Sunteți pe pagina 1din 21

Partea IV.

Ghiduri de und`

10
3

PARTEA IV
GHIDURI DE UND~
1. Propagarea c@mpului electromagnetic
[n ghidurile de und`

Fig.4.1. Sectiunea transversal`


prin ghidul de und`

Ghidul de und` este destinat propag`rii undelor


electromagnetice. El are o structur` plan paralel` ]i

Partea IV. Ghiduri de und`

10
4

poate fi format din una sau mai multe arm`turi ({n


fig.4.1, avem 3 arm`turi)
Propagrea undei electromagneice de-a lungul
ghidului, [n sensul axei oz, cu viteza v, [nseamn`
reg`sirea valorilor marimilor campului din sec\iunea z si
timpul t, la sec\iunea z+z si la timpul t+t, unde z vt
. De exemplu, intensitatea campului electric, este de
forma: E( x , y , z vt ) . Imediat se verific`: E( x , y , z z v( t t )) =
E( x , y , z vt vt vt ) = E( x , y , z vt ) {n
cazul
regimului
sinusoidal, avem:
E g x,y,z,t

2 i E x x,y sint z x x,y

jE y x,y sin t z y x,y k E z x,y sint z z x,y

unde, pentru mai mult` precizie, v este numit` vitez`


de faz`, m`rimea E g reg`sindu-si faza la z vt .
Imaginea [n complex este:
E g E e jz
(4.1)
unde:
E iE x x , y e

j x x , y

jE y x , y e

j y x , y

kE z x , y e

j z x , y

(4.2)

ET k E z

si E z sunt componentele transversal` si longitudinal`


ale lui E.
Este util s` determin`m expresiile operatorilor div
si
rot
pentru
componentele
transversal`
si
longitudinal`:
ET

div E g div ET j E z e jz

(4.3)

rot E g rot E j k E e jz

rot ET k grad E z j k ET e jz

(4.4)

Partea IV. Ghiduri de und`

10
5

2. Ecua\iile campului electromagnetic, pe


componente longitudinale si transversale
|inand
cont
de
electromagnetice devine:

(4.4),

rot ET k grad E z j k ET e jz = j HT

legea

induc\iei

k H z e jz

Egaland componentele transversale si longitudinale,


ob\inem legea induc\iei electromagnetice, scris` pe
componente:
rot ET

jk H z

k grad E z j k ET

La fel, legea circuitului


componente, este:

magnetic,

= jk E z
k grad H z j k HT =

(4.5)
(4.6)

j HT

rot HT

j ET

scris`

pe
(4.7)
(4.8)

Vom analiza, [n continuare, ghidurile de und` care


pe frontier` au pere\i perfect conductori, numite ghiduri
cu pere\i electrici. {n vecin`tatea peretelui perfect
conductor componenta tangen\ial` a intensit`\ii
campului electric este nul`. De aici, pentru
componentele
longitudinal`
si
transversal`
ale
intensit`\ii campului electric rezult` condi\iile pe
forntiera a domeniului :

Partea IV. Ghiduri de und`

10
6
(4.9)
(4.10)

Ez 0
ETt

=0

sau

t ET

=0

unde t este versorul tangent la (Fig.4.1)


{nmul\im vectorial rela\ia (4.6), la stanga, cu
versorul k. |inand cont de formula dublului produs
vectorial /1/: a b c = a c b a b c si de faptul c` grad E z ,
grad H z , ET si H T sunt ortogonale pe direc\ia k, rezult`:
grad E z j ET

{nlocuind
ob\inem:

k HT

jk H T

din rela\ia (4.8) si notand

2 2 E
0
T

= jgrad E z + jk grad H z

= 02 ,

(4.11)

Asem`n`tor, [nmul\ind vectorial rela\ia (4.8), la stanga,


cu versorul k si [nlocuind k ET din (4.6), rezult`:
2 2 H
T
0

= jgrad H z

jk grad E z

(4.12)

Pentru intensitatea campului electric, condi\iile de


frontier` sunt date de rela\iile (4.9) si (4.10). {nmul\im
scalar rela\ia (4.11) cu versorul tangent t. Din condi\iile
de frontier` (4.9) si (4.10), rezult`
=0 si, deoarece

t k n (Fig.4.1),
n grad H z

H z
n

t ET

avem:
=0

=0 si

t grad E z

Ez
t

(4.13)

Reciproc, dac` H z verific` condi\ia de frontier` (4.13) si


E z verific` (4.9), atunci ET verific` condi\ia de frontier`
(4.10).

