Nr1

Cavitatea dintelui la incesivii maxilei si mandibulei : este formata de peretii

vestibulari,lingual si doi laterali avind o forma trigonala. Cea mai larga este situate la
nivelul coletului dintelui , ingustinduse catre trecerea in canalul radicular. Canalel a
incisivilor centrali sunt largi , ale incisivilor laterali ceva mai ingusit si compresati
bilateral. Partea coronara a cavitatii trece nemijlocit in canalul radicular
Canalul poate devia spre vestibulae sau distal.ostiumul este ingusr. Lungimea radacinii
12-15mm.sunt prezente semnul curburii coroanei si , unghiului, semnul radacinii.
Incisivul lateral : radacina : o singura radacina, apexul orientat catre palatinal, In sens
V-O orientate spere incizal , cu largimea maxima la nivelul cervical. In sens M-D
urmareste conturul coroanei , avand largimea maxima in 1/3 incizala.
Camera pulpara a incisivilor central are diametrul M-D mai mare fata de cel V-O
situatiia find inversa la cel lateral.
Caninul maxilar : edificarea apicala 10- 11 ani . apexul efilat, rareori au doua radacini,
camera pulpara ingusta un singur corn pulpar.ca forma seaman cu incesivul , dar este
mai lunga in sens v-o de cit in sens M-D , canlul de tip 1, forma ovala, rotunginduse
doar in 1/3 apicala, de obicei drept, cu o curbura apicala spre distal , adeseori in
regiunea apicala este foarte subtire si efilat, facind masurarea dificila.
Primul premolar maxilar: edificiul apical 12-13 ani , 2 radacini una V mai lunga si una
P, si doua canale ( au traiect comun pin in 1/3 medie a dintelui)
O singura radacina 30% , trei radacini 6% doua V ,si 1 P.
Prezinta doua coarne destincte este larg in V-O , si M-D fiind mai inguste.
Podeaua camerei este rotungita cu punctual cel mai inalt in centru si , in general sub
nivelul marginii cervicale.prezenta canalelor lateralein regiunea apicala poate fi 49 %
Canalele au forma de pilnie si sunt situate unul V si unul P ( corespunzator cuspizilor)
Canalele radiculare sunt de obicei separate , drepte si rotunde pe sectiuni.
Al doilea premolar maxilar : in general o singura radacina doua radacini in 15 %din
cazuri una V si P. Este larga in sens V-O si ingusta in sens M-D. Se ingusteaza catre
cervical. Canalul de obicei drept predominant canale cu morfologie tip 1 tipul II si III la
peste 25 %din cazuri.
Primul molar maxilar : in general are 3 radacini ( doua vestibulare M-V, si D-V , si una
P) si trei sau 4 canale . suplimentar in radacina M-V , rdacina palatinala putin mai
lunga de cit cele 2 . este usor curbat vestibular 1/3 apicala.exista variati cu 2 radacin I
palatinale si doua canale, forma de patrulater, mai larga in sens V-O decit M-D, patru
coarne pulpare, cel mai ascutit fiind cornul M,V cornul D,V este mai mic.

Cavitatea dintelui : reprezinta prin forma si dimensiunile sale o copie minimalizata destul de
fidela a formei dintelui.
Cavitatea dintelui se imparte : 1) partea coronara 2) partea radiculara.
1a) plafonul(tavanul)
2)planseul (fundul)
3) peretii.
2B) canalele radiculare pot fi
Drept, Radiar , in golf, ovalar, deltoid, rotund , triunghiular, liniar, semilunar, in 8.
Dintii monoradiculari comunica cu camera pulpara dupa deschidera ei , cele pluriradiculare ai
intrari separate, Punctele de elecetie la dintii monoradiculari fiind cingulum , la cei pluri
radiculari in dependeta de topografia dintelui si proiectie orifiiciilor de intrare in camera
pulpara.
Nr2 : Spatiul endodontic reprezinta un system polimorf complex si reciproc conex, de canele
si cavitati ale dintelui,sistemul avind legatura partiala cu complexul pulpo-apical , ce include in
sine paradontiul apical impreuna cu cementul,osul cortical si spongios invecinate apexului
radacinii dentare.Sapatiul endodontic trebuie impartit in citeva nivele:
Nivelul 1)cavitatea coronara si spatial principal al canalului radicular.
Nivelul 2)anastamozile si golfurile (canalele de calibru mic ce se termina orb) ale canalului
radicular.
Nivelul 3) canalele radiculare laterale si ramificatiile deltoid apicale.
Nivelul 4) ductul dentinar si canaliculile dentinare
Nr3
Apexul anatomic : se afla la nivelul zonei de trecere a dentinei canalului radicular in
cimentul radicular unde se termina canalul. Poate fi nu la apex dar lateral , mezial , vestibular,
lingual.
Apexul radiologic : cel mai indepartat punct care poate fi vazut pe radiografie.
Apexul fiziologic : Locul ingustar sau constrictii apicale interioare la o distanta de 1-1,5 mm de
la cel radiologic
Pot fi 1) const trapezoid.
2)in forma de con
3) multipla
4)paralele
Nr4)radacini cu apexul ne format ???
Nr5)
Determinarea lungimea de lucru.
Lungimea calculata a dintelui si a radaciniei,
1) metoda tabelara
2) Metoda anatomica
2

