Maramuresul este un judet aflat in extremitatea nord-vestica a tarii noastre situata in

cadrul muntilor Carpati, fiind o frumusete nemodificata de populatia umana, intinzandu-se pe o

suprafata de 6.304 kilometri2. Judetul Maramures ii are ca vecini in nord pe Ucraina, in vest Satu
Mare, in sud judetele Bistrita-Nasaud, Cluj, Salaj iar in est judetul Suceava.
Maramuresul facea parte din Transilvania dar obiceiurile, traditiile si arhitectura specifica
i-au adus regiunii un caracter aparte. Peisajul Maramuresului arata ca morosenii s-au gospodarit
din vechi timpuri apeland la arta creativ, cea artizanala, in locul industrializarii.
Maramuresul este una dintre putinele zone in care si astazi se foloseste cu drag portul
popular, acesta fiind purtat doar duminica, la alte sarbatori religioase sau la evenimentele
importante din viata lor. Fiecare cetatean, de la cel mai mic pana la cel mai mare, detine cate un
costum popular.
Poziia geografic
Situat n nordul Romniei, ntre paralelele 472000 i 480015 latitudine nordic i
meridianele 225230 i 250730 longitudine estic, judeul Maramure are o distan de 160
kilometri ntre punctele extreme vest si est i 60 kilometri de la nord la sud. Aceste coordonate i
confer o form alungit n direcie longitudinal.
Suprafa
Suprafaa judeului este de 6.304 kilometri. Din aceasta 43% aparine zonelor de munte,
30% - sunt dealuri, podiuri i piemonturi, iar 27% - sunt depresiuni, lunci i terase.
Vecini
n nord se regaseste grania cu Ucraina: de la punctul de ieire al Tisei din ar, urcnd pe
ru aproximativ 60 kilometri, la nord de localitile Remei, Teceu Mic, Sarasu , Cmpulung la
Tisa, Tisa, Sighetu Marmaiei, Crciuneti, Bocicoiu Mare pn n amonte de vrsarea Vieului n
Tisa, n nordul localiti Valea Vieului, apoi pe culmile Munilor Maramureului (Pop Ivan 1937 metri, Corbu 1696 metri, Stogu -1651 metri, uligu 1688 metri, Coman 1723 metri,
Preluca Celei 1483 metri).

La est, judeul Maramure se nvecineaz cu judeul Suceava de la granite, limita

cobornd spre Bistria Aurie pn n apropiere de esuri.
Se invecineaza la sud cu judeul Bistria-Nsud - prin pasul Prislop (1414 m), urcnd pe
culmile masivului Rodna (vrful Galaului 2048 metri), sudul vrfurilor Puzdrele (2.188 metri),
Rebra (2.221 metri), Repedea (2074 metri) i Gropi (2063 metri), apoi prin pasul etref (817
metri), traverseaz Munii ible pn n sudul localitii Suciu de Sus. Tot la sud se afl judeul
Cluj - pn n dreptul localitii Dealu Mare, dar i judeul Slaj, limita fiind pe la sudul
localitilor Drghia, Baba, Vima Mare, Boiu Mare, Mesteacn, Vrai, Fericea, icu, Oara de
Jos i Bicaz.
La vest, Maramureul se nvecineaz cu judeul Satu Mare, limita trecnd peste Culmea
Codru pe lng localitile Bicaz, Asuaju de Sus, Frcaa, Ardusat, apoi prin vestul depresiunii
Baia Mare, urmrind valea Someului. n dreptul oraului Seini, se abate spre este pentru a urca
apoi culmile Gutiului prin pasul Huta (587 metri) i mai departe pn la grania cu Ucraina.
Relief
Relieful Maramuresului este diversificat fiind alcatuit din munti, depresiuni si vai de o
frumusete deosebita.
Din grupa nordica a Carpatilor Orientali face parte zona centrala si estica impreuna cu
muntii vulcanici Gutai Tibles si muntii cristalini ai Maramuresului inpreuna cu depresiunea
Maramuresului.
In zona sud vestica regasim depresiunea Baia Mare si depresiunea Lapusului, dar si
,,insulele cristaline Codru si Preluca, apartinand podisului Transilvaniei.
Muntii sunt de talie mijlocie, facand exceptie zona cristalinului Rodnei, unde varful
Pietrosul Rodnei atinge altitudinea maxima din judet, aceea de 2.304 metri. Principalii munti ai
judetului sunt reprezentati de muntii Rodnei, Maramures, Gutai si Tibles. Depresiunile
importante: Maramures, Lapus, Baia Mare.

Muntii
In partea nord estica a judetului se regasesc muntii Maramuresului avand altitudini

cuprinse intre 1.600 si 1.900 metri.

Din lantul vulcanic Oas Gutai Tibles Caliman Harghita fac parte si muntii Gutai
care apara zona vestica a cristalinului Carpatilor Orientali. Acestia se evidentiaza datorita unor
intinse platouri de lave si agglomerate vulcanice andezidice, cu o altitudine mai joasa in nord
vest si mai rididcata spre sud est.
In continuarea multilor Gutai se afla muntii Tiblesului care fac parte din lantul vulcanic
neogen, fiind alcatuiti in mare parte din roci sedimentare, strabatute de roci sub-vulcanice, care
formeaza principalele varfuri: Tibles (1.838 metri), Hudin (1.611 metri) si Varatic (1.349 metri).

Depresiuni
Depresiunea Maramuresului este imprejmuita la nord de muntii Maramuresului, la sud

si vest de muntii Rodnei, Tibles si Gutai, depresiunea continuandu-se dincolo de granitele tarii
noastre.
Depresiunea Lapusului este situate in partea de sud a judetului la limita dintre lantul
vulcanic si Podisul Somesan. In partea de nord si est, limita este alcatuita din muntii Tibles, spre
sud de Culmea Berzei si masivul Preluca, spre vest prezentant o deschidere vasta spre
depresiunea Baia Mare.
Depresiunea Baia Mare este o zona joasa, cu o altitudine de aproximativ 200 de metri,
aflandu-se in vestul judetului, la nord este limitata de muntii Gutai si depresiunea Copalnicului, la
sud limita este alcatuita de masivul Preluca iar in vest de Culmea Codru. Depresiunea capata
forma unui amfitreatru.
Reteaua hidrografica si clima

Reteaua hidrografica
Judetul Maramures detine o retea hidrografica vasta, cu o lungime de 3.000 de kilometri.

Raul din judet apartin celor doua bazine hidrografice de mari dimensiuni: Somes si Tisa.

