Sunteți pe pagina 1din 16

FINALITILE EDUCAIEI PRECOLARE.

SISTEMUL
FINALITTILOR IN NVMNTULUI PRIMAR

Cadrul definirii finalitilor educaiei precolare


Modelarea personalitii, pregtirea omului pentru integrarea social n
mod contient, sistematic, organizat se realizeaz n institu iile de nv mnt
(Toma Gh., coord., 2005, pag. 56).
Prima instituie de nvmnt cu care copiii intr n contact este
grdinia instituia menit s ocroteasc i s fac educa ia copiilor afla i la
vrsta copilriei mijlocii (3-6/7 ani).
Finalitile educaiei reprezint un concept integrator ce sintetizeaz i
sistematizeaz nivelurile i categoriile de scopuri, sugernd i responsabilitatea
factorilor care le formuleaz. Ele cuprind:
nivelul finalitilor, la decizia factorilor politici, nsemnnd op iunile i orientrile
naionale fundamentale n materie de educa ie ( i depinznd de dezvoltarea
economic, social, cultural);
nivelul scopurilor, care angajeaz responsabilitatea administratorilor
nvmntului i a specialitilor, privind gestionarea educa iei (organizare,
curriculum, reea colar, mijloace);
nivelul obiectivelor, ce angajeaz responsabilitatea managerilor, profesorilor,
nvtorilor, institutorilor, educatoarelor la convergena dintre ce este necesar i
posibil de realizat.
Finalitile educaiei desemneaz totalitatea idealurilor, scopurilor i
obiectivelor educaionale de diferite niveluri i categorii, care configureaz
proiectul de personalitate n baza cruia sunt orientate i organizate sistemele
educaionale.
Idealul educaional este modelul de personalitate spre care tinde o
societate i la realizarea cruia contribuie procesul de nv mnt i alte infuen e
exercitate asupra tinerei generaii. El cuprinde valori mprt ite de societate
dintr-o perioad istoric, dintr-o naiune. El este ntemeiat pe tradi iile umaniste,
pe valorile democratice i pe aspiraiile societ ii i contribuie la pstrarea
identitii naionale i const n dezvoltarea liber, integral i armonioas a
individualitii umane, n formarea personalit ii autonome i creative (Legea
nvmntului 84/1995).

Scopurile educaiei traduc idealul educativ pe vrste i pe etape ale


procesului de nvmnt. n timp ce idealul este o aspira ie, o inten ie, o
perfeciune greu de atins, scopurile cuprind implicit sau explicit i direciile de
aciune pentru realizarea lor. n timp ce idealul este un model global de
personalitate, scopurile prezint o abordare analitic, din perspectiv temporal
i structural, prin descrierea componentelor ( cognitiv, socio-afectiv i psihomotorie, motivaional i atitudinal) i a interaciunilor dintre acestea, ele
vizeaz laturile i componentele educaiei, nu doar ansamblul proiectului
personalitii.
Obiectivele educaionale sunt subordonate scopurilor (i evident idealului),
constituind expresia operaional pragmatic a finalit ilor, deosebindu-se prin
cteva trsturi definitorii de celelalte finalit i:
sunt formulate n termeni operaionali, empirici, cu condi ii i termene
( pot fi evideniate, observate, msurate nemijlocit n comportamentul celor
educai dup nvare) i constituie puncte de reper n evaluare i proiectare;
sunt finaliti centrate pe cel educat (comportamente, performan e ce
rezult din activitatea lor de nvare);
sunt centrate pe rezultate (nu pe activitate), cuprind parametri ce descriu
produsul, comportamentele ateptate de la elevi i precolari la finele
activitii;
sunt nu doar expresia unor necesiti (ca i scopurile), ci i a
unor posibiliti de realizare concret, o sintez ntre necesar i posibil de atins la
un moment dat, n condiii concrete.
Curriculum pentru nvmntul precolar are n vedere atingerea
urmtoarelor finaliti ale educaiei timpurii:
dezvoltarea liber, integrat i armonioas a personalit ii copilului, n func ie
de ritmul propriu i de trebuinele sale, sprijinind formarea autonom i creativ a
acestuia;
dezvoltarea capacitii de a interaciona cu ali copii, cu adul ii i cu mediul
pentru a dobndi cunotine, deprinderi, atitudini i conduite noi. ncurajarea
explorrilor, exerciiilor, ncercrilor i experimentrilor, ca experien e autonome
de nvare;
descoperirea de ctre fiecare copil, a propriei identit i, a autonomiei i
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
sprijinirea copilului n achiziionarea de cunotine, capacit i, deprinderi i
atitudini necesare acestuia la intrarea n coala i pe tot parcursul vie ii.

