Cap.

II
II.1.Descrierea generala a profilului unitatii
GUVERNUL ROMANIEI
HATARARE pentru aprobarea conditiilor minime de functionare a abatoarelor

n temeiul art. 108 din Constituia Romniei, republicat, al Regulamentului (CE)

nr. 178/2002 al Parlamentului European i al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire
a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei alimentare, de instituire a Autoritii
Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a procedurilor n domeniul
siguranei produselor alimentare, al Regulamentului (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului
European i al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, al
Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 29
aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic alimentelor de
origine animal, al Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European i al
Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a
controalelor oficiale privind produsele de origine animal destinate consumului uman, al
Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European i al Consiliului din 22 mai
2001 de stabilire a unor reglementri pentru prevenirea, controlul i eradicarea anumitor
forme transmisibile de encefalopatie spongiform, al Regulamentului (CE) nr. 1774/2002
al Parlamentului European i al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor
sanitare privind subprodusele de origine animal care nu sunt destinate consumului uman,
al Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind
criteriile microbiologice pentru produsele alimentare i al Regulamentului (CE) nr.
2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile
controalelor oficiale privind prezena de Trichinella n carne,

CONDIII MINIME DE FUNCIONARE A

ABATOARELOR
Art. 1. Condiiile minime de funcionare a abatoarelor se
stabilesc n baza art.10 alin.(4) lit.b) din Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al
Parlamentului European i al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme
specifice de igien care se aplic alimentelor de origine animal, cu respectarea
prevederilor din Anexa III a aceluiai regulament, precum i cu respectarea prevederilor
sanitare veterinare din Ordinul 57/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare
privind procedura de autorizare sanitar veterinar a unitilor care produc, proceseaz,
depoziteaz, transport i/sau distribuie produse de origine animal, fr a aduce atingere:
a) normelor corespunztoare de sntate animal i de sntate public, inclusiv
normelor pentru prevenirea, controlul i eradicarea anumitor encefalopatii spongiforme
transmisibile;
b) cerinelor n domeniul bunstrii animalelor;
c) cerinelor privind identificarea animalelor i trasabilitatea produselor de origine
animal.
Art. 2. n sensul prezentei hotrri, urmtorii termeni se definesc astfel:
a) abator de capacitate mic - unitate cu spaii i dotri adecvate n care se
desfoar activiti pentru recepia, cazarea i tierea unui numr redus de animale,
precum i pentru livrarea produselor comestibile i necomestibile rezultate, denumit n
continuare unitate;
b) numr redus de animale - numrul maxim de animale care, ntr-un interval de
timp prestabilit, pot fi sacrificate:
1. porcine, ovine sau caprine - 100 capete/lun;
2. bovine - 20 capete/lun;
3. orice combinaie a acestor specii, dar care nu depete 2,5 UVM/zi.
c) UVM unitate vit mare, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr.
Guvernul
Romniei
prezenta 2005
hotrre.
1698/2005
al Consiliului
dinadopt
20 septembrie
privind sprijinul pentru dezvoltare
rural acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR) i ale
Regulamentului (CE) nr. 1974/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 de modificare a
Articol unic.
condiiile
minime
de funcionare
a abatoarelor
Regulamentului
(CE)Senr.aprob
795/2004
de stabilire
a normelor
de aplicare
a schemei de plat
unic
prevzute
n Regulamentul
(CE)
nr. 1782/2003
al Consiliului
prevzute
n anexa
care face parte
integrant
din prezenta
hotrre.de stabilire a
normelor comune pentru schemele de sprijin direct n cadrul politicii agricole comune i
de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori:
1. carne de bovin
- bovine adulte= 1,00 UVM
- alte categorii de bovine= 0,50 UVM
2. carne de porcine
- porcine cu peste 100 kg greutate vie= 0,20 UVM
- alte categorii de porcine= 0,15 UVM
3. alte crnuri
- ovine, caprine= 0,10 UVM
- miei, iezi, purcei sub 15 kg greutate vie= 0,05 UVM
21