Tisa superioara este alcatuita din toti afluentii care au izvoarele pe versantii sud vestici
ai muntilor Maramuresului si nordul muntilor Rodnei si paraiele care coboara din muntii Gutai
Tibles. La iesirea Tisei din munti, acesta primeste raul Viseu, care la randul sau strabate
depresiunea Maramuresului, apoi Vaserul si Ruscova. Ca afluenti amintim: Negoiescu, Izvorul
Dragos si Repedea, care dreneaza si o parte din lacurile glaciare din muntii Rodnei.
Rul Vieu izvorte sub pasul Prislop, la 1414 metri altitudine i se vars n Tisa lng
localitatea Valea Vieului la circa 330 metri altitudine. Vieul are o lungime de 80 kilometri i
pn la Bora-Moisei, se mai numete i Cisla sau Vieu. Bazinul hidrografic al Vieului este
dezvoltat, n cea mai mare parte a sa, n zona montan 67%, care i asigur o densitate mare a
reelei hidrografice i o scurgere specific dintre cele mei ridicate din ar. Datorit precipitaiilor
abundente, peste 1000 milimetri, densitatea reelei hidrografice are valori de 0,7-1 km/km 2.
Rul Vaser izvorte din Munii Maramureului, se formeaz din izvorul Boului i
izvorul Munceii Albi. Are 62 kilometri lungime, este cel mai important afluent al Vieului cu
debit mai mare dect acesta. Vaserul trece peste linia marilor nlimi dintre Pietrosul
Maramureului i Toroiaga. Dreneaz o suprafa de 422 kilometri 2,are o lungime de 42
kilimetri i un debit mediu de 9 mc/s.
Cel mai mare rau care strabate judetul prin partea de sud vest este Somesul avand ca
afluenti Salajul si Lapusul. Raul Lapus avandu-si originile de sub varful Varatecului si este cel
care colecteaza apele de pe versantii sudici ai muntilor Gutai, Tibles si Lapus. Raul Lpaus ii are
ca afluenti semnificativi: Rohia, Suciu, Cavnic si Sasar.
Reteaua hidrografica este alcatuita si de lacuri atat natural cat si antropice.
Lacurile glaciare Iezer si Buhaiescu se situeaza in altitudinile cele mai inalte din muntii
Rodnei. In zona de nord vest a lantului volcanic exista lacuri instalate fie pe aglomerate
vulcanice, precum sunt cele de sub Creasta Cocosului sau Platoul Izvoarelor, fie pe glacisuri
precum lacurile din piemontul Satra Patrii.
Pe langa Baia Sprie se gaseste Lacul Albastru care are o adancime de 5 metri si un
diametru cuprins intre 60 si 70 metri. Acest lac este unic deoarece s-a format prin prabusirea unei

galerii de mina. La Ocna Sugatag exista lacuri de dizolvare si prabusire a unor ocne avand
caracteristica activitatea exploatarii de sare. Pe langa Baia Sprie, se gaseste Lacul Bodi.

Clima
Poziia geografic, altitudinea, configuraia reliefului, vegetaia precum i influenele

maselor de aer Baltic, face ca regiunea s aib un climat temperat continental cu nuane
moderate, cu ierni lungi i geroase cu zapad abundent, lapovi, ploi reci i veri scurte i
umede. n muni, precipitaiile cumuleaz o cantitate semnificativ iar stratul de zapad depete
90 centimetri meninndu-se aproximativ pe o perioad de 6 luni.
.

In aproximativ 275 de zile pe an se inregistreaza temperature pozitive dupa cum arata

statisticile. Cercetarea temperaturilor medii lunare au condus la concluzia ca luna iulie este cea
mai calduroasa din an, iar luna ianuarie este luna cea mai rece din an.
In judetul Maramures se regasesc cele mai mari cantitati de precipitatii din tara, in medie
70% din suprafata teritoriului primind intre 900-1.000 milimetri precipitatii pe an.
In depresiunea Baia Mare intalnim o clima diferita, cu nuante mediteranene.
Solurile
Judetul Maramures este alcatuit din variate invelisuri de soluri, ducand la o caracterizare
complexa a factorilor naturali care ajuta la formarea sa: soluri brune, brune podzolice,
podzolice argilo iluviale, pseudogleice, brune acide, andosolurile, litosolurile, aluviunile si
solurile aluviale. Solurile din judetul Maramures aparin celor specifice ariei montane i
depresionare care determin vegetaia i fauna caracteristic acestora.
Fauna si flora
Vegetaia reprezint un element important al cadrului natural, ct i un factor de atracie
turistic. Varietatea formelor de relief, particularitile elementelor climatice, hidrologice ca i
natura diferit a rocilor, sunt elemente care au determinat un fond vegetal bogat i variat in
judetul Maramures. n funcie de relief i altitudine pot fi identificate urmtoarele etaje de

vegetaie: etajul colinar, etajul montan cu trei subetaje de vegetaie (montan inferior, montan
mijlociu, montan superior), etajul subalpin, etajul alpin.
Datorit reliefului muntos, vegetaia este reprezentat de pdurile de conifere i de
foioase, predominante fiind pdurile de fag. n compoziia pdurii de fag mai intr paltinul,
carpenul, cireul i frasinul precum i specii de arbuti. In cadrul pdurilor de conifere specia care
predomin este cea a molidului iar spre partea inferioar aprnd i bradul, partea superioar fiind
ocupat de puni alpine i subalpine alctuite din specii de arbuti (jneapnul), specii de ierburi
i dicotiledonate.
Formele de vegetaie sunt diversificate, cuprinznd specii de plante alimentare,
medicinale, aromatice i pajiti. Dintre speciile alimentare, culinare, amintim: frgue, mure,
zmeur, soc, cire pdure, ciuperci comestibile. Dintre plantele medicinale amintim: mesteacn,
pducel, vindecea, jneapn. Unele plante sunt folosite pentru coninutul lor aromatic: chimen,
ment, mcris iepuresc. Pajitile sunt folosite ca fnee de o singur coas, pe altitudini mai mari,
i de dou coase pe coline joase. n zonele de pajiti nalte se puneaz ncepnd din primvar
pn la toamn.
Fauna este moderat n specii datorit condiiilor grele de via. Caracteristic etajului
alpin, capra neagr, aceasta coboar mai ales iarna n jnepeniuri i ptrunde n molid n cutarea
hranei. n prezent exist cteva exemplare din aceast specie, la fel i marmota de munte, fiind
repopulat.
Aria faunei cuprinde diferite specii de psri, reptile i mamifere variate: acvila de stnc,
brumria, raa suliar, vipera comun, oprla de munte, broasca roie de munte, zganul,
vulturul negru, vulturului sur, urs, lup, mistre, cocoul de mesteacn, cocoul de munte,
ciocnitoarea cu trei degete, forfecua galben, piigoiul de brdet, piigoiul de creast, mierla
gulerat.
Fauna pdurilor mixte este bine reprezentat prin specii ca: huhurezul mare, gaia,
porumbelul de scorbur, uliul psrar, uliul porumbar, orecarul comun, oimul, acvila iptoare
mica, potarnichea, fazanul comun si prepelita. Fauna apelor de munte este reprezentat prin
lostri, n apele Vieului i Vaserului, pstrvul curcubeu, lipanul, tiuca, babetele, clenuteul
dungat.