3) metoda tactila.
4)metoda conurilor de hirtie
5)Metoda radiologica
6)metoda clinico radiologica.: D=A*d/a
7)metoda electronica
Nr6.Datele histologice despre pulpa dentara .
Pulpa dentara este situate in cavitatea dintelui si se imparte in partea coronara si
radiculara.Pulpa reprezinta un tesut conjunctiv lax alcatuit din substanta fundamental
(intracelulara) celulel si elementele fibroase si include vasele si nervii.
Substanta fundamental a pulpei :este alcatuita mai ales din mucoproteine
,glicoproteina si mucopolizaharide, Toate tipurile de metabolism se desfasoara prin
intermediul substantei fundamentalepentru a patrunde din vasele sanguine in cellule
metabolitii se dizolva mai intii in substanta fundamental/ ea se afla mereu in stare
dinamica de polimerizare depinde de virsta/ de activitatea functionala de stare
fiziologice.
Fibrele pulpare: fibre de collagen si reticulare, fibre elastice nu au fost detectate. Ele
se raspindesc difuz si fascicular, fasciculele trec parallel cu trunchiul nervos sau
formeaza mansoane colagene pentru vasele sanguine. Pulpa tinara are mai putine fibre
ca cea mai in virsta , pulpa radiculara comprima mai multe fibre de cit cea coronara.
Celulele [pulpei : destingem 3 tipuri de cellule : periferic (odontoblastic) ,
subsuperficial(subodontoblastic) si central.
Cel odontoblastic format din stra cite 2-4 alaturi angreneaza una cu alta prin legaturi
desmozomale, existe cellule tinere slab differentiate si mature- odontoblaste.
Odontoblastele prezinta niste cellule structura polare: au corp si prelungire.
Prelungirile periferice sunt situate in predentina si dentina, (in canaliculile dentinare) si
ajung pina la jonctiunea dentino adamnatina, prelungirele central 1-2 la numar sunt
situate In pulpa si nu parasesc limitele acesteia. Odontoblastul contine un nucleu in
interior cu 2 straturi intern si extern in interior cintine structure celulare, retea
citoplasmatica, de tip granular, ribozomi, polizomi,si mitocondrii.Una din functiile
odontoblastelor este de a structura substanta fundamental si fibrele colagene.
Stratul subodontoblastic : contine o multime de cellulestelate pulpocite, acestea
comporta numeroase prelungiri , ele contacteaza cu odontoblastele subiacente prin
desmozomi nucleul e de forma oblongata, ocupa o mare parte din cellula cromatina lui
este condensata spre periferie.
In stratul central al pulpei sint situate fibroblaste histocite ,cellule plamatice
,limfocite , si monocite. Fibroblastele sunt cele mai numeroase celulele ale pulpei
marimea de la 9-15 mmicroni.In citoplasma numerosi , mitocondrii, ribozomi ,fibrile.
Histocitele: (macrofagocite stationare reprezinta niste cellule ce forma neregulata, in
caz de macrofagocite veritabile pentru fagocita bacterii si corpi straini.
3

Plasmocitele au o forma sferica sau ovala cu dimensiuni de la 10 la 25mmk,nucleul