Art. 3.(1) Abatoarele funcioneaz n baza autorizaiei sanitare

veterinare eliberat de serviciile sanitare veterinare, n conformitate cu legislaia specific
n vigoare.
(2) n vederea obinerii autorizaiei sanitare veterinare prevzut la alin.(1),
abatoarele de capacitate mic trebuie s corespund cerinelor minime prevzute n
Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European i al Consiliului din 29
aprilie 2004, dup cum urmeaz:
a) s dein un padoc acoperit, la amenajarea cruia trebuie avute n vedere
criteriile epidemiologice i de bunstare a animalelor, n funcie de capacitatea maxim
zilnic de sacrificare;
b) condiia prevzut la lit.a) nu este obligatorie dac animalele sunt sacrificate
imediat la sosirea la abator i dac nu sunt transportate de la o distan mai mare de 50
km;
c) examenul ante-mortem trebuie s aib loc imediat dup sosirea animalelor la
unitate;
d) se poate utiliza acelai spaiu al unitii pentru mai multe faze de lucru, cu
condiia ca acestea s fie succesive i separate n timp, iar ntre diferitele faze s se
efectueze curenia i dezinfecia, dup caz;
e) n cazul cureniei i al dezinfeciei, n baza analizei de risc, unitatea trebuie s
se ngrijeasc de protecia carcaselor, a crnii i a organelor care nu au fost nc livrate;
f) trebuie s se asigure un numr suficient de cuite i alte instrumente de lucru,
care s fie sterilizate ntr-o singur etap, astfel ca ele s fie de ajuns numeric i igienic pe
tot parcursul procesului de sacrificare;
g) trebuie s se asigure cte un sterilizator, att n spaiul murdar, ct i n spaiul
curat, dup caz;
h) trebuie s se asigure utilizarea instrumentelor de lucru n condiii igienice;
i) produsele finite, respectiv semicarcasele, sferturile de carcas i organele,
trebuiesc depozitate n condiii de frig, n spaii dimenisonate n funcie de capacitatea
unitii;
j) condiiile prevzute la lit. i) nu sunt necesare n cazul n care produsele
rezultate se prelucreaz imediat dup obinere sau sunt destinate prelucrrii ntr-o alt
unitate, unde se pot asigura condiiile de frig;
k) n cazul sacrificrilor de bovine i ovine adulte este necesar existena spaiului
de frig pentru depozitarea carcaselor pn la primirea rezultatelor privind testarea pentru
encefalopatiile spongiforme transmisibile;
l) din punct de vedere al amenajrilor constructive i al instalaiilor interioare:
1. pereii i pavimentul unitii trebuie s fie usor de splat, de dezinfectat i din
materiale care s nu permit ptrunderea si stationarea apei;
2. pavimentul trebuie s fie astfel construit nct s permit drenarea apei ctre
sistemul de canalizare;
3. capacele canalelor de scurgere trebuie s fie acoperite cu clopot pentru
mpiedicarea apariiei mirosurilor neplcute; pentru unitile care sacrific bovine i
ovine, canalizarea trebuie protejat de site cu diametrul de 6 mm;
4. tavanul trebuie realizat astfel nct s nu permit acumularea de murdrie,
condens sau mucegaiuri, si, de asemenea, s fie uor de igienizat i dezinfectat;
5. conductele si cablurile trebuie s fie protejate;
3