Structura administrativ
Din punct de vedere administrativ, Judeul Maramure este mprit n: 2 municipii, 11
orae i 63 de comune.
Municipii : Baia Mare si Sighetu Marmaiei.
Orae :Baia Sprie, Bora, Cavnic, Dragomireti, Slitea de Sus, Seini, omcuta Mare, Ulmeni,
Trgu Lpu, Tuii Mgheru si Vieul de Sus.
Comune: Ardusat, Arini, Asuaju de Sus, Bia de sub Codru, Biu, Brsana, Bseti, Bicaz,
Bistra, Bocicoiu Mare, Bogdan Vod, Boiu Mare, Botiza, Budeti, Clineti, Cmpulung la Tisa,
Cerneti, Cicrlu, Coa, Coltu, Copalnic Mntur, Coroieni, Cupeni, Deseti, Dumbrvia,
Frcaa, Grdani, Giuleti, Groi, Groii ibleului, Ieud, Lpu, Leordina, Mireu Mare, Moisei,
Oara de Jos, Ocna ugatag, Onceti, Petrova, Poienile de sub Munte, Poienile Izei, Recea,
Remetea Chioarului, Remei, Repedea,Rona de Jos, Rona de Sus, Rozavlea, Ruscova, Scleni,
Scel, Slsig, Spna, Sarasu, Satulung, ieu, ieti, Strmtura, Suciu de Sus, Vadu Izei, Valea
Chioarului, Vima Mic, Vieu de Jos.
Stema judetului
Este adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 i publicat n
Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998.
Descrierea stemei: Stema judeului Maramure este compuna dintr-un scut, n dreapta p rii de
sus se afl un cap de zimbru, avnd ntre coarne o stea de aur; n dreapta de o roz, iar n stnga,
de o semilun de argint; n stnga prii de sus este reprezentat o capr neagr stnd pe piscul
unui munte de argint, fiind conturat, n centru, intrarea ntr-o min; muntele este aparat de doi
brazi naturali; n partea inferioar, se afl o biseric din lemn, de aur, vzut dinspre altar, cu
acoperi n dou ape, fiecare nivel fiind terminat cu cte o cruce avnd trei brae orizontale i a
crei turl se nal pn la mijlocul cmpului superior.
Semnificaia elementelor nsumate: Capul de zimbru, este un vechi simbol maramurean, care
amintete de legenda desclecatului, plecarea lui Drago i Bogdan I din Maramure pentru a
forma statul feudal independent Moldova. Roza este blazonul voievodului Bogdan I. Capra

neagr i brazii evoc relieful i principalele bogii naturale ale zonei. Intrarea n min reprezint
bogaiile subsolului a cror exploatare a avut o important pondere n economia judeului.
Biserica din lemn atest faptul c n acest jude se pstreaz cele mai impuntoare construcii de
acest fel din ar.
Traditii
Costumul popular din zona Codru
Costumul popular din zona Codru (ce caracterizeaza anumite zone din judeele
Maramure, Satu Mare i Slaj) se ncadreaz n tiparul costumurilor populare din vestul tarii
noastre, dar croiala si compozitia diferentiaza portul. Culoarea alba este specifica portului
popular din zona Codru dar i tehnica de ncreire artistic a pnzei. Costumul femeilor este
alcatuit din cma (spcel), poale (pindileu), zadie (or), apoi opa (din pnur sur),
sumanul (din pnur alb), cojocul. Costumul brbtesc se caracterizeaza prin tipologia portului
popular din vestul Transilvaniei, si anume: cu cma scurt, larg, purtat fr cingtoare
(slobod), cu pantaloni (gatii) largi. i cioarecii din pnur sunt mai largi dect n alte zone
ale rii.

Costumul femeiesc
Costumul femeiesc se compune din cma (spcel), poale (pindileu), zadie (or),
nclmintea, apoi opa (din pnur sur), sumanul (din pnur alb), cojoc. Cmaa este
ncreit in zona gtului, dar cu mneca prins de la umr, cu poalele asemntoare fustei i este
fixat la mijloc printr-un bru ce-i cuprinde talia femeii. n fa se poart un or altfel numit si
zadie, ncreit pe un cordon ce se leag la spate. La spate, poalele rmn descoperite. n
costumul femeiesc a ptruns, nc de la nceputul secolului XX, forma de cma cu platc.
Cmile costumului popular din Codru sunt infrumusetate prin custur. Custurile de
unire a foilor, dar i cele de ncreire a pnzei, au primit de-a lungul timpului i caliti artistice;
mai ales sistemele de ncreit, care n zona descrisa au devenit adevrate opere de art. Exist
dou tipuri de cmi femeieti n zona Codru: spcelul cu spate, care este diferit de spcelul
cu guler i gur.

In funcie de starea civil i de vrst, pieptntura i mbrcmintea capului se

difereniaz. Fetele poat prul mpletit n dou cozi din 3-5-7-9 suvie care se strng ntr-un
conci n form rotunda, capul fiind descoperti. n jurul conciului, fetele se infrumuseteaza cu
zgrzi din mrgele i flori naturale prinse pe o panglic (ruji pe prim). Nframa, (zadie de
cap) are un colorit deschis i e purtat de fete n zilele in care muncesc. Femeia care este
cstorit poart prul mpletit deasupra cefei n dou cozi, ncolcite n conci, capul fiind
acoperit intotdeauna. Nframa mare este de dimensiuni mai mari dect cea de cap i este purtata
de femei peste cma, ncruciat n fa i legat la spate. Este confecionat din ln neagr cu
ciucuri pe margine.
Poalele (fusta) sunt ncreite i prinse pe un cordon lat de 10-12 cm, denumit guler,
confecionat din acelai material. Poalele sunt compuse din 6-8 randuri de pnz n lungime de
0,8-1 m i sunt unite printr-o custur numit rupturi. Cordonul (gulerul) este ntrit cu o
custur de tighele (clcturi), care au i un rol ornamental.
nclmintea femeilor a fost iniial opinca, apoi nlocuit cu ghete pentru femeile mai n
vrst i cu pantofi pentru cele mai tinere.
Zadia din fa, n form de or ncreit, este confecionat din pnz alb iniial de cas,
mai recent, din jolj industrial. Femeile n vrst, poart zadii negre din material industrial, satin
sau mtase. Mai nou, zadiile sunt plisate mrunt pe pturi mnnle.
Costumul brbtesc
Costumul brbtesc se caracterizeaza prin tipologia portului popular din zonele de vest ale
Transilvaniei, si anume: cma scurt, larg, purtat slobod, fr cingtoare, cu pantaloni
(gatii) largi. Cioarecii din pnur, purtai iarna, au de asemenea, o form mai larg dect n alte
zone ale rii. Pe timp de iarna, brbaii poart cum, iar cand zilele devin foarte calduroase se
poarta plrie de paie cu calota foarte nalt.
Cmaa brbteasc este confecionat din pnz de cas i este croit din patru randuri de
pnz n fa i dou randuri n spate, cu mneca din 1 randuri susinut jos cu un pumnel
cu gur i cu gulerul drept, se aseamn ntru totul cu cmaa femeii. Singura deosebire este

