Alfabetul in Germana pentru incepatori

Daca esti incepator este foarte important sa inveti alfabetul german si regulile de pronuntie,
astfel iti va fi mai usor sa citesti si sa te exprimi corect. In aceasta lectie vei invata intregul
alfabet in germana impreuna cu pronuntia acestuia cat si alte sfaturi utile.
Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice
ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar
risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc. Germana actuala foloseste alfabetul
latin, la care se adauga vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei 's', care seamn
cu litera greceasc beta . In concluzie in alfabetul german se afla patru litere noi , , ,
( diacriticele limbii germane ). Mai jos veti gasi toate literele din alfabetul german
impreuna cu pronuntia acestora care este scrisa in parantezele de tip acolada.

Alfabetul German:
A a {a}
{e}
B b {be}
C c {e}
D d {de}
E e {e}
F f {ef}
G g {ghi}
H h {ha}
I i {i}
J j {iot}
( in interiorul cuv se pronunta ' i ' )

K k {ka}
L l {el}
M m {em}
N n {en}
O o {o}
{o - lung}
P p {pe}
Q q {ku}
R r {er}
S s {es}
( la inceputul cuv se pronunta ' ' )
{s}
( poti face referire la aceasta litera spunand 'eszett' sau 'scharfes ' )
T t {te}
U u {u}
{iu}
V v {fau}
( in interiorul cuv se pronunta ' f' ' )
W w {vi}
X x {iks}

Y y {iepsilon}
( in interiorul cuv se pronunta ' iu ' )
Z z {et}

In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de aceea am
realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si reguli de pronuntie din
limba germana care o sa fie de mare folos pentru incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :

- u se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta []
- eu se pronunta [oi]
n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n
numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .
Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie
Ex: ab [ap] , Bad[bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

finala

[p],

[t],

[c],

[f]

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea
vocalei premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...
Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca vocala
premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....
Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a semnala ca este
vorba de o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....
La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k] Ex: Chor,
Charakter,

Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci cand vorbim
foarte clar. Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor
[l], [m], [n], [r] Ex: Mittel, fragen
Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.
Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc, schitand doar
un'r' foarte scurt Ex: Mutter, Kinder, ....
Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana
folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc. (Aflati mai multe despre Genul Substantivelor)

Numerele in Germana pentru incepatori

Este foarte important sa inveti numerele in germana deoarece le vei auzi foarte des in jurul
tau in diferite circumstante. In aceasta lectie vei invata sa numeri in germana pana la un
miliard deci vei sti sa spui cati ani ai, pe ce data esti nascut si vei putea numara banii.
Pentru inceput invata (cifrele) numerele in germana de la 1-10 :
0 - null {nul}
1 - eins {ain}
2 - zwei {vai}
3 - drei {drai}
4 - vier {fie}
5 - fnf {fiunf}
6 - sechs {secs}
7 - sieben {ziben}
8 - acht {aht}
9 - neun {noin}
10 - zehn {en}
Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele in germana 110 mult mai usor si mai repede decat te asteptai.

Poezie despre numere in germana:

Eins, zwei, Polizei,
Drei, vier, Grenadier
Fnf, sechs, alte Hex
Sieben, acht, Gute Nacht !
Neun, zehn, schlafen geh'n .
Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare
batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;
Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la
11 - 20 :
11 - elf {elf}
12 - zwlf {volf}
13 - dreizehn {draien}
14 - vierzehn {firen}
15 - fnfzehn {fiunfen}
16 - sechzehn {zehen}
17 - siebzehn {ziben}
18 - achtzehn {ahten}
19 - neunzehn {noinen}
20 - zwanzig {vanig}
Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din
numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la
numerele 16 si17!
Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice
la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei
tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

20 - zwanzig
21 - einundzwanzig
22 - zweiundzwanzig
23 - dreiundzwanzig
...............................
30 - dreiig
31 - einunddreiig
32 - zweiunddreiig
33 - dreiunddreiig
...............................
40 - vierzig
41 - einundvierzig
42 - zweiundvierzig
43 - dreiundvierzig
................................
50 - fnfzig
51 - einundfnfzig
52 - zweiundfnfzig
53 - dreiundfnfzig
................................
60 - sechzig
61 - einundsechzig
................................
70 - siebzig

71 - einundsiebzig
................................
80 - achtzig
81 - einundachtzig
.................................
90 - neunzig
91 - einundneunzig
.................................
100 - hundert
101 - hunderteins
102 - hundertzwei
110 - hundertzehn
131 - hunderteinunddreiig
.................................
1000 - tausend
2000 - zweitausend
100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million
1.500.000 - anderthalb Millionen
2.000.000 - zwei Millionen
1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:

Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este ca
acestea se citesc de la sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste einundneunzig : ein (1)
+und (si) + neunzig (90)
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!! facand
numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana accentul cade
intodeauna pe prima silaba.

Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in germana atat pentru
intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt unele dintre primele cuvinte pe care
veti fi nevoit sa le invatati in limba germana fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti
folosi cand va intalniti cu vecinii, colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o
institutie. Indiferent de situatie a spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din
vocabularul uzual si politicos din orice tara.

Forme de salut in limba germana :

Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutn morgn}
Buna ziua ! = Guten tag ! {gutn tag}
Buna seara ! = Guten Abend ! {gutn abnd}
Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gut naht}
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din Germania
sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti face niciodata de rusine
si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.
Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Gr Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte parti ale
Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu are nimic de a face
cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde. Chiar daca alegi sa nu-l folosesti
este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi salutului.
Buna ! (informal) = Hi ! {hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi considerat atat formal
cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la telefon, un fel de 'Alo'romanesc)
Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)

Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}

Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in orice parte a
zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se foloseste doar
in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea data cand ne auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba germana si pot
fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care tocmai ati avut o discutie.
Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La revedere' in
germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte uzuale, ele
sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre exemplu nu-i veti spune
'Bis spter' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba unui prieten cu care stii ca te vei
intalni mai tarziu la o cafea.
Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii intalniti !!!

Vocabular despre bani in germana | Expresii uzuale folosite

la banca
Indiferent daca locuiesti intr-o tara vorbitoare de limba germana sau esti doar simplu turist
cu siguranta vei interactiona cu bani, de aceea este foarte important sa inveti denumirea
banilor in germana cat si alte expresii utile din aceasi categorie.
Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia,
Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, ,
Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni
platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem denumirea bancnotele si monezile
euro in limba germana.
Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand
propriile simboluri.
Moneda = Die Mnze {di miune}

Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze {di ain oiro ent miune}
Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze {di vai oiro ent miune}
Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze {di fiunf oiro ent miune}
Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze {di en oiro ent miune}
Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze {di vanig oiro ent miune}
Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze {di fiunfih oiro ent miune}
Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze {di ain oiro miune}
Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze {di vai oiro miune}
Bancnota = Die Banknote {di banknote}
Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein {der fiunf oiro ain}
Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein {der en oiro ain}
Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein {der vanig oiro ain}
Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein {der fiunfih oiro ain}
Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein {der ain hundart oiro ain}
Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein {der vei hundart oiro ain}
Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein {der fiunf hundart oiro ain}
Daca te afli intr-o tara in care se vorbeste germana foarte probabil vei fi nevoit sa schimbi
bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar
numit in germana 'wechselstube' insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza
in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:
DIALOG 1:
- Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?
- Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.
- Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?
- Ich habe Dollars. Knnten Sie mir den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am
dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?
- Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris
pe panoul de acolo. Aveti multi?
- Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es
eine Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este
vreun comision de schimb?
- Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?
- Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

