd gt: a) repere de planimetrie pentru : = virfurile de unghi-ale aliniamentelor 5 : — pnctele de racordare a diferitelor portiun! (sectoare) de canale 5 — positia tatillor de pompare ; — pozitia dim! de instalatil olor, a gurilor de xtpada gi a altor construetil gl neeesont, traversiivilor subjerme ete b) repere de nivelment pentru : (ele radierelor ediminelor de orice fel ; cotele radierelor In intersectitle unde nu sin! amenajate ein ue; — cotele radierului fn punctele obligate ale canalului (traverstiri de instalfii sub- terane) 5 ©) repere de planimetrie si de uivelment definitive care se monteazd pentru urmirinen in timp a comportiirii construeyiilor sf instalagiilor conform STAB 7383-90. 3 manual. Sapaturile se previld in urmttoares, ordine de preferini: mecaizal, vemimecanizat, in cagul exeeutiel mecanizate, siparea pe ultimii 250 mm deasupra cote’ de fundare se je nanval 4i numai inainte de execu{ia eanalului prev Patul de pozare a tubutilor se niveleaz’ obligato Aeniveliti se completeant prin Sipare iar wunpluturile se reali utilizes Lubunilor din azhociment saw PL la panta din proiect ; eventualele wai en habct sau nip. EMO, posaren ve face obligatorit. pe nm strat de nisip, conform regulamentelor tehnice de utilizare a avestor materiale, MnSILAS J0d1-vL = es 3 3.3 Forma gi dinfonsiunile trangeelor pentru executia eanalelor inchise se stabilese pe baz de ealeule tebnieo-eeonomica, In funefie de: — caracteristicile traseului : Iuerri subleraue si supraterane existente, caracteristici geotelinice alo terenului, necesitaten si modul de coborire a nivelulat apel subterane ete. ; — caracteristicile construgtive ale colectorului, adincimea de ingropare gi tehnologia de punere in oper; — tehnologia de realizare a sfipaturile — alji factori de influent’ specific’ zonei, _ Ea nivelul de fundare a eanalului inchis (bua trangeef), Hitimea transect (B,) ve sta- Pilegte cu relafia : sprijinitilyr gi epuismentelor 5 B, +e +b in care B, litimea exterioar’ a eanahului, in metrij @ grosimen sprijinirii, in metri 5 ogie necexar pentinexccujia Iuerdrilor, in metri- b- spajiul tehno Pentru canale uzuale (din tuburi prefabrieate), valoaren b ve eonsidert b 0,5 m, pentru B, < 0,5 m b= 0,7 m, pentra By > 05 m. $4 LAtimeapéearexe prevede destacerea pavajulu! este egalt cu litimea sApiturii +1,2m, in afar de caznrile cind prescriptiile de protectie a muneii in vigoare previ litim{ mai mari 3.6 tn cazul piminturilor sensibile In umezire sau cu umfkixi gi contractii mari se respect’ Teglementirile specific in vigoare 3.6 Se prevede, prin project, ca umplerea. 200 mm grosime, compactate cu maiul. njurilor si se faek eu straturi de pimint de De la 500 mm peste creasta canalulni, lucriile de umpluturi x compactare se prevad, po cit posibil, mecanizat, verificindn.se in preslzbil rezistenja structusii canalulut la sobeitazile respective, 3.7 Prinproiect se prevede ca executia rejelelor sk inceapii, de reguki, din aval spre monte, po cit poribil, de la punetul de deseireare in receptor, astiel incit si, se asigure scurgerea apelor din sipiturs si darea in folosinta a portiunilor executate, in cazuti speciale patindu-se stabili + alt& ordine de atacare a Ineririlor. 4 VERIFICART 41 Verificarea lucrarilor 44.1 La canalele nevizitabile trebuie verifieate cotele, aliniamentele, pantele si dimensiunile eanalului: Se admit urmitoarele abateri limit fat de proieet : — la pante: + 20% a se depasi abaterile admise pentru pante, 41.2 La canalele vizitabile si la cele deschise se verifica aliniamentele, pantele, cotele 35 cali- fatea toncuielii. Abaterile limita la dimensinnile interioare, in cazul in care acestea ma sint regle~ mentate prin alte prescrip, sint de + 2%, restul abaterilot limit’ fiind aceloagt ea pentru canalele nevizitalale. 4.2 — Incercarea de etangeitate 4.24 Dups terminarea lueriirilor de montaj, dupi ce betomul, chitul si mortarul utilizate au nuns Ia rexistenta provectald, inainte de executin umplaturilor, se exeents| Ineercarea de etan- seitate a canalelor inchi-e, pe portiunt = la cote: + 50anm, fit aaa4.2.2 In vederea incercirii care xe face cu api, se previtd prin proiect urmitoarele lucr&xi pregititoare: — umplutori de pimint partiale, Lisind imbindrile lbere ; whiderea etansi a tuturor orifictilor ; — blocarea extremititilor canalelor si a tuturor punetelor suseeptibile de deplasare in timpul probei. < 42.3 In camil canalelor inchise din beton sau Azbociment, acestea se mentin in prealabil pline cu apa miniioum 24h. 424 ‘Troncoanele de