Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
m dm
=
.
V 0 V
dV
M = lim
(3.1)
Dac fluidul este omogen i izotrop, densitatea este egal cu masa unitii de
volum i are aceeai valoare n orice punct al domeniului de referin:
=
m
.
V
(3.2)
Densitatea majoritii metalelor n stare lichid este mai mic dect n stare
solid datorit faptului c la nclzire cresc distanele interatomice.
Densitatea metalelor solide caracterizeaz compactitatea pieselor turnate i
variaz n limite largi (tab. 3.1).
Tabelul 3.1
Metalul
, kg/m3
Pb
11340
(3.3)
(3.4)
(3.5)
V = Vi = V1 + V2 + ... + Vn .
(3.6)
i =1
1 = f1 + f2 + ... + fn
(3.7)
sau:
n
fi = 1 .
(3.8)
i =1
m = m1 + m2 + ... + mn
(3.9)
l V = 1 V1 + V2 + ... + n Vn ,
(3.10)
unde: 1 este densitatea componentului 1; 2 - densitatea componentului 2; n densitatea componentului n. Prin urmare:
l = 1
V1
V
V
+ 2 2 + ... + n n
V
V
V
(3.11)
sau:
l = 1 f1 + 2 f2 + ... + n fn ;
(3.12)
l = fi i .
(3.13)
i =1
l = 7 461,53 0,48703 T .
(3.14)
Densitatea fontelor n stare lichid variaz ntre 6600 i 7200 kg/m3. n timp ce n
stare solid densitatea fontelor cu grafit lamelar este mai mic dect cea a fontelor cu
grafit nodular, n stare lichid raportul densitilor este invers [L. Sofroni .a. 1985].
F dF
=
.
l 0 l
dl
lg = lim
(3.15)
Metal
Cu
Ti
Sn
Pb
Al
Fe
Tabelul 3.2
Valorile tensiunii superficiale pentru cteva metale
Tensiunea superficial, N/m
Temperatur, C
1120
1,280
1670
1,510
240
0,550
400
0,445
660
0,851 1,050
1550
1,788
(3.16)
n care: n is - numrul de moli din zona de separaie ntre faze; n i - numrul de moli ai
componentului i din ntregul sistem; niL , niG - numrul de moli ai componentului i din
faza lichid i gazoas.
Dac se mparte n is la suprafaa A de separaie se obine coeficientul de
adsorbie al componentului i n stratul superficial:
n is
= i .
A
(3.17)
Stratul superficial se deosebete de cele dou faze prin excesul de energie liber
F i de entropie S S :
S
F S = F F L FG;
(3.18)
SS = S S L SG .
(3.19)
dF S = S S dT + si dnis ,
(3.20)
i =1
si =
F s
n is
1 F s
.
A i
(3.21)
dA,
s
T , ni
(3.22)
n care:
F s
= lg .
s
T , ni
(3.23)
n
Fs
i si .
A i =1
(3.24)
si = Li = G
i = i .
(3.25)
Ss
d lg =
A
dT i d i .
i =1
(3.26)
d lg = 1 d1 2 d 2 .
(3.27)
X i d i = 0
(3.28)
i =1
(3..29)
X
= 2 2 1 = 21,
X1
(3.30)
2 = s0 + R T lna2
(3.31)
1 d lg
,
R T d(ln a2 )
(3.33)
d lg
(3.34)
(3.35)
(3.36)
lg = k H v ,
(3.37)
lg
M
= k ' Tt
l
2
3
(3.38)
lg =
l g X Z 2
,
6 (X Z )
(3.39)
sg = lg cos + sl
(3.40)
sau:
cos =
sg sl
lg
(3.41)
K = sg lg + sl ,
(3.42)
(3.43)
1
lg (cos 1) ,
(3.44)
Wa = sg + lg sl ,
(3.45)
(3.46)
(3.47)
(3.48)
A p E
2 rp
(3.49)
(3.50)
(3.51)
3 mp
rp =
4 p
(3.52)
F =
( )
1
6 2 3
mp
3
lg cos ,
(3.53)
10
mp
F = 6
p
3
lg cos .
