Colegiul Cooperatist din Moldova

Specialitatea: Comert

Raport de practica
La magazinul specializat al SC
IuvasSRL

Realizat : Sirbulet Constanta

Grupa 1 CM 11
Chisinau 2016
1

Cuprins
1. Structura organizatorico manageriala si statul juridic al interprinderii
2. Regulile de baza si programul de lucru al magazinului,regulile ordinii interne,graficele de
lucru,fluxul de cumparatori in sala comerciala
3. Tipul magazinului si corespunderea nomenclatorului tipurilor de magazine si sortimentului
de marfuri
4. Obligatiunile si drepturile
vinzatorului,casierului,administratorului,merceologului,orgaznizarea muncii lor.
5. Analiza amplasarii punctului de vinzare,ariei de cuprindere sau de atractie
6. Studierea tehnologiei amenajarii magazinului(structura functionala a localului
magazinului,tehnologia amenajarii suprafetei de vinzare,forma si dimensionarea
raioanelor,localizarea raioanelor si suprafata de vinzare a magazinului,echipamentul de
prezentare a marfurilor,tehnologia etalarii in magazin.
7. Etalarea marfurilor in magazin
8. Caracterizarea diferitor tipuri de coduri si descifrarea 5-7 coduri
9. Sistemul standartizarii in RM,organele si serviciile standardizarii,sarcinile,functiile lor de
baza.Standardele:clasificarea,categorii si tipuri,caracteristica lor,structura si continutul.
10. Clasificarea marcilor.Tipurile de marci.Functiile marcarii
11. Notiunea de etichetare si continutul etichetei.Continutul la 5-7 etichete a marfurilor.
12. Clasificarea ambalajului.Functiile ambalajului.Tipuri de materiale utilizate pentru
realizarea ambalajelor.Metode de ambalare
13. Imaginea magazinului
14. Fise de post a unor categorii de lucratori
15. Elaborarea in Power Point a unui proiect despre Mobila pentru sala comerciala in
magazinul unde faceti practica.Imagini de anexat la darea de seama
16. Elaborarea in Power Point a unui proiect despre Masini de casa si control in magazinul
unde faceti practica.Imagini de anexat la darea de seama.

Introducere
O unitate comerciala este un loc de vnzare permanent n care clientii si efectueaza cumparaturile
indiferent de tipul si volumul lor.
2

n mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia un punct de
vnzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate, posibilitati de alegere,
preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale); mai rar un magazin este frecventat pentru el nsusi.
Denumirea uzuala a unitatii comerciale este de magazin. Magazinul este unitatea operativa de
baza a comertului cu amanuntul adica achizitioneaza marfuri n cantitati mai mari de la diversi furnizori
(ntreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc.) si le revinde n cantitati mici direct
populatiei sau altor consumatori
Un magazin functioneaza ntr-un spatiu propriu, dotat si amenajat special pentru primirea,
pastrarea si vnzarea marfurilor.
Magazinul se gaseste n ipostaza de expozitie permanenta cu marfuri, reflectnd ntr-un
anume sens nivelul de dezvoltare a societatii si structura consumului populatiei.
Principalul rol al magazinului este acela de vnzare a bunurilor de consum, constituind sursa de
aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei.
n cadrul retelei comerciale cu amanuntul, magazinul reprezinta veriga principala n
comercializarea marfurilor, locul unde se produce trecerea marfurilor din sfera circulatiei n sfera
consumului, realizeaznd-se

legatura dintre consumatori si produse.

Prin locul pe care l ocupa n procesul circulatiei marfurilor, ntreprinderea comerciala cu

amanuntul are posibilitatea sa cunoasca ndeaproape evolutia cererii populatiei si n consecinta sa
exercite o influenta activa asupra productiei, fie prin intermediul firmei comerciale cu ridicata fie direct.
De altfel. ntreprinderea comerciala cu amanuntul se plaseaza pe primul loc n ceea ce priveste studierea
cererii populatiei si aprovizionarea acesteia cu marfuri.

Statul juridic al interprinderii IUVAS

Compania IUVAS activeaza in domeniul industriei usoare de la 24 februarie 1998.
Ea este localizata in zona industriala a municipiului Chisinau, sectorul Ciocana, str. Mesterul Manole 9.
Intreprinderea IUVAS este specializata in confectionarea produselor din tricot, care corespund
cerintelor de calitate, dar si celor mai noi tendinte ale modei.
3

Este una din cele mai cunoscute firme de tricotaje din Republica Moldova, caracterizindu-se prin
calitatea articolelor, dotarea tehnica a intreprinderii, promtitudine in executarea si livrarea comenzilor,
personal calificat, flexibilitate, preturi accesibile.
Scopul companiei:

promovarea marcii IUVAS,

mentinerea calitatii produselor,

modernizarea continua a dotarii tehnice pentru alinierea la cerintele mondiale actuale,

mentinerea bazei de clienti si a preturilor competitive.

Actualmente intreprinderea reuseste sa satisfaca cererea clientilor atit cu confectii calitative (calitatea
confectiilor este confirmata de certificatele de igiena si conformitate) cit si o gama de produse foarte
variata incepind de la lenjerie de corp si terminind cu tricotaje exterioare, care sunt destinate barbatilor,
femeilor si copiilor.
Articolele produse aici sunt sunt confectionate din materie prima de calitate superioara (tricot din fire
de bumbac, bumbac in amestec cu fibre chimice, fibre sintetice). Pinza tricotata este livrata de peste
hotarele tarii (Italia, Turcia, Banglades).
Modul de prezentare a produselor: pliate in punga sau pe umerase individual. Fiecare produs are eticheta
(nr. model, marime, calitate), embleme (logo-ul firmei, compozitia tricotului, conditii de exploatare).
Intreprinderea de tricotaje IUVAS beneficiaza de o dotare tehnica performanta, care ii permite
realizarea unei game diversificate de articole si o productivitate inalta. Dispune de masini de cusut tip
Pegasus, Juki, Global, Yamato.
Interprinderea Iuvas este o ntreprindere de tip Societate comerciala cu forma juridica de tip SRL.
Conform teoriei economice Societatea cu rspundere limitat (S.R.L.) este o societate comercial cu
personalitate juridic, al crei capital social este divizat n pr i sociale conform actului de constituire i
ale crei obligaii sunt garantate cu patrimoniul societ ii.
Societatea comerciala este o institutie juridica in sine, considerata a fi un organism constituit de regula pe
baze asociative, cu scopul obtinerii unui anumit profit de catre cei care s-au asociat si in vederea realizarii
unei activitati comerciale.

Regulile de baza si programul de lucru al magazinului,regulile ordinii

interne,graficele de lucru,fluxul de cumparatori in sala comerciala

Practica de initiere in specialitate am facut-o nemijlocit la magazinul specializat IUVAS SRL de

pe strada Renasterii nr.8 care este inregistrat ca DIVA TEXTIL SRL, certificat de inregistrare din
31.03.2010 codul fiscal 1010600009526 (vezi anexa).
Magazinul dat este un magazin de marfuri nealimentare. El este specializat in vinzarea produselor din
tricot. Magazinele specializate sunt acele magazine n care se comercializeaza o linie ngusta de produse,
care ofera, nsa, o bogata varietate sortimentala n cadrul liniei respepctive. Cele mai multe magazine
specializate vizeaza, n general, un domeniu: al confectiilor, al mobilei, articolelor pentru locuinta,
marochinarie etc.
Intreprinderea IUVAS are 12magazine specializate in Chisinau, la Balti-5 si cite unul la Briceni, Floresti,
Hincesti, Soroca si Singerei.
Sortimentul intreprinderii IUVAS include:

produse de lenjerie (slipi, boxeri, maieuri, tricouri, garnituri, furouri, pijamale, camasi de noapte,
body, indispensabili)

produse exterioare (treninguri, hanorace, pantaloni, pulovere, veste, rochii, fuste, tricouri)

La magazinul Diva Textil Srl lucreaza doua vinzatoare(Vinzator superior si Vinzator) in doua schimburi.
Ele indeplinesc si functia de casier.
Magazinul i desfoar activitatea zilnic de LUNI pina VINERI de la 9:00 pna la 20:00.
Simbata si Duminica de la 9:00 pina la 19:00

n corespundere cu regulamentul de ordine interioar a muncii se pretind urmtoarele cerine

pentru toi vinzatorii magazinului Iuvas SRL
1.S respecte cu strictee regimul de lucru al unitii comerciale date
2.S nu ntrzie la serviciu
3.S nu prseasc locul de munc n timpul zilei de lucru
4.S ia prnzul pe rnd, conform orarului
5.S nu plece acas mai devreme dect ora cuvenit.
5

6. S aib un aspect exterior impecabil (neaprat s poarte uniforma).

Pentru vnztori mai exist i nite reguli adugtoare, cum ar fi:
1.S pregteasc locul de munc pn la nceperea zilei lucrtoare,s respecte curenia,s
urmreasc sortimentul, preurile.
2.S fie n stare s adreseze ntrebri cumprtorilor pentru ai ajuta s fac alegerea corect.
3.S fie comunicativ, amabil i binevoitor cu clienii.
4.S poat asculta cumprtorul, s aplaneze situaiile de conflict, s salute clienii.
Se interzice categoric:

S consume gum de mestecat.

S se plimble prin sal far motiv.

S vorbeasc cu voce ridicat unul cu altul.