ntruct finalitile educaiei n perioada timpurie (de la na tere la 6/7 ani) vizeaz
dezvoltarea global a copilului, obiectivele cadru i de referin ale curriculumului
sunt formulate pe domenii experieniale, inndu-se cont de reperele stabilite de
domeniile de dezvoltare. n acest sens, domeniile experien iale devin instrumente
de atingere a unor obiective si, n acela i timp, instrumente de msur pentru
dezvoltarea copilului, n contextul n care ele indic deprinderi, capacit i,
abiliti, coninuturi specifice domeniilor de dezvoltare.

1.
2.
3.
4.
5.

1.
2.
3.
4.
5.

Domeniile experieniale sunt:


Domeniul estetic i creativ
Domeniul om i societate
Domeniul limb i comunicare
Domeniul tiine
Domeniul psiho-motric.
Domeniile de dezvoltare sunt:
Domeniul Dezvoltarea fizic, sntate i igien personal
Domeniul Dezvoltarea socio-emoional
Domeniul Dezvoltarea limbajului i a comunicrii
Domeniul Dezvoltarea cognitiv
Domeniul Capaciti i atitudini n nvare
Reforma nvmntului este definit ca o schimbare ampl n orientare,
structur i coninut (Dicionar de pedagogie, 1979, pag. 338). Coordonatele
pedagogice ale acestei definiii delimiteaz astfel att elementele componente ale
reformei, ct i ierarhia schimbrilor care sus in i valideaz practic realizarea
efectiv a oricarei reforme din nvmnt:
scimbarea finalitilor care determin orientarea valoric a sistemului i a
procesului de nvmnt;
schimbarea structurii de baz i de conducere a sistemului de nv mnt pe
niveluri, trepte, cicluri etc. n vederea mbunt irii tuturor activit ilor organizate
n cadrul procesului de nvmnt;
schimbarea coninutului instruirii, proiectat n sens curricular, n func ie de
obiectivele generale i specifice elaborate la nivel de politic a educa iei,
determinate prin calitatea planului de nv mnt, a programelor i manualelor
colare.

Reforma nvmntului precolar numit n ultima vreme i nvmnt


preprimar
devine
o
parte
component
a
reformei
generale
a
educaiei/nvmntului care i propune, n mod prioritar schimbarea
finalitilor, n vederea operrii, n consecin, a unor transformri substan iale la
nivelul structurii de organizare a gradiniei, pe grupe de copii, i n domeniul
programei activitilor instructiv-educative, urmat, n logica proiectrii
curriculare, de unele recomandri metodologice necesare fiecarei educatoare
pentru realizarea eficient i evaluarea continu, formativ, a con inuturilor
propuse.
n ceea ce privete finalitile prima coordonat pedagigic a reformei
nvmntului precolar gradinia de copii urmrete pe tot parcursul ariilor i
al ciclurilor sale curriculare, atingerea urmtoarelor dou obiective de maxim
generalitate, derivate din structura idealului educa iei ( formarea personalitii
autonome i creative), deschise, n acelai timp, n direc ia elaborrii i aplicrii
unor strategii optime de specificare i de concretizare, productive n plan
psihologic i social:
a)

Dezvoltarea psihic i fizic normal a copiilor, n conformitate cu ritmul


propriu de dezvoltare a acestora, dar i cu trebuin ele, activitate specific vrstei
precolare, situat ntre 3-6/7 ani;

b)

Socializarea copilului precolar i pregtirea acestuia pentru


colaritii la nivel intelectual, afectiv-motiva ional i psihomotor.

