Sunteți pe pagina 1din 24

Introducere in anatomia functionala a sistemului nervos

Sis nervos este vital deoare ce ne permite sa simtitm, sa miscam si sa


gandim.
Inca din preisotrie creierul era considerat un org an vital. Se considera
ca de peste 7000 de ani s-au practi cat interventii la nivelul craniului
(trepanatii) f fre cvent si pe teritoriul dob rogean.
-Aceste trepanatii nu erau practicate pt a ucide ci pt a vindeca si este
cert ca nu rep rezentau numai un ritual dupa moarte.
-Trepanatiile se practicau pt a trata uneori si tulburarile mintale avand
si o conotatie religioasa pt a crea o cale de iesire a spiritelor raului.
-S-au descoperit cranii la care trepanatia era vindecata sau spre cale
de vindecare.
-In egiptul antic cu peste 5000 de ani in urma se cunosteau simptome
legate de leziuni cerebrale si se con sidera ca sediul sufl etului si a
amintirilor este creierul si nu inima.
- Gre cii din antichitate considerau ca organul senzatiilor este creierul si
cel care dezvolta si sustine ideea este hipocrate.
-El afi rma ca creierul nu este implicat doar in senzatii si este si sediul
inteligentei.
-Desi a trait dupa hipocrate, aristotel considera ca inima este centrul
intelectului creierul neavand decat rolul sa raceasca sangele incalzit
prin bataile cordului.
-In imperiul roman neu roanatomist Gallenus, el impartasind aceleasi
idei ca si hipocrate asupra creierului.
-El constata ca dupa la niv creierului si maduvei spinarii se produc
urmari dezastruase.
- O lezare a creierului pe dreapta produce tulburari pe stanga
(hipocrate) galenus descrie nervi cranieni (vreo 4).
-El diseca pe animale in special pe berbec si descrie creierul si
ce rebelul post si dupa pare rea sa creierul are o consistenta moale
ce rebelul o consistenta mai ferma.
-Afi rma ca sediul senzatiilor este creierul iar cerebelul centrul de
comanda al muschilor.
1

-Interesant este ca descrie existenta ventriculilor si spune ca in


interiorul creierului exista spatii goale.
-Mai tarziu el ii numeste pe aceste spatii ventriculi prin analogie cu
vent inimii si specifi ca ca la niv lor se gaseste un lichid.
-PT el senzatiile usnt inregistrate si miscarile sunt initiate prin
deplasare a celor 4 umori fi ind adept al teoriei umoraliste si cele 4
umori se gasesc in ventriculi cerebrali si pe tot traseul nervilor din
intreg organismul.
-In renastere se imbogatesc cunostiintele asupra creierului si ulterior
apar din ce in ce mai multe precizari.
-Rene Descartes adeptul teoriei mecaniciste este matematician si
fi losof conform careia functionare a creierului se aseaman a cu acea a
unei viitoare masini (sec 16) spune ca fl uidul expulzat din ventriculi
mergand penervi ar putea actiunea pompa si a antrenta miscarile
membrelor. Pt Descartes oamenii au o intelginetna si un sifl et care sunt
date de dumnezeu.
-Considera ca creierul umoan controleaza comp ortamentul, dar numai
in ceea ce este aseman ator cu animalele. Facultatile mentale ale
omului ar exista in afara creierului in asa numitul spirit, care este o
entitate imateriala ce percepe senzatiile si comanda miscarile.
-El comunica cu mecanismele creierului prin intermediul glandei
pineale.
- Organizarea sist nervos dupa Descartes sunt:
Nvii care pleaca de la ochi merg sp re ventriculii ce rebrali.
Spiritul comanda miscare a, traversand glanda pineala care serveste ca
valva pt a controla deplasarile spiritului animal care umfl a muschii prin
intermediul nervilor.
-La sfr sec 18 se afi rma ca creierul este aproape complet disecat si de
atunci persista impartirea sa in sistem nervos central si sistem nervos
periferic.
-Insa din punct d vdr fi ziologic (functional) cunostiintele sunt
minime.Prin anul 1810 Charles Bell si francois Magendie arata ca in
interiorul fi ecarui nerv se gaseste un ansamblu de mai multe fi bre
nervoase: unele senzitive care transmit inf la maduva si creier, si altele
motorii care tran smit info la muschi conducerea fi ind facuta stri ct in
sens unic.
2

-La sfr sec 19 Camino Golgi pune la punct pt prima oara procedeul de
colorare a neuronilor si sustine gresit ca prelungirile neu ronilor sunt in
continuitate unele cu altele formand o retea asemanatoare retelei
vascu.
-Anterior lui pe la mijlocul sec 19 Paul Broca studiaza lcoalizarile
emisfe releor cerebrlae (a descris centrul vorbirii).
-La sfr sec 19 inceooutul sec 20 Santiago Ramonycajal sustine ca
prelungirile neu ronului sunt in contact (in contiguitate *nu in
continuitate), de altfel la inceputul sec XX Golgi (impregnare Ag) si
Cajal sunt cei mai marei neuroanatomo . Ei au primit p remiul nobel pt
medicina in 1906 (dusmani nu au vbit nici la festivitate).
-In prezent neurostiintele s-au dezvoltat foarte puternic si cunosc o
mare complexitate, niv. de analiza fi ind defi nite molecular, celular,
integrat (niv de analiza al sistemelor) comp ortamental si cognitiv. Pana
in fazele neurobiologice respective.