Fluxul clienilor n magazinele specializate SC IUVAS SRL

n func ie de numrul rndurilor de mobilier comercial (gondole, rafturi), fluxul clien ilor din
magazin este orientat astfel nct punctul de plecare s corespund ntotdeauna cu punctul de sosire.
Numrul rndurilor de gondole n mijlocul suprafe ei de vnzare este impar, astfel nct punctul final al
fluxului clienilor s fie ieirea din magazin.
Circulaia se asigur prin proiectarea unor culoare a cror l ime trebuie s corespund condi iilor
antropometrice ale clien ilor afla i n diferite ipostaze:

Micarea printre rndurile de marf;

Sta ionarea ntr-un anumit loc, n vederea alegerii unei mrfi;

Ateptarea pentru plata cumprturilor la cas.

La proiectarea cilor de circula ie din magazin trebuie s-au respectat urmtoarele cerin e:

Pentru stabilirea l imii coridoarelor de circula ie i a spa iilor de sta ionare, calculul a pornit de
la frecven a maxim a vizitatorilor (n perioadele i orele de vrf ale activit ii magazinului).

Cile principale de circula ie au fost proiectate n linie dreapt, pstrnd l imea de trecere pe tot
parcursul slii de vnzare i nlesnind clientului drumul cel mai scurt spre diferitele raioane de
vnzare.

Coridoarele destinate efecturii cumprturilor trebuie s fie dispuse perpendicular pe cile

principale de circula ie, pentru a asigura clien ilor accesul nestnjenit la marfa dorit.

L imea cilor destinate efecturii cumprturilor este dependent i de nl imea mobilierului

comercial, recomandndu-se n acest sens ca l imea cii de cumprare s fie egal cu nl imea
raftului de mrfuri.

Tipul magazinului si corespunderea nomenclatorului tipurilor de magazine si

sortimentului de marfuri
Comertul cu amanuntul reprezinta veriga intermediara cea mai importanta n circuitul comercial al
produselor. Comertul cu amanuntul include toate activitatile referitoare la vnzarea bunurilor si
serviciilor direct catre consumatorii finali, pentru a fi folosite n scop personal si nu n interes de afaceri.
Comertul cu amanuntul acopera toata gama produselor care se comercializeaza si se realizeaza de foarte
multe organizatii - producatori, angrosisti etc.. Ponderea activitatii acestei forme de distributie este
realizata de detailisti care, prin specificul activitatii lor, obtin profituri numai prin activitatea de
comercializare a produselor si serviciilor catre consumatorii finali.
Principalele formele de vnzare n comertul cu amanuntul se realizeaza, n mod traditional, prin
magazine.
Comertul n magazine - cuprinde:
1. Comertul cu dominanta alimentara, n cadrul caruia distingem: comert cu marfuri alimentare
generale, care se desfasoara cu precadere n hipermagazine, supermagazine, magazine populare,
magazine hard-discount, superete; comert cu marfuri alimentare specializate (brutarii, pescarie,
macelarie, cofetarie etc.);
2. Comertul cu dominanta non-alimentara - cuprinde: comertul nespecializat, care se desfasoara n
magazine de tipul: mari magazine, magazine de solduri, magazine tip bazar); comert specializat, care
se desfasoara n marile suprafete specializate, suprafetele medii specializate, buticuri.
7

 Alte clasificari ale magazinelor cu amanuntul vizeaza dimensiunea acestora si chiar gradul de
acoperire a nevoilor. Astfel exista:
Magazinele alimentare specializate o suprafata de vnzare medie de 200 m 2, sunt amplasate n
orase si practica vnzarea traditionala. Numarul lor este n scadere de la aparitia supermagazinelor si a
hipermagazinelor.
Supereta este un magazin cu o suprafata ce nu depaseste 400 m 2, amplasat n apropierea zonelor
rezidentiale, care comercializeaza produse alimentare. Pentru a evita o concurenta forntala cu
supermagazinele, n materie de pret, superetele propun, n general, o larga parte a produselor, sub marca
proprie.
Supermagazinul este o unitate comerciala care detine o suprafata de vnzare cuprinsa ntre 400
-2.500 m2, reprezentnd o constructie pe un singur nivel si este dotat cu o casa de marcat la o suprafata de
vnzare de 100 m2. n supermagazine se comercializeaza o gama larga de produse alimentare prin sistem
de autoservire si n care produsele nealimentare detin o pondere scazuta. n general, amplasarea acestora
se face pe cartiere. Dezvoltarea supermagazinelor este diferita de la o tara la alta, acestea extinzndu-se
dupa anul 1990 si pe piata din Romnia.
Hipermagazinul este un magazin de detail cu o suprafata mai mare de 2.500 m 2. n functie de
suprafata lor, se disting mai multe tipuri de hipermagazine: de talie mica, cu o suprafata cuprinsa ntre
2.500 si 5.000 m2, hipermagazine medii, cu o suprafata cuprinsa ntre 5.000 si 8.000 m 2 si marile
hipermagazine cu o suprafata mai mare de 8.000 m2.
Hipermagazinul este produsul tipic al distributiei franceze, unde a aparut n 1963 si reprezinta o
sinteza a doua forme de vnzare en-detail, ce n acea perioada aveau un mare succes n SUA si anume
supermagazinul alimentar si discount-ul store (mare suprafata non-alimentara, cu autoservire). La
nceput, hipermagazinele erau hangare vaste care propuneau marfuri la preturi scazute.
Ulterior s-a pus un accent deosebit pe abordarea unei largimi caracteristice, unui aranjament interior
mai ngijit, unei arhitecturi mai costisitoare.
Marimea asortimentului de marfuri este de 25-50.000 de referinte din care 4.000 din sectorul
alimentar, sunt prezente raioane de toate tipurile, inclusiv cele care practica vnzarea prin intermediul
vnzatorilor si are n dotare o casa de marcat pentru o suprafata de 200 m 2. Constructia este pe un singur
8

nivel si are, n general, amenajat un spatiu pentru 1.200 locuri de parcare. Este localizat n periferie sau
n centrul comercial. Practica o politica de vnzare agesiva, cu profit redus pe unitatea vnduta, dar cu o
rotatie medie foarte ridicata (8 rotatii n Italia, 12-15 rotatii n Franta).
Magazinele specializate sunt acele magazine n care se comercializeaza o linie ngusta de produse,
care ofera, nsa, o bogata varietate sortimentala n cadrul liniei respepctive. Cele mai multe magazine
specializate vizeaza, n general, un domeniu: al confectiilor, al mobilei, articolelor pentru locuinta,
marochinarie etc. Exemple de firme de distributie lider pe piata n aceste domenii sunt: Castorama,
Conforama din Franta, Vobis si Media World din Germania, Ikea Suedia etc. Clasificarea magazinele
specializate poate avea n vedere si gradul de "ngustime" a liniei de produse (magazin de mbracaminte,
magazin de mobila, magazin de articole sportive, etc). n functie de ngustimea liniei de produse, aceste
magazine pot fi mpartite si n mai multe clase, astfel: un magazin de mbracaminte poate fi numit
magazin cu linie unica; un magazin care vinde numai mbracaminte pentru femei va fi numit magazin cu
linie limitata; un magazin care vinde numai pantofi pentru dama apartine clasei de magazine
superspecializate.
Sortimentul este o colectivitate de mrfuri realizat de o organizaie, n scopul satisfacerii unui segment
de consumatori.
n practica economic se face distincie ntre sortimentul comercial, care se refer la mrfurile dintr-o
grup aflate ntr-un anumit loc de vnzare, indiferent de productor i sortimentul industrial care
semnific ntreaga ofert de mrfuri.
Gama de produse este o grupare de mrfuri nrudite prin asemnrile dintre caracteristicile de calitate
eseniale. Gama poate fi alctuit din mai multe linii de produse.Dimensiunile prin care se apreciaz o
gam de produse sunt: profunzimea care exprim numrul de produse distincte, lrgimea gamei care
semnific numrul de linii de produse i lungimea gamei care arat numrul de produse din toate liniile.
Clasificarea produselor i serviciilor este o operaie tehnico-economic de grupare
a produselor dup anumite criterii tiinifice, n vederea identificrii lor, i pentru studierea
calitii acestora.
Articolul reprezint individualitatea de baz a sortimentului de produse i care se
distinge prin mai multe proprieti.
Sortul este unitatea elementar dintr-un sortiment i care se distinge printr-o singur proprietate.
Sortimentul intreprinderii IUVAS include att lenjerie de corp, ct i mbrcminte exterioar. Din
lenjerie de corp confecionm ori, slipi, boxeri, maieuri, tricouri, garnituri, furouri, pijamale, body
9

cmi de noapte, lenjerie pentru dame etc. La mbrcmintea exterioar se refer costume sportive,
fuste, salopete, maiouri, rochii hanorace, pantaloni, pulovere, veste, tricouri. De asemenea, firma IUVAS
confecioneaz haine de lucru pentru multe ntreprinderi cunoscute (Efes Vitanta, Franzelua,
Bomba, Bucuria etc. )

Obligatiunile vinzatorului,orgaznizarea muncii lui.

Obligatiile

comunicarea cu clientii magazinului (punctului de vanzare)

prezentarea produselor,

mentinerea mediului ambiant ct mai plcut

organizarea cadrului general de deschidere si inchidere a activitatii magazinului (punctului de

vanzare),

efectuarea vanzarii,

incasarea contravalorii marfii,

prezentarea produselor si serviciilor aferente vanzarii,

promovarea imaginii magazinului (punctului de vanzare),

mentinerea stocurilor si necesarului de monetar de rezerva,

verificarea stocurilor cu vanzarile,

intocmirea documentelor specifice activitatii de vanzare, precum si raportarea activitatii de

vanzare.