debutul

Trebuie remarcate coordonatele pedagogice de natur axiologic i normativ


care stau la baza acestor finaliti ce anticipeaz un tip de schimbri educa ionale
care orienteaz i conduc procesul de instruire realizabil pe parcursul
nvmntului precolar. Asupra acestor aspecte de ordin tehnic i metodologic
insist i Programa activitilor instructiv-educative n grdini a de copii, care
evideniaz reperele unor transformri urmarite cu consecven de reforma
nvmntului precolar:
o libertate mai mare oferit copilului, capacitilor sale de expresie ;
o eliberare a copilului i a educatoarei de orice tendin sau practic de
formalism, ceea ce are drept consecin perfec ionarea continu a corela iei
pedagogice subiect-obiect;
o restructurare curricular a raporturilor dintre educa ie i instruire; ca atare
nvmntul precolar, plecnd de la obiectivele sale generale i specifice,
este conceput ca o instruire realizat prin educa ie i nu ca o educa ie dobndit
prin instruire;

o viziune didactic, de tip curricular, bazat pe valorificarea deplin a


trebuinelor de dezvoltare ale copilului, dincolo de orice tipar prestabilit de o
didactic suveran (de tip tradiionalist).
n
contextul
finalitilor
educaiei
precolare,
instruirea
susine structura de baz a educaiei precolarului n plan intelectual, dar i
moral-afectiv, psihofizic, dar i estetic. n aceast direc ie este angajat ntreaga
activitate proiectat pe termen mediu i lung n vederea formrii imaginii de
sine, a contiinei identitii, care presupune capacitatea de a cntrii
alternativele n mod sistematic, n cadrul unor viitoare aptitudini sau abilit i
realizabile, dup cum preciza Jean Piaget, la nceputul adolescen ei.
A doua coordonat major a reformei nvmntului pre colar o
constituie noua structur de organizare a grdiniei de copii, ca instituie
autonom i integrat, n acelai timp ca treapt a colii primare.
n sistemul romnesc de nv mnt grdiniele sunt organizate, n
general, pe patru grupe:
grupa mic (copii ntre 3 i 4 ani);
grupa mijlocie (copii ntre 4 i 5 ani);
grupa mare (copii ntre 5 i 6 ani);
grupa pregatitoare (copii ntre 6 i 7 ani).
Conform legii nvmntului obligativitate are doar grupa pregatitoare,
din aceast cauza nu toi copiii frecventeaz cele patru grupe, unii limitndu-se
doar la grupa pregatitoare. Acest lucreu face ca obiectivele generale ale acestui
nivel de vrst s se modifice trebuind ca ntr-un an s fie refcut, n cele mai
multe cazuri handicapul de instrucie (i chiar de educa ie) acumulat n anii
anteriori.
A treia coordonat major a reformei nv mntului pre colar o
constituie schimbarea coninutului instruirii. n principiu aceast problem,
esenial pentru validarea sau invalidarea n practic a valorilor i structurilor
reformei, adaptate la nivel de politic a educa iei, presupune asumarea unor
opiuni i prioriti fundamentale.

<DIMENSIUNILE FUNDAMENTALE ALE EDUCAIEI >


specific activitii de formare-dezvoltare a personalitii.
Coninuturile generale ale activitii de formare-dezvoltare a personalitii sut
cele care vizeaz:educaia moral-reflect valorile pedagogice ale binelui moral;
educaia intelectual-reflect valorile pedagogice ale adevrului tiinific;

educaia tehnologic-reflect valorile pedagogice ale adevrului tiinific aplicat;


educaia
estetic-reflect
valorile
pedagogice
ale
frumosului
din
art,natur,societate;
educaia
fizic-reflect
valorile
pedagogice
ale
sportului,sntii corporale,fizice.
Coninuturile i formele generale ale educaiei,confer substana i
expresivitatea
Educaia intelectual a precolarului - presupune achiziionarea primelor
noiuni ale muncii intelectuale n vederea cunoaterii realitii i a pregtirii n
timp pentru nvarea colar.Acest tip de educaie conine att o latur
instructiv
a
procesului
educaional,care
const
n
informarea
copiilor,achiziionnd
anumite
deprinderi,cum
ar
fi:hrnirea,mbrcarea,somnul,elemente
ale
citit-scrisului
i
calcului
matematic,informaii despre mediul nconjurtor,ct i latura formativ a
procesului educaional care presupune:dezvoltarea principalelor procese psihice
ale nvrii:memoria,atenia,gndirea.
La vrsta precolar,gndirea copilului se afl n stadiul preoperatoriu,cu
urmtoarele secvene:prima secven se formeaz pn la 4 ani,cnd gndirea
este preconceptual-simbolic,iar a doua secven se formeaz ntre 4-7/8
ani,cnd gndirea este intuitiv deoarece se formeaz sub influena investigaiilor
practice ale copilului.
Educaia intelectual n grdini presupune deschiderea cunotiinelor spre
lume.
Educaia moral - scopul fundamental al educaiei morale n grdini const
n formarea individului ca subiect moral,care gndete i acioneaz n spiritul
cerinelor i exigenelor moralei sociale,al valorilor,normelor i regulilor pe care
acesta le incumb.
Educarea caracterului copiilor precolari presupune realizarea a trei sarcini
fundamentale:educarea trsturilor pozitive de caracter(dragostea pentru
adevr,sinceritate,curaj,modestia,ncrederea
n
forele
proprii,generozitatea,politeea,prietenia,hrnicia,sentimentul
datoriei,puritatea
moral),educarea nsuirilor voliionale i nlturarea defectelor de voin i de
caracter,lupta mpotriva lor.
Educaia estetic a precolarilor - trebuie s nceap cu sensibilizarea
acestora fa de frumos,cu formarea simului i-a gustului estetic,ca mijloc de a
discerne frumosul de urt.Ei vor fi iniiai n acest scop s sesizeze frumosul din