- Hier ist Ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

- Danke sehr. = Multumesc mult.
Daca doriti sa va stabiliti in Germania veti fi nevoit sa deschideti un cont (ein Konto
erffnen) pentru a putea beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni
bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:
DIALOG 2:
- Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?
- Ich mchte ein Giro-Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont curent.
- Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?
- Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.
- Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein Formular und Sie mssen es mit den
genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren
Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este
foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale
corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea
am sa va spun unde trebuie sa semnati.
- Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.
Vocabular:
wechseln, (um)tauschen {vecseln, um.taun} = a schimba
die Whrung {di verung} = valuta
amtlich {amtlih} = oficial
der Kurs {der curs} = cursul
die Mnze {di miune} = moneda
die Umtauschgebhr {di umtau.ghebiur} = taxa de schimb, comision
der Schein / Geldschein {de ain / gheld.ain} = bancnota
erffnen {e.ofnen} = a deschide
einfach {ainfah} = simplu
berweisen, berwiesen {iubewaizn / iubewizn} = a vira, virat
das Formular {das formular} = formular
genau {ghenau} = exact
der Pass {der pas} = pasaport
unterschreiben {untr.raibn} = a semna
ausfllen {ausfiuln} = a completa

Cuvinte si expresii uzuale folosite la cumparaturi in

Germana
In aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale in germana folosite la cumparaturi.
Indiferent care este motivul pentru care te afli intr-o tara vorbitoare de limba germana,
inevitabil vei fi nevoit sa cumperi ceva, iar atunci vei observa cat de utile iti vor fi cuvintele si
expresiile in germana folosite in supermarket invatate in aceasta lectie.

Vocabular la cumparaturi in germana :

In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs ca si client
sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din supermarket.
Knnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?
Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...
Ich mchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate un raion din
cadrul magazinului.
Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump
Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de credit?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi
der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator / vanzatoare
der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta
das Obergescho {das obergheos} = etaj
die Kasse {di case} = casa de marcat
das Angebot {das anghebot} = oferta

die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin

die Abteilung {di abtailung} = departament / raion
das Regal {das regal} = raft
der Preis {der prais} = pret
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal
die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi
die Tte {di tiute} = sacosa
teuer {toier} = scump
billig {bilig} = ieftin
bequem {becvem} = comod, confortabil
zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva
einpacken {ainpachen} = a impacheta
bezahlen {bealen} = a plati
nehmen {nemen} = a lua
gefallen {ghefallen} = a place

Alimente si feluri de mancare in germana

Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important sa invatati
denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de mancare. Primul cuvant
esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die Lebensmittel {di lebens.mitel} care
este traducerea in germana pentru 'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va
ganditi la el ca fiind construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a traii) +
substantivul 'Mittel'(mijloc, resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru
de trai. Insa in limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul
cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor diferite si se
folosc doar in anumite situatii.
das Essen {das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima
atat'mancare' cat si procesul de a manca

die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni cat si pentru
animale si plante
die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata ca si
cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de
mancare Ex: Krankenkost{cranchen.cost} = mancare sanatoasa
die Speise {di paize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise {forpaize} =
aperitiv
Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, daca ai citit deja
lectia'Animalele' atunci iti v-a fi foarte usor sa retii denumirile de carnuri in germana
deoarece acestea sunt formate deseori din numele animalului + cuvantul in germana
pentru carne (Fleisch) sau sunca (Schinken)
die Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc
die Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita
die Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan
die Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui
der Schinken {der inchen} = sunca
der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan
der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui
Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt 'Lactatele', poti
face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a doua
cuvinte 'Molkerei'{molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}:
der Kse {di cheze} = branza, cascaval
die Milch {di milch} = lapte
das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf
die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
das Joghurt {das iogurt} = iaurt

die Butter {di butr} = unt

Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in bucataria Dvs.:
der Reis {der rais} = orez
die Nudeln {di nudeln} = fideaua
das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua
die Leber {di leber} = ficat
die Wurst {di vurst} = carnat
das Wrstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic
das Brot {das brot} = paine
das Brtchen {brot.hen} = chifla
die Marmelade / Konfitre {di marmelade / confiture} = gem
Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si denumirile
diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat la inceputul acestei
lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana 'Speise' insa puteti folosi
si'Gericht' {gheriht} - !atentie acest cuvant are sensul si de tribunal !
das Sandwich {das send.vici} = senvi
die Pizza {di pia} = pizza
der Kartoffelbrei/ kartoffelpree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure de cartofi
der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi
die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti
das Schintzel {das niel} = snitel
die Suppe {di supe} = supa
der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinati

Der Kndel / Klo {de cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca,
aceasta are doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )
das Steak {das tec} = friptura

Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana

Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate,

sora, parinti, bunici?Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le
povestesti prietenilor tai despre familia ta.
die Mutter (di mutr) = mama
der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele
die Schwester (di vestr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di ghevistr) = fratii
die Gromutter (di gros.mutr) = bunica
der Grovater (der grosfatr) = bunicul
die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul
die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der vagher) = cumnatul
die Schwgerin (di vagherin) = cumnata
der Vetter (der fetr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda
Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:
Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal
meu/ Ea este mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine

tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da,
bineinteles/ Nu.
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe
keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe
caine ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Corpul omenesc in Germana | Partile corpului in Germana

In aceasta lectie veti invata partile corpului in germana impreuna cu pronuntia acestora,
astfel, atunci cand te vei duce la doctor vei sti sa precizezi in ce zona ai dureri.
Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul
der Schdel (der edl) = craniu
der Stirn (der tirn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schlfen (di lefn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (nur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di
augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) =
geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das
nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der
bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba
Partile corpului (Krperteile)
der Hals (der hals) = gat
der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat
der Oberarm (der ober.arm) = brat

der Unterarm (der unter.arm) = antebrat

der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior
Organele interne (Innere Organe)
der Magen (der maghen) = stomac
die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das her) = inima
die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv
Exercitiu (bung) :
Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat
mai multe adjective. Iata cateva sugestii :
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/
mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)

Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu
muschi)

Cuvinte si expresii uzuale despre timp in Germana

Mai jos vei gasi cuvinte uzuale in germana foarte folositoare, care fac referire la timp. Astfel
vei putea povesti cu usurinta ce ai facut ieri si ce planuri de viitor ai pentru anul urmator.
Cuvinte si expresii uzuale despre timp:
jetzt (ie)= acum
heute (hoite) = azi
morgen (morgn) = maine
bermorgen (iubmorgn) = poimaine
gestern (ghestrn)= ieri
vorgestern (forghestrn) = alaltaieri
nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator
niemals (nimals) = niciodata
spter (petr) = mai tarziu
sofort (zofort) = imediat
tglich (teglih) = zilnic
jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

Anotimpurile in Germana
In aceasta lectie veti invata cele patru anotimpuri in germana impreuna cu pronuntia
acestora.
Anotimp = die Jahreszeit (iares.ait)
Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.aitn)

der FRHLING (Friulinc) / das FRHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul anului ( !!!
folosit tot cu sensul de Primavara )
der SOMMER (Somr) = Vara
der HERBST (Herbst) = Toamna
der WINTER (Vintr) = Iarna
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va
primi "der"in fata, exceptie facand doar das Frhjahr.