Partea IV. Ghiduri de und`

10
7

{nmul\ind scalar rela\ia rela\ia (4.6) cu versorul n


si, \inand cont de rela\ia n k t si de condi\iile de
frontier` (4.11), (4.12), rezult`:
n HT

=0

(4.14)

Rela\iile (4.13) si (4.14) sunt condi\iile de frontier`


pentru componentele intensit`\ii campului magnetic.
Observa\ie. Rela\iile (4.11) si (4.12) arat` c`,
pentru 0 , ET si H T sunt definite de variabilele
independente grad E z , grad H z . Se observa c` dac` grad E z
=0, atunci E z =ct, si, deoarece pe frontier`, E z =0 (4.9),
E z =0 [n [ntreg domeniul . De asemenea, dac` grad H z
=0, atunci H z =ct. Folosind rela\ia lui Stokes si \inand
cont de faptul c` ET are component` tangen\ial` nul` pe
frontier` avem: ET dl = rot ET kdS =0. Din rela\ia (4.5)
rezult` c` H z dS =0, deci

Hz

=0.

Ghiduri omogene, f`r` pierderi


{n medii omogene, divE g 0 (Cap.II.5) si divH g 0 .
Scrise pe componente, aceste condi\iile de divergen\`
nul` sunt:
divET j E z

(4.15)
(4.16)

div HT j H z

{n medii omogene, ecua\ia undelor este (2.35):


(4.17)

2E
E g 0
g

unde
02 2

2
c2

(4.18)

Partea IV. Ghiduri de und`

10
8

.Dar \in@nd cont de forma lui E g , definit de propagarea


de-a lungul ghidului (4.1), avem:
2 2 E
E 0

.
(4.19)

Ecua\ia (4.19) are pe x, y ca variabile, iar necunoscuta


E are componente [n planul transversal E T ]i pe
direc\ia longitudinal` E z . Scriind ecua\ia (4.19) pe
componente, avem:
ET 2 2 ET
0

(4.20)

cu condi\iile de frontier` (4.10) si:


E z 02 2 E z

(4.21)

cu condi\iile de frontier` (4.9). Aplicand operatorul rot


rela\iei (4.8), prelucrand dublul produs vectorial si

\inand cont de proprietatea k z 0 , rezult`:


k H z jdiv H T jrot ET

Utilizand si rela\iile (4.5) si (4.16), rezult`:


H z 02 2 H z

(4.22)

Ecua\ia (4.22) este identic` cu (4.21), dar are condi\iile


de frontier` (4.13). Aplic`m operatorul rot rela\iei (4.7),
luand [n considerare proprietatea k E z = k grad E z si
eliminand aceast` expresie din rela\ia (4.12), avem:
rot ( rot H T ) =

02 2 H T

+ jgrad H z

Partea IV. Ghiduri de und`

10
9

Utilizand proprietatea rot ( rot HT ) = HT + grad ( divHT


rela\ia (4.16), rela\ia de mai sus devine:
HT

02 2 H T

si

(4.23)

Ecua\ia (4.23) este identic` cu (4.20), dar are condi\iile


de frontier` (4.14).
Teorema 4.1. Presupunem 0 . Dac` E z verific`
ecua\ia (4.21), cu condi\ia de frontier` (4.9) si H z
verific` ecua\ia (4.22), cu condi\ia de frontier` (4.13),
atunci ET verific` ecua\ia (4.20) cu condi\ia de frontier`
(4.10) si HT verific` ecua\ia (4.23) cu condi\ia de
frontier` (4.14).
Demonstra\ie. Afirma\ia privind condi\iile de
frontier` a fost dovedit` mai sus.
Aplic`m operatorul (scalar) rela\iei (4.11) si,
dup` schimbarea ordinei de derivare, acem:
2 2 E
T
0

Deoarece E z si
(4.22), rezult`:

Hz

ET

jgrad E z

+ jk grad H z

verific` ecua\iile (4.21) si, respectiv,


=

jgrad E z

+ jk grad H z

{nlocuind membrul drept din rela\ia (4.11), rezult`


ecua\ia (4.20). Asem`n`tor se arat` c` HT verific`
ecua\ia (4.23).