natur,din societate,din art,s neleag mesajul unei opere de art,s observe i


s interpreteze un tablou de pictur.
Educaia estetic se realizeaz la precolari i prin intermediul educaiei
plastice.Este locul ideal unde copilul ntr-un mod deosebit de plcut primete o
educaie estetic i i dezvolt gustul estetic.
Educaia estetic a precolarilor trebuie s aib n vedere,pentru realizarea
sa,particularitile vrstei precolare.
Toate activitile organizate n grdini au valene estetice dar un rol deosebit
revine activitilor de educaie muzical.
Muzica impresioneaz de timpuriu pe copii.Ea le produce emoii plcute i
puternice.
Educaia fizic - este mijlocul de dezvoltare a personalitii precolarilor,a
dezvoltrii armonioase a unui corp sntos.
Toate tipurile de jocuri desfurate au drept scop,pe lng clirea
organismului i ntrirea sntii,dezvoltarea armonioas a tuturor grupelor
musculare,creterea unei bune dispoziii.Corelaia este ilustrat de vechiul
dicton:"mens sana in corpore sano"="minte sntoas n corp sntos".Jocul
este necesar n toate activitile de educaie fizic la precolari.
Educaia
tehnologic
la
precolari presupune
formarea
unor
capaciti,priceperi,deprinderi practice n vederea desfurrii unei activiti
productive.La vrsta precolarilor jocul este activitatea fundamental dar i-n
cadrul deferitelor jocuri pot fi introduse elemente de munc.
Prin educaia tehnologic,copilul precolar i achiziioneaz informaii de
baz privind lumea tehnicii,i cultiveaz creativitatea n activitile practice din
grdini i i dezvolt manualitatea,capacitatea de coordonare a micrilor
generale.

Finalitatile instruirii exprima:


aspiratii,intentii pe termen lung.
orienteaza obligatoriu activitatea pedagogica catre anumite rezultate asteptate,
anticipate de catre factorii implicate: societate, institutii specializate, indivizi.
urmaresc realizarea in trepte,progresiva, dinamica a instruirii, dar de la actiuni
simple, concrete, operationale, intuitive, catre finalitatea cu gradul cel mai mare

de generalitate( idealul educatiei), prin intermediul altora, cu o sfera mai


restransa( obiective)
adaptarea, in timp, a continutului finalitatilor la modificarea valorilor promovate,
conturate in dezvoltarea complexa a societatii
dependenta calitatii schimbarilor in invatamant( continut, structura, strategii,
resurse)
modalitati variate de definire a complexitatii finalitatilor , dupa gradul de trecere
de la particular la general, de la nivelul ideal la cel practic, real, imediat.
IDEALUL PEDAGOGIC