10

receptia produselor destinate vanzarii realizand urmatoarele operatii: pregateste spatii pentru
descarcare; verifica documentele de insotire;verifica mijloacele de transport si ambalare; participa
la receptia cantitativa;

deasemenea este responsabil de

Respectarea disciplinei financiare privind ncasrile i plile n numerar

Respectarea plafonului de cas

Asigurarea stocurilor si necesarului de monetar de rezerva

sa urmareasca conditiile de valabilitate, pastrare, depozitare, manipulare si administrare produse

Aplicarea stricta a regulilor de comert privind vanzarea produselor , si corecta gestionare a

acestora;

Suporta in cazul unor lipsuri certe aparute in gestiunea de care raspunde, conform legislatiei in
vigoare ;

mbuntirea permanent a pregtirii sale profesionale i de specialitate

Pstrarea confidenialitii informaiilor i a documentelor legate de firm

Utilizarea resurselor existente exclusiv n interesul firmei

Respectarea prevederilor normativelor interne i a procedurilor de lucru privitoare la postul su

Adopt permanent un comportament n msur s promoveze imaginea i interesele firmei

Se implic n vederea soluionrii situaiilor de criz care afecteaz firma

Respectarea programului de lucru si de folosirea integrala a timpului de munca;

Trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu

instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare
11

sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de
actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Analiza punctului de vinzare, ariei de cuprindere sau de atractie

Amplasarea punctului de vnzare va respecta urmatoarele principii:
- principiul capacitatii de interceptare a unitatii: capacitatea de interceptare se masoara prin volumul de
trafic existent n vecinatatea locului de amplasare a punctului de vnzare respectiv;
- principiul atractiei cumulate: gruparea mai multor puncte de vnzare genereaza o atractie cumulata,
superioara sumei atractiilor individuale ale punctelor de vnzare localizate izolat;
- principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare exercita o atractie comerciala
mai mare;
- principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata intra, traversa si iesi usor din perimetrul care
delimiteaza locul de amplasare a punctului de vnzare n cauza.

Localizarea punctului de vnzare

Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vnzare este una din deciziile esentiale pe care
trebuie sa le ia un comerciant. Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura actiunilor pe care le
reclama, de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme comerciale. Localizarea unui punct de
vnzare are importante implicatii financiare si se face prin determinarea ariei de piata n care va opera,
definirea ariei de atractie propriu-zise a exercitate si pe baza previziunii vnzarilor.
Aria de atracie a unui punct de vnzare este acel spaiu delimitat geografic din care i atrage"
clienii i, implicit, i asigur desfacerea. Aria de atracie a fost considerat ca fiind zona teritorial n
cadrul creia o unitate comercial poate s-i desfac mrfurile n condiii de rentabilitate .
Potrivit unei alte opinii aria comercial este aria delimitat a unei colectiviti din cadrul creia
magazinul i asigur aproximativ 90% din vnzrile unei categorii reprezentative de bunuri. Aria de
atracie nu trebuie neleas ca un spaiu compact, fiind compus dintr-un ir de zone concentrice a cror
cot de participare n numrul total al clienilor se diminueaz direct proporional cu creterea distanei
12

pn la magazin. Prin urmare, stabilirea limitelor zonei de atracie a unui punct de vnzare permite, n
ultim analiz, delimitarea unei zone funcionale de consum care ofer informaii privind specificul local al
cererii.
Factorii care influeneaz mrimea ariei de atracie:
- mrimea unitii comerciale;
- importana punctelor de vnzare adiacente (anumite magazine nu au o zon comercial proprie i profit
de atracia altor puncte de vnzare);
- nivelul veniturilor populaiei;
- densitatea populaiei.
- facilitile de circulaie: ci i mijloace de comunicaie, spaii de parcare;
- punctele de interes a ariei de pia care constituie obiectul de analiz, servicii, activiti culturale, sportive
etc;
- topografia terenului;
- dinamismul administraiei publice locale i al agenilor economici.
Analiza amplasamentului unui punct de vnzare
Aprecierea valorii comerciale a locului de amplasare a unui punct de vnzare se face prin evaluarea
unor anumite criterii rspund principiilor de localizare, confirmate de practica comercial i susinute de
unii specialiti:
Lista criteriilor de evaluare a locului de amplasare a unui punct de vnzare existent
1. POPULAIE
- numr de locuitori, vrsta, nivelul de instruire, % proprietarilor de locuine
- venitul disponibil pe un locuitor
2.

CONCURENI

- numrul i talia concurenilor, evaluarea punctelor forte i slabe ale acestora;

3.

TRAFICUL PIETONAL
13

- numr de persoane/or, tipuri de persoane;

4. TRAFIC AUTOMOBILISTIC
- numr de vehicule/or;
- tipuri de vehicule, fluiditatea traficului;
5. PARCARE
- numr de locuri, acces;
- distan pn la magazin
6. ACCESIBILITATE
- numr de artere de circulaie;
- direciile traficului;
- numrul de intersecii;
- configuraia interseciilor;

7. CARACTERISTICILE LOCULUI
- amplasare
- forma terenului
- dimensiunea i forma construciei
- vechimea construciei
8. CONDIII DE INSTALARE
- proprietar al construciei;
- chiria;
- costuri de ntreinere;
Magazinul specializat al interprinderii IUVAS reprezentat prin DIVA TEXTIL SRL se afla in sect.
Riscani, in apropierea statiei de transport public in regiunea Circului. Statia care uneste acest sector cu
alte sectoare Centru, Posta Veche, Ciocana. Anume in aceasta statie este un mare flux de calatori fapt care
a determinat amplasarea magazinului in acest loc.

Structurarea suprafetei comerciale

14

Suprafata totala a magazinului este formata din spatii destinate activitatii de vnzare si spatii n cadrul
carora au loc activitatile de sustinere a vnzarii propriu - zise. Ca regula generala, se va repartiza ct mai mult
spatiu pentru vnzare. Suprafata de vnzare variaza n functie de tipul si marimea magazinului; ntr-un
magazin universal de exemplu, suprafata de vnzare reprezinta cca 65% din suprafata totala n timp ce un
magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spatiu de sustinere a vnzarii.
Suprafata comerciala se poate diviza n functie de marimea si profilul magazinului, vechimea cladirii,
modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri)
1. Sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor;
2. Spatiul pentru rezerva de marfuri destinat pastrarii stocurilor;
3. Spatii auxiliare, dupa caz, n functie de profilul magazinului:
-

spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor;

spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor;

spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje, palarii, reparatii bunuri de

folosinta ndelungata;
-

sali pentru prezentari de moda;

spatii pentru diverse alte activitati;

- spatii anexe sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentru repaus si masa);
- birouri;
-

spatii tehnice - centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului, centrala telefonica, de radioficare,

televiziune cu circuit nchis, hidrofor, statie de pompare-evacuare a apei uzate, ncaperi pentru trolii de lifturi,
dulapuri - tablouri electrice, spatii pentru presarea ambalajelor din hrtie si carton;
- ghene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa, colectarea de ape uzate,
cabluri electrice si telefonice;
- goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc.

Sala de vnzare
O importanta deosebita pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are forma, marimea si
naltimea salii de vnzare. n mod practic exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt
preferate formele patrate si dreptunghiulare datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a
15

cumparatorilor, de amplasare a mobilierului si utilajelor, de stabilire a celor mai rationale fluxuri ale marfurilor,
personalului si cumparatorilor.
Pentru evitarea furturilor este indicat ca la proiectarea salilor de vnzare sa se evite locurile
ascunse sau cu vizibilitate redusa, n acest sens forma patrata a salii de vnzare fiind cea mai indicata.
Forma alungita a salii mpiedica organizarea autoservirii (se lungesc fluxurile de circulatie a
cumparatorilor, personalului si marfurilor, se resimte nevoia organizarii a doua linii de case de marcat
etc), n special daca sala de vnzare este segmentata de casa scarilor sau de stlpi portanti ai blocului de
locuinte.
Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure n timpul zilei
vizibilitatea pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse cu
distingerea fara efort a ntregii palete coloristice a produselor.

Amenajarea salii de vnzare consta n asigurarea echipamentului comercial, stabilirea

fluxurilor de circulatie a clientilor, implantarea raioanelor de vnzare, prezentarea
marfurilor.

Echipamentul comercial este format din mobilier si utilaje comerciale.

Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin, usurarea muncii
lucratorilor, folosirea optima a suprafetei de vnzare, etalarea unei cantitati ct mai mari de marfuri.
Durata de utilizare a echipamentului comercial variaza ntre 5 si 10 ani, n functie de tip, calitatea
materialelor si intensitatea deteriorarii.
Mobilierul comercial este format din ansamblul elementelor materiale utilizate pentru expunerea
marfurilor:
- dispozitive de perete: rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete;
- gondole pentru prezentari libere cu rafturi, dulapioare, gratare;
- containerele speciale si alte tipuri de recipienti, cum ar fi: cutii, cosuri;
- stenderele (suportii din bare metalice) pentru expunerea articolelor de mbracaminte pe umerase sau
prinse cu inele, crlige etc;
16

- mese, scaune.