chinga cmii brbteti adic o benti lat de 4 cm cusut pe lungimea umrului, care
acoper custura de unire arandurilor de pnz din fa i din spate ale cmii.
Gatiile sunt foarte largi, croite din opt randuri (lai) de pnz, fiecare parte fiind din
patru foi. Sunt croite din lai drepi, fr niciun fel de rscroitur. Ornamentaia gatiilor se aplic
la tivul de jos, unde la gatiile de purtat apar dou cerculee alturate, cusute cu punct de rupturi
(prinsori), iar la cele de srbtoare gsim ornamentul de roitur (ciucuri), fcui din fii de
pnz din care s-au scos cteva rnduri de fire din estur.
Elemente comune
Pe prioada rece, att femeile, ct i brbaii poart haine lucrate din pnur. Sumanul cu
glug, se face din pnur alb, croit n randuri drepte, cu spatele dintr-un lat i fa din patru clini,
cu mnecile prinse n linie dreapt. Gluga, croit separat, se prinde pe custura de rscroitur a
gtului, fiind purtat pe spate de nelcoag. opa care reprezint o form mai nou de
mbrcminte este lucrata din pnur de culoare cenuie. Este o hain scurt care reflect
influena oraului, avnd guler cu revere, dou rnduri de buzunare i o ching la spate. Pe
timpul gerurilor i aici sunt prezente cojoacele, care lucrate din blan de miel cu pielea alb
sunt decorate prin custuri cu motive florale lucrate cu ln. Pe margini cojoacele au bordur de
blan neagr de miel.
Costumul popular din zona Chioar
Costumul din zona Chioar este din zona hotarului de vest a Transilvaniei, a crei ultim
subzon este zona Chioarului. Costumul femeiesc este compus din mbrcmintea capului,
spcel, poale, rochie, zadie sau or i nclminte. In perioada rece, femeia mai poart gub, o
nfram mare care se aseaza pe umeri (zadie dup cap) i cojoc. Costumul brbtesc este
alcatuit din mbrcmintea capului, cmaa, pantalonii (gatii sau cioarecii), laibrul, cureaua i, n
perioada rece, cputul i cojocul. Pe timpul gerurilor, brbaii poart cum din blan de miel,
nalt, iar cand zilele devin foarte calduroase poarta plrie de paie mpletit din apte fire de pai.
Guba i cojocul pot fi purtate atat de femei cat si de barbati.

Costumul femeiesc
Costumul femeiesc este alcatuit din mbrcmintea capului, spcel, poale, rochie, zadie
sau or i nclminte. Pet imp de iarna, femeia mai poart gub, o nfram mare care se aseaza
pe umeri (zadie dup cap) i cojoc. Fetele poart capul acoperit cu basma (zadie). Prul este
pieptnat cu crare pe mijloc, dupa care se mpleteste la ceaf n dou cozi, care apoi se ridic n
jurul capului, peste cretet. La ceaf se pune n pr un pieptene de cap. Femeile cstorite se
piaptn fr crare, cu o singur coad rsucit la spate n conci. Mireasa se deosebete de restul
zonelor din Maramure prin simplitatea gtelii.
Cmaa femeiasc (spcelul) este lucrata din pnz esut, este scurt i are platc n
partea din fa, de care se prind cu creele mneca i partea de la piept n jos. Cmaa este
ncheiat cu nasturi n mijlocul feei. n decoratia cmii femeieti din zona Chioaruluii se
regsesc broderia plin cusut pe desen, coli festonai, creuri fcute pe fir n diverse motive
geometrice. Punctul de tighel folosit la cmaa femeiasc se numete clctorete.
Rochia se lucrata din pnz pus pe lime, folosindu-se pana la 6 metri. De acest lat se
mai prinde n partea de jos nc 1/3 din alt lat de pnz. Poalele sunt alcatuite din 6-8 lai pentru
inuta de srbtoare i din 4 lai pentru inuta de fiecare zi. La talie, pnza este strns n pturi
i fixat ntr-un cordon guler. Zadia este esut n rzboi, n 4 ie, nevedit n brdu sau n
motive de zigzag. La talie e strns n cute (pturi) i fixat pe un nur (frmbie).
Costumul brbtesc
Costumul brbtesc se caracterizeaza prin tipologia portului popular din zonele de vest ale
rii. Este alcatuit din mbrcmintea capului, cmaa, pantalonii (gatii sau cioarecii), laibrul,
cureaua i, n perioada rece, cputul i cojocul. In anotimpul rece, brbaii poart cum din blan
de miel, nalt, iar pe timp de vara poarta plrie de paie mpletit din apte fire de pai.
Cmaa, scurt i larg, este lucrata din pnz esut din cnep cu bumbac sau doar din
bumbac i se compune din 3 lai de pnz astfel: 2 lai la stanii de la piept i ceilali la stanul
din spate. Gulerul drept la cmile mai vechi se ncheie cu nasturi. Decoratiile cmii, format
din pturi, cutele executate artistic, apoi gulerul i pumneii au decorul alb, fie din custur pe

fire la cmile vechi, fie din broderie pe desen. Gatiile sau izmenele largi sunt lucrate din 810 lai de pnz.
Laibrul este o vest din postav negru purtat vara atunci cnd este mai rcoare. Cioarecii
din pnur sur dat la piu sunt drepi, n fa au dou buzunare decorative din iret negru.
Cputul lucrat din pnur, cu 5 buzunare, se ncheie cu nasturi i are gulerul i manetele din
catifea neagr.
Elemente comune
Guba poate fi purtat att de femei ct i de brbai, croiala fiind aceeai ca n Maramure,
atta doar c aici guba este mai lung. Coloritul este alb, uneori gri. Cojocul se poart deopotriv
de femei i de brbai i e confecionat de cojocari, din ln de oaie. Att femeile ct i brbaii
poart opinci cu obiele din pnur sur, iar pe deasupra obiele din pnz de tort. Opincile au fost
nlocuite cu cizme, ghete i pantofi.