6. corpurile de iluminat trebuie s fie uor de curat si s fie prevzute cu potecie

mpotriva contaminrii carcaselor cu sticl;
7. usile si geamurile trebuie s se nchid ermetic pentru a asigura protectia
mpotriva roztoarelor si a insectelor; geamurile care se deschid ctre exterior s fie
protejate de plase contra insectelor;
8. instalatiile i echipamentele din unitate trebuie s fie usor de curat,
dezinfectat, rezistente la coroziune;
9. instalaiile i echipamentele trebuie s previn contactul ntre carne i pardoseli,
perei i dispozitive de fixare;
m) dup terminarea activittilor zilnice, se asigur, n mod obligatoriu, efectuarea
curteniei i a dezinfeciei spaiilor, aparaturii, instalatiilor i ustensilelor de lucru.
n) trebuie s se asigure ap potabil n cantitate suficient, din reteaua public sau
din surs proprie, care s fie verificat n conformitate cu legislatia n vigoare;
o) s nu permit accesul duntorilor si s dispun de proceduri privind controlul
roztoarelor;
p) s respecte normele privind bunstarea animalelor n timpul sacrificrii prin
asigurarea echipamentelor de contentie si asomare corespunztoare speciei pe care o
sacrific;
q) trebuie s asigure trasabilitatea documentat a miscrii animalelor, a procesului
de sacrificare si de livrare a produselor;
r) din punct de vedere al subproduselor de origine animal care nu sunt destinate
consumului uman:
1. subprodusele rezultate n urma sacrificrilor trebuie s fie colectate n mod
igienic n cazul fiecrei uniti.
2. dac n cadrul aceleiasi unitti se sacrific animale care apartin mai multor
specii, iar subprodusele se ncadreaz n categorii diferite de risc, ele trebuiesc colectate
diferit conform reglementrilor din domeniu.
3. poate fi aprobat si folosirea unui singur container, caz n care subprodusele de
origine animal care nu sunt destinate consumului uman trebuie ncadrate n categoria cea
mai mare de risc.
s) trebuie s se efectueze teste microbiologice aplicabile alimentelor conform
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005
privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu modificrile si
completrile ulterioare;
t) marcarea i etichetarea crnii se face n conformitate cu prevederile legislaiei
sanitare veterinare n vigoare;
t) s anunte medicul veterinar oficial sau de liber practic mputernicit de ctre
direciile sanitar veterinare i pentru sigurana alimentelor judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, asupra transportului, pentru examenul antemortem, precum si a
datei si orei sacrificrii animalelor, pentru examenul post - mortem, cu cel putin 24 ore
nainte de nceperea acestuia;
s) s informeze medicul veterinar oficial sau de liber practic mputernicit de
ctre direciile sanitar veterinare i pentru sigurana alimentelor judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, asupra datelor privind numrul de animale, specia, categoria si
provenienta acestora;

u) pentru personalul sanitar - veterinar care asigur supravegherea si controlul

crnii se asigur un spatiu separat sau un dulap, dup caz, cu posibilitti de nchidere;
dulapul poate fi amplasat n aceeasi camer cu cea a administratorului unittii;
v) sacrificarea animalelor n unitate este permis doar cu acceptul medicului
veterinar oficial sau de liber practic mputernicit de ctre direciile sanitar veterinare
i pentru sigurana alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, dup
efectuarea examenului ante-mortem;
x) din punct de vedere al aspectelor legate de personal:
1. pentru un numr redus de personal vestiarul poate s fie format si dintr-o
singur camer, unde se poate respecta principiul sistemului alb-negru prin utilizarea a
dou dulapuri, din care unul pentru hainele de strad si unul pentru hainele de lucru;
2. dac n unitate lucreaz, att personal de sex feminin, ct si de sex masculin, se
pot amenaja dou vestiare sau n cazul unui singur vestiar trebuie reglementat si
documentat fluxul alternant al persoanelor de sexe diferite;
3. toaletele trebuie s fie ntr-un numr suficient, fr ca ele s se deschid n
spatiile de lucru; ele trebuie dotate cu instalatii adecvate de splare, dezinfectie si de
uscare a minilor.
4. personalul muncitor trebuie s poarte permanent echipament de protectie, care
s poat fi schimbat ori de cte ori este nevoie;
5. starea de sntate a personalului lucrtor trebuie verificat periodic, n
conformitate cu prevederile legislatiei specifice n vigoare. (http://www.madr.ro/l52/hotarareaprobare-functionare-abatoare)

II.2 Descrierea
tehnologica a proceselor)

tehnologiilor existente in unitatea respectiva (schema

Biogaz
Tratare
Tocator
Gazometru

Deseuri

Digestor

Rezervor

Pompa

Frac
Namol

Compost

Recirculare

Elaborarea schemei tehnologice

II.3 Factorii care influenteaza procesul sunt :

1). Temperatura :
Procesul se poate desfasura in regim mezofil (25-400C) sau termofil (45-650C).