Amplasarea raioanelor magazinului

Amplasarea raioanelor are la baz ideea c nu orice spaiu din magazin are aceeai valoare comercial.
Aceasta descrete pe msur ce distan a fa de intrarea principal se mrete. Articolele expuse n zonele
cele mai valoroase vor aduce un venit suplimentar, justificndu-i costul mai ridicat.
Dimensionarea raioanelor magazinului
Dimensionarea raioanelor unui magazin se face prin stabilirea spa iului de vnzare acordat fiecruia
dintre acestea sau familiei de produse, prin utilizarea cifrei de afaceri previzionat a magazinului. De
exemplu, dac prognoza vnzrilor cmilor pentru brbai este de 10% din totalul vnzrilor, atunci
pentru cmi va fi alocat o suprafa comercial de 10% din total.
Aceast evaluare ini ial va fi modificat ulterior n func ie de urmtorii factori:
1. Profitabilitatea produsului. Regula de baz presupune mrirea suprafe ei articolelor i familiilor
de produse care au o profitabilitate mai mare pe unitate de produs;
2. Formele de expunere i vnzare. De exemplu, aceleai cmi pot fi expuse pe rafturi, n stare
ambalat sau atrnate pe cuiere;
3. Sezonalitatea i ciclul de via al produsului. n perioadele de cretere a vnzrilor suprafa a va
crete i viceversa.

Etalarea marfurilor in magazin

Componena major a tehnologiilor comerciale, etalarea mrfurilor constituie, alturi de
publicitatea la locul vnzrii i reclama, o tehnic proporional definitorie pentru imaginea i
profitabilitatea punctelor de vnzare, reprezentnd totodat o variabil principal a procesului de
merchodising.
Etalarea mrfurilor reprezint ansamblul regulilor i procedeelor de prezentare a mrfurilor i
reunete o seam de procese i operaii ce au loc n sala de vnzare n vederea realizrii unei oferte active,
apte s asigure creterea vnzrilor.
Etalarea mrfurilor, ca element fundamental al promovrii, vizeaz o serie de aspecte, precum:
obiectivele expunerii,
17

 criteriile de selectare a mrfurilor,

modaliti de expunere a mrfurilor, combinaia culorilor, tematica expunerii.
Etalarea mrfurilor, ca element fundamental al promovrii, vizeaz o serie de aspecte, precum:
obiectivele expunerii, criteriile de selectare a mrfurilor, modaliti de expunere a mrfurilor, combinaia
culorilor, tematica expunerii.
Modalitatea de expunere a marfurilor in magazinul IUVAS este cuiere, manechine
Tematica expuneriii: Dame Barbati

Copii

Bebelusi

Caracterizarea diferitor tipuri de coduri si descifrarea 5-7 coduri

Codul este o combinatie de elemente simbolice prin care se reprezinta o informatie.
Aceste elemente pot fi cifre (cod numeric) sau litere si cifre (cod alfanumeric).
Codificarea reprezinta operatiunea de transpunere n cod a elementelor definitorii ale unor
produse, servicii, fenomene.

Codul european al articolelor ( EAN )

ncepnd cu anii 70, s-au intensificat si n tarile europene preocuparile de uniformizare a
sistemelor de codificare a marfurilor.
n anul 1974 reprezentanti ai producatorilor si distribuitorilor din 12 tari europene au decis
nfiintarea unei comisii, n care sa analizeze posibilitatea introducerii unui sistem unitar de codificare a
produselor la nivel european, denumit Codul european al articolelor, compatibil cu UPC.
Sistemul EAN se bazeaza pe un cod cu 13 caractere numerice, avnd urmatoare
semnificatie:primele doua reprezinta tara de origine, cinci cifre identifica producatorul, cinci cifre,
produsul si ultima este cifra de control.
Utiliznd un cod nesemnificativ, usor de manipulat, sistemul EAN este deosebit de flexibil, cu
capacitate mare de cuprindere (circa 10 miliarde de produse). innd seama de acest avantaj a fost

18

preluat, ntr-o perioada relativ scurta, de un numar mare de tari, nu numai din Europa, dar si de alte
continente.
Utilizarea sistemului EAN asigura o serie de avantaje att pentru producatori, ct si pentru
comercianti si consumatori, prin facilitarea urmarii si gestionarii rapide a produselor, pe ntregul an de
distributie.
Prin intermediul acestui sistem, producatorii se pot informa operativ n legatura cu modificarile
care apar n desfacerea produselor ceea ce le asigura posibilitatea adaptarii rapide la cerintele pietii (prin
largirea sau restrngerea gamei sortimentale, retragerea produselor fara succes comercial etc.).
Pentru comercianti, sistemul EAN asigura gestionarea mai eficienta a stocurilor, existnd
posibilitatea cunoasterii, n orice moment, a situatiei stocului pentru fiecare produs, care poate fi, astfel,
rennoit operativ.
n conditiile utilizarii casele de marcat electrice, prevazute cu dispozitiv de citire optica a codului
cu bare EAN, se elimina dezavantajele sistemului clasic de marcare, asigurndu-se nregistrarea
operativa, fara erori, a datelor referitoare la produsele vndute.
Pentru client, utilizarea sistemului EAN reduce foarte mult timpul de asteptare la casele de
marcat. Prin citirea automata a codurilor clientul obtine un bon, pe care sunt trecute n mod clar
denumirea exacta si pretul pentru fiecare produs achizitionat, fiind exclusa posibilitatea aparitiei unor
erori (daca s-a asigurat tiparirea corecta a codului).
n prezent, sistemul EAN este aplicat ntr-o serie de alte domenii, printre care cel administrativ,
bancar etc., pentru codificarea publicatiilor etc.

Standardizarea in RM.Organele si servicile standartizarii.

Standardele:clasificarea, categorii, tipuri, structura, continutul
Standardizarea este o activitate complex a unor documente denumite standarde, prin care se urmrete
optimizarea tehnico-tiinific i economic n diferite domenii.
Definiia n standardul romn referitoare la standardizare este o activitate specific pentru care sunt
stabilite, pentru probleme reale sau poteniale, prevederi destinate unei utilizri comune i repetate,
viznd obinerea unui grad optim de ordine ntr-un context dat.
19

Obiectivele principale ale standardizrii sunt:

a) Asigurarea i mbuntirea calitii produselor/serviciilor
n standarde sunt specificate toate proprietile produselor, care sunt necesare pentru realizarea i
comercializarea lor.
Apariia standardelor din familia ISO 9000 : 2000 privind sistemul de management al calitii constituie
cel mai bun argument c standardizarea contribuie hotrtor la asigurarea i mbuntirea calitii
produselor/serviciilor.
b) Raionalizarea economic a produselor prin tipizare, unificare i modulare
Tipizarea produselor are ca scop stabilirea unei game raionale de tipuri i mrimi ale produselor, n
funcie de necesitile manifestate.
Tipizarea are dou funcii: selectiv i constructiv.
Funcia selectiv const n limitarea gamei sortimentale la nivel minim.
Funcia constructiv const n diversificarea gamei sortimentale prin folosirea unui numr restrns de
elemente constructive de baz, care se pot combina multiplu.
Unificarea const n selecionarea dimensiunilor tip a elementelor structurale pentru utilizarea la cel
puin dou produse dintr-o serie sau familie de produse.
Modularea const n corelarea dimensiunilor unificate constructiv, numite module, care pot fi combinate
n mai multe variante.
c) Facilitarea schimbului internaional de produse/servicii i informaii tehnicotiiifice
Stadardizarea contribuie la stabilirea unui limbaj comun ntre partenerii de afaceri prin terminologia
adoptat referitoare la concepte, simbolizri, codificri, sisteme de marcare ecologic, sistemul
internaional de uniti de msur etc.

Functiile de baz ale activitii de standardizare

1.
2.
3.
4.

Activitatea este voluntar. Oricine are dreptul de a colabora pe baz de reciprocitate.

Publicitate. Toate propunerile de standardizare i proiectele standardelor sunt publicate.
Participarea tuturor factorilor interesai. Fiecare i poate apra interesele.
Uniformitatea. Activitatea de elaborare a standardelor cuprinde toate domeniile tehnice, iar

reglementrile de elaborare asigur uniformitatea structurii acestora.

5. Veridicitatea. Standardele reflect ntocmai realitatea.
6. Aplicarea n interesul general. Standardele trebuie s cuprind probleme de interes general.
7. Luarea n consideraie a situaiei economice. La elaborarea unui standard trebuie
analizate efectele economice ale acestuia.
8. Internaionalitatea. Activitatea de standardizare are la baz efectele economice ale
20

unui comer mondial fr piedici de ordin tehnic i a unei piee comune n Europa.
Tipuri de standarde
Tipurile de standarde dupa coninut sunt urmtoarele: de produs/serviciu, de baz, de terminologie, de
ncercare, de proces, de interfa, de date.
Tipurile de standarde dup nivelul de standardizare sunt urmtoarele: de firm, profesionale, naionale,
regionale, internaionale.
Principalii operatori ai standardizrii sunt:

ntreprinderile;
administratia locala
laboratoarele de analize i ncercri;
consumatorii prin organismele i asociaiile civile;
sindicatele constituite n diferite confederaii dup specificul activitilor.