Costumul popular din zona Lpu

Costumul de Lpu se difereniaz fa de celelate zone, de Codru, Chioar i Maramure,
fiind apropiat de portul popular de pe Valea Someului, spre inutul Nsudului. Costumul
femeiesc din zona Lpu este alcatuit din mbrcmintea capului, cma, poale, dou zadii, bru
i nclminte. Costumul brbtesc de Lpu se aseamn cu cel din Nsud, mprindu-se n
dou subzone: Zona Lpuului propriu-zis i Zona Suciului. Este alcatuit din mbrcmintea
capului, cmaa, izmenele, gatiile, cioarecii i chimirul. n perioada rece costumul se completeaz
cu pieptar i suman piese vestimentare ce sunt purtate atat de femei i brbai. Sumanul e fcut
din estur de ln de culoare neagr (pnur) i este lung pn la genunchi. Pieptarul fcut din
piele de oaie - la brbai are o deschiztur n fa, sub gt. La femei este rotunjit n zona gtului
i este decorat cu blan neagr.
Costumul femeiesc
Piesa principala a costumului femeiesc este cmaa cu mnecile ncreite de la gt.
Cmaa e decorata prin custur cu acul i prin ornament (tear) esut n rzboi. Decoratiunile

sunt dispuse la guler, la piept, peste cot, la ncheietura minii pe ncreitura (trsura) volanului
(bezeri). Mneca se termin cu o dantel numit mbreaj. Cmaa este desprit de poale,
avnd lungimea pn la bru. Poalele fcute din cinci lai, sunt ncreite pe un brcinar. Peste
poale sunt cele dou zadii vinete sau mnerii, cu decoratiuni geometrice n partea de jos n
nuane de rou i alb. Zadiile se poart legate mai sus de talie cu frmbii esute din ln, nguste
de 3- 4 cm. Fetele nfoar brul n rnduri suprapuse formnd o legtur mai lat n talie. Fetele
poart prul mpletit n dou cozi lsate pe spate, iar la srbtori i ocazii i pun pe cap o cunun
de flori din hrtie colorat i o zgard din mrgele.
Costumul brbtesc
Costumul brbtesc de Lpu se aseamn cu costumul din Nsud, fiind mprit n dou
subzone: Zona Lpuului propriu-zis i Zona Suciului. Este alcatuit din mbrcmintea capului,
cmaa, izmenele, gatiile, cioarecii i chimirul, iar n perioada rece se poarta pieptarul, cojocul i
sumanul. Cmaa e croit din patru lai de pnz esut n cas. Mneca e prins de umr cu
ncreele, prins n manet cu pumnel care se ncheie cu nasturi colorai. Gulerul are partea
interioar dreapt iar cea exterioar rsfrnt (nturnat) i este lat de 4 cm. Cmile barbatesti
a celor dou subzone Lpu i Suciu se deosebesc ntre ele prin lungime, cea de la Suciu fiind
pn aproape de genunchi. Cmaa de Lpu e decorata cu motive geometrice, cea de Suciu de
decorat pe guler, umr i pumnei cu motive florale fcute din mrgele.
Gatiile sunt croite din 4 randuri de pnz, fiind mai lungi dect cele specifice portului de
Maramure. n subzona Lpu se poart libere jos sau se leag cu aa opincilor sau se vr n
cizme. Pe perioada rece, brbaii poart cciul neagr nalt, lucrata din blan de miel, iar pe
timpul verii se poata plrii din psl la srbtori i plrii de paie n zilele de lucru. Plria
de psl este mai mic, are borurile rsfrnte i e ornamentata cu zgard din mrgele i cu un stru
din flori. n zona Suciu, plria are borurile late, iar calota joas este mbrcat cu mai multe
rnduri de zgrzi din mrgele. Are n fa un stru format din ciucuri i flori artificiale.
Elemente comune
Pe timp de iarna, costumul se completeaz cu pieptar i suman piesele vestimentare
putand fi purtate atat de femei i brbai. Sumanul e confctionat din estur de ln de culoare
neagr (pnur) i este lung pn la genunchi. Pieptarul este confectionat din piele de oaie, n

trecut de culoare alb, acum de culoare brun - la brbai are o deschiztur n fa, sub gt. La
femei este rotunjit la baza gtului i este decorat cu blan neagr.

Costumul popular din zona Maramureului Istoric

Costumul popular din zona Maramure prezint diferene importante fata de cele patru
microzone, situate pe apele principale Mara, Iza, Vieu, Tisa. Diferenierile constau mai mult la
sistemul de decorare i la coloritul lor. Pentru cmi, poale i gatiii se folose te pnza esut de
in, cnep, bumbac. Lna de oaie are larg utilizare pentru piesele de port specifice zonei: gube
mioase, pieptare, ciorapi, mnecri, traiste. Costumul femeiesc este alcatuit din mbrcmintea
capului, cmaa (cu poalele), dou zadii, brul, nclmintea, apoi pieptarul i guba, sau lecricul
(din pnur) purtate n lunile rcoroase. Costumul brbtesc de var este lucratt din pnz i este
foarte simplu.
Costumul femeiesc
Costumul femeiesc de Maramure aparine tipului de costum cu dou catrine, denumite
aici zadii. El este alcatuit din mbrcmintea capului, cmaa (cu poalele), dou zadii, brul,
nclmintea, apoi pieptarul i guba, sau lecricul (din pnur) purtate n lunile rcoroase.
Cmile costumului femeiesc au rscroiala ptrat n jurul gtului, mnecile ncreite la
umr, terminate cu un volan. Motivele decorative sunt dispuse n jurul gtului, pe umr i la
volanul mnecii ncreite. Peste poal se poart zadiile esute din ln n dungi late dispuse
orizontal, care prin coloritul lor puternic de rou, portocaliu, galben, verde, albastru. n funcie de
culoarea dungilor, se recunoate satul din care provine costumul.
Costumul femeiesc este completat de cojocul de blan de miel, bogat colorat. Nframa
este colorat,aceasta purtandu-se in fiecare zi. Femeile ca i brbaii poart n picioare opinci.
La gt poart zgrzi din mrgele colorate. Costumul copiilor este identic cu al adulilor.
Costumul brbtesc
Costumul brbtesc pentru perioada calduroasa este lucrat din pnz i este foarte simplu.
Cmaa de tip mai nou este mai lung dect cea veche, aceasta trecnd peste talie, larg cu

mneca ncreit din umr, cu ncreele. Jos, mneca se termin fie larg, slobod, fie prins ntr-o
manet. Gatiile sunt simple ncreite n talie. Cureaua este lat, din piele, cu decoratii presate i
se ncinge peste cma.
Cojocul lucrat din blan de miel este decorat cu broderie din ln policrom sau cu
aplicaii de piele. Plria este din psl sau din paie, iar pe perioada iernii se poart cum din
blan de miel. Brbaii poart mnecri i traist esut din ln.