Sub temperatura de 10 0C producerea biogazului scade la zero. Din acest motiv

instalatiile de producere a biogazului necesita o izolare pentru ca schimbul termic cu mediul
exterior sa fie cat mai redus.
2). pH-ul :
Intervalul de pH in care se desfasoara digestia anaeroba este 6,5-7,5 cu un optim in jurul
valorii de 7-7,2.
Scaderea pH-ului are ca efect reducerea ratei de producere a metanului si acumularea
acizilor in sistem.
In aceste conditii este necesar un aport extern de o baza astfel incat sa se regleze pH-ul.
3). Concentratia nutrientilor :
In ceea ce priveste concentratia nutrientilor un element important il reprezinta raportul
C/N.
Bacteriile responsabile de digestie anaeroba nesesita ambele elemente.
Un raport ideal intre cele doua elemente trebuie sa fie cuprins intre 25-35. Un raport mai
mare de atat duce la situatia cand dupa consumul azotului exista carbon disponibil apt ce ar putea
determina metabolismul anumitor specii de microorganisme.
Prezenta unor cantitati de azot prea mari conduce la situatia cand la finalul procesului
acesta ramane neconsumat si va reduce calitatea fertilizantului rezultat.
4). Timpul de stationare (timpul de retentie hidraulic) :
Timpul de retentie hidraulic este dat de raportul dintre volumul digestorului si debitul de
alimentare.
5). Indicele de incarcare al digestorului :
Reprezinta cantitatea de deseu influent raportat la volumul digestorului pe zi.

Procesul este influentat de prezenta factorilor inhibitori.

Compusii toxici in principal metalele grele, ionii metalici, detergentii au rol inhibitor
asupra procesului de crestere si multiplicare a celulelor microbiene.
Ionii metalici de Na, Ca, Mg, K in general, au rol stimulativ al cresterii celulare insa la
concentratii mari au efect toxic.
6). Sisteme de agitare :
Agitarea este intotdeauna avantajoasa din punct de vedere al eficientei procesului daca
sistemul nu este agitat namolul tinde sa se stratifice, formeaza crusta la suprafata care impiedica
degajarea biogazului. Aceasta este o problema mai ales in cazul in care se fermenteaza deseuri
vegetale(.Banu C. Tehnologia produselor din carne i subproduselor, Ed. Tehnic 1980)

II.4Bilantul de materii prime si auxiliare,utilitati,consumuri specifice

Materia prima reprezinta un ansamblu de material destinat prelucrarii, intro instalatie
industriala, in vederea obtinerii unui produs.
Intrun proces de epurare a apelor uzate se utilizeaza materii prime de diferite
proveniente, acestea putand fi:
materii prime naturale;
materii prime fabricate industrial;
produse secundare ale industriei chimice sau a altor ramuri industriale.

Materiile prime pot fi :

amestecuri omogene de doua lichide organice ce urmeaza a fi separate prin
rectificare;
solutiile diluate ale unor saruri supuse concentrarii prin operatia de evaporare;
amestecuri gazoase ce urmeaza a fi separate prin absorbtie;
diverse materiale sub forma granulara supuse uscarii.