Lunile Anului in Germana

Lunile anului in germana au denumiri foarte asemanatoare cu cele din limba romana deci iti
va fi foarte usor sa inveti sa le scrii cat si sa le pronunti.
Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)
der Januar (Ianuar) = Ianuarie
der Februar (Februar) = Februarie
der Mrz (Mer) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembr) = Septembrie
der Oktober (Oktobr) = Octombrie
der November (Novembr) = Noiembrie
der Dezember (Deembr) = Decembrie
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna"der" in fata.

Zilele saptamanii in Germana

In aceasta lectie vei invata zilele saptamanii in germana impreuna cu pronuntia acestora.
Mai jos, se gaseste un video si tabele cu ajutorul carora aveti posibilitatea de a invata zilele
saptamanii in germana cu pronuntie si expresii uzuale.
Video url (www.youtube.com/watch?v=G8JaOd9iGmo)
Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)
der Montag (Montac) = Luni

der Dienstag (Dinstac) = Marti

der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donrstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica
Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci va
primi"der" in fata.

Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}
maine = morgen {morgn}
poimaine = bermorgen {iubermorgn}
ieri = gestern {chestrn}
alaltaieri = vorgestern {vorchestrn}
zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbait.tag}
saptamana = woche {vohe}

Partile din zi in Germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante parti din zi in germana impreuna cu
pronuntia acestora.
Partile din zi = Tageszeit (taghez.ait)
vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn) = dimineata
mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abnd) = seara
nacht (naht) = noapte
Ti-ar fi util sa inveti de asemenea si Saluturile formale folosite pentru fiecare parte a zilei.

Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana impreuna
cu pronuntia acestora.
die Farben (di farbn) = culorile
Farbe (farbe) = culoare
wei (vais) = alb
grau (grau) = gri

schwarz (var) = negru

braun (braun) = maro
grn (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru
Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea
cuvantului 'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben
deschis
Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea
cuvantului 'dunkel-' in fata culorii dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Animalele in Germana
In aceasta lectie vei invata denumirea celor mai comune animale in germana atat
domestice cat si salbatice impreuna cu pronuntia acestora.
Tier (tiir) = animal
Katze (cae) = pisica
Hund (hund) = caine
Br (ber) = urs
Vogel (foghel) = pasare
Ente (ente) = rata
Fisch (fi) = peste
Kuh (cu) = vaca
Rind (rind) = vita
Schwein (vain) = porc
Schlange (langhe) = sarpe
Pferd (ferd) = cal
Wolf (volf) = lup
Elefant (elefant) = elefant
Lwe (liove) = leu

Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in aceasta
lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe care le-ai putea
auzi la meteo precum si toate fenomenele naturii in limba germana.
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale
klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

vremea = das Wetter (das vetr)

der regen (der regn) = ploaia
der donner (der doonr) = tunetul
der blitz (der bli) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der nee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun
windig (vindic) = furtuna
wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor
bewlkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
klte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hite) = caldura
hei (hais) = fierbinte
heiter (haitr) = senin
Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :
Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in
andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.
Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este
vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen
ninge.
Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.
Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este
frumoasa.
In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.
Wichtig = important
Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme
Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"
Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es
schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig =este
insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant

Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana

Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul tau sa o
indici. Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe munca este absolut
necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in germana.
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele
doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute
pentru cititorii acestui site:
08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz
nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt

si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un

sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba
romana)

08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. =
Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor
neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci
de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ (
spune ora nu are corespondent in limba romana)

! acest ultim fel de a

08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es

ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es
ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este
noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ (
de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

! acest ultim fel

08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf
minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci
de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora
noua; umacht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in
die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag
ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te
trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma
trezesc la ora noua duminica.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand
muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr
und dreiigminuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de
la ora 08:15 pana la ora16:30.
3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de
pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause
um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la

culcare?
4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee
um 22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.
Expresii folosite cand faci referire la timp in general:
Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe
im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.
Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas
petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir
leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter =
tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana

In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga, dreapta, nord,
sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui intrebari precum 'Unde
este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari legate de directii.
Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo' si 'wohin'.
- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)
- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'
ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:

directii = richtungen (rihtunghen)

dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (reht / nah reht)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurck (uruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis um, ua)

Punctele cardinale in germana:

im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....
nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....
im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....
sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....
im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....
westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....
nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....
sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....
im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....
stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....
nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....
sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....
Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe harta :
Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?
Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se
afla la nord de Mnchen.
Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti /
Cunoasteti
Nrnberg ?
Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla
asta ?

Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von
Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

Ghid de Conversatie in Germana

Aceasta lectie iti va fi foarte utila deoarece contine expresii uzuale in germana sub forma de
intrebari si raspunsuri posibile folosite atunci cand faci cunostinta pentru prima oara cu o
persoana. Un mic ghid de conversatie in germana care te va ajuta sa-ti faci prieteni mai
usor.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o

persoana.
Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?
Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !
Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst
du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain
bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in
Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste
numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./
ta materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea
materna este romana.

Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati
/ Ai fost vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in
Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das
C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in
Asia. / Singapore este in Asia.
Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:
Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?
Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) =
Aveti o masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) =
Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi
trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!
Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

La Multi Ani in germana | Urari pentru zi de nastere si

onomastica

Cum spui La Multi Ani in limba germana? Daca nu stii inca raspunsul la aceasta intrebare
ai ajuns pe pagina potrivita deoarece mai jos vei gasi diverse urari (mesaje) pentru zi de
nastere sau onomastica in germana impreuna cu pronuntia si traducerea acestora.
Urari pentru zi de nastere = Wnsche zum Geburtstag {Viune um gheburstag}
Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra si
sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.
Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani
varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de limba
germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de nastere!
Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag! {Herlihen Gliuc.viun um Gheburstag} =
Felicitari pentru ziua ta de nastere!
Ich wnsche dir alles Gute! {Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate cele bune!
Alles Liebe und Gute fr dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune pentru tine! /
Toata iubirea si binele pentru tine!
Alle guten Wnsche zum Geburtstag! {Ale gutn viune um Gheburstag} = Toate urarile
de bine pentru ziua ta!
Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te felicitam din
inima / sincer / foarte mult!
Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute! {um gheburstag viune ih dia ales gute} =
Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!
Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen! {Miogn ale taine viune in efiulung
ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :

Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.
Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche. {Ih zende inen
u irem gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de ziua dumneavoastra
felicitarile mele calduroase!
Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {u irem gheburstag gratulirn wiie
inen herlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima / sincer!
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus de fane
maine bestn viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!

Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u irem gheburstag
ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!
Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne Momente
bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file one momente
bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate precum si multe momente
frumoase!
Dupa formularea de baza "Ich wnsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:
Glck {gliuc} = noroc
Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.aft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta / alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {panende erlebnise} = experiente interesante

CV in Germana | Model de CV in germana

Cu ajutorul acestui articol vei invata cum sa redactezi corect un C.V. in germana
(Curriculum Vitae) in timp ce vei invata cuvinte si expresii noi care te vor ajuta sa-ti gasesti
mai usor un loc de munca. Conteaza foarte mult atunci cand faci un CV in germana pentru
ce tip de job vrei sa aplici, daca este vorba despre un loc de munca ca simplu muncitor in
fabrica, curatenie, servicii etc. atunci nu este nevoie decat sa scrii un curriculum vitae scurt
care sa cuprinda informatii esentiale insa daca aplicati pentru un loc de munca care
necesita studii superioare sau o calificare anume atunci trebuie sa-i acordati mai multa
atentie cv-ului dvs.