Clasificarea marcilor.Tipurile de marci. Functiile marcarii

Clasificarea marcilor. Criterii de clasificare. Tipuri principale de marci
Marcile se pot clasifica dupa mai multe criterii.
a) Dupa destinatie, deosebim marci de fabrica si marci de comert. Marca de fabrica este aplicata
de catre producator pe produsele sale, iar marca de comert, de ntreprinderea care comercializeaza aceste
produse.
b) Dupa obiectul lor, distingem marci de produse si marci de servicii. n ceea ce priveste relatia
dintre produs si marca, pot fi puse n evidenta urmatoarele variante:

marci individuale de produs, ntreprinderea producatoare nregistrnd o marca pentru fiecare

dintre produsele sale;

o singura marca pentru toate produsele ntreprinderii;

mai multe marci pentru fiecare linie de produse a ntreprinderii;

marci combinate, structurate pe mai multe niveluri.

Marcile de servicii sunt de doua categorii:

21

marci de servicii care se aplica direct pe produse sau sunt atasate produselor, pentru a
indica pe cel care a prestat serviciul n legatura cu aceste produse;

marci de servicii care indica, n diferite moduri, servicii nelegate direct de anumite
produse.

c) n functie de titularul dreptului de marca, distingem marci individuale si colective:

marcile individuale, apartinnd unei persoane determinate (fizice sau juridice), reprezinta
categoria obisnuita de marci;

marcile colective apartin unor asociatii de producatori, comercianti sau prestatori de

servicii.

d) Din punctul de vedere al naturii normelor care le reglementeaza, marcile sunt facultative si
obligatorii:

n principiu, marcile sunt facultative, dreptul de a decide aplicarea marcii apartinnd

producatorului,comerciantului sau ntreprinderii prestatoare de servicii;

n anumite cazuri se stabileste, pentru unele produse, de obicei din motive de interes
general, obligativitatea marcarii lor. De exemplu, n majoritatea tarilor este obligatorie
marcarea obiectelor executate din metale pretioase.

e) Dupa compozitia lor, marcile sunt simple si compuse. Marcile compuse (din doua sau mai
multe elemente figurative) sunt frecvent folosite, pentru ca asocierea unor semne permite sa se asigure
mai usor caracterul distinctiv al marcii.
Alte tipuri de marci:
a) Marca notorie
Unele marci de fabrica sau de comert, de produse si servicii se bucura de o larga recunoastere n
rndul consumatorilor dintr-o anumita tara, regiune geografica si chiar la nivel mondial. O asemenea
marca este denumita "marca notorie". Marca notorie este o marca larg cunoscuta si care se bucura de un
renume deosebit n rndul consumatorilor.
b) Marca de conformitate
n cazul certificarii conformitatii produselor si serviciilor cu un anumit standard, dovada
conformitatii poate mbraca forma unui certificat de conformitate sau a unei marci de conformitate.
Marca de conformitate (pentru certificare) este o marca protejata, aplicata sau emisa pe baza regulilor
unui sistem de certificare, ce indica faptul ca produsul sau serviciul n cauza este n conformitate cu un
anumit standard sau cu un alt document normativ.
22

n diferite tari, inclusiv n Romnia, au fost instituite marci de conformitate cu standardele

nationale. n Romnia au fost introduse urmatoarele marci de conformitate cu standardele romnesti,
marci gestionate de catre Asociatia de Standardizare din Romnia (ASRO):

marca "SR" - este o marca de conformitate a produselor cu standardele romnesti;

marca "SR-S" - este o marca se securitate, prin care se atesta conformitatea produselor cu
standardele romnesti de securitate.

n Uniunea Europeana se utilizeaza marca de conformitate CE. Marca "CE" este o marca prin
care se atesta conformitatea produselor cu cerintele esentiale referitoare la sanatate,securitatea
utilizatorilor si la protectia mediului nconjurator, cerinte prevazute n directivele UE "noua abordare".
c) Marca de calitate
Pentru evidentierea produselor de calitate superioara, n diferite tari au fost introduse asa numitele
"marci de calitate". Marca de calitate reprezinta o marca prin care se atesta ca un anumit produs
poseda un ansamblu de caracteristici specifice, care i confera un nivel de "calitate superioara"
fata de produse similare.

Funciile mrcilor
Utilizarea mrcilor reprezint o necesitate, ntruct numele de marc confer identitate produsului
sau serviciului organizaiei, contribuind nemijlocit la formarea unei imagini. Marca este cosiderat n
prezent, un element fundamental al strategiei de marketing a organizaiei, strategie bazat pe diferenierea
pe care o introduce n oferta de produse i servicii.
Marca este considerata n prezent un element fundamental al strategiei comerciale a ntreprinderii,
strategie bazata pe diferentierea pe care acesta o introduce n oferta de produse si servicii.
a) Fiind un mijloc de identificare a produselor unei anumite ntreprinderi, marca ofera
cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai rapide spre anumite produse.
b) n acelasi timp, marca ndeplineste si functia de garantare a unui nivel calitativ constant,
pentru produsele si serviciile oferite de organizatiile care si-au cstigat o buna reputatie.
c) Alaturi de functiile considerate clasice - de identificare a produselor si serviciilor si de
garantare a unui nivel calitativ constant al acestora - n conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei
de marfuri, s-a afirmat si se accentueaza n continuare functia de concurenta a marcii.
d) Dinamismul accentuat al marcilor, sprijinit de publicitate, a determinat aparitia functiei de
reclama a marcii.
Marca poate sugera:
23

caracteristicile produsului;

avantajele functionale sau satisfactiile emotionale oferite clientului;

o anumita conceptie n realizarea produsului;

categoria de utilizatori ai produsului.

Notiunea de etichetare si continutul etichetei.

Continutul a cinci etichete
Definitie: Eticheta- Orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine
elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia

Definitie: Etichetare-Aciunea de a eticheta i rezultatul ei.

set baieti
modelul 21368/2292
marimea 158,164-80(40)
calitatea 1 Bumbac 100 %
Gost 28039-89

24

Tricou dama
Modelul 121007
Marimea 158,164-84(42)
Calitatea 1 Bumbac 100 %
Gost 7474-88

Pantaloni barbati
Modelul 22104
Marimea 170.176-92(52)
Calitatea 1 bumbac 95 % elastan 5 %
GOST 28039-89

Tricou dama
Modelul 121030
Marimea 158.164-92(46)
Calitatea 1 bumbac 100 %
Gost 7474-88

25

Tricou barbati
Modelul 170.176-108(54)
Calitatea 1 bumbac 100%
Gost 28039-89

Conditiile generale cu privire la informatia pentru

consumatori referitoare la produsele

nealimentare comercializate n Republica Moldova se prevad in Sistemul National de Certificare al

Republicii Moldova si GOST Sistem unic de documentatie de proiectare. Documentatie de exploatare .
Producatorul si/sau vnzatorul snt obligati sa prezinte n timp util consumatorului si/sau cumparatorului
(n continuare consumatorului) informatia clara, completa si veridica despre produsele propuse
comercializarii care asigura posibilitatea alegerii lor competente.
Informatia pentru consumator, n functie de tipul sicomplexitatea tehnica a produselor, trebuie sa fie
prezentata n forma de document de exploatare (fisa tehnica, ghid de exploatare etc.),
anexat produsului propus spre comercializare si/sau n forma de marcare. Pentru produsele autohtone
documentul de exploatare trebuie sa fientocmit conform GOST 2.601.
Tricouri din tricot pentru femei i fete. Condiii tehnice generale gost 7474-88
Tricouri pentru brbai i biei. Condiii tehnice generale gost 28039-89

Clasificarea ambalajului.Functiile ambalajului.Tipuri de materiale utilizate pentru

realizarea ambalajelor.Metode de ambalare
Ambalajul este un obiect destinat sa nveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de
produse n timpul manevrarii, transportului, depozitarii, vnzarii, in scopul protejarii acestora.
Clasificarea ambalajelor
Ambalajele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:
natura materialului: ambalaje celulozice, din sticla, metal, materiale plastice, lemn, materiale
complexe, materiale textile;
sistemul de confectionare: ambalaje fixe, demontabile, pliabile;
26

 tipul ambalajului: lazi, cutii, flacoane, pungi, tuburi;

domeniul de utilizare: ambalaje de transport, de prezentare si de desfacere;
natura produsului ambalat: ambalaje pentru produse alimentare, produse industriale;
gradul de rigiditate: ambalaje rigide, semirigide, suple;
modul de valorificare: ambalaje refolosibile, nerefolosibile.
Importanta amabalajului este evidentiata de principalele functii pe care acesta le indeplineste, si
anume: a) conservarea si protectia produselor; b) facilitarea manipularii, transportului, depozitarii si
vnzarii produselor; c) functia de informare a consumatorilor si de promovare a produselor.
a)

Functia de conservare si de protectie a produselor

Ambalajul asigura protectia produselor mpotriva:

factorilor fizici (actiuni mecanice, lumina, temperatura, presiune);

factorilor chimici si fizico-chimici (aer, apa, vapori, oxigen, dioxid de sulf, dioxid de
carbon);
factorilor biologici (microorganisme, insecte etc.).

b) Functia de manipulare, transport si depozitare a produselor

c) Functia de infomare a consumatorilor si de promovare a produselor

Metode de ambalare a marfurilor

Metodele de ambalare a marfurilor tin seama de caracteristicile actuale si tendintele de viitor
n ceea ce priveste productia si circulatia marfurilor.
a) Ambalarea portionata - este procedeul de ambalare n care cantitatea de produs care
urmeaza sa fie cuprinsa in ambalaj este stabilita astfel nct sa fie consumata la o singura folosire. Pentru
ambalarea portionata pot fi folosite: folii contractibile, folii termosudabile din aluminiu sau hrtii
metalizate.
b) Ambalarea tip aerosol - Ambalajul tip aerosol este un recipient rezistent la o presiune
interioara data, prevazut cu o deschidere n care se monteaza o "valva", care asigura etanseitatea si