Idealul pedagogic defineste ,, un model determinat, in mod obiectiv, de


tendintele de evolutie ascendente a societatii, proiectate si realizate in plan
cultural, politic, economic. El include astfel tinta suprema sau modul perfect catre
care tinde educatia si fiecare individ in educatia sa.
Dimensiunile complementare ale idealulul pedagogic:
Dimeniunea sociala vizeaza tendinta generala de dezvoltare a societatii pe
termen mediu si lung; fundamentele filosofice si politice ale evolutiei sociale;
valorile culturale si economice angajate in diferite prospecte sociale; deschiderile
institutiilor sociale spre (auto)perfectionare.
Dimensiunea psihologica se refera la tipul de personalitate care corespunde
tendintei generale de evolutie a societatii; tipul de invatare sociala, bazat pe
cunostinte fundamentale, cu grad de aplicabilitate si adaptabilitate maxima;
substratul motivational al (auto)realizarii umane.
Dimensiunea pedagogica se refera la posibilitatile de care dispune sau cu care
va trebui investita actiunea educationala pentru a putea pune in practica acest
ideal.
Rolul idealului educational:
Realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul in
procesul educatiei.Daca cerintele idealului sunt in contradictie cu aspiratiile
generale ale societatii sau depasesc posibilitatile de realizare ale educatiei, atunci
acel ideal are un caracter utopic, iar daca cerintele si exigentele sale se afla sub
acest nivel, idealul inceteaza de a exercita un rol stimulator asupra educatiei.
Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care
reuseste sa-l stabileasca intre realitate si posibilitate.
Din perspectiva teleologica, idealul pedagogic reprezinta o sinteza intre idealul
social, care vizeaza tipul de societate proiectat pe termen lung, si idealul
psihologic, care vizeaza tipul de calitate superioara a personalitatii umane,
corespunzator proiectului social elaborate pe termen lung.

Din perspectiva axiologicala, idealul pedagogic reprezinta un reper managerial


prioritar, fundamental pentru (re)proiectarea,(re)organizarea,(re)implementarea
activitatii de educatie la toate nivelurile sistemului si procesului de invatamant.
SCOPUL

Scopul este un obiectiv fundamental, cu grade diferite de generalizare, care


desemneaza schimbari observabile si masurabile la nivelul sistemului si al
procesului de invatamant.
Scopurile actiunii instructiv-educative pun in evidenta:
Orientarile strategice ale procesului de invatamant, prin realizarea
finalitatilor educative, pe nivele de formare, scolarizare, sub forma unor rezultate
asteptate de ideal
Deciziile luate pentru realizarea idealului, prin curricula scolara
Arata directia actiunii, strategia generala, proiectarea actiunilor
Fata de ideal, scopurile stabilesc intentii, aspiratii pe termen mediu, cu un
grad de generalitate, in actiuni determinate, anticipand etape si operatii,
echilibrand aspectele informative-educative ale procesului de invatamant
Modul de planificare, organizarea instructiei si educatiei scolare cu
precizarea rezultatelor pe etape( cicluri scolare), cu prevederea continuturilor, cu
indicarea resurselor necesare.
OBIECTIVELE PROCESULUI DE INVATAMANT

Obiectivele procesului de invatamant continua drumul de concretizare,


detaliere , specificare a scopurilor in plan actional bine delimitat, pe termene
variate( scolaritate, ciclu curricular, an scolar, predarea-invatarea unei discipline,
a unei teme, capitol, lectii, secvente).
Obiectivele didactice sunt enunturi care dau expresie intentiei de a
determina o schimbare in personalitatea elevului ca urmare a implicarii sale in
activitatea de predare invatare. Acestea desemneza schimbari generale sau
particulare proiectate in mod intentionat, observabile si masurabile si au grade
diferite de generalitate.
Functiile pe care le indeplinesc obiectivele:
Functia de orientare valorica a procesului didactic
Functia de reglare a procesului de invatamant
Functia de anticipare a rezultatelor scolare
Functia evaluativa
Obiectivele pedagogice implica o structura ierarhica care include trei trepte
de organizare, specifice finalitatilor educationale microstructurale:

Obiectivele generale ale procesului de invatamant vizeaza ,, scopurile


sau ,,telurile care orienteaza activitatea tuturor cadrelor didactice pe toata
perioada scolaritatii, integrand diferite produse partiale sau specifice realizate in
timp si spatiu, la nivelul instruirii formale, nonformale, informale.
Obiective de generalitate medie vizeaza ,, scopurile sau ,, telurile unor
niveluri, forme, discipline specifice de instruire care pot fi ,, semioperationalizate
prin actiuni ale tuturor cadrelor didactice din domeniul respective, care
angajeaza: anumite parti ale materiei de invatat( capitole, subcapitole) si anumite
posibilitati de evaluare sumativa-cumulativa a cunostintelor, deprinderilor,
strategiilor assimilate la diferite intervale de timp.
Obiectivele operationale vizeaza ,,telurile sau ,, tintele concrete ale
fiecarei activitati didactice realizate de elevi sub conducerea manageriala a
cadrului didactic, pe secvente de timp exacte care valorifica resursele interne si
externe ale invatarii disponibile in situatia respective
CLASIFICAREA OBIECTIVELOR SI A NIVELELOR DE ANALIZA A ACESTORA
A )Dupa gradul de generalitate:
1.Obiectivele pedagogice generale
2.Obiectivele pedagogice specifice
3.Obiectivele cadru.
4.Obiectivele de referinta
5.Obiectivele operatioanele( performative)
B) Dupa continutul psihologic
1.Obiective cognitive
2.Obiective afective.
3.Obiective psiho-motorii
C) Dupa tipul de comportament asteptat:
1.Obiectivele pedagogice de competenta
2.Obiective pedagogice de performanta
D) Dupa durata de realizare:
1.Obiective pe termen lung
2.Obiective pe termen mediu
3.Obiective pe termen scurt