Cum sa redactezi un CV in germana (reguli generale):

- nu trebuie sa fie mai lung de doua pagini
- trebuie sa contina o poza profesionala tip pasaport, amplasata in partea din dreapta sus a
cv-ului
- titlul poate fi centrat sau aliniat in partea stanga
- toate categoriile trebuiesc aliniate in partea stanga
Mai jos va voi prezenta cuvintele si expresiile existente intr-un cv german in ordinea in care
acestea ar trebui sa fie scrise. In parantezele tip acolada gasiti pronuntia cuvintelor in
germana.
LEBENSLAUF{lebens.lauf} = Curriculum Vitae

- acesta este titlul cv-ului

ANGABE ZUR PERSON {angabe zu perzon} = Informatii despre persoana
- sub aceasta categorie treci, numele complet, datele de contact
Nachname {nah.name} = Nume
Vorname {fo.name} = Prenume
Adresse {adrese} = Adresa
Strae {trase} = Strada
Hausnummer {haus.numa} = Numarul locuintei
Postleitzahl {post.lait.al} scris prescurtat - PLZ = Codul postal
Ort {ort} = Oras, loc
Staat {tat} = Tara
- este indicat ca indreptul 'Adresse' sa scrieti direct adresa dvs.
Ex: Kalstrae , Hausnummer 102, 9156, Berlin, Deutschland
Telefonnummer / Rufnummer {telefon.numa / ruf.numa} = Numar de telefon
Mobilnummer / Handynummer {mobil.numa / hendi.numa} = Numar de mobil
E-Mail Adresse {email adrese} = Adresa de e-mail
Persnliche Website {perzonlihe uebsaite} = Website personal, blog
- completati aceasta sectiune doar daca este relevant postului pentru care scrieti cv-ul
Geschlecht {gheleht} = Sexul | Geburtsdatum {gheburt.datum} = Data nasterii |
Nationalitt {Naionalitet} = Nationalitate
Weiblich {vaiblih} = Feminin
Mnnlich {menlih} = Masculin
- este recomandat ca aceste trei categorii sa fie scrise intr-un singur rand
Ex: Geschlecht: weiblich | Geburtsdatum: 01.04.1973 | Nationalitt: rumnisch
ANGESTREBTE STELLE {anghetrebte tele} = Locul de munca pentru care aplicati
(Punctul dorit)
BERUFSERFAHRUNG {berufs.erfarung} = Experienta profesionala
- sub aceasta categorie trebuie sa scrii in ordine descrescatoare locurile de munca pe care
le-ai avut pana in prezent (incepi cu locul de munca actual sau cu ultimul loc de munca)
- este necesar sa scrii perioada in care ai lucrat intr-un anumit loc (anul si luna)
- cu ce te ocupai, cum se numea locul de munca

- date ale agajatorului

- daca nu ai experienta de munca poti trece la aceasta categorie si schimburile de
experienta, voluntariatele
SCHUL- UND BERUFSBILDUNG {ul und berufs.bildung} = Scoala si Formare
profesionala
- incepi cu ultima scoala absolvita
- scrie perioada in care ai urmat fiecare scoala, numele institutiei si daca este necesar in ce
anume te-ai calificat
PERSNLICHE FHIGKEITEN {perzonlihe feih.gaitn} = Aptitudini
Muttersprache(n) {mutr.prahe(n)} = Limba materna / Limbi materne
Andere Sprache(n) {andere prahe(n)} = Alte limba(i)
Fremdsprachen {fremd.prahn} = Limbi straine
Verstehen {feteen} = Intelegere | Sprechen {prehn} = Vorbire | Schreiben {raibn} =
Scriere
- acest tabel trebuie completat conform 'Gemeinsamer Europischer Referenzrahmen fr
Sprachen' = Cadrul european de referinta pentru limbi straine
Kommunikative Fhigkeiten {comunicative feihgaitn} = Abilitati de comunicare
Organisations- und Fhrungstalent {organizaions und fiurungs.talent} = Competente
organizationale si manageriale
Berufliche Fhigkeiten {beruflihe feihgaitn} = Competente profesionale
Computerkenntnisse {compiutr chentnise} = Cunostinte de utilizare a calculatorului
Sonstige Fhigkeiten {zonstige feihgaitn} = Alte abilitati
Fhrerschein {fiuraain} = Permis de conducere
ZUSTZLICHE INFORMATIONEN {uzelihe informaionen} = Informatii suplimentare
Publikationen {publicaionn} = Publicatii
Prsentationen {prezentaionn} = Prezentari

Projekte {proiecte} = Proiecte

Konferenzen {conferenn} = Conferinte
Auszeichnungen und Preise {aus.aihnungn und praiz} = Premii si distinctii
Mitgliedschaften {mit.glid.aftn} = Locurile in care esti membru
Referenzen {referenn} = Referinte (de la fostii angajatori / profesori)
- la aceasta categorie puteti scrie 'Referenzen auf Anfrage' {referenn auf anfrage} =
Referintele pot fi date la cerere
- toate categoriile din cadrul 'Informatii suplimentare' le treceti in cv doar daca sunt
relevante locului de munca pentru care aplicati si daca aveti cu adevarat ce sa scrieti
ANLAGEN {anlagn} = Anexe
- acesta categorie trebuie introdusa in cv-ul dvs doar daca vi se cere sau doriti sa anexati
cv-ului copii dupa diplome, alte documente relevante sau o scrisoare de intentie
- mentioneaza ce anume o sa gaseasca angajatorul in anexa cv-ului
Sper ca acest articol o sa va fie de folos in vederea redactarii primului dumneavoastra CV in
limba germana, nu uitati sa completati doar categoriile relevante experientei dvs cat si a
locului de munca pentru care aplicati. Pentru mai multe informatii referitoare la redactarea
unui CV european in germana puteti vizita site-ul Europass care contine formatul european
aprobat
de
toate
statele
europene
inclusiv
Germania
si
Austria.
Daca vrei sa stii cum se numeste meseria ta in germana viziteaza si articolul 'Denumiri de
meserii in limba germana'

Denumiri de meserii in Germana (profesii)

In aceasta lectie vei invata cum se numesc diverse meserii in germana astfel incat vei stii
sa scrii in CV-ul tau ce meserie ai sau ce profesii ai avut pana in prezent. Este important de
stiut ca in limba germana toate meseriile au atat o forma de masculin 'der' cat si de
feminin'die' (Aflati mai multe despre Genul substantivului). De cele mai multe ori forma de
feminin are terminatia '-in' si uneori vocalele a, o, u se transforma in umlaute
(diacritice). Acest articol poate fi considerat ca o continuare pentru Cum sa redactezi un
CV .
profesii, ocupatii = Berufe {berufe}
functionar = der Angestellte, die Angestellte {de, di anghetelte}
Profesii care necesita scoli de meserii:

asistent() medical() = der Krankenpfleger, die Krankenschwester {de crancn.flega, di