27

distribuirea produsului continut, sub forma de spuma, pasta, pudra sau n stare lichida. Aceasta metoda de
ambalare este utilizata, de exemplu, la produsele cosmetice, farmaceutice, alimentare.
c) Ambalarea n folii contractibile - este o metoda de ambalare a produselor n bucati mici,
uniforme, prin asezarea lor pe o placa-suport, avnd alveole termoformate, urmata de nchidere prin
acoperire cu folie si termosudare. Aceasta metoda este foarte mult utilizata, de exemplu, in cazul
produselor alimentare, n special la ambalarea produselor din carne, a produselor lactate. De asemenea,
ambalarea n folii contractibile si gaseste o larga utilizare n cazul unor produse de dimensiuni mici.
d) Ambalarea aseptica - consta n introducerea unui produs sterilizat, destinat comercializarii,
ntr-un recipient sterilizat, n conditii aseptice, urmata de nchiderea recipientului astfel nct sa fie
prevenita contaminarea produsului cu microorganisme. Ambalajul aseptic consta ntr-o folie unica,
multistratificata, care combina cele mai bune caracteristici ale hrtiei, materialului plastic si aluminiului
pentru a alcatui un recipient cu performante superioare.
e) Ambalarea n vid - consta n introducerea produsului ntr-un ambalaj impermeabil la gaze si
scoaterea aerului, suprimnd astfel oxigenul, principalul agent responsabil de o eventuala alterare a
produsului.
f) Ambalarea n atmosfera modificata - consta n nchiderea produsului ntr-un ambalaj n care
atmosfera din interior este modificata. Aplicarea acestei tehnici permite controlul reactiilor chimice,
enzimatice sau microbiene n scopul reducerii sau eliminarii proceselor de degradare a marfurilor.
g) Ambalarea colectiva - este o metoda de ambalare care presupune gruparea ntr-o singura
unitate de vnzare a mai multor produse. Materialele folosite pentru ambalarea colectiva a marfurilor sunt
n principal cartonul, hrtia si foliile contractibile. Aceasta metoda este utilizata pentru ambalarea unor
produse alimentare, electrotehnice, a jucariilor pentru copii si a altor produse.

Funciile ambalajelor
Indiferent de gradul de dezvoltare economic a unei ri, mrfurile produse i comercializate sunt
de neconceput fr ambalaj. n momentul de fa, la nivel mondial aproximativ 99% din producia de
mrfuri este ambalat. Considerat mult timp ca un simplu obiect utilitar, concepia despre ambalaj s-a
modificat considerabil, el fiind cel care permite circulaia produselor din momentul fabricaiei pn la
consumatorul final.

28

Importana ambalajului, considerat parte integrant a unui sistem, este evideniat de principalele funcii
pe care ambalajul trebuie s le ndeplineasc. Acestea sunt: conservarea i protecia produselor,
manipulare, transport, depozitare, informarea i promovarea produselor.
Funcia de conservare i protecie a produselor
Considerat funcie elementar a ambalajelor, aceasta const n protejarea coninutului de efectele
mediului extern, n cazul n care exist o corelare perfect ntre ambalaj-produs-metod de conservare.
Astfel, putem vorbi despre urmtoarele tipuri de protecie pe care trebuie s le asigure ambalajul:

mpotriva factorilor fizici (aciuni mecanice, lumin, temperatur, presiune);

mpotriva factorilor chimici i fizico-chimici (aer, ap, vapori, oxigen, dioxid de sulf (SO2),
dioxid de carbon (CO2));

mpotriva factorilor biologici (microorganisme, insecte);

Dintre factorii fizici, solicitrile mecanice la care sunt supuse produsele ambalate au efecte variabile.
Trepidaiile din timpul transportului influeneaz att produsul, ct i ambalajul. Ele pot comprima, tasa
produsul n interiorul ambalajului, formndu-se astfel spaiu liber care compromite protecia oferit de
ambalaj mpotriva ocurilor ulterioare.
Lumina este un factor fizic care produce decolorri i degradri profunde ale mrfurilor. Numeroase
produse sunt sensibile la lumin care are rolul de a iniia reacii fotochimice, responsabile de alterarea
culorii, pierderea vitaminelor. Rolul ambalajului n acest caz este fie de a filtra lungimile de und care
produc deprecierea produselor, fie de a opri ptrunderea luminii n interiorul ambalajului (ambalajul
opac).
n vederea conservrii, numeroase produse necesit o stabilitate relativ la temperatur. Ambalajul
trebuie s protejeze produsul de impactul cu temperaturi ridicate, deoarece mai mare de 400 C, poate
provoca deformarea produselor, sau stimuleaz reacii chimice care duc la descompunerea produsului,
modificarea gustului sau mirosului. n acest scop se utilizeaz ambalajele din materiale plastice, lemn sau
protecii suplimentare cu rumegu, fibre de bumbac, folii de aluminiu.
Protecia chimic trebuie s rspund necesitii unor produse de a nu veni n contact cu anumite
substane chimice agresive: H2, NH3, SO2, CO2. n acest scop, ambalajul joac un dublu rol:

rolul de barier la transferul de gaze din exterior ctre interiorul ambalajului;

rolul de barier la oxigen i vapori de ap pentru protecia produselor sensibile la oxigen (riscul
dezvoltrii mucegaiurilor sau bacteriilor aerobe; riscuri datorate oxidrii produselor, riscul formrii
de soluii saturate cu produse zaharoase sau srate);

rolul de barier la transferul gazos din interior ctre exterior, pentru a evita:

pierderea aromelor specifice produsului;

deshidratarea produsului;

pierderea gazelor sau amestecul gazos care a fost introdus n interiorul ambalajului n scopul
conservrii produsului (CO2, N2, vapori de alcool).;
Prin protecia fizico-chimic se protejeaz mrfurile ambalate de aciunea mediului extern (aer, umiditate,
lumin). Calitatea proteciei fizico-chimice depinde de materialele utilizate n confecionarea ambalajelor,
fiecare material, avnd o anumit permeabilitate care depinde de caracteristicile structurii.
Protecia mpotriva factorilor biologici are drept scop meninerea calitii igienice i microbiologice a
produselor alimentare. Astfel, rolul ambalajului este:
29

de a realiza o barier fizic ntre microorganismele prezente n atmosfer i produsele ambalate,

mpiedicnd astfel recontaminarea sau supracontaminarea acestora;

de a limita sau mpiedica schimburile gazoase susceptibile de apariia i dezvoltarea germenilor

patogeni;

de a asigura o etaneitate perfect la toi germenii microbieni i de a suporta condiii de sterilizare

n cazul produselor care necesit acest tratament;

de a mpiedica un contact direct ntre produsele sterile: pine, zahr, paste i persoanele care le
manipuleaz;

de a evita riscurile de intoxicaie alimentar produs de flora microbian patogen coninut n

produsele nesterilizate: carne, pete.
Protecia i rezistena termic a ambalajelor ine seama de faptul c numeroase produse necesit, n
vederea conservrii, o stabilitate relativ ntr-un anumit domeniu de temperatur. n acest sens, ambalajul
contribuie la conservarea produselor congelate i trebuie s aib o rezisten termic bun, innd seama
de urmtorii factori:

rezistena la ocuri termice;

rezistena la cldur, dac produsul necesit sterilizare;

rezistena la temperaturi sczute, atunci cnd condiiile de conservare a produsului necesit

temperaturi sczute sau dac produsul este comercializat n ri unde temperatura exterioar atinge
valori foarte sczute (de exemplu, anumii polimeri devin fragili la temperaturi joase, cum ar fi
policlorura de vinil (PVC) la o temperatur de 100C.
Funcia de manipulare, depozitare i transport
Aceast funcie este legat de protecie deoarece pe parcursul operaiilor de manipulare-depozitaretransport, produsele ambalate sunt supuse unor solicitri mecanice, care le pot deteriora.
Funcia de manipulare
Ambalajul secundar faciliteaz manevrarea produsului prin forma sa, volumul, greutatea, prezena unor
orificii n scopul prinderii sale cu mna sau cu un utilaj. trebuie s asigure o securitate maxim pentru
operatori, garantnd n acelai timp o bun stabilitate a ncrcturii.
Funcia de depozitare
n timpul depozitrii, ambalajul este acela care preia presiunea rezultat n urma operaiei de stivuire a
produselor. De aceea, cerinele fa de ambalaj in seama de urmtorii factori:

ambalajul s fie uor de aranjat n stiv;

s fie precizate condiiile n care poate fi depozitat i eventualele precauii n manipulare;

s reziste la variaii de temperatur i umiditate atunci cnd depozitarea are loc n spaii deschise.
Utilizarea raional a spaiilor de depozitare, ca i cerinele consumatorilor necesit fie divizarea
cantitilor mari de produse n uniti mici, fie gruparea cantitilor mici n uniti mari.
Toate aceste cerine sunt posibile numai prin fabricarea unor ambalaje corespunztoare, care s poat fi
preluate de mecanisme speciale fr a suferi deteriorri sau s poarte pe suprafaa lor semne avertizoare
cu privire la indicaiile de stivuire.
Funcia de transport
Transportul este prezent n toate etapele vieii ambalajului.
Pentru cvasitotalitatea mrfurilor nu exist transport fr ambalaj. Produsele sunt transportate pe ci
rutiere, feroviare, pe calea aerului sau pe mare. Fiecare mod de transport are un impact mai mult sau mai
30