Educatia scolara este ghidata de finalitati, scopuri si obiective..Obiectivele


educationale sunt enunturicu caracter finalist care dau expresie intentiei elevului
ca urmare a implicarii acestuia ntr-o activitate de predare-nvatare.A
operaionaliza un obiectiv pedagogic nseamn a transpune rezultatele ateptate

de elevi n urma unei instruiri, n termeni de operaii i aciuni, sau alte


manifestri observabile i msurabile, adic specificarea n mod concret a ceea
ce trebuie s cunoasc i ce vor fi capabili elevii s fac la ncheierea unui proces
de predare nvare.A operaionaliza nseamn a efectua dou operaii
indispensabile:
Derivarea din obiective generale a unor obiective concrete, specifice;
Traducerea efectiv a acestora n planul aciunii i aplicaiei directe, adic
n comportamente observabile.
Ca urmare, fiecare obiectiv stabilit de profesor va trebui s desemneze un rezultat
ateptat al instruirii n termeni de operaii sau aciuni pe care le ateapt din
partea elevilor.
O activitate de operationalizare eficienta ia in considerare urmatoarele functii
specifice obiectivului:
-functia de anticipare a rezultatelor invatarii
-functia de orientare valorica
-functia de reglare si autoreglare

Conditii ale operationalizarii:


Activitatea de operationalizare presupune utilizarea unui verb
cuantificabil,operational care indice o modificare la nivel comportamental.Este
indicat a nu se utiliza verbe intelectuale si a nu se utiliza doua verbe intr-un
obiectiv.
Enuntarea
conditiilor,a
situatilor
care
determina
modificarea
asteptata.Obiectivul se refera la activitatea elevului si nu a profesorului si nu se
recomanada a se formula mai mult de cinci obiective intr-o activitate didactica.
Enuntarea nivelului de reusita a elevilor deci profesorul trebuie sa
cunoasca performanta minima a clasei/elevilor.
Prin operationalizarea obiectivelor se reuseste:
- o orientare mai buna n instruire n alegerea metodelor,a experientelor de
nvatare;
- eliminarea interpretarilor subiective;
- garantie pentru respectarea finalitatilor educationale asumate;
- o optima evaluare;
- o sporire a responsabilitatii profesionale a cadrului didactic.
Desi cea mai mare parte a obiectivelor poate fi operationalizata, totusi exista si
obiective ce raman n afara acestui proces de masurare si observare:

- creativitatea;
- independenta gandirii;
- sensibilitatea artistica;
- convingerile.

-CONCLUZIIIn ceea ce priveste strict analiza si definirea conceptelor,finalitatea


educationala desemneaza mutatii ,ameliorari si perfectionari in formarea omului
ca personalitate.Aceasta finalitate educationala se fragmenteaza in
idealuri,scopuri si obiective educationale,care la randul lor sunt in amanunt
dezbatute in carti si tratate de pedagogie si psihologie.
Discutand insa la un mod mai concret de analiza a acestora ,nu doar
din perspectiva teoretica,imi permit sa trag unele concluzii rezultate tocmai din
contactul cu cei mici,zi de zi.
Este mult mai greu sa aplicam in practica curenta toate aceste
cunostinte teoretice de care dispunem.Formarea imaginii de sine a copilului se
face prin raportarea permanenta la lumea din jur iar copiii au nevoie de modele
pozitive sau negative cu care sa se identifice sau sa se compare.
Scopul suprem al educatiei ,idealul educational al societatii
contemporane,il reprezinta formarea integrala,autonoma si creativa a
personalitatii.Cadrul didactic,prin munca si strategiile utilizate la clasa este
responsabil de formarea si dezvoltarea capacitatiilor si competentelor,fie acestea
de integrare,functionale,de relationare,de reflectie etc.
Dezvoltarea gandirii narative a copilului este esentiala in dezvoltarea
personalitatii lui,de aceea putem spune ca identitatea fiecarei persoane este o
suma de naratiuni.Astfel,pierderea brusca a lumii de poveste a copilarieiduce la
pierderea startului formarii omului ca personalitate individuala.Scopurile si
obiectivele trebuie corect formulate,respectand o serie de conditii (ex.sa fie
centrate pe continutul esential,sa desemneze o schimbare asteptata a
comportamentului ,sa fie formulate intr-o succesiune logica etc.).Ele exprima
anticipat rezultatele asteptate in urma procesului de instruire si formare a
personalitatii elevilor,cu rolul de a orienta si dirija procesul de predare-invatareevaluare.