are o forma ovoida sau dferica, contine cantitati mari de cromatina.Functia celulelor
consta in realizarea sintezei globulinilor si anticorpilor.
Granulocitele neutrofile si bazofile sunt niste celule de forma sferoida sau ovala,
cuprinse intro membrana biconturata.nucleul este segmentat , in citoplasma lor se
observa granule neuteofile si bazofile. S-a constat ca in granule se contin enzime
hidrolitice.DNA aze RNAaze , fosfataze, peroxidaze. Citoplasma contine mitocondrii,
ribozomi liberi, complex golgi, si retea citoplasmatica.celule executa functia de
protectie.
Irigatia sanguina a pulpei : vascularizatia pulpei este dictata de necesitatile ei,
patrund prin apexul radicular, numerose vase patrund prin orificiile laterale si
accesorii, la apex ajunga de la 20-25. Prin a.maxilara interna, a.infraorbitalis,
aa.alveolare superior et posterior.grupul masticator este vascularizat de ramurile
dentales aa.alveolaris superir et posterioris.Vasele sanguine principale ( o artera si
vena insotitoqre) intra in radacina dentara din periciment.
Datele fiziologice despre pulpa : functia trofica ,de protectie, plastica.
Trofica : reteaua sanguina si limfatica e bine dezvoltata Substatnta fundamental
constituie un mediu prin care elementele nutritive din singe ajung in cellulele pulpare,
iar produsele metabolismului din nou prin acelas mediu revin in reteaua sanguine
venoasa.trofica mai putin se realizeaza prin prelungirile odontoblastelor.
Functia de protective sau bariera: In pulpa ea este realizata de celulele sistemului
reticuloendotelial. Din cellule acestui system fac parte histocitele , care in procese
patologice se transforma in macrofagi mobili si executa functia de fagocitoza.
Functia plastica : se asociaza cu cea de protectie Obliterarea cnaliculilor dentinale,
depozitele de dentina tertiara constituie niste bariere care apara pulpa contra agentilor
externi si dificilizeaza patrunderea bacteriilor in ea. Ea se declara chiar de la inceputul
vietii si nu se termina pe tot parcursul vietii, dupa merge dezvoltarea dentine primare,
secundare su tertiare etc.

Nr7 .
Este un proces biologic in cursul careia pulpa sufera remanieri( modificari oarecare) atat din
cauza varstei cit si afactorilor endogeni exogeni.Deminiralizarea volumului pulpar ca urmare a
apozitiei dentinare : secundare ce reduce lent dimensiunile camrei pulpare si a canalului
radicular compactare pachetului vasculo nervos. Peretele devine hiperplazic si distrofic.Poate
fi asimetrica prin depuneri ne uniforma.
Retragere pulpara : retragere totala a pulpei si obliterarea totala a canalului radicular.
4

1) stratul periferic odontoblastic se transforma din prismatic in cuboid, inaltimea se

micsoreaza de 2 ori.
Are loc scaderea odontoblastelor si are loc opozitie dentinei neregulate si atubulare fibrodentina. Modificari fiziologice : modificate de distrofie reticulara.
La persoanele in etate continutul de colagen este de 3 ori mai mare, si ele cresc imprejurul
vaselor fibrozindule si micsorind spatiile in interiorul pulpei.
Fibrele amielinice devin neregulate si mai putin abundente, are loc moartea celor mielinice
Are loc dezorganizarea substantei fundamentale si a starturilor fibrile.
Volumul pulpar : scade
Activitatea celulara : scade
Numarul de celule : scade
Odontoblasti : scade
Fibriblasti : scade
Fibrele : cresc
Vascularizarea : scade
Inervatia : scade
Calcificare pulpara : creste.

Nr 8
dintele Faza de initiala Faza

de dezvoltare
intrauterina
I
II
III
IV
V

6-7 sap
6-7 sap
8-9sap
8-9sap
10 sap

initiala de
miniralizare
intrauter
4.5 luni
4.5luni
7.5 luni
7.5 luni
7.5 luni

eruptia

Radacina
formata

Inceputul
resorbtie
radacinii

Resorbtia
complet

6-8 luni
8-12 luni
16-20luni
12-16luni
20-30luni

2 ani
2ani
4ani
4ani
5 ani

5
5
7
7
8

6-7
6-7
10-11
9-12
9-12

Nr9 , 10 pag 52 in Borovski../.

Nr11 : Electrodontometria : ne formeaza o imagine mai ampla privind starea
pulpei si tesuturilor amfodontale, Aplicarea curentului electric se bazeaza ca orice
tesut viu se caracterizeaza prin excitabilitati Se constata ca orice process pathogen
micsoreaza excitabilitatea pulpei, Dintii sanatosi reactioneaza la curenti 2-6 amper
20-40 ne spune despre un process in pulpa. De la 60 in sus denota o necroza a
pulpei coranariene. Mai mult de 100 necroza radiculara. Periodontiul reactioneaza
normal la 100-200 mmaperi, mai mult de 200 schimbari morfologice brutale. Ne
ajuta la depistarea raspindiri procesului inflamator stadiile de dezvoltare a cariei
pulpitei ..etc/
5