{n general, pentru o valoare dat` a factorului 02 2


, este posibil ca ecua\iile (4.21) si (4.22) s` nu fie
verificate simultan de valori nenule ale lui E z si H z . {n
acest caz, una din componentele E z sau H z poate fi
nul`.

Partea IV. Ghiduri de und`

11
0

3. Modul TEM.
Este interesant de analizat cazul [n care
variabilele grad E z , grad H z sunt nule, [n rela\iile (4.11) si
(4.12). Conform Observa\iei de la Cap.2, E z =0 si H z =0.
Rela\iile (4.11) si (4.12) arat` c` singura posibilitate de
a avea componente transversale ET si HT nenule este
oferit` doar de condi\ia:
(4.24)

Din interpretarea data lui la [nceputul Cap.1 si din



rela\ia (4.18), rezult` v = c , deci viteza de faz` v este
egal` cu viteza luminii c, indiferent de pulsa\ia .
Dac` Hz = 0, din (4.5) rezult` ET gradV , cu condi\ia
de frontier` ETt =0 pe . Poten\ialul V poate fi nenul
doar dac` este format` din mai multe suprafe\e
disjuncte (vezi teorema de unicitate din /1/). Deci
trebuie ca ghidul de und` s` aib` cel pu\in 2 arm`turi
(de exemplu cablul coaxial, linia microstrip). Din (4.15)
rezult` c` V 0 , cu valori V=ct. pe arm`turi.
Determinrea poten\ialului V este o problem` de
electrostatic`.
Deoarece E z 0 , din rela\ia (4.6) rezult`:
HT

0
k ET

(4.25)

Deoarece att intensitatea cmpului magnetic,


ct ]i intensitatea cmpului electric au componentele

Partea IV. Ghiduri de und`

11
1

longitudinale (pe oz) nule, spunem c` avem modul


Transversal Electro Magnetic (TEM) de propagare. Toate
frecven\ele din modul TEM au aceea]i vitez` de faz`.
Modul TEM este cel adoptat la analiza liniilor lungi,
omogene, f`r` pierderi. Acestea sunt tot ghiduri de
und`. De multe ori, modelul este adoptat, cu bun`
aproxima\ie si la linii lungi cu pierderi relativ mici si la
ghiduri neomogene. {n aceste cazuri, spunem c` avem
mod cvaziTEM.
Concluzie. Modul TEM poate exista doar [n ghiduri
de und` cu mai multe arm`turi si este definit de
condi\ia:
Ez 0 ,

Hz

=0

echivalent` cu condi\ia: 0 . Componenta transversal`


a lui E este:
ET grad V

(4.26)

unde poten\ialul V verific` ecua\ia:


V 0

(4.27)

si condi\iile de frontier` V=ct.=V i pe arm`turile i.


Componenta transversal` a lui H este:

H T 0 k grad V
k grad V

4. Moduri TM

(4.28)

Partea IV. Ghiduri de und`

11
2

{n general, pentru o valoare dat` a factorului 02 2


, ecua\iile (4.21) si (4.22) nu sunt verificate simultan de
valori nenule ale lui E z si H z . {n acest caz, una din
componentele E z sau H z poate fi nul`.
S` presupunem c` H z =0. R`mane variabila E z ,
care verific` ecua\ia (4.21). Solu\iile nenule k ale
ecua\iei (4.21), numite func\ii proprii, sunt func\ii reale
si corespund valorilor proprii reale, pozitive k >0,
operatorul -, fiind pozitiv definit ]i simetric /8/:
k k k .