Apa
Functie de utilizarea care se da apei se deosebesc mai multe categorii : apa tehnologica,
apa de racire, apa potabila, apa de incendiu, apa de incalzire. Apa de racire poate proveni din
fantani de adancime, temperatura ei se mentine intre 10 - 15C in tot timpul anului, sau apa de la
turnurile de racire, cand se recircula, avand temperatura in timpul verii de 25 - 30C. Pentru
evitarea formarii crustei temperatura apei la iesire din aparate nu trebuie sa depaseasca 50C.
racirile cu apa industriala se pot realiza pana la 35 - 40C.
Apa ca agent de incalzire poate fi :
apa calda cu temperatura pana la 90C;
apa fierbinte, sub presiune pana la temperatura de 130-150C.
Apa este un agent termic cu capacitate calorica mare, usor de procurat. Pentru incalzire se
prefera apa dedurizata cu scopul evitarii depunerilor de piatra.
Aburul
Este cel mai utilizat agent de incalzire i poate fi: abur umed, abur saturat, abur
supraincalzit. Aburul umed conine picaturi de apa i rezulta de la turbinele cu contrapresiune sau
din operaiile de evaporare, ca produs secundar. Este cunoscut sub denumirea de abur mort.
Aburul saturat este frecvent cunoscut ca agent de incalzire avand caldura latenta de
condensare mare si coeficieni individuali de transfer de caldura mari. Temperatura aburului
saturat poate fi reglata uor prin modificarea presiunii. Incalzirea cu abur se poate realiza direct,
prin barbotare, sau indirect, prin intermediul unei suprafete ce separa cele doua fluide.
Aburul supraincalzit cedeaza, in prima faza, caldura sensibila de racire, pana la atingerea
temperaturii de saturaie, cand coeficientul individual de transfer de caldura este mic i apoi
caldura latenta prin condensare.
Energia electrica
Aceasta reprezinta una din formele de energie cele mai folosite datorita usurinei de
transport la distante mari si la punctele de consum i randamentelor mari cu care poate fi
transformata in energie mecanica, termica sau luminoasa.

Energia electrica transformata in energia mecanica este utilizata la acionarea

electromotoarelor cu care sunt dotate diversele utilaje (pompe, ventilatoare, reactoare cu agitare
mecanica).
Energia electrica este folosita si la incalzire prin transformare in caldura, folosind mai
multe tehnici :

trecerea curentului prin rezistente electrice;

transformarea energiei electrice in radiatii infrarosii;
folosirea curentilor de inalta frecventa, medie si mica;
folosirea pierderilor dielectrice;
incalzirea in arc electric.

Avantajul incalzirii electrice consta in reglarea usoara a temperaturii, posibilitatea generarii

incalzirii intr-un punct, introducerea unei cantitati mari de caldura intr-un volum mic, realizarea
unei incalziri directe, fara impurificarea mediului si la orice presiune.
Dezavantajul utilizarii energiei electrice il constituie costul ridicat si impunerea unor
masuri speciale de protectia muncii.
Aerul comprimat
In industria chimica, aerul comprimat poate fi utilizat in urmatoarele scopuri :
ca purtator de energie (pentru acionarea aparatelor de masura si de reglare, in

atelierul mecanic);
pentru amestecare pneumatica;
ca materie prima tehnologica;
ca fluid inert pentru manipulari de produse, suflari;
pentru diferite scopuri (curatirea utilajelor, uscare).

Gazele inerte
Se utilizeaza acolo unde, la manipularea unor materiale trebuie evitat contactul direct cu
aerul, sau ca fluid pentru suflarea instalatiei la opriri, porniri sau in caz de avarie. De asemenea,
gazele inerte sunt utilizate in operaia de uscare a unor materiale, amestecare.

Namolul activ

Sunt doua categorii de namoluri care intervin in funcionarea bazinelor cu namol activ :
namolul de recirculare, care actioneaza in bazine pentru epurarea apei si care poate fi asemanat
cu cel care constituie membrana de pe filtrele biologice, si namolul in exces, care este indepartat
continuu din proces, el nu mai este util procesului i poate fi asemanat cu membrana antrenata de
apa la trecerea ei prin filtrele biologice.
Clasificarea namolurilor se poate face folosind diferite criterii. Astfel, din punctul de
vedere al compoziiei chimice se deosebesc : namoluri minerale, la care cantitatea de materii
solide totale minerale depaseste 50% si namoluri organice, la care cantitatea de materii solide
totale organice depaseste 50%; din punctul de vedere al provenientei apei uzate, pot exista :
namoluri menajere,orasenesti si industriale; din punctul de vedere al instalatiilor din care provin,
se deosebesc : namoluri din decantoarele primare, din decantoarele dupa precipitarea chimica,
din decantoarele secundare dupa filtrele biologice, din decantoarele secundare dupa bazinele cu
namol activ.