Nr12.
Caria dentara este un process pathologic , ce se manifesta dupa eruptia dintilor , in
cadrul caruia are loc deminiralizarea si ramolismentul tesuturilor dure ale dintilor
cu formarea ulterioara de defecte cavitare. Dupa OMS se folosesc 3 indicii
principale : gradul de raspindire a afectiunii , intensitatea leziunilor dintilor prin
carie si sporire intensitatii sau morbeditatea
Indicile de intesitatea si gradul de raspindire se socoate din nr de personae
adresate cu dintii plombati sau extirpati, nr mediu de dinti afectati de carie si
complicatiile ei ,,C,, ; Plombati (P) ; si extirpate (E) suma lor e desemnata ca
indecele CPE la copii se adauga si (cp) caria dintilor deciduali, si p: plomabati.
Leziunile carioase : Arcada superioara este afectata mai des de cit cea inferioara, ,
de exemplu la molar premolari zonele de predilectie sunt sup masticatorii, si
orificiile oarbe, locul doi sunt suprafetel de contact, si locul trei suprafetele jugale,
etc blblbla.
Nr13
Clasificarea cariei dentare :
In dependent de tesuturi : carie adamantinala ( smalt, dentinal, si cementala) .
Dupa localizare : fisurale, cervicale, aproximale.
Cea mai raspindita fiind : stadia de macula , caria superficiala, caria medie, caria
profunda.
Nr14.
Rolul microorganismelor in formarea si aparitia cariei dentare o serie de
microorganism mai ales streptococii, conditioneaza procesele de deminiralizare in
experienta.
Lactobacilii : microorgan gram positive, care produc acid si manifestari
acidorezistenta. La pacienti cu carie multipla saliva contine lactobacilli marit.Tot
odata se remarca numarul lor redus in placa dentinara.
Streptococii : coci gram pozitivi, din speciile cariogene fac parte Str.Mutans ,Str.
Sanguis. Str.Salivarius. .. Str. Mutans 80-90% numarul total de microorganism.
Nr15- 12
Nr16
Permiabilitatea smaltului :
Nr17 : Caria in stadia de macula : Stadiul de macul sau demineralizarea carioas.
Demineralizarea adamantinei se deceleaz cu ocazia inspeciei prin faptul c e
modificat culoarea ei normal pe o anumit poriune delimitat i prin apari ia unor
macule mate, alburii, brune deschise sau brune nchise sau chiar a unei macule cu nuane
negre. Procesul debuteaz cu pierdere a luciului natural al adamantinei pe o por iune
restrns. De obicei aceasta se nregistreaz n regiunea coleiului. Alturi de gingie.
Suprafaa focarului de infectare la nceput este minim, ns treptat se extinde i poate
6

antrena o poriune mare a regiunii pericervicale. Apoi toat macula sau o parte din ea i
modific nuana. Se consider, c modificarea culorii focarului de deminiralizarea se
produce din cauza sporirii dimensiunilor microspaiilor i ptrunderii materiilor colorate
de natur organic. Observrile clinice denot c macula cretoas alb (deminiralizarea
progresant) se transform n carie superficial din cauza tulburrii integritii stratului
superficial, sau n macula pigmentar de pe urma ncetinirii procesului de
demineralizare. Acesta este procesul de stabilizare. Se va ti ns c stabilizarea este
temporar i mai devreme sau mai trziu la nivelul maculei pigmentare va apare un
defect de esut. Cu ct suprafaa ei este mai mare, cu att evoluia procesului patologic
este mai intensiv i cu att mai repede el va ajunge la o leziune vizibil. Dac pata
carioas brun ocup 1/3 sau mai mult din suprafaa proximal a dintelui, atunci
indiferent de datele examenului clinic (anamez, sondare) sub aceast macul se produce
o leziune a esuturilor dure de tip carios medie. Caria n stadiul de macul alb
evolueaz asimptomatic i se depisteaz doar n cazul unui examen minuios. Macula
devine vizibil dup uscarea suprafeei dintelui cu un jet de aer. La exciten ii termici
dintele raspunde cu o reacie obinuit o uoar hiperestezie care trece curind. Pulpa
dintelui reacioneaz la un curent de 2-6 microA. Dat fiind factul c macula alb
comport demineralizare, ea se coloreaz pregnant cu soluia de 2% metilen blau, cnd
aceasta se badijoneaz pe suprafaa adamantinei dintelui supus preliminar curirii i
uscrii. Macula pigmentar deasemenea evolueaz asimptomatic. Macula carioas la fel
va fi difereniat de macula n hipoplazie i flouroz. n hipoplazie e tipic afectarea
simetric a dinilor omonimi, ceea ce se explic prin simultanietatea formrii lor,
dezvoltrii i mineralizrii acestora. n fluoror exist macule multiple, albe i brune, cu
limitele estompate, situate pe suprafaa tuturor grupurilor de dini. n caz de con inut
sporit de fluor n apa potabil, dimensiunile maculelor se mresc, iar caracterul
modificrilor devine mai pronunat: adamantina de pe toat coroana dentar poate
mbrca o culoare brun. Pentru fluoroz e caracteristic leziunea endemic apari ia la
toi sau la majoritatea locuitorilor din regiunea concret.