Intotdeauna parintii au fost responsabili de cei sapte ani de


acasa .Mai nou insa educatia din familie trebuie completata cu cea din cadrul
formal inca de la varste fragede (2-3 ani)pentru ca educatia data in acest timp
trebuie sa serveasca ca baza morala pentru tot restul vietii.Evident simplu de
spus,greu de facut.
Cresterea unui copil cu valori morale puternice este o provocare
datorita societatii in care traim.Datorita mass-media copiii nostrii primesc
informatii pe care in mod normal ar trebui sa le afle la o varsta mai tarzie.Mai este
oare posibil sa crestem copiii cu acele valori morale puternice pe care am vrea
sa le aiba de-a lungul vietii?Raspunsul este DA!Acestea sunt valorile pe care
parintii si educatorii nostri ne-au invatat atunci cand eram mici.Acest lucru
inseamna sa ne ghidam dupa valorile inspirate de catre ei;pentru a le descoperi
insa este nevoie de cinci lucruri de care sa fim constienti:
Mai intai trebuie sa ne cunoastem pe noi insine ,pentru ca mai apoi sa putem
invata pe altii ce credem ca este important in viata.Punandu-ne intrebari
precum:Ce este mai important pentru mine:satisfactia la locul de munca sau
banii?sauCat de importanta este educatia pentru mine?si incercand sa le
gasim raspuns ne indreptam spre aflarea valorilor pe care noi le pretuim cel mai
mult.
Trebuie sa avem intotdeauna grija la ce spunem deoarece vorbele noastre au o
putere foarte mare asupra copiilor,doar prin intermediul cuvintelor putand sa-I
determinam sa actioneze si sa se comporte conform cerintelor noastre.Copilul
este tentat sa imite adultul si din aceasta cauza trebuie sa fim pentru ei niste
modele de conduita si un sprijin permanent.
Alaturi de vorbe trebuie de asemenea sa ne controlam si actiunile.A fi educator
echivaleaza intr-o anumita masura cu responsabilitatea de a fi parinte(chiar si
unul spiritual)iar acest lucru este o meserie cu norma intreaga.
A disciplina nu inseamna a le trage o palma la fund sau nu atunci cand sunt
neascultatori.Inseamna sa le punem anumite limite si sa nu ne lasam intimidati
de ei.Toata lumea invata din greseli si din aceasta cauza trebuie sa ne dea de
gandit comportamentul lor inadecvat pentru a ne da seama unde am gresit si sa
ne putem corecta.
Nu in ultimul rand trebuie sa ne stabilim prioritatile si sa le reinnoim de fiecare
data cand este nevoie,pentru ca a fi deschisi la nou inseamna posibilitatea de a
ne imbogati orizonturile de cunoastere.