Manifestri tradiionale
Maramureul este caracterizat prin tradiiile i obiceiurile care provin din zone deja
cunoscute din punct de vedere etnofolcloric, precum ara Maramureului, ara Lpuului, ara
Chioarului, ara Codrului. Prin urmare si numrul evenimentelor cultural folclorice importante
care duc mai departe aceste frumoase tradiii i obiceiuri este la nivel inalt, evenimentele si
spectacolele putand fii vizionate aproximativ in fiecare luna a anului.
Horea cu noduri, Tnjaua de pe Mara de la Hoteni, Festivalul datinilor i
obiceiurilor de iarn - Marmaia de la Sighetu Marmaiei, Udtoriul din urdeti, Horea la
Prislop, Snzienele reprezinta doar cateva evenimente ce se regasesc in judetul Maramures.
Tot aici este recunoscut un festival care si-a capatat unicitate in lume, acela fiind Drumul lung
spre Cimitirul Vesel.
Tematica evenimentelor si a festivalelor este reprezentata de jocuri, cantece, dansuri,
colinde, targuri si concursuri, printer care enumeram cateva festivaluri, targuri si evenimente:

Colinde ucrainene, n ajunul Crciunului pe stil vechi, Repedea;

Joc cu coarca 30 ianuarie, Copalnic Mntur.

Udtoriul din urdeti (strvechi obicei agrar) a doua zi de Pati, ieti urdeti;

Danul la ur, a doua zi de Pati / a doua zi de Rusalii/ Sfnta Mrie Mic, Groi.

Joc de pe Cosu, prima sptmn din mai, Srbi, comuna Budeti

Tnjaua de pe Mara, prima sau a doua sptmn din mai, Hoteni;

Srbtoarea cntecului i portului popular a doua sptmn din mai, Cupeni;

Floare mndr de pe Iza (Festival interjudeean pentru soliti vocali i instrumentiti), a

treia sptmn din mai, ieu.

Mndru-i danu` pe la noi (Festivalul concurs de dansuri populare) ultima sptmn

din mai, Recea;

Festivalul Narciselor ultima duminic din mai, Repedea;

Mira la huuli - ultima duminic din mai, Bistra.

Srbtoarea Cireelor, prima duminic din iunie, Scleni Coruia;

Srbtoarea pcurarilor, nceput de iunie, Pasul tefneti (hotarul dintre ScelMaramure i Romuli - Bistria Nsud)

Snzienele (Festival interjudeean), al treilea week-end din iunie, Bora;

Cununa de Snziene (festival folcloric),

al treilea week-end din iunie, Tuii

Mgherui;

Trgul Snzienelor, a treia duminic din iunie Bia de sub Codru;

Nu v uitai c-s micu (Festival al ansamblurilor folclorice de copii), a treia duminic

din iunie , Budeti;

,,Jocul Vlenarilor (obicei folcloric), a treia duminic din iunie, Vleni, comuna
Clineti.

Florile Someului (Festival concurs de cntece i dansuri din ara Chioarului pentru
copii pn la vrsta de 15 ani), ultima duminic din iunie, Mireu Mare.

Festivalul portului, dansului i cntecului de pe Fiscula prima duminic din iulie,

Dumbrvia;

Concurs de cosit i plcinte cree, a doua duminic din iulie, Mesteacn, Valea
Chioarului;

Joc ntre hotare a doua duminic din iulie, Copalnic Mntur;

Maramureul rsun (Festivalul cntecului i dansului din ara Chioarului), al treilea

week-end din iulie, Satulung

Festivalul de cntece i dansuri ucrainene, prima sptmn din august, Repedea;

Cntec, joc i voi e bun pe Valea Ronioarei, de Sfnta Mrie (15 august), Rona de
Jos;

,,Pntru mndra din Botiza, dup Sfnta Mrie, Botiza

Glasul rdcinilor (Festivalul Drumul Lung spre Cimitirul Vesel) - 14-16 august 2014,
Spna.

Festivalul stuparilor, nceput de septembrie, Cerneti

Balul coercilor, a doua sptmn din septembrie, Sbia;

Trgul cepelor i Festivalul interjudeean al folclorului din ara Codrului - a doua

sptmn din septembrie Asuaju de Sus;

Festivalul Toamna Chiorean septembrie, Remetea Chioarului;

Alin-te, dor, alin (Festival concurs de folclor romnesc i al minoritilor

conlocuitoare), ultimul weekend din septembrie, Cicrlu.

Balul strugurilor, prima smbta din octombrie Cmpulung la Tisa.

Obiceiuri de toamn la ucraineni (Festival judeean cu invitai din Ucraina - ansambluri

artistice de tineret), prima sptmn din octombrie, Remei.

Venii cretini la Viflaim (Festival interjudeean de colinde i datini, coordonat de

Asociaia Internaional de Folclor), al doilea weekend din decembrie, Vieu de Sus;

Crciun n Maramure, nainte de Crciun, Baia Mare - Muzeul Satului;

Festivalul de colinde i obiceiuri de iarn, decembrie, Trgu Lpu;

Festivalul de datini i obiceiuri de iarn Marmaia - ultima duminc din decembrie,

Sighetu Marmaiei.

HOREA CU NODURI
Horea cu noduri reprezinta un cantec. Acest cantec este cunoscut de catre muzicieni sub
denumirea mai populara de ,,hora lunga sau ,,doina maramureseana fiind o forma de
interpretare mai profunda a taranului. Acest cantec se mai pastreaza din pacate doar in cateva sate
din Tara Lapusului si din Maramures, cantandu-se doar la nunti, in sezatori sau pe deal.
Aceasta doina se canta de unul singur.
TANJAUA DE PE MARA de la HOTENI
Tanjaua de pa Mara reprezinta un stravechi obicei agrar, ajungand la a 45-a editie care se
sarbatoreste in luna Mai participand satele Hoteni, Sugatag si Harnesti. Localnicii se imbraca cu
costumele traditionale pentru a-l sarbatori pe primul gospodar care isi arata pamantul lucrat cu
sudoarea fruntii. Gospodarul este asezat pe o caruta ( tileguta) impodobita cu covoare colorate
trasa de un grup de tineri, facandu-si mandra aparitia pentru primirea titlului bine meritat. De
caruta in care va sta gospodarul se vor lega 12 tanjele (proapuri folosite pentru a prinde perechile
de vite n jug) fiind impodobite cu ramuri de mesteacan, panglici colorate, clopotei si stergare
inflorate lucrate manual, care sunt carate de catre flacai spre casa gospodarului.
Grupul impreuna cu sarbatoritul, pornesc spre pamantul intai lucrat pe care-l inconjoara
de trei ori in sensul de rotire a Soarelui. Odata terminate turele, grupul se opreste iar gospodarul
se ridica in picioare dupa care lasa tanjelele jos, moment in care conducatorul grupului spune o
invocatie. Apoi, pe Valea Darasca are loc o ceremonie prin care sarbatoritul este spalat si
purificat, urmand dupa sa fie udat cu apa din parau pentru ca viitoarele semanaturi sa ii rodeasca.
In timpul ceremoniei se rostesc cateva cuvinte incurajatoare:

Maneci largi oi sufulca

Si cu ap te-oi spla
S rodeasc tarina
Ca s-avem roade bogate
Si aici si-n alte sate
Tanjaua de pe Mara de la Hoteni este cel mai renumit obicei de acest gen din judetul
Maramures, motiv pentru care numerosi turisti atat romani cat si straini vor sa urmareasca acest
eveniment. Turistii se pot bucura la finalul acestui obicei de momente artistice sustinute de artistii
consacrati ai folclorului autentic maramuresean pe scena pregatita de catre organizatori.
FESTIVALUL

DATINILOR

SI

OBICEIURILOR

DE

IARNA

MARMATIA

de la SIGHETU MARMATEI
Acest festival este unul dintre evenimentele de mare importanta cu care se mandreste
Sighetul, care acesta propune sa fie o modalitate prin care datinile si obiceiurile stravechi capata
un continut nou, valorificand autenticitatea Maramuresului in arta popular ace a fost dusa de la o
generatie la alta de catre moroseni. Festivalul a devenit cu timpul atat un semn al locului, o
dovada de creatie o oamenilor, cat si un semn a solidaritatii spiritual, captand atentia turistilor
romani si straini privind costumele traditionale, traditiile si obiceiurile de iarna desfasurate de la
Craciun pana la Boboteaza.
Festivalul dateaza din anul 1969, ajungand in anul 2014 la cea de-a 46-a editie. La acest
eveniment participa si alte regiuni precum Banat, Moldova, Bucovina, Dobrogea si Oltenia,
impreuna cu artistii deja consacrati ai folclorului maramuresean, acestia reunindu-se e dragul
obiceiurilor stramosesti. Festivalul se prezinta sub forma unui grup ce are loc pe strazile
Sighetului. Fiecare formative va fi imbracata in costumele populare specifice zonei de care
apartin, vor prezenta un colind, un obicei de iarna sau un joc cu masti. Cei care fac placut
evenimentul sunt calaretii, carutele, personajele mascate si dracii.
Odata terminat festivalul, grupurile participante isi vor prezenta propriul repertoriu in
cadrul unui spectacolo de gala. In perioada Craciunului, strazile Sighetului se vor umple atat de
privitori ce li se vor incanta ochii cat si de participanti ai festivalului, draci, calareti, carute cu

colindatori, mascati, copii si adulti imbracati in costumele traditionale, acestia impartasind o parte
din sufletul lor prin intermediul datinilor si obiceiurilor de iarna.
UDATORIUL DIN SURDESTI
Udatoriu reprezinta un stravechi obicei agrar avand ca scop celebrarea celui mai harnic
om din sat. Acest obicei era pastrat in mai multe sate, dar cu timpul a disparut din mai multe
motive precum, plecarea tinerilor de la sate inspre orase, reforma din agricultura de dupa 1945
etc. Obiceiul putea fi gasit in satele de pe Fisculas (Surdesti, Plopis, Cetatele, Bontaieni, Rus,
Dumbravita) dar din pacate astazi se mai pastreaza la Surdesti. Gospodarii se pregatesc din timp
pentru acest eveniment ce se va desfasura in a doua zi de Pasti. Flacaii au ca sarcina organizarea
ceremoniei de sarbatorire.
La baza acestui obicei agrar stau credintele populare privind rodnicia pamantului preluate
odata cu ocuparea Daciei de catre romani. Mihai Pop, un celebru folklorist afirma ca Udatoriul
este cel mai important obicei agrar al romanilor. Evenimentul a avut un impact pozitiv in vederea
dezvoltarii turismului rural, unde cantecul, jocul si portul popular originare din Tara Chioarului si
a subzonei Fisculas atrag atentia turistilor.
Udatoriul din Surdesti, ca manifestare traditionala reuseste sa ocupe un loc in calendarul
celor mai importante evenimente a culturii romanesti, dovada constand in numeroasele participari
a turistilor straini. Ulterior se hotaraste cine va fi ,,udatoriu dupa care aceste va desemna cateva
functii pentru flacaii satului pe care va trebuii sa le indeplineasca: patru fenicii, un comarnic,
patru jendari, un judector, un nmulitor, un scztor, un doctor, un boacter. Apoi intregul grup
impreuna cu sarbatoritul se vor strange la casa acestuia pentru a sarbatori cu joc si voie buna,
unde ii va servi cu sortimente de prajituri si horinca.
HOREA LA PRISLOP
Horea la Prislop reprezinta un festival interjudetean de folclor reunind dansatori si
cantareti din trei judete (Maramures, Suceava si Bistrita-Nasaud) datand din anul 1968
desfasurandu-se in perioada lunii august. Evenimentul se va incepe cu o slujba religioasa
organizata la Manastirea din Pasul Prislop, apoi se va continua cu parade costumelor traditionale,
iar seara se va incheia cu muzica, dans si voie buna in jurul focurilor de tabara.

Acest festival este un bun moment pentru trocul intre producatorii de vinuri, cereal,
branzeturi precum si alte produse specifice zonei din care provin. Lainterfata celor trei judete se
allege locul pentru hora, admirand frumusetea muntilor, putand asculta doinele si cantecele,
putand viziona dansurile populare prezentate pe sceana de ansamblurile participante.
SANZIENELE
In satele maramuresului inca se mai pastreaza sarbatoarea sanzienelor in data de 24 iunie,
fiind un eveniment vechi, bogat in obiceiuri. Se spune ca sanzienele sunt niste zane bune ce
traiesc pe campurile cu flori protejand natura si dragostea. De sanziene, fetele culeg flori si fac
din ele cununi care apoi le arunca pe acoperisul casei pentru a afla cand se vor marita. Din popor
se mai spune ca cei care vor purta aceste cununi pe cap vor fi feriti de boli si de necazuri.
Zanele daca nu sunt sarbatorite se pot supara, aruncand ,,rele asupra oamenilor, de aceea
Maramuresul le cinsteste in fiecare an. Micile flori galbene se impletesc in forma de cerc pentru
fete iar pentru baieti in forma de cruce. Aceste impletituri se pun in casa, pe poarta, pe usa, la
ferestre, in culture, in speranta ca le vor apara casele si gospodaria, ca le vor aduce noroc si
sanatate.
In Maramures, sarbatoarea sanzienelor este considerate o sarbatoare a dragostei.
DRUMUL LUNG spre CIMITIRUL VESEL

DANTUL LA SURA - GROSI

Este un obicei reactualizat de taranii din Grosi, obicei desfasurat in a doua zi de Pa ti, a
doua zi de Rusalii, de Sfnta Mrie Mic, acesta constand ca in fiecare duminica oamenii se
aduna pentru a se relaxa cu muzica si dansuri populare in curtea unuia dintre gospodari. In fiecare
duminica petrecerea se desfasoara la cate un alt satean.