puin important asupra mediului, prin tipul de combustibil utilizat i necesitatea existenei unei
infrastructuri.
Cerinele fa de ambalajul de transport sunt axate pe:

necesitatea adaptrii ambalajului la normele de transport;

optimizarea raportului volum/greutate:

produsul trebuie s fie coninut ntr-un volum standard pentru a beneficia de un tarif avantajos i
condiii mai bune de transport;

greutatea mai mic a ambalajului corespunde unei taxe mai mici;

posibilitatea de adaptare a ambalajului la unitile de ncrcare utilizate uzual n transportul

principal i secundar (palete, vagoane de cale ferat, camioane)
Funcia de promovare a mrfurilor
Ambalajul este o interfa, un mediu, ntre produs i utilizator. Rolul su nu se limiteaz numai la acela
de a conine i proteja produsul, ci i de a facilita vnzarea acestuia prin declanarea actului de
cumprare. Ambalajul prezint produsul i contribuie substanial la vnzarea acestuia. Adevrat
vnztor mut al produsului, informeaz i seduce consumatorul.
Elementele definitorii ale funciei de promovare a produsului, cuprind:

identificarea i prezentarea produsului;

informarea cumprtorilor;

crearea unei atitudini pozitive fa de produs;

modificri n mentalitatea i obiceiurile cumprtorului;

comunicarea cu clientul.
Elementele prin care un ambalaj poate atrage atenia cumprtorului asupra unui produs, sunt: modul de
realizare al ambalajului, eticheta, marca de fabric sau de comer, estetica ambalajului.
Informaiile pe care le conine ambalajul permit:

identificarea produsului, prezentarea caracteristicilor sale i a condiiilor de utilizare, cum ar fi:

denumire, marc, provenien, mod de utilizare, compoziie, durata de conservare, toxicitate,
impactul asupra mediului nconjurtor.
Informaiile pot fi prezentate sub diferite forme: texte, etichete, pictograme i coduri de bare.
Tendina general n privina formei vizeaz simplitatea pentru o percepie mai uoar i cu valoare
informaional maxim. Forma aleas pentru ambalaj trebuie s in seama de ambiana, locul i modul
de utilizare al produselor, condiiile de pstrare, modul de recuperare al ambalajului.
Alt element important este culoarea. Prin caracteristicile sale, culoarea permite identificarea uoar a
produsului ambalat. Atracia exercitat de culoare depinde de psihicul cumprtorului. S-a demonstrat
practic, c, n momentul vizualizrii produsului, cumprtorul sesizeaz mai nti culoarea, apoi desenul
i marca.
Grafica este un alt element important n realizarea ambalajului. Pentru ambalaje se impune o grafic
simpl, expresiv, iar ilustraia oferit trebuie s fie compatibil cu produsul ambalat. O grafic modern
se caracterizeaz prin sobrietate, echilibru, elemente coloristice, alegere judicioas a caracteristicilor, ct
i punerea n valoare a unor elemente ca: denumirea produsului, modaliti de utilizare, recomandri,
marca de fabric.

31

Adesea, singura verig de legtur ntre productor i consumator, ambalajul trebuie s acioneze n
sensul crerii unei imagini favorabile a produsului.
Comunicarea cu consumatorul se realizeaz n urmtoarele direcii:

identificarea rapid a produsului

ambalajul trebuie s conin informaii cu privire la: marc, compoziie, condiii sau sugestii de
utilizare, garantarea calitii, data limit de vnzare pentru produsele perisabile.
Caracterizarea principalelor materiale utilizate la ambalarea marfurilor
Materialele de baza din care se obtin ambalajele sunt: materialele celulozice, sticla, materialele
metalice, materialele plastice, lemnul, materialele textile.
a) Caracteristicile ambalajelor din materiale celulozice
Pentru fabricarea ambalajelor se utilizeaza diferite tipuri de hrtii si cartoane.
Acestea se pot asocia ntre ele sau cu alte materiale, n scopul realizarii ambalajelor complexe.
Se disting trei categorii de materiale de baza destinate fabricarii ambalajelor din hrtie-carton:
hrtia pentru ambalaj, cartonul plat, cartonul ondulat.
Hrtia utilizata la ambalare este obtinuta din lemn de esenta moale, nenalbit si se clasifica
dupa gramaj, compozitie, destinatie.
Pentru ambalarea marfurilor se folosesc urmatoarele tipuri de hrtie: sulfit, kraft, pergament,
impermeabila, parafinata.
Principalele tipuri de cartoane utilizate sunt: cartonul duplex, triplex, ondulat
(format din unu pna la patru straturi netede si unu sau trei straturi ondulate din hrtie de ambalaj, unite
ntre ele cu adeziv).
Materialele celulozice prezinta urmatoarele avantaje n utilizare:

sunt materiale ecologice, reciclabile si netoxice; cartonul ondulat este unul dintre cele
mai ecologice si solide materiale de ambalare, care nu este depasit din punctul de vedere
al performantelor economice si ecologice de nici un alt material;

sunt flexibile, usoare, igienice, apte pentru a veni n contact cu alimentele;

se caracterizeaza prin rigiditate si rezistenta foarte buna;

b)

sunt rezistente la grasimi, gaze, hidrocarburi, acizi (hrtia tratata prin acoperire si
laminare);
pot fi tiparite.
Caracteristicile ambalajelor din materiale plastice
32

Materialele plastice au determinat o adevarata revolutie n domeniul ambalajelor, prin

posibilitatile noi oferite comparative cu materialele considerate traditionale (materialele celulozice,
metalice, sticla).
Principalele produse obtinute din materiale plastice si destinate ambalarii sunt foliile
complexe. Astfel, n practica se utilizeaza mai multe tipuri de folii:

folii flexibile, utilizate pentru acoperirea produselor;

folii contractibile, care se strng sub influenta caldurii n una sau doua directii, n
lungime si latime;

folii perforate sau neperforate, transparente;

folii flexibile, din care se obtin saci, pungi;

folii rigide, din care se confectioneaza pahare, tavite sau platouri

c)

Caracteristicile ambalajelor din materiale metalice

Ambalarea n cutii metalice reprezinta una dintre cele mai utilizate metode de pastrare a
produselor alimentare perisabile.
Materialele utilizate n acest scop sunt: otelul, aluminiul si materialele combinate (material
plastic,carton si metal).
Tabla cositorita si cromata sunt materiale pe baza de otel moale, cu grosimea cuprinsa ntre
0,15 mm si 0,5 mm.
d) Caracteristicile ambalajelor din sticla
Sticla este un material care detine o pondere importanta in domeniul ambalajelor, fiind
utilizata cu precadere la ambalarea produselor lichide sau vscoase.
Datorita structurii sale amorfe, sticla este fragila si se sparge n urma aplicarii unei forte
exterioare.
Proprietatile optice se refera la gradul de penetrare a luminii si efectul transmisiei acesteia n
functie de lungimea de unda. Transmisia luminii poate fi controlata prin adaugarea aditivilor de colorare
n compozitia sticlei.
Sticla este utilizata pe scara larga n domeniul alimentar, dar si n industria farmaceutica, la
ambalarea produselor chimice etc.
Avantajele utilizarii sticlei ca material de ambalare sunt urmatoarele:

impermeabilitate la gaze, vapori, lichide;

33

este inerta din punct de vedere chimic fata de lichide si produse alimentare si nu
pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat;

este un material igienic, usor de spalat si care suporta sterilizarea;

este inodor, nu transmite si nu modifica gustul alimentelor

(garanteaza mentinerea proprietatilor organoleptice si aromei alimentare);

este transparenta, ceea ce permite controlul vizual al produsului de catre

consumator;

poate fi colorata, asigurnd astfel o protectie suplimentara a produsului mpotriva

radiatiilor ultraviolete;

este un material rigid, care poate fi realizat n forme variate;

are o buna rezistenta la presiuni interne ridicate, fiind utilizata la ambalarea unor
bauturi ca sampania, cidrul etc.;
are o rezistenta mecanica suficient de mare pentru a suporta socuri externe;
este un material economic, produs in cantitati mari si care nu nceteaza sa fie
perfectionat;
este un material reciclabil.

Utilizarea sticlei ca material de ambalare prezinta si dezavantaje legate de:

rezistenta slaba la soc;

masa ridicata, ceea ce o face dificil de manevrat si ridica cheltuielile de transport;

depozitare dificila;

nu rezista la schimbari bruste de temperatura.

e) Caracteristicile materialelor complexe de ambalare

Materialele complexe de ambalare sunt obtinute din diferite tipuri de folii sau filme,
impermeabile la gaze sau vapori de apa.
Avantajele utilizarii acestor tipuri de materiale sunt urmatoarele:

sunt usor de utilizat, nu prezinta pericol n manipulare;

sunt rezistente la fisurare, compresiune si socuri;

34

sunt rezistente fata de agentii chimici;

unele tipuri de materiale sunt transparente, impermeabile, etanse la gaz, vapori de

apa si rezistente fata de bacterii;

sunt reciclabile si protejeaza mediul nconjurator prin tehnologia utilizata;

n domeniul distributiei si cel industrial, numeroase ambalaje plastice se reutilizeaza,

se reconditioneaza, in conditiile respectarii reglementarilor de igiena si securitate n
raport cu utilizatorii;

au masa specifica redusa, sunt inodore, inalterabile.

n prezent sunt utilizate tot mai mult materialele complexe de ambalare, obtinute prin
asocierea mai multor materiale in scopul obtinerii unor caracteristici noi.
Caracteristica esentiala a unui material a unui material complex de ambalare este
impermeabilitatea sa la vapori de apa si la diferite gaze. Alte proprietati importante sunt transparenta,
sudabilitatea, rezistenta mecanica, protectia mpotriva luminii, rezistenta la actiunea produselor agresive,
rezistenta la temperaturi ridicate.
n functie de natura materialului-suport, foliile complexe se pot clasifica n:

materiale complexe pe baza de aluminiu;

materiale complexe pe baza de hrtie si carton;

materiale complexe pe baza de materiale plastice.