canalizare ce pot functiona cu nivel liber se probeazii la etangeitate pe tronsoane de cel nuit 500 m, lao presiune de incereare misurata la capitul aval al trousonului de 5.10! Njimmn®. Tronsoanele de colector ce pot functiona in exploatare si cu seetiune plim’s, se probeazi conform reglementirilor tehnice pentm conductele sub presiune, 4.2.5 Pierderile de apa admise in canale inchise sint conform tabelului 3. aberat 3 de supratuta dat rerderite de apa adie tn I army cman} Prmmggte | pein ene wom | ee | ce] eee mins | Ss | fe Ovoid ifig, 2) 800; 450 0,80 0,16 — i} ae ne es | te | ot : ie | ge | ee | 2 |e Tie fre : ta.) om |. oasenvatih 1 Yalorile din tabel corespund presiunit de tneereare de 9.40" N/mm? i duratei de tneerca Is. ia 2 Ganalele cin grese stazboctn incor de mnlatmum {rebuke mentinute oor la pisunea de Incercare, tnalnte de efectuarea 42.6 Yalorile din tabelul 3 nn se aplict canalelor care transport ape toxice sau infectate (provenind de la spitale, sanatorii, fabrici de medicamente ete.) sau ape uzate industnale chimie impure si canalelor care transportii ape uzate de orice naturd, situate in p&mtnturi sensibile Ja umezire, in straturi aevifere sau in yeeindtaten unor surse de apd. Pentru acente situatii, pierderile se stabilese pentrw fiecare caz in parte. 4.2.7 Tn cazul canalelor vizitabile sau deschise care transporta ape netoxiee cu acordul bene- ficarulnt de dotare, se admite ca incercarea la etangeitate 94 se faci prin umplerea partial a tuburilor, pind Ia nivelul maxim al apelor. 4.2.8 Condifiile de incercare la ctangeitate a canalelor deschixe se stabilese prin project, de la ca la az, in functie de carseteristicile apei transportate, de implicatiile pe care le pot avea eventualelapierderi de api asupra terenurilor, obiectivelor din zon, ptnzelor de apa subterane, de natura terenului gi a imbrieiminjii eamalului. 4.2.9 In camul cind rezultatele incercirii de etanseitate nn sint corespunsditoare, se ian miisari de remediere, stabilite ea consultarea proiectantului.8 | ANEXA A PROFILE UZUALE ALE CANALELOR INCHISE A—aria sectiunii transversale, P—perimetrul seotiunii transversale, 2 — mae bidraulies. i Profil civeular Profil ovoid normal R= 018 B Hig. Fig 4ee eee ANEXA B CIRCULARE NALELOR BNSIONAREA CA) DIAGRAMA PENTRU DIME cU FORMULA Qa Ack we De Lanta eno ts or ot er on mene 8 ico sits om eb Fig. 5DIAGRAMA PENTRU DIMENSI( CANALELOR CIRCULARE CU FORMULA QaA-k nos sory cone 2 000% 108 808 005 coy ont oo soe me e9 | xgrete ANEXA B (continuare) DIAGRAMA PENTRU DIMENSIONAREA CANALELOR OVOIDE CU FORMULA ea. pt 2001 561/09 poo mewraDy sywez =1 siaby =D amd man + ee “4 vy vee ve w a 10 ow sevste m3 oth stom Fig. 7ANENA B (eontinuare) NTRU DIMENSIONAREA CANAL DIAGRAMA L) PORMULA cu S000 ‘1c00 1 on = Eig.I / Sy P F Pw 4 Z Le g | "gs = / ie 4 I o 7 ; nS H lA Be > ¢: B H los -H ? t 2 Sts -p a } \7 oe | > ee ; > ‘ia SI 5 57) J | 3 2 | ON | é ? ~s eh Pi NS = % 081/081 redex: ayourzaes | ——— 4 7 17” ' sigw272z-0 200 [| 4 7 + mgnaxa ONS vies! (4 yt ane i lo a ’ | be f ft ATT oct s , € z $ 0000 e000 7000°0 s0000 9000°0 z000'0 8000 0 000° o100°0 z00'0 £00'0 00 00’ 9000 1000 8000 800° toroPes ee ANEXA 0 CURBE DE UMPLERE PARTIALA Qa1Qit= py ONSERVATIE: Oy i mp reprezitsdebial yl stternasetiine pin Profit cireular Peuwousee sw wu v tc | T i op Lo a a ry PT el LE Towoewuwyueu wnt ® Fi 10 EXEMPLE DE CALCUL: 1 Q> og, 0 @ 1,9 mis; Q, = 2and)s 5 my = 3 m/s Q Se caleuleaal «= i 1% a punetulut de intersectie a curhel Q en vertical = 0,75. Adi ar valoarea tervecjin en eur JL pe absei m= x 8 95 Ol OW Q = 0,05 m? Gp — 2 nels, y= 3 m/s @ Se foloseste detaliul din dreapta diagiamed. Rerultst « = 9” = 0,025. Din diagran O11, iar OBSERVATIF: Peutra celelalte profile eeleul este snstowi ip Profil ovoid ANEXA 0 (continuare) i POU e om Fig 11 Profil elopot ei coun eeu vn a ular seoee mu I Bie ido = if He Bi oo wa Fig 12 OS tee? op > 9 Wi teSTAS 3051-91 aie ~ . u* 112 HW 5 tos op Ke = des ss 30 0) O7 03 Of os af o Fig. 13 ospens Conant ¢ Corecars Studi si Prolestere] — Minislerul Constructor — Directs de Preserit ae N ucnaieree Tearful URHAS| — Tehnive st Xeanamtce in Construct Trstitital de inginerie Febqologseh st Procetin peplr ingusteia Chien imfiaital de Prvieetded PROISGT RICURESTT Neveupectarea Standartelor ao Slat eaie arnaelté oautorm ezll. Repreducere intersss feboeal seems ebaied Bucarest 1091 Tiptnit 1 28.02.1092 Maia t — 160022 ex. UP. Univerral @ 8374 ihe Standard fost eaborat jni(ia tn 1652 91 ¢ revianit tn 4 i) 1961, 2068 gi 1081, | i j ‘