SARBATOAREA CANTECULUI SI PORTULUI POPULAR CUPSENI

In fiecare an intr-o comuna aflata in inima Tarii Lapusului, Cupseni, se desfasoara in
aproprierea sarbatorii Sfintilor Constantin si Elena, festivalul cantecului si a dansului popular.
Acest festival dureaza de obicei 2 zile la finalul saptamanii. Tot in aceasta perioada are loc si
festivalul interjudetean pentru solisti vocali si instrumentisti ,,Floare mandra de pe Iza in Sieu.
FLOARE MANDRA DE PE IZA SIEU
Reprezinta un festival interjudetean pentru solisti vocali si instrumentisti care se
desfasoare pe decursul a doua zile (21-22 mai), evenimentul bucurandu-se de success in ciuda
eforturilor financiare deosebite. Organizatorii dorind ca festivalul sa aiba continuitate doarece ca
generatia tanara sa capete respect pentru traditie si folclor, contribuind la perpetuarea valorilor
invate de la batrani.
In ziua de sambata (21 mai), se desfasoara un concurs de interpretare vocala si
instrumental, copii inscrisi la acest concurs venind din Maramuresul istoric, Baia Mare, ClujNapoca si Satu Mare. Concurentii urmand sa interpreteze o doina si un cantec din zona din care
provin, fara acompaniamnet.
Duminica (22 mai) dupa ce se vor decerna premiile, va avea loc un spectacol de muzica
populara susutinut de vechii castigatori ai editiilor anterioare. Tot in aceeasi zi se va desfasura o
parade a calaretilordar si a costumelor populare, cu scopul de conserva si promova folclorul si
costumele populare autentice.

MANDRU-I DANTU` PE LA NOI RECEA

Reprezinta un festival-concurs de dansuri populare care se desfasoara in comuna Recea, in
data de 18 mai, evenimentul ajungand in randul concursurilor concursurilor interjudetene de dans
popular. Participantii provin din Maramures, Bihor, Mures si Caras-Severin.

FESTIVALUL NARCISELOR REPEDEA

In fiecare an, in localitatea Repedea are loc festivalul narciselor, aici venind participant
din diferite locuri din tara si din strainatate. Evenimentul se desfasoara pe versantul stang al Vaii
Repedea, pe Culmea Tomnatecu, unde se afla renumita poiana a narciselor. Aici va avea loc un
spectacol folkloric ucrainean cu dansuri si cantece cu grupuri de copii si interpreti talentati.
SARBATOAREA PACURARILOR PASUL STEFANESTI
La limita dintre Maramures si Bistrita, lasatul ciobanilor la vatra este celebrat cu expozitii
pastorale, primirea celor mai buni crescatori de oi, meniu ciobanesc, jocuri si intreceri, parade
portului popular, totul intr-un ambient placut pe ritmurile muzicii populare.
JOC INTRE HOTARE COPALNIC MANASTUR
Reprezinta o sarbatoare campeneasca, desfasurata in data de 8 iulie, in cadrul careia vor fi
expozitii de produse artizanale traditionale, concursuri de produse culinare si de port popular. La
aceasta sarbatoare vor participa si ansambluri de dansatori de muzica populara din Cicarlau, Baia
Sprie, Copalnic Manastur.
BALUL COSERCILOR SABISA
Evenimentul tinde sa devina o traditie, avand un numar de participant venind din diferite
localitati cu scopul de a se bucura de roadele toamnei prezentate in coserci.
BALUL STRUGURILOR CAMPULUNG LA TISA
Reprezinta un festival dedicat strugurilor, desfasurat la sfarsitul lunii septembrie in
Campulung la Tisa. Acest eveniment sarbatoreste si tinerii di sat, care in curand isi vor face
intrarea in societate.
VENITI CRESTINI LA VIFLAIM ! VISEUL DE SUS
In Viseul de Sus inca sunt pastrate cu sfintenie obiceiurile si traditiile specifice
sarbatorilor de iarna, mai ales de copii si tineri, in data de 15 decembrie. Evenimentul incepe cu o
parada a costumelor si a mastilor traditionale de iarna urmat de un spectacol de colinde si
obiceiuri sustinute de ansambluri din mai multe judete, Suceava, Iasi, Alba, Mures, Salaj, Cluj,

Bistrita-Nasaud, Satu-Mare si Maramures. Ansamblurile pun in evidenta frumusetea obiceiurilor

de iarna, iar acesta este un bun prilej de a promova atat zona cat si evenimentul in randul turistilor
nationali si internationali.
CRACIUN IN MARAMURES, BAIA MARE MUZEUL SATULUI
Cu ocazia acestei sarbatori, Muzeul Satului din Baia Mare doreste sa reface ajunul
Craciunului, asa cum se petrecea in satul arhaic maramuresean. Gospodariile din muzeu se vor
umple de viata, casele vor primi colindatorii care au venit sa le bucure sufletele. In cadrul acestui
eveniment vor participa 8 primariii (Bistra, Bora, Botiza, Clineti, Cerneti, Dragomireti,
Groii ibleului, Oara de Jos) care vor veni cu oameni dispusi sa faca pomana porcului in stilul
traditional al zonei.
Colindatorii imbracati in portul popular merg din casa in casa, primind dulciuri, mere,
nuci, colaci, putand degusta si din carnati, jumari, caltabosi si tocanita de porc cu mamaliga,
preparate in curtile gospodarilor. Nelipsite vor fi sarmalele, vinul fiert, muzica si voia buna.
Numarul participantilor creste de la an la an.
FESTIVALUL DE COLINDE SI OBICEIURI DE IARNA TARGU LAPUS
Festivalul va avea loc la Casa de Cultura din Targu Lapus in data de 13 decembrie. La
acest festival si-au anuntat participarea 260 de colindatori din diferite zone precum, Libotin,
Grosii Tiblesului, Suciu de Sus, Dumbrava, Dumbravita, Lapus, Bucovina, Brasov si Baia Mare.
Nelipsite din eveniment va fi parada portului popular.
In catedrala ortodoxa din oras, elevii din toata Tara Lapusului vor sustine un concert de
colinde, manifestarile de acest gen vor dura pana in apropierea Craciunului. Recitalurile de
colinde si poezii sunt prezentate de grupuri de student din Oradea dar si de corul ,,Izvorul
Lapusului.