Finalitatile educatiei reprezinta de fapt asteptarile pe care le avem de


la cei mici intr-o anumita secventa de invatare.Idealurile sunt generale,mai
abstracte,reprezentand asteptarile supreme,pe termen lung,la care noi tintim sa
se indeplineasca.Insa pentru ca o activitate sa fie una de success si pentru ca o
comunicare didactica sa fie cat mai eficienta depinde doar de cadrul didactic si
de modul lui de actiune cu cei mici.
Eficienta unei secvente de invatare incepe cu o buna planificare a ei
si anume cu stabilirea clara a scopurilor si a obiectivelor .Daca noi nu suntem
constienti de lucrurile ce ni le propunem sip e care urmarim sa le atingem atunci
cum vom putea face o evaluare a produsului muncii noastre?Tocmai prin feedback-ul primit de la receptor,in cazul nostru de la copii,putem stabili daca am
transmis cu success cunostintele noi si mai important:daca acestea au fost
filtrate prin intermediul personalitatii fiecaruia pentru a putea sa si le insuseasca
si la nevoie sa le reactualizeze.
Fiecare copil este diferit iar acest lucru este exact ce il face sa fie
special.Insa toti au nevoie de dragoste,de securitate,hrana buna si de
exercitiu,adica de cunoastere.Toti copiii cresc si se dezvolta dupa acelasi
model.Ceea ce difera este ritmul personal al fiecaruia.Mai repede nu inseamna
neaparat mai bine.De aceea cand stabilim scopurile si obiectivele unei activitati
trebuie sa tinem cont de nivelul de dezvoltare fizica si intelectuala al clasei la care
lucram pentru ca asteptarile noastre sa fie realiste.Nu este de ajuns sa schitam pe
hartie expectantele pe care le avem de la cei mici ci sa fim constienti de nivelul de
pregatire fizica si intelectuala pe care acestia il pot atinge.Un copil poate parea
mai avansat intr-un plan si mai putin in altul.
Adesea uitam ca un copil este o persoana integral si cand vorbim de
maturizarea lui se iau in consideratie numai achizitiile intelectuale.Trebuie amintit
insa ca in acesti ani timpurii dezvoltarea sociala si emotional a copilului este la fel
de importanta ca si cea fizica si intelectuala.
Copiii mici sunt extreme de impresionabili.Felul in care sunt tratati
determina modul in care ei se vor comporta.Ca educatoare reprezint persoana in
grija careia este lasat copilul,avand o mare influenta asupra lui si ajutand la
modelarea viitorului acestuia.Copiii au nevoie de un mediu stimulator si plin de
bucurie.Pentru aceasta,cadrul didactic trebuie sa cunoasca fiecare copil,familia
sa si mediul din care provine.In caz contrar,expectantele pe care le avem de la ei
s-ar putea sa depaseasca nivelul lor de trai.

Indeplinirea obiectivelor propuse intr-o activitate depinde si de modul


de organizare a acesteia dar si de modul de actiune a cadrului didactic.Dupa
parerea mea trebuie respectate unele cerinte primordial in lucrul cu copilul:

Sa fim blanzi cu copiii

Sa ii tratam cu respect(daca vrem sa primim respect)

Sa nu ridiculizam copilul indifferent de motiv

Sa fim corecti fata de copii

Sa raspundem la intrebari cu onestitate si in conformitate cu varsta lor

Sa ne indeplinim intotdeauna promisiunile facute!!!!!


Un bun exemplu al celor afirmate mai sus l-am regasit intr-o
poezie scrisa in anul 1954 de Dorothy Law Nolte:
Daca un copil traieste in mijlocul criticilor,
Invata si el sa condamne.
Daca traieste intr-o lume ostila,
Invata sa se razboiasca.
Daca traieste inconjurat de fricosi,
Invata si el sa se teama.
Daca un copil traieste in vesnica mila,
Invata sa se autocompatimeasca.
Daca traieste intre cei ce l-au ras,
Invata sa fie timid.
Daca un copil traieste intre gelosi,
Invata ce inseamna invidia.
.
Daca traieste inconjurat de iubire,
Invata sa iubeasca si el.
Daca traieste intr-un mediu ce daruieste,
Invata ce este generozitatea.
.
Daca un copil traieste inconjurat de prieteni,
Invata ca este placut sa traiesti in aceasta lume.
Daca sufletul tau este senin,
Copilul tau va castiga pacea mintii.
CE ANUME INVATA COPILUL TAU??

Pentru toti copiii pe care ii avem in grija importane este


sentimentul de siguranta,deoarece pentru multi gradinita este prima experienta in
afara casei.Disciplina implica ghidarea si directionarea comportamentului
lor.Copiii au nevoie de asemenea de libertate,dar intre anumite limite.Nu in ultimul
rand apropierea de ei ocupa un rol primordial in comunicarea
eficienta.Educatoarea trebuie sa aiba permanent grija de ea atat fizic cat si psihic
pentru a fi plina de energie.Aceasta forta,intovarasita de calm si de simtul
echilibrului fac di cadrul didactic persoana potrivita pentru a le oferi copiilor un
an scolar stimulator si plin de roade.