(3.54)
mp
F = K f
p
3
lg cos ,
(3.55)
( )
1
2 3
6
Fa = l V p a p ,
(3.56)
Fa = m p a p
l
,
p
(3.57)
Ft = m p a p 1 l + K f
mp
3
lg cos .
(3.58)
Dac se noteaz:
F = m p a p 1 l ,
(3.59)
(3.62)
n topitur.
b. n condiii de neumectare ( > 90 o ), F < 0 ;
b1. pentru p > l , F > 0 , i deci Ft = F F . Prin urmare, particula va fi
nglobat sau nu n topitur n funcie de valoarea acceleraiei acesteia..
b2. dac p < l , F < 0 , i deci Ft < 0 . n acest caz particula nu este
ncorporat i va pluti la suprafaa topiturii;
b3. pentru p = l , F = 0 , i deci Ft < 0 . Prin urmare, i n acest caz particula
va pluti la suprafaa aliajului lichid.
Atunci cnd p > l ( > 90 o ) sau p < l ( < 90 o ), pe baza condiiei la limit
F + F = 0 , se obine acceleraia minim (critic) necesar pentru nglobare:
m p acr 1 l = K f
mp
3
lg cos ,
(3.61)
de unde:
acr
lg cos p
= Kf
l p m p
3
.
(3.62)
0,851 - 0,0419 x
0,862 - 0,0094 ln (3,93 x + 1)
0,862 - 0,01284 x
0 - 1,5
0 - 0,5
0 - 1,0
Ly
.
L
(3.63)
Deplasarea a dou straturi de fluid aflate la o distan infinit de mic (dy) i care
alunec unul fa de cellalt cu viteza relativ dv, determin apariia unor eforturi
tangeniale proporionale cu gradientul de vitez pe direcia perpendicular deplasrii.
Efortul tangenial care acioneaz asupra unui element unitar de arie este dat de
relaia lui Newton:
=
dv
dy
(3.64)
Fluidele care respect relaia (3.64) se numesc fluide newtoniene. n general att
metalele i aliajele lichide ct i zgurile metalurgice lichide respect legea lui Newton i
sunt considerate fluide newtoniene.
Relaia lui Newton este valabil n micarea laminar a unui fluid. n regimul
turbulent de micare apar eforturi tangeniale suplimentare datorate pulsaiilor vitezei,
care se adaug la cele din micarea laminar.
Prezena eforturilor tangeniale determin o rezultant care se opune micrii
plcuei inferioare. Ca urmare, pentru meninerea micrii acestei plcue este
necesar o for:
v
F = S,
L
(3.65)
[]SI =
Ns
m2
(3.66)
N.s
m
= 10
g
= 10 P (P = poise).
cm.s
(3.67)
=c
(Tt
1
2
A)
2
3
(3.68)
, cP
exp
Litiu
Cupru
Argint
Fier
Nichel
Staniu
0,60
4,10
3,90
5,00
4,60
2,10
calc
0,56
4,20
4,10
4,90
5,00
2,10
Efectul presiunii asupra viscozitii metalelor lichide este foarte mic i practic
nesemnificativ. Se poate admite c la presiune constant, viscozitatea dinamic scade
14
Ev
RT
(3.69)
(3.70)
(3.71)
=K
1
,
V
(3.72)
[]SI =
m2
,
s
(3.73)
cm 2
m2
= 10 4
= 10 4 St (Stokes).
s
s
(3.74)
sau:
(3.75)
2 Ap pg pl < 0 ,
(3.76)
pg pl = lg cos ,
(3.77)
2 Ap lg cos < 0
(3.78)
(3.79)
1
3
1 C
unde este viscozitatea dinamic a topiturii n absena particulelor nemetalice; C concentraia fazei incluzionare.
n cazul compozitelor metalice cu particule, pentru concentraii ale materialului
complementar mai mici de 5%, viscozitatea dinamic aparent este dat de relaia lui
Einstein:
16
a = (1 + C ) ,
(3.80)
(3.82)
H v = H v0 + c p dT ,
(3.82)
Tv
(3.83)
Vv =
RT
.
p
(3.84)
17
(3.85)
de unde rezult:
ln p =
H v0
+ C1 ,
RT
(3.86)
C2
+ C1
T
(3.87)
18