II.5 Inventarul deseurilor rezultate:emisii gazoase,apa uzata,deseuri solide

Deseuri rezultate la abatoare:

Din activitatea de crestere si exploatare a animalelor, pe de o parte si din activitatea de
taiere si prelucrare a animalelor si produselor de origine animala, pe de alta parte, rezulta o serie
de materii de origine organica in cantitati diferite in functie de diversi factori economico-sociali,

care nu intra in alimentatia omului, dar care reprezinta importante resurse de materii prime
pentru diversele industrii, ca atare sau dupa prelucrare.
Materiile organice rezultate din cresterea si exploatarea animalelor, care nu intra in
alimentatia omului, sunt reprezentate in special de:
-cadavre, placente, avortoni si deseuri din incubatie.
Din taierea animalelor pot rezulta confiscate de abator si deseuri necomestibile in
cantitati diferite in functie de starea de sanatate a efectivilor , tehnologia aplicata , obiceiurile
consumatorilor, etc.
Activitatea de prelucrare a carnii, a altor produse de origine animala, a laptelui si a
oualelor, a pestelui si a altor vietuitoare terestre si acvatice, care intra in alimentatia omului , pot
constitui surse de confiscate si de deseuri necomestibile.
O pondere importanta in cadrul materiilor organice si de origine animala o au si grasimile
recuperate din apele reziduale si deseurile de la diverse industrii prelucratoare (alimentara ,
usoara , chimica , etc).
Cantitati de materii organice de origine animala se pot stabili in vederea sistemului de
crestere si exploatarea animalelor , datele statistice multianuale , programele de control a bolilor
etc.
Valorificarea , neutralizarea si distrugerea cadavrelor si a altor materii organice de origine
animala prezinta o importanta deosebita , pe de o parte , din punct de vedere economic , iar pe de
alta parte sub raportul prevenirii si combaterii bolilor transmisibile si al poluarii mediului.
Cadavrele si celelalte materii organice de origine animala reprezinta un risc
epideniologic , direct si indirect:

Riscul direct se inregistreaza in cazul in care cadavrele si alte materii organice provin

de la animalele moarte , bolnave de boli transmisibile.

Riscul indirect se inregistreaza in situatia in care cadavrele si alte materii organice
provin

de la animalale moarte din alte cauze si constituie suport nutritiv pentru

dezvoltarea celor mai importanti factori (insectele si rozatoarele).

Legislatia sanitara veterinara romaneasca prevede obligativitatea prelucrarii cadavrelor si a
materiilor organice de origine animala in fainuri proteici si grasimi industriale , dar nu exclude
neutralizarea in cimitirele de animale si puturile seci (trebuie sa existe in fiecare comuna) si
distrugerea lor prin incinerare , cand situatia epidemiologica o impune cum ar fi de pilda ,
cadavrele animalelor moarte de boli cronice. (Protectia Mediului-prof. univ. dr. Valer Teusdea)

Prin deseuri de abator se inteleg resturile necomestibile rezultate din prelucrarea

animalelor si a pasarilor

Deseurile se impart in:

Deseuri grase sunt constituite in principal din: curatitura de pe pieile de porc , franjurile
de slanina sau seu , jumarile industriale , intestinele groase de porc , grasimea din apele

uzate , etc.
Deseuri negrase :tendoanele ,organele genitale femele,curatitura de pe pieile de taurine ,
fetusii ,continutul stomacal, traheile, etc.
Deseurile sunt constituite din unele organe sau tesuturi necomestibile si din resturi
rezultate din prelucrare.
Recoltarea confiscatelor si deseurilor se face in recipiente inchise pentru a nu fi
instrainate si usor de manevrat.
In unitatile modernizare acestea sunt evacuate prin conducte direct de la recoltare la
prelucrare pe cale pneumatica.
Confiscatele si deseurile negrase se prelucreaza pentru o valorificare superioara a lor in
faina furajera.In situatiile cand nu se pot transforma
In faina furajera se pot utiliza , dupa sterilizare termica,ca atare in hrana animalelor.