crancn.vesta}
ajutor in productie (fabric) = der Produktionshelfer {de producions.helfa}
brutar(ia) = der Bcker, die Bckerin {de beca, di becherin}
buctar(eas) = der Koch, die Kchin {de coh, di cohin}
casier = der Kassierer {de casiera}
chelner(i) = der Kellner, die Kellnerin {de chelna, di chelnerin}
coafez = die Friseurin {di frizurin}
croitor(eas) = der Schneider, die Schneiderin {de naida, di naidarin}
electrician = der Elektroinstallateur, Elektriker {de electro.instalator, electrica}
femeie de servici = die Putzfrau {di pu.frau}
frizer = der Herrenfriseur {de heren.frizor}
grdinar = der Grtner, die Grtnerin {de ghertna, di ghertnerin}
instalator = der Klempner, Installateur {de clempna, instalator}
mcelar() = der Metzger, die Metzgerin {de mega, di megarin}
mecanic auto = der Automechaniker {de auto.mecanica}
muncitor in construcii = der Bauarbeiter {de bau.arbaita}
pompier = der Feuerwehrmann {de foia.ver.man}
sofer(i) = der Fahrer, die Fahrerin {de fara, di fararin}
sofer de camion = der LKW-Fahrer {de el.ca.ve-fara}
sofer de autobuz = der Busfahrer {de bus.fara}
sofer de taxi = der Taxifahrer {de taxi.fara}
tamplar = der Schreiner {de raina}
vanztor(oare) = der Verkufer, die Verkuferin {de fercoifa, di fercoiferin}
zidar = der Maurer {de maura}
zugrav = der Maler, Malermeister {de mala, mala.maista}
Meserii care necesita studii superioare:
angajat() la banc = der, die Bankangestellte {de, di banc.anghetelte}
avocat = der Rechtsanwalt {de reh.anvalt}
arhitect() = der Architekt, die Architektin {de arhitect, di arhitectin}
bibliotecar() = der Bibliothekar,die Bibliothekarin {de biblioteca, di bibliotecarin}
contabil() = der, die Buchhalter {de, di buh.halta}
dentist() = der Zahnarzt, die Zahnrztin {de an.art, di an.ertin}
doctor(i) = der Arzt, die rztin {de art, di ertin}
inginer = der Ingenieur, die Ingenieurin {de ingenior, di ingeniurin}
judecator = der Richter {de rihta}
jurnalist() = der Journalist, die Journalistin {de jurnalist, di jurnalistin}
poliist() = der Polizist {de poliist}
profesor, profesoar = der Lehrer, die Lehrerin {de lera, di lerrin}
programator de calculator = der Programmierer, die Programmiererin {de programira, di
programirin}
secretar = die Sekretrin {di zecreterin}
traducator = der bersetzer, die bersetzerin {de uba.zea, di uba.zeerin}
veterinar = der Tierarzt {de tir.art}

Meserii mai speciale:

actor = der Schauspieler {de au.pila}
antrenor = der Trainer {de treina}
artist = der Knstler, die Knstlerin {de cunstla, di cunstlarin}
fotograf() = der Fotograf, die Fotografin {de fotograf, di fotografin}
scriitor = der Schriftsteller {de rift.tela}

Meserii pentru tineri :)

elev() = der Schler, die Schlerin {de ula, di ularin}
student() = der Student, die Studentin {de tudent, di tudentn}

Substantivul in Germana - Descriere generala

Substantivul in germana este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni
sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din
limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der,
die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein,
eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).
Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau
neutru.
Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de
determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna
impreuna cu articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F =
feminin; N = neutru.
Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu
majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu
litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit
cand stim cum sa scriem corect )
Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale
naturii),abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte,
lucruri),comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare
exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)
Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die
Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;
Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die
Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;
Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua
categorii:

Dupa numar substantivele pot fi:

substantive care au forma de plural si singular;
substantive care au numai forma de singular;
substantive care au numai forma de plural;
Dupa gen substantivele pot fi:
substantive feminine;

substantive masculine;

substantive neutre;

Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana
articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:
articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel);
articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

Genul substantivului si reguli de determinare in limba

germana
Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea
este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora.
Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.
Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul
cuvantului sau terminatia acestuia.
Genul masculin foloseste articolul : DER
1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:
In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex:
der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe =
leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul,
baietelul etc.

Categorii de substantive:
anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului;
denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die
Nacht = noaptea; die Frhe = la inceputul / urile;

fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der
Donner = tunetul; der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost =
inghetul;
denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun
= taifunul;
denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit
= granitul; => exceptie face: die Kreide = creta;
denumirea muntilor ( nu toti ) ;
denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar
= dolarul; => exceptie face: die Lira = lira
toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea;
denumirea mobilierului;
denumirea instrumentelor de scris
marcile de automobile;
2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

Terminatii pentru substantive de origine germana:

-ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;
-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die
Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.
-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; =>
exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.
-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;
-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;
-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;
-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie
face: die Reling = balustrada(deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte
din radacina);
-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;
-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen
= perna; etc.
* : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara
exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea;
das Lesen = citirea;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das
Material = materialul;
-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;
-n : der Kapitn = capitanul;
-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;

-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;

-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie
face: das Militr = militarul;
-bus : der Autobus = autobuzul;
-end : der Dividend = dividentul;
-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie
face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";
-et : der Planet = planeta;
-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;
-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;
-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;
-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;
-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;
-mom : der Agronom = agronomul;
-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;
-soph : der Philosoph = filozoful;
- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus
= virusul;
Genul feminin foloseste articolul : DIE
1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:
In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die
Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina;
die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das
Mdchen = fata; das Weib = feminin;

Categorii de substantive:
90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul;
der Pfirsich = piersica;
denumiri pentru avioane;
denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic;
marci de motociclete;
denumiri de rauri;
denumiri de flori;
denumiri de arbori;
instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das
Klavier = clavierul; das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul;
numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;
2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

-e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume =
floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul;

Terminatiile care indica 100% genul feminin:

-schaft : die Freundschaft = prietenia;
-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;
-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;
-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;
-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;
-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;
-ei : die Bcherei = biblioteca;
-in : die Lehrerin = profesoara;

Terminatii pentru substantive de origine negermana:

-a : die Kamera = camera;
-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade =
ciocolata;
-age : die Garage = garajul;
-aille : die Medaille = medalia;
-ne : die Migrne = migrena;
-enz : die Differenz = diferenta;
-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;
-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie
face: das Genie = geniul;
-ille : die Kamille = musetelul;
-ine : die Kabine = cabina;
-isse : die Kulisse = culise;
-ive : die Alternative = alternativa;
-iz : die Notiz = nota;
-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie
face: der Matrose = marinarul, navigatorul;
-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;
-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;
-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;
-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura;
-re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;
Genul neutru foloseste articolul : DAS

1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles:

In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind =
copilul; das Lamm = mielul.
Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni.

Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru

femela) ; ex: das Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das
Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;
Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das
Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul;
das Helium = heliul; das Brom = bromul; => exceptie face: der Stahl =
otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:
Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al
saselea; das Viertel = al patrulea;
Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul;
Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das
hohe D = D-ul inalt, ridicat;
Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge =
muntii; das Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile;
Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das
Lesen;
2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii:
Terminatii pentru substantive de origine germana:
-chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;
-lein : das Frulein = fetita;
-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie
face: die Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;
-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie
face: die Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.
-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der
Stpsel = dopul;
-tel : das Viertel = cartierul;
-tum : das Altertum = antichitate, vechime;
Terminatii pentru substantive de origine negermana:
-em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;
-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett =
bufetul;
-id : das Oxid = oxidul;
-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;
-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;
-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;
-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;
-ol : das Karbol = acid carbolic;
-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;
-ut : das Institut = institutul;

Cazurile substantivelor in Germana. Caracteristici.

Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta
inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana
substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.
Cazul NOMINATIV - caracteristici
La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il
vei gasi in dictionar.
Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?
Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei)
Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )
Cazul ACUZATIV - caracteristici
Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!!
Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!
Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola)
Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine
invata el? => pe elevi )
Cazul DATIV - caracteristici

Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la

intrebarea WEM? (Cui?)
El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet
seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.
Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter
das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft complement direct Acuzativ )
Cazul GENITIV - caracteristici
Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai,
ale cui ? ) si are functia de atribut.
Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.
Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s
- terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch
-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel,
-el, -er, -ein, -ling

Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in h
Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.
Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul.
Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

Declinarea Substantivului in Germana

Substantivul german are patru declinarii fiecare cu propriile caracteristici, aceste declinari
se invata in timp prin multa practica. Va voi clasifica fiecare declinarile substantivului
impreuna cu explicatii utile si un exemplu.

Declinarea I ( substantive feminine)

In aceasta categorie intra toate substantivele feminine care la singular nominativ nu au nici
o terminatie. Puse la plural acestea fie raman fara terminatie fie li se atribuie una din
urmatoarele terminatii: -n, -en, -s, -e

Singular
N. die Frau = femeii
G. der Frau = a, al, ai, ale femeii
D. der Frau = femeii
Akk. die Frau = femeia

Plural
N. die Frauen = femeile
G. der Frauen = a, al, ai, ale femeilor
N. den Frauen = femeilor
Akk. die Frauen = femeile

Declinarea II / Declinarea slaba ( substantive masculine)

Substantivele din aceasta categorie primesc terminatiile -n sau -en la toate cazurile.
Genul de substantive care se declina astfel sunt:
substantive masculine de genul: der Mensch = omul, der Herr = domnul, der
Nachbar = vecinul
masculinele care se termina in -e, nume de persoane sau de animale: der Grieche =
grec, der Hasse = iepure;
substantive abstracte care se termina in -e, der Friede = libertate, der Name = nume
cuvinte care provin din greaca sau latina: der Diamant = diamant, der Student =
student
un singur substantiv neutru are aceasi declinare: das Herz = inima
Obs !!! Terminatia pe care o primesc substantivele la Nominativ plural o sa o primeasca si la
G, D, Akk singular.

Singular
N. der Mensch = omul
G. des Menschen = a, al, ai, ale omului
D. dem Menschen = omului
Akk. den Menschen = omul

Plural
N. die Menschen = oamenii
G. der Menschen = a, al, ai, ale oamenilor
N. den Menschen = oamenilor
Akk. die Menschen = oamenii

Declinarea III / Declinare tare (substantive masculine si

neutre)
Terminatia de Genitiv singular este intodeauna -es sau -s. La Nominativ plural substantivul
va primi terminatia -er, -e sau -s. La Dativ plural este terminatia -n.

Singular
N. das Kind = copil
G. des Kindes = a, al, ai, ale copilului
D. dem Kind = copilului
Akk. das Kind = copilul

Plural
N. die Kinder = copii
G. der Kinder = a, al, ai, ale copiilor
N. den Kindern = copiilor
Akk. die Kinder = copii

Declinarea IV / Declinare Mixta (substantive masculine si

neutre)
La cazul Genitiv singular substantivul primeste terminatia -s sau -es iar la plural la toate
cazurile primeste terminatia -en
Singular
Plural
N. das Staat = statul
N. die Staaten = statele
G. des Staates = a, al, ai, ale statului
G. der Staaten = a, al, ai, ale statelor
D. dem Staat = statulului
N. den Staaten = statelor
Akk. den Staat = statul
Akk. die Staaten = statele

Numarul substantivelor in Germana. Cand folosim singular

si cand plural.
Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la
plural.
Categoriile de substantive care apar la singular :
Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural

denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi
acasa ("Keller" fiind un nume de familie )
Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate
=> Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le
numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.
Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch =
lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale
(Holz = lemn, Wolle = lana ).
Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe=
liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de
regula sunt asociate cu persoane.
Substantivele care denumesc culori sau care provin din adjective => das Blau =
albastrul,das Rot = rosul, das Gute = binele;
Substantivele care provin din infinitivul verbului apar tot la singular si denumesc un proces
=> das Schreiben = scrisul. In anumite situatii poate aparea si la plural dar sensul este
diferit : die Schreiben = scrierile, operele unui scriitor.
Sunt folosite la singular si substantive ca Glas = pahar, Tasse = ceasca, Liter =
litru,Kilometer = kilometru, atunci cand denumesc cantitatea, respectiv unitati de masura
=>eine Tasse Kaffee = o ceasca de cafea, 5 Liter Milch = 5 litri de lapte.

Categoriile de substantive care apar la plural :

Anumite substantive sunt folosite in cea mai mare parte la numarul plural => Ferien =
vacanta, Eltern = parinti, Finanzen = finante, Geschwister = frati, Leute = oameni.
Denumirile de sarbatori apar la plural, dar sunt folosite cu sensul de singular
=>Weihnachten = Craciunul, Ostern = Pasti;
Anumite denumiri geografice, denumiri de insule, munti, tari apar la plural => die
U.S.A. ,die Alpen = Alpii, die Karpaten = Carpatii;
Denumirile de feluri de animale, plante le intalnim tot la plural => Reptilien = reptile;

Declinarea articolului pe langa substantiv in Germana |

Intrebuintare sau caderea articolului.
Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:
Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);

Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / -(plural);
Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / -(plural);
Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);
Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;
Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o

transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat
Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive
abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.
Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza
cantitatea. ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza
cantitatea)
Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. =
Bucuresti este capitala Romaniei.
In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen
= a face focul.

Pronumele personal in Germana

Pronumele personal in germana identifica o anumita persoana, fiinta sau obiect si

are cate trei forme atat la singular cat si de plural. Sunt cuvinte scurte usor de
memorat care fac referire la persoana sau oamenii care vorbesc (ich, wir), la
persoana sau oamenii cu care se vorbeste (du, ihr) sau la persoana, oamenii si
obiectele despre care se vorbeste (er, sie, es).

Singular:

persoana I : ich (ih) = eu

persoana II: du (du) = tu

persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are
corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru
toate cuvintele de genul neutru

ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist
blau) = El (caietul) este albastru.

Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin
cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un
pronume personal.

Plural:

persoana I: wir (vir) = noi

persoana II: ihr (ir) = voi

persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

*se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

Cand si cum folosesti pronumele personale 'du' 'ihr' 'Sie' :

Pronumele personal 'du' este forma de singular si informal de a spune 'tu' in

germana. Aceasta trebuie folosita doar atunci cand vorbesti doar cu o singura
persoane care iti este suficient de apropiata incat sa nu folosesti forma de politete,
precum prieteni, membri ai familiei sau copii.

Pronumele personal 'ihr' este forma plurala si informala de a spune 'voi' in

germana, trebuie sa o folosesti doar atunci cand vorbesti cu doua sau mai multe
persoane suficient de apropiate incat sa poti vorbi informal.