Func\iile

(4.29)

sunt nule pe frontier` (4.9). Deci:


Ez k

= k

(4.30)

Spunem c` fiecare valoare proprie k defineste un mod


de propagare k . Le vom spune moduri transversal
magnetic (TM), deoarece intensitatea campului
magnetic are doar componenta transversal`. Avem
2 2
k = k , de unde:
0
02 k

(4.31)

Folosind rela\ia (4.18), rezult` c` viteza de faz` este:

vk

1 k
02

Partea IV. Ghiduri de und`

11
3

]i, pentru k fixat, depinde de pulsa\ia . (Unda


electromagnetic` se propag` cu viteza c). Frecven\a de
t`iere pentru propagarea lui E z k = k este dat` de
condi\ia 02 k , deci:
k c k

Sub aceast` frecven\` de t`iere, k cap`t` valori


imaginare (4.31) ]i, din rela\ia (4.1), rezult` o und` care
se atenueaz`.
La frecven\` dat`, sunt valabile doar valorile proprii
k care fac real` expresia (4.31). Avem deci un num`r
finit de valori proprii k si de moduri k .
Deoarece 02 k2 = k , din rela\iile (4.11) si (4.12)
rezult`:
j k
j
grad k
ET k = 2
k grad k
=
2
0 k
k

H Tk

j
k grad k
02 k2

j
k grad k
k

(4.32)
(4.33)

5. Moduri TE
S` presupunem acum c` E z =0. R`mane variabila
H z , care verific` ecua\ia (4.22). Solu\iile nenule i ale

Partea IV. Ghiduri de und`

11
4

ecua\iei (4.22), numite func\ii proprii, sunt func\ii reale


si corespund valorilor proprii reale, pozitive i >0:
i i i .

(4.34)

Ecua\ia de valori si func\ii proprii (4.33) este identic` cu


(4.29), dar spre deosebire de func\iile k , care erau nule
pe frontier`, func\iile i au derivata nul` pe direc\ia
normalei (4.13). Valorile proprii i si func\iile proprii i
sunt diferite de k si, respectiv, k . Deci:
H z i = i

(4.35)

Spunem c` fiecare valoare proprie k defineste un mod


de propagare i , pe care-l vom numi transversal
magnetic (TM), deoarece intensitatea campului electric
are doar componenta transversal`.
Deoarece 02 i2 =i , din rela\iile (4.11) si (4.12)
rezult`:
ET i =

j
k grad i
2
0 i2

H Ti

j i

02 i2

grad i

j
k grad i
i

j i
grad i
i

(4.36)
(4.37)

6. Descompunerea [n moduri a undei


electromagnetice din ghid

Partea IV. Ghiduri de und`

11
5

S` presupunem c` [n ghidul avem unda


electromagnetic` caracterizat` de marimile E g , H g .
Conform celor prezentate [n capitolele precedente,
doar anumite valori ale lui asigur` existen\a acestor
m`rimi. Deci, [n cazul general, E g , H g poate fi doar o
sum` de termeni corespunz`tori valorilor lui :
E , H
g
g

= a 0 E0 , H 0

TM j k
+ ak ETM

k ,Hk e
K

TM z

k 1

TE
i , H i e
+ bi ETE
I

j iTE z

i 1

(4.38)

unde:
E 0 , H 0 corespunde modului TEM ( = 0 ),
, H TM
ETM
k
k corespunde modului TM,
kTM corespunde valorilor proprii ale modului TM,
K este num`rul maxim de valori proprii admise de
modul TM, la frecven\a de lucru,
TE
ETE
i , H i corespunde modului TE,
iTE corespunde valorilor proprii ale modului TE,
I este num`rul maxim de valori proprii admise de
modul TE, la frecven\a de lucru.
Conform rezultatelor prezentate la Cap.3.4.5,
componentele longitudinale si transversale pentru
E 0 , H 0 sunt:

E z0 , H z0 , ET0 , HT0 = 0 ,0 , gradV ,

k grad V

(4.39)

unde poten\ialul V verific` ecua\ia V 0 (4.27) si


condi\iile de frontier` V=ct.=V i pe arm`turile i.
|inand
cont de (4.30),
(4.32) si (4.33),
componentele longitudinale si transversale pentru
ETM
, H TM
k
k sunt:

Partea IV. Ghiduri de und`

11
6

TM
TM
TM
TM
E z , H z , ET , H T
k
k
k
k

k ,0 ,

j k
j
grad k ,
k grad k
k
k

(4.40)

unde k verific` ecua\ia k k k (4.29) si are valori


nule pe frontier` (4.9).
|inand
cont de (4.35),
(4.36) si (4.37),
componentele longitudinale si transversale pentru
TE
ETE
i , H i sunt:

TE
TE
TE
TE
E z , H z , ET , H T
i
i
i
i

0 , i ,

j
j
k grad i , i grad i
i
i

(4.41)

unde i verific` ecua\ia i i i (4.34) si are derivata


nul` pe direc\ia normalei (4.13).
Dac` componentele longitudinale si transversale
E , H
E zg , H zg , ETg , HTg , atunci fiecare
g
g
pentru
sunt

component` se scrie [n serie de moduri, ca [n rela\ia


(4.38).
Pentru
componentele
longitudinale
ale
intensita\ii campului electric si magnetic, avem:
K

ak k e

E zg

H zg

= bi i e

j kTM z

(4.42)

k 1
I

j iTE z

(4.43)

i 1

Pentru componentele transversale


campului electric si magnetic, avem:

ale

intensita\ii

Partea IV. Ghiduri de und`

ET

= a 0 gradV

11
7

j k
j TM z
grad k e k
k

ak

k 1

j
j iTE z
k grad i e

i 1 i

+ bi
g

HT

= a0

(4.44)

K
j
j kTM z

k grad k e
k grad V ak

k 1 k

j i
j iTE z
grad i e

i 1 i

bi

(4.45)

Conform Anexei C, coeficien\ii a0 , a k , bi se pot


ob\ine [nmul\ind vectorial rela\ia (4.44) cu func\iile
k gradV * , k grad k si, respectiv, grad i si determinand
apoi fluxul pe .

7. Puterea electromagnetic` transmis` pe


ghid
Puterea complex` transmis` printr-o sec\iune
oarecare a ghidului este dat` de fluxul vectorului
Poynting complex:

E g H*g kdS

g g*
= ET HT kdS

Partea IV. Ghiduri de und`

11
8

|inand cont de Anexa C, rezult`:

2 0 0* K 2 TM TM*
=a0 ET HT kdS + a E H
k Tk Tk
k1

2
T
E
T
E
*
+ b E H
i Ti Ti
i 1

(4.46)

Deci puterea complex` transmis` pe ghid este suma


puterilor transmise pe moduri. |inand cont de
propriet`\ile P1, P4 si P8 din Anexa C, mai putem scrie:
S

a 02

grad V

dS

K a2
k k

k 1

2
k dS

I b2
i i

i 1

2
i dS

(4.47)

Observa\ii. 1. Puterea complex` trimis` prin ghidul


f`r` pierderi are doar component` real`. Deci ghidul
transfer` doar putere activ`.
2. Puterea transferat` pe modul TEM nu depunde
de frcven\` si este propor\ional` cu energia campului
electric rezolvat [n problema de electrostatic` V 0 ,
cu condi\iile de frontier` V=ct.=V i pe arm`turile i.

Partea IV. Ghiduri de und`

11
9

3. De multe ori este convenabil s` alegem func\iile


2
proprii k si i de norm` unitar`, adic` k dS =1. {n
acest caz rela\ia (4.47) se simplific`:
S

a 02

4. Deoarece

grad V

dS

02 k
k

k
k

K a2k
k

k 1

I b2

i i
+
i
i 1

(4.48)

, rezult` c` puterea transmis`

pe modurile TM (la fel si pe TE) este mai mic` la moduri


superioare.
5. Valorile si func\iile proprii ale ghidului depind
doar de forma geometric` a ghidului. Dac` m`rim
frecven\a, atunci, din rela\ia

2 k

k
k
k

, rezult` c`

puterea transferat` prin ghid este mai mare. Din


p`cate, adaptarea ghidului la sarcin` ne oblig` s`
lucr`m pe o anumit` frecven\` si atunci este de preferat
ca ghidul s` fie astfel proiectat [ncat s` fie un filtru
trece-sus. Dimensiunile sale sunt astfel alese [ncat, la
frecven\a de lucru s` ob\inem modul cel mai jos
(valoarea cea mai mic` pentru k ).

