FORMA SPORTIVA

DEFINITIE FORMA SPORTIVA

STARE BIOLOGICA SPECIALA

caracterizata prin:

nivel ridicat al standardului sano-genetic

stabilitate ponderala la nivel optim
compozitie corporala adecvata
stare functionala adecvata
capacitate de efort optima
economie metabolica si de efort
capacitate de refacere naturala ridicata
nivel comportamental adecvat
rezultate sportive de valoare

Starea de forma sportiv se poate aprecia dup

indicatori de natur:
biologica- parametri i indicatori ai funciilor

cardio-respiratorie, neuro-musculare,
metabolic, endocrin, msurai n condii
bazale, n repaus, efort i perioada de revenire.
motrica- rezultate n concurs

CARACTERISTICI - FORMA
SPORTIVA
Suportul biologic pe care se realizeaza forma sportiva:
grad inalt de antrenament (ciclu de pregtire de
minimum 3-4 luni)
se poate obtine in 3-4 saptamani de

antrenament

Durata: 4-6 sapt. (excep. 8)- caracter individual

2-max 3 varfuri de forma sportiva pe an
Pierderea ei se face voluntar sau accidental

Stabilitatea formei sportive depinde de

modul n care este dirijat antrenamentul pe

parcursul ntregii perioade pregtitoare!

La sportivii de nalt performan este mai

stabil, iar perioada de meninere a ei la

un nivel superior este mai ndelungat!

STAREA DE START
Stare special, caracterizat printr-un
complex de manifestri comportamentale
i vegetative, care:
- se instaleaz pe msur ce se apropie
o competiie importanta
- reprezint reacia organismului la
stresul indus de competiie!

- influeneaz direct randamentul sportiv

Intensitatea i durata acestor reacii mari

diferene individuale i condiioneaz

performanele fizice sau psihice.

Determinate de :
factori endogeni (tipul de sistem nervos

central,starea de sntate, gradul de

antrenament, experiena personal, motivaia)

factori exogeni (valoarea competiiei i a

adversarului, ora i locul de desfurare al
competiiilor, tipul de nclzire, frecvena
competiiilor, atitudinea spectatorilor, factori
climatici,)

STAREA DE START-TIPURI
1.Gata de concurs comportament adecvat,

reactii normale, obtin rezultate conform pregatirii

2.Febra de start comport.disproportionat,

agresiv, daunator mai ales pt sporturi in echipa.

3. Apatia de start sportivii devin apatici

anxiosi, depresivi
Mai greu de stapanit decat febra de start
De urmarit bioritmul emotional in starile negative.
Necesara buna colaborare Antrenor-Medic-Sportiv

Febr de start
Stare de hiperexcitabilitate cortical,

anxietate, irascibilitate, agitaie,

impulsivitate, labilitate afectiv,
incapacitate de concentrare
Tahicardie, tahipnee, palpitaii, tremur al

extremitilor, hipersudoraie, senzaie

de frig, paloarea tegumentelor
Rezultate sportive slabe

Profilaxie i tratament
Medicul, psihologul cu circa 2-3 sptmni

naintea competiiei tratament si tehnici de

relaxare
Antrenorul Efectuarea nclzirii mai lung i

cu ritm mai lent.

Apatia de start
la sportivii cu un tip de SNC flegmatic, pe fondul

unor descrcri crescute de catecolamine care

epuizeaz fizic i psihic sportivul.
Se caracterizeaz prin predominana inhibiiei.
Sportivul prezinta: oboseala, depresie, apatie,
somnolenta, transpiraia extremitatilor lipsa de
interes fata de competiie; sportivii sunt retrasi
fata de colectiv, se autoizoleaza
Randamentul este scazut, ei pierznd
competiia nainte ca acesta sa nceap, desi
gradul de pregatire este bun.

Profilaxie si tratament
n acestei stri negative de start trebuie s

intervin antrenorul, medicul i psihologul.

Tratamentul va cuprinde psihoterapia
agresiv (sugestie, consiliere, etc)
medicaie neurotrof stimulent.
Se urmrete convingerea sportivului de
importana competiiei, nclzirea va fi mai
scurt dar mai intens.
Apatia de start este mai greu de stpnit
dect febra de start