Pronumele personal 'Sie' este forma de plural dar de aceasta data formal de a
spune 'tu' / 'dvs' in limba germana. Intodeauna trebuie sa folosesti acest pronume
atunci cand vorbesti cu cineva necunoscut care are o functie intr-o institutie sau
poate este mai in varsta ca si dvs, precum un functionar la banca, un politist sau un
vecin mai in varsta. Nu uita, pronumele 'Sie' ca sa aiba valoare de adresare
politicoasa trebuie scris cu majuscula, daca este scris cu litera mica devine 'ea / ei'

Obs !!! Forma de pronume personal prezentata in acest articol (ich, du, er/sie/es wir, ihr, sie/Sie) este la cazul Nominativ.

Verbul in Germana | Conjugarea la prezent

Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei
propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.
Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii
sineregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.
Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele

care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele
care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.
In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a
fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la
indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.

Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

HABEN = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (wir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
SEIN = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
*nu are corespondent in limba romana

Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de

persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN",
deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si
schimba radacina pe parcursul conjugarii.
Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale
lui "HABEN" si "SEIN" impreuna cu formele pronumelui personal.
In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si
va voi explica ce sunt verbele neregulate.

Cele mai importante 50 de verbe din limba germana

In aceasta lectie vei invata cele mai importante verbe din limba germana impreuna cu
pronuntia acestora.
1.

anrufen (an.rufn) = a telefona

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.

arbeiten (arbaitn) = a munci

backen (bachen) = a coace
benutzen (benuen) = a folosi
bleiben (blaibn) = a ramane
brauchen (brauhn) = a avea nevoie
bringen (bringhen) = a aduce
denken (denchen) = a gandi
essen (esen) = a manca
fahren (farn) = a conduce
finden (findn) = a gasi, a considera
fliegen (flighn) = a zbura
fragen (fragn) = a intreba
geben (ghebn) = a da
gehen (gheen) = a se duce
haben (habn) = a avea
heien (haisen) = a se numi
helfen (helfn) = a ajuta
hren (hoorn) = a auzi
kaufen (caufn) = a cumpara
kennen (chenen) = a cunoaste
kommen (comn) = a veni
knnen (chionn) = a putea
laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona
leben (lebn) = a trai
leihen (laihen) = a imprumuta
lernen (lernen) = a invata
lesen (lezen) = a citi
lieben (libn) = a iubi
machen (mahn) = a face
mchten (miohtn) = a dori
nehmen (nemn) = a lua
schreiben (raibn) = a scrie
schlagen (laghen) = a lovi
schneiden (naiden) = a taia
schlafen (lafn) = a dormi
sitzen (sien) = a sta, a lua loc
sehen (zeen) = a vedea
sein (zain) = a fi
sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi
spielen (pilen) = a te juca

42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.

trinken (trinchen) = a bea

vergessen (ferghesn) = a uita
versprechen (ferprehen) = a promite
verstehen (ferteen) = a intelege
waschen (van) = a spala
werden (verdn) = a deveni
wissen (vizn) = a sti
wollen (volen) = a vrea
wohnen (vonen) = a locui

Indicativul in germana | Formarea prezentului la verbele

regulate
Daca iti amintesti conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale
pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza
timpul prezent.
Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care
gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga
urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.
Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen,
sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".
EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile
specifice prezentate mai sus):
ich mach+e = eu fac
du mach+st = tu faci
er / sie / es mach+t = el / ea / fac
wir mach+en = noi facem
ihr mach+t = voi faceti
sie / Sie mach+en = ei fac / Dvs. faceti
Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :
Infinitiv : machen (mahn) = a face;
Imperfect : machte (mahte) = faceam;
Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;
Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a
aduce,fragen = a intreba, gehen = a merge, heien = a se numi, kaufen = a
cumpara, kommen= a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura
inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.
EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;
ich arbeit+e = eu muncesc;
du arbeit+e+st = tu muncesti;
er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;
wir arbeit+en = noi muncim;
ihr arbeit+e+t = voi munciti;
sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;
Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se
casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;
Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !
* Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.
Verbe care prezinta modificari vocalice.
Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:
a =>
au => u
e => ie, i
o =>
=> a
EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;
ich gebe = eu dau
du gibst = tu dai
er / sie / es gibt = el / ea da
wir geben = noi dam
ihr gebt = voi dati
sie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel :

backen = a coace (a => )
bergen = a salva (e => i)

blasen = a sufla (a => )

braten = a praji (a => )

brechen = a rupe (e => i)

dreschen = a strica, distruge (e => i)

drfen = a fi permis ( => a)

empfehlen = a recomanda (e => ie)

Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne
contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

Verbele neregulate in germana

1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta
este "SEIN".
Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.
SEIN (zain) = a fi
ich bin (ih bin) = eu sunt
du bist (du bist) = tu esti
er / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este
wir sind (vir sind) = noi suntem
ihr seid (ihr said) = voi sunteti
sie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti
haben (habn) = a avea
ich habe (ih habe) = eu am
du hast (du hast) = tu ai
er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are
wir haben (vir haben) = noi avem
ihr habt (ir habt) = voi aveti
sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti
werden (verden) = a deveni
ich werde (ih verde) = eu devin
du wirst (du virst) = tu devii
er / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

wir werden (vir verden) = noi devenim

ihr werdet (ir verdet) = voi deveniti
sie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti
wissen (vizen) = a sti
ich wei (ih vais) = eu stiu
du weit (du vaist) = tu stii
er / sie / es wei (er/zi/es vais) = el, ea stie
wir wissen (vir wissen) = noi stim
ihr wit (ihr vist) = voi stiti
sie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti
2. Verbele mixte

Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe
prezinta anumite schimbari vocalice:
nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;
brennen => brannte => gebrannt = a arde;
Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!
Alte verbe asemanatoare sunt :
bringen => brachte => gebracht = a aduce;
denken => dachte => gedacht = a gandi;
Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice :
gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce;
stehen => stand => gestanden = a sta;
Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar
impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel
de verb este :
Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba
forma :machen => machte => gemacht ;
Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba
forma;

Conjugarea verbelor cu particula separabila in Germana

Verbele cu particula separabila in germana (trennbare Verben) sunt formate dintr-un
prefix(an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la
infinitiv unite intr-un singur cuvant.
In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o
caracteristica a limbii germane.
Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb;

anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.
Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia;
abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller
zusammen mit meiner Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua
toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.
Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai
desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;
Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.
Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai
invatat in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.
Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?
abwaschen (ab.van) = a spala

ich wasche ab (ih vae ab) = eu spal

du wschst ab (du vest ab) = tu speli
er / sie / es wscht ab (er/zi/es vet ab) = el/ea spala
wir waschen ab (wir van ab) = noi spalam
ihr wascht ab (ihr vat ab) = voi spalati
sie / Sie waschen ab (zi van ab) = ei spala / Dvs. spalati
Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):
abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat
Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

Verbele modale in germana

Verbele modale in germana se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar
singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele
verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.
Sunt sase verbe modale in limba germana: knnen, mssen, sollen, drfen, mchten,
wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

Verbul modal knnen (a putea) poate exprima:

faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa
vorbeasca germana.
prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa
plece la Viena in vara.
presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

Verbul modal mssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima:

necesitatea; => Wir mssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este
diferit si exprima:
o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara
sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?

Verbul modal drfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima:

permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru.

interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza.

intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva?

folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei
gewaschen werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa
fierbinte.
Verbul modal mchten (a place ceva, a dori) poate exprima:
dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte.
rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori
sa o sunati luni pe D-na Keller?
Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima:
dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola.
cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu
vrea sa se construiasca aici o casa.
adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati
doar un moment?