Masinile de casa si control

Rolul masinilor de casa in evidenta incasarilor banesti de la populatie

Incasarea banilor de la vinzarea marfurilor si prestarea serviciilor (care ulterior sunt acumulati in
bancile comerciale) are importanta majora nu numai pentru dezvoltarea comertului si prestarilor
de servicii,dar si pentru economia nationala in ansamblu.

35

Metode de incasare a baniilor de la populatie pentru marfurile comercializate sau serviciile

prestate

Deosebim urmatoarele metode de incasare a baniilor de la populatie pentru marfurile

comercializate sau serviciile prestate:

o In numerar
o Prin virament
o Prin carduri,cecuri bancare
Evidenta incasarilor in numerar de catre agentii economici

Evidenta incasarilor in numerar de catre agentii economici se efectueaza prin:

Inregistrare in registre contabile

Inregistrare in memoria masinii de casa
Inregistrare in memoria calculatorului conform programei speciale
Masini de casa cu memorie fiscala
Accelerea procesului de achitare a cumparatorilor(clientilor)
Asigurarea preciziei calculelor costului marfurilor comercializate
Pastrarea banilor in in locuri protejate
Documentarea procesului de vinzare prin eliberarea bonului despre suma incasata
Asigurarea protectiei consumatorilor
Asigurarea defalcarii depline a impozitelor in bugetul statului
Excluderea posibilitatii de manipulare cu preturile
Clasificarea si caracteristica functiilor masinilor de casa si control

In dependenta de posibilitatiile functionarii masiniile de casa si control se impart in :

36

Masini de casa si control autonome care sunt destinate pentru exploatarea in sine statator in
unitatile de comert,de prestare a serviciilor

Masini de casa de sistema destinate pentru exploatarea autonoma si componenta sistemelor

electronice de control si dirijare a circulatiei marfurilor si banilor care asigura transportarea
datelor prin liniile de legatura .

Masini de casa de sistema pasive care lucreaza in sistem cu computerul dar nu pot efectua
dirijarea sistemului

Masini de casa de sistema active care au capacitatea de a lucra in sistem cu computerul si de a

efectua dirijarea cu acest sistem

In dependenta de paricularitatile constructive masinile de casa si control se impart in

Masini de casa portative care se deosebesc prin faptul ca se alimenteaza de la sursa autonoma
aparte sau incorporata (acumulator ,baterie) sau de la reteaua electrica redreasata printr-un
adaptor special

Masini de casa si control stationare care se instaleaza in sala comerciala si se alimenteaza numai
de la reteaua de energie electrica

In dependenta de posibiitatea transmiterii informatiei pe suporturi tehnice

Masini care scot informatia pe suporturi tehnice

Masini care scot informatia pe suporturi tehnice

In dependenta de capacitatea de tiparire a informatiei cu ajutorul mijloacelor externe

Masini care tiparesc informatia pe bon si banda de control

Masini care tiparesc informatia pe formularul bonului(chitanta de plata si pe banda de control

Masini care care tiparesc informatia pe bon , pe formularul bonului si pe banda de control

In functie de posibilitatea conectarii dispozitivelor suplimentare

Lector al codului cu bare

Lector al cartelelor de plata

37

Cantar electronic

Lada suplimentara pentru bani

Canal de legatura cu calculatorul

In dependenta de sfera de utilizare, masinile de casa si control se impart in

Masini de casa si control universale care sunt destinate pentru exploatarea la interprinderile
comerciale si in sfera de prestare a serviciilor,conditiile de functionare ale carora nu necesita
schimbarea algoritmilor de lucru pentru inregistrarea si evidenta informatiei despre circulatia

marfurilor si banilor
Masini de casa si control specializate,care se utilizeaza in cadrul bancilor pentru incasarea banilor
pentru serviciile comunale,caselor de schimb valutar etc si necesita aplicarea unor algoritmi
specializati de lucru pentru inregistrarea si transportarea informatiei privind operatiile efectuate

Masinile de casa si control: Cerinte tehnice obligatorii

Dotare cu blocal memoriei fiscale
Planseta cu informatii de pe marcaj
Dotare cu sertare pentru pastrare
Dotare cu ceas-calendar
Taparea bandei de control concomitent cu bonul de casa
Excluderea accesului la memoria fiscala fara ruperea sigiliei sau daunarea carcasei
Termenul pastrarii memorii operative
Dotare cu comutator(lacata)
Dotare cu dispozitiv de blocare
Masinile de casa si control: Cerinte fata de functiile fiscale
a) Eliberarea bonului de casa pentru fiecare cumparatura cu toate informatiile inprimate in limba de
stat
38

b) Bonul cu darea de seama zilnica

c) Eliberarea,dupa necesitate, a darii de seama privind datele acumulate in memoria fiscala
d) Pastrarea informatiei cu totalurile bonuriilor darii de seama fiscale
Masinile de casa si control: Cerinte tehnice generale
I.

Numarul articolelor (marfurilor) programate

II.

Numarul nivelurilor de cifre pentru sumele introduse

III.

Ingeristrarea incasarilor banesti in mai multe sectii si posibilitatea gruparii marfurilor pe cel putin
4 impozitare

IV.

Indeplinirea operatiilor:achitare in numerar,credit etc,inmultirea pretului la cantitatea de marfa

unitara

si

fractionara,calcularea

totalului,inregistrarea

sumei

de

adaosului

sau

serviciu,anularea

reducerii

operatiei

procentuale,calcularea

pina

la

inregistrare

in

memorie,evidenta sumelor incasate separate sau pe grupe de marfa.

V.

Posibilitatea conectarii dispozitivelor suplimentare de lucru

Masina de casa cu memorie fiscala

Unul din
la

cele mai puternice aparate de cas dup capacitile sale, destinat pentru aplicarea
unitile comerciale de orice dimensiuni: de la cele mai mici pn la cele mai
mari. Designul modern, tastatura comod, viteza mare i uurina de
utilizare a acestui model de aparat de cas vor contribui cu siguran la
funcionarea cu succes a ntreprinderii Dumneavoastr. Casa de

marcat

opional poate fi conectat la computer.

La magazinul specializat Iuvas SRL se

utilizeaza masina de casa cu memorie fiscala DATECS L 55.

Mobila pentru sala comerciala in magazinul Iuvas

Vitrina poate fi considerat o miniexpoziie reprezentativ a mrfurilor care se gsesc permanent n magazin, o
posibilitate de a etala linii promoionale sau sezoniere, comunicnd natura, calitatea i preurile mrfurilor.
Vitrinele au att rolul de a nfrumusea cldirea magazinului ct i pe acela de a promova vnzrile.
39

Acionnd ca mijloc de atracie asupra trectorilor vitrina este important pentru a convinge clientul s
intre n magazin prima dat.
Vitrinele se organizeaz pe ct posibil la faad, n dimensiuni mari, cu geamuri montate n tmplrie
de metal sau material plastic.
Variante de amanajare:
- liniar, continuu, pe ntreaga lungime a faadelor, ntrerupte de intrri i ieiri la magazinele care dispun de
front suficient;
- alveolar, la unitile cu front de faad redus mrindu-se astfel suprafaa de prezentare i permind
vizionarea mrfurilor expuse din mai multe pri;

Cuierele sunt articole de mobila comerciala destinate pentru demonstrarea si pastrarea marfurilor expuse
pentru vinzare in sala comerciala.Cuierele se confectioneaza din metal si sunt destinate pentru etalarea de
comert a confectiilor si marfurilor tricotate.cuierele pot fi cu unu sau doua rinduri si cu unu sau doua
niveluri.Bara poate fi dreapta, indoita sau de diferite forme.

40

Cabinele pentru probarea confectiilor reprezinta o

constructie montata din piloni si pereti de forma
dreptunghiulara sau patrata, cu oglinzi, polte si
cuiere, care se doteaza cu usita sau paravan.
Cabinele pentru probarea hainelor sunt extrem de
necesare pentru magazinele specializate in vinzarea
hainelor pentru barbati si femei.

41

Masa pentru tricotaje

42

Anexe

43

44

45

46

Bibliografie
1)
2)
3)
4)
5)
6)
7)
8)

http://iuvas.com/index.php?route=information/information&information_id=4
http://documents.tips/documents/raport-de-practica-55b084f1e67d8.html
https://www.scribd.com/doc/46949982/Etalarea-Marfurilor-Referat-Comert
Baza tehnico materiala a interpriderilor comerciale Fedosie Pituscan
https://www.scribd.com/doc/146041233/Model-de-Cerere-de-Oferta
http://www.contacafe.ro/topic11405.html?sid=a54e00fe25e8f4484331967feda8c7ec
Bazele merceologiei Georgeta Burtic
http://www.scritub.com/economie/comert/Tehnologia-amenajarii-magazinu95967.php

47