8. Aplica\ie. Ghidul dreptunghiular

Partea IV. Ghiduri de und`

12
0

Fie ghidul din Fig.4.2., unde


a = 62mm, b = 35mm. Pentru a
g`si func\iile si valorile proprii [n
ecua\iile (4.29) si (4.34), folosim
metoda separ`rii variabilelor /
9/. Scriem:

y
b

( x , y ) = X ( x )Y ( y )

a
Fig.4.2. Ghid de und`
dreprunghiular

Din ecua\ia (4.29), rezult`:

d2X
dx 2

Y X

d 2Y
dy 2

XY

(4.49)

{mp`r\ind cu XY , avem:

1 d2X
1 d 2Y

X dx 2
Y dy 2

(4.50)

Fiecare termen din membrul stang al rela\iei (4.50)


trebuie s` fie o constant`, dac` suma lor este o
constant`. Rezult`:

]i

d2X
dx

(4.51)

p2 X

d 2Y
dy 2

q 2Y

Cele doua ecua\ii diferen\iale au r`d`cinile:


X ( x ) A cos( px ) B sin( px )

(4.52)

Partea IV. Ghiduri de und`

12
1

Y ( y ) C cos( qy ) D sin( qy )

Pentru a g`si modurile TM, punem condi\ia ca


func\ia proprie s` fie nul` pe frontier`:
( 0 , y ) 0 ,

( a , y ) 0 , ( x ,0 ) 0 , ( x ,b ) 0

(4.53)

Rezult`:
A 0 , C 0, p

Deci:

m
a

k = p 2 q 2 = m

si:

n
b

+ nb

(4.54)

m,n N *

(4.55)

m
n
x sin
y
a
b

= k =( m ,n ) == sin

(4.56)

unde k este indicele de num`rare a perechilor ( m , n ) . Se


vede usor c` solu\iile asociate valorilor p 0 sau q 0 nu
sunt convenabile (de exemplu, condi\iile de frontier`
nule impuse lui X ( x ) Ax B conduc la A B 0 ).
Cea mai mic` valoare proprie este
corespunde modului TM:

( 1,1 )

de t`iere este deci (Cap.4):


f ( 1,1 )

c
( 1,1 )
2

2
2
( 1,1 ) = +



x sin
y
a
b

= sin

= 4.92GHz

si

. Frecven\a

(4.57)

Pentru a g`si modurile TE, punem condi\ia ca, pe


frontier`, derivatele func\iei proprii , pe direc\ia
normalei s` fie nule:

Partea IV. Ghiduri de und`

0
x x 0

0
x x a

12
2

0
y y 0

0
y y b

{n acest caz, sunt valabile si valorile


care se ob\ine:

(4.58)

p 0, q 0,

pentru

X ( x ) A Bx ,
Y ( y ) C cos( qy ) D sin( qy )

Din condi\iile de frontier` rezult`:


B 0, D 0

si

n
b

n N*

Valorile proprii sunt:


i =( 0 ,n ) = n

(4.59)

iar modurile TE corespunz`toare sunt:


n
y
b

i = ( 0,n ) = cos

De asemenea sunt valabile si valorile


pentru care se ob\ine:
X ( x ) A cos( px ) B sin( px )
Y ( y ) C Dy

Din condi\iile de frontier` rezult`:


B 0, D 0

si

m
a

m N*

(4.60)
p 0,

q 0,

Partea IV. Ghiduri de und`

12
3

Valorile proprii sunt:


i =( m ,0 ) = n

(4.61)

iar modurile TE corespunz`toare sunt:


m
x
a

i = ( m ,0 ) = cos

Pentru

p 0, q 0,

(4.62)

rezult`:

B 0, D 0, p

Deci:

m
a

n
b

i =( m ,n ) = p 2 q 2 = m

si:

m,n N *

+ nb

(4.63)

m
n
x cos
y
a
b

i = ( m ,n ) = cos

(4.64)

unde i este indicele de num`rare a perechilor


mai mic` valoare proprie este
corespunde modulurilor TE:

( 1,0 ) = cos

( 0 ,1 ) =


y
b

( 0 ,1 ) = cos

sau

( m,n ) .

Cea

2
( 1,0 ) = si

sau, respectiv,

. {n cazul numeric ales, cea mai mic`

valoare proprie corespunde modului TE(1,0). Frecven\a


de t`iere este:
f ( 1,0 )

c
( 1,0 ) =2.42GHz
2

(4.57)