Imperfectul in germana

Imperfectul in germana al verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina
verbului si desinentele de numar si persoana.
Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in
povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde
mai exista o legatura cu prezentul.
machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)
Conjugarea la imperfect a verbului machen:
ich machte = eu faceam
du machtest = tu faceai
er / sie / es machte = el, ea facea
wir machten = noi faceam
ihr machtet = voi faceati
sie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati
Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular.
Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es
machte; Incorect: er, sie, es machtet

Alte verbe care se conjuga la fel sunt:

bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi;

brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie;

decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi;

fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba;

lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata;

lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade;

spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari
vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt
aceleasi.
brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupe
Conjugarea la imperfect a verbului tare brechen:
ich brach = eu rupeam
du brachst = tu rupeai
er / sie / es brach = el / ea rupea
wir brachen = noi rupeam
ihr bracht = voi rupeati
sie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

Alte verbe tari care se conjuga la fel :

fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde;

geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da;

fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina);

gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos);

liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins;

schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi;

laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

Verbele cu particula separabila:
fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizor
Conjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen:
ich sah fern = eu ma uitam la televizor
du sahst fern = tu te uitai la televizor
er / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor
wir sahen fern = noi ne uitam la televizor
ihr saht fern = voi va uitati la televizor
sie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

Participiul 1 in germana
Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care
plang
(infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend
Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este
simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune
prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:
Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in
momentul de fata le aud)
Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut )
Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida.
schnell fahrend = conducere rapida

Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

Participiul II in germana
La formarea Participiului 2 in germana trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si
de prefixul sau terminatia acestuia.
a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari
vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul)
Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)
b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);
Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)
Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.
Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)
c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II
fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;
Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)
d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:
Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul
II) ; besuchen(infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II)

Perfectul compus in germana

Perfectul
compus
in
germana se
formeaza
cu
ajutorul
auxiliarelor "haben" si "sein"conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al
verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia,
aceasta structura fiind una specifica limbii germane.
Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni.
- Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in
prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu
o mai stiu.
- Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du
die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?
Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:
- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich
anziehen = a te imbraca;
- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a
citi;sehen = a vedea;

- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea
sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a
dormi; leben= a trai;
- verbele modale;

Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:

- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren,
kommen, fliegen;
- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei
stari :einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;
- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;
- verbul bleiben = a ramane;
In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula
separabila.
Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:
ich bin gefahren = eu am plecat;
du bist gefahren = tu ai plecat;
er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;
wir sind gefahren = noi am plecat;
ihr seid gefahren = voi ati plecat;
sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;
Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:
ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;
du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;
er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;
wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;
ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;
sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;
Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "
ich bin hereingekommen = eu am intrat;
du hast hereingekommen = tu ai intrat;
er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;
wir sind hereingekommen = noi am intrat;

ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;

sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.
Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se
intampla si la perfect compus.
Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa
in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei
Stunden geschwommen= El a inotat trei ore.
=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.
Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte
ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste
in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

Mai mult ca perfectul in Germana

Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul
imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se
construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat in lectia despre formarea perfectului
compus. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.
Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si
se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurck, weil er seinen Mantel vergessen
hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.
Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:
ich hatte gearbeitet = eu muncisem;
du hattest gearbeitet = tu muncisei;
er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;
wir hatten gearbeitet = noi munciseram;
ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;
sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

Viitorul in germana | Viitorul prezent si anterior in germana

Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la
timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus
sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.
Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de
conjugat care nu se schimba
Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :
ich werde machen = eu voi face;

du wirst machen = tu vei face;

er / sie / es wird machen = el / ea va face;
wir werden machen = noi vom face;
ihr werdet machen = voi veti face;
sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.
Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.
Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere
folosirea adverbelor de timp ca : morgen = maine, bermorgen = poimaine, nchste =
urmatorul etc.
Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent,

participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste
foarte rar insa nu strica sa-l stiti.
Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de
conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"
Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:
ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;
du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;
er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;
wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;
ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;
sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;
Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri
la munte.

Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect) in

Germana
Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea
terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si
numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele
de indicativ prezent.

De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura
modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.
Ex.: Er hat mir gesagt, da er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:
schlafen ( a dormi ) - verb tare
ich schlafe
du schlafest
er / sie / es schlafe
wir schlafen
ihr schlafet
sie / Sie schlafen
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffe
du hoffest
er / sie / es hoffe
wir hoffen
ihr hoffet
sie / Sie hoffen
Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa
cum se intampla la prezent.
Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in
realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile
de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de
conjunctiv.
In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:
hoffen (a spera) - verb slab
ich hoffte = eu as spera
du hofftest = tu ai spera
er / sie / es hoffte = el / ea ar spera
wir hofften = noi am spera
ihr hofftet = voi ati spera
sie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

schlafen ( a dormi ) - verb tare

ich schliefe = eu as dormi

du schliefest = tu ai dormi
er / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

wir schliefen = noi am dormi

ihr schliefet = voi ati dormi
sie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2

umlaut :
Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta;
Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2
insotit de forma de infinitiv a verbului :
schlafen = a dormi
ich wrde schlafen = eu as dormi;
du wrdest schlafen = tu ai dormi;
er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi;
wir wrden schlafen = noi am dormi;
ihr wrdet schlafen = voi ati dormi;
sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

Adverbul in Germana. Clasificare.

Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care
are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de
comparatie.

Dupa structura adverbele pot fi :

simple
derivate

compuse
Dupa sens, adverbele pot fi :
de loc

de timp

de mod
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?);
sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De
unde?).
Adverbele care ne indica pozitia in
spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben(sus), unten (jos), vorn (in
fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la
stanga),drinnen (inauntru), drauen (afara) etc.
Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in
jos), heraus(in afara), drber (deasupra), vorwrts (inainte) etc.
Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:
Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri),dama
ls (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen(intre
timp).
Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de
atunci),bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);
Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de
doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori,
deseori),immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);
Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la
intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa,
astfel), irgendwie (cumva), hinterrcks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste).
Adverbele derivate:
Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.
- cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata
ordinea:erstens, morgens, sonntags.
- sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre est), rckwrts (inapoi);

Adverbele compuse:
Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie. Prepozitiile care
incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.
Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit;

Clasificarea prepozitiilor in Germana

Clasificarea prepozitiilor in germana dupa sens:

Sens local:
an; ex: an der Grenze = la granita.
auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.
Sens temporal:
an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.
in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora
care cer cazul Genitiv.

Sens cauzal:
wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.
dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.
Sens modal:

ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.

mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.
gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.
Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la
Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der
Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va
recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia - Declinarea articolului pe langa substantiv.
Intrebuintarea sau caderea articolului.
Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:
durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge
zilnic cu masina prin oras.
fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul
meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de
ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica
mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug
fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.
Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:
aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc
spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat
imaginea pe perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea
atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez
copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe
scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. =
Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul
este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die
Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta
pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv,
pronume, adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul,
genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul
Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;

Ordinea cuvintelor in propozitie in Germana | Reguli

generale
W-intrebari:
Wie heien Sie? = Cum va numiti?
Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?
Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:
Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc
Monica./ Nein, ich heie Maria.
Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc
in Paris.
Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!!
Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.
Enunturi afirmative:
Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.
Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.
Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2,
subiectul trece dupa verb.
Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.
Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.
Propozitia imperativa:
Komm mit! = Vino cu mine!
Ruf mich an! = Suna-ma!
Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau
verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.
Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina.
Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.