Neuronul si sistemul nervos


-Componenetele principale ale sist nervos in ciuda. sale nedisociabile
sunt rep rez in rap ort cu forma topografi e si functie prin:
-Sis nervos central care corespunde maj corpurilor celulare si
sinapselor, care realizeaza subst cenusie a centrilor nervosi cuprinzand
si numeroase fi b re nervoase care formeaza subst alba. Este compensat
intr- un ax nervos (nevrax) subdivizat in maduva spinarii (in can alul
rahidian) si encefalul in cutia craniana care il protejeaza.
-Meningele si lichidul cefaloragidian completeaza protectia
nevraxului interpunandu-se intre partea osoasa rigida si dura si tesutul
nervos moale si fragil.
-Sis nervos periferic se ramifi ca in tot organismul fi ind format din
nvi si ggli. Nvii sunt formati din prelugirile neuronale incojurate de teci,
iar gglii sunt gramezi insulare de corpuri neuron ale localizate pe
traiectul unor nervi putand contine sau nu sinapse.
-Sis nervos periferic este impartit in 2 componente:
1.Sis ce rebro spinal sau al vietii de relaxie ??? format din nvii
spinali care ies din canalul rahidian prin gaurile intervertebrale.
3

.Elemente nervoase cu originea in encefal (nvii cranieni care ies


prin craniu prin orif de la baza craniului)
2.Sistemul autonom sau al vietii vegetative care cuprrinde centrii
si caile simpatice (sau ortosimpatice) si parasimpatice cu destinatie
viscerala dar si somati ca. Pt a se pune in legatura cu diferite organe
sau cu mediul exterior sis. nervos prezinta o serie de structuri
specializate (receptori si efectori).

-Unitatea fundamentala structurala a tesutului nervos (este neu ronul in


mod claisc), dar functionarea sist nervos necesita si actiunea
obligatorie si simultana a mai multor elemente stru cturale care
re alizeazas imp reuna o unitate functionala numita unitatea nervoasa.

Neuronul El a fost descris de catre Waldeyer (1835 sau posibil 1891) si


descopera si il si denumeste.
-Era con siderata celula cea mai specializata a org anismului formata din
corp si prelungiri neuronale.
-Corpul celular cu dimensiuni f. variabil 4-120 microni dupa altii chiar si
mai mult.
-Cei mai mici din neu ronii granulari din cortexul cerebelar si ce rebros??
iar cei mai mari fi ind neuronii lui Betz din aria motorie primara care
ajung la 120-130 de microni precum si neu ronii Purkinje de la niv
corpului cerebelos.
-Corpul neuron al are forma variabila cel mai frecvent fi ind sferic ca
orice celula este format din membrana, citoplasma si nucleu.
-Nucleul este in general sferic fi ind situat central. La periferie prezinta
membrana nucleara care la M.E are o structura bilaminata care prezinta
pori (0,1 microni). Sub membrana nucleara se gaseste citoplasma
nulceara (nucleoplasma) fi ind formata din granulatii fi ne de ADN, avand
un aspect omogen si contine de regula un nucleol format din ARN si
ADN cu rol in sintezele nucleare. Ac nucleici, proteine citoplasmatice cu
rol si In respiratie si p roducere de energie.
-Citoplasma neuron ala numita (pericarion) denumire care s-a extins
asupra intregului corp celular este formata din citosol si citoschelet.
-Citosolul este o solutie salina bogata in K care contine organite
comune si org anite specifi ce.
4

- Organitele comune sunt reprez prin aparatul Golgi, ribozomi care pot fi
liberi sau atasati RE formand RER sau corpii lui Nissl cu rol in
producerea proteinelor neuronale.
-Reticulul endoplasmatic este mai bine rep rezentat in neuronii motori
decat in cei senzitivi si ribozomii au legatura cu ARN-ul mesager, cu rol
in asamblarea moleculelor proteice.
-Ribozomii liberi se mai numesc poliribozomi.
-Mitocondriile care se gasesc si in corp si in prelungiri si in butonii
terminali ai axonului, ei produc energia necesara celulei, energie care
provine din utilizare a Ac piruvic in prezenta oxigenului in ciclul Krebs
fi ind inmagazinata in ATP. Mitocondriile au o dubla membran a si cea
interna este glisata sub forma de creste.
-Spatiul dintre cre stele mitocondriale ce contine enzime
oxidoreductoare formeaza matricea mitocondriala.
-Lizozomii, formatiuni sferice delimitate de o membran a lipop roteica
contin enzime hidrolitice care devin active dupa rupe rea memb r.
lizozomale.
-Centrozomul se prezinta sub forma unor 1-2 granulatii fi ne inconjurata
de o masa de citoplasma clara.
- Granulatii numite centrioli se gaseste in neuroblasti si clasi c lipseste
in neuronul motor care tot clasic nu s-ar divide.
-Lui atribuindu-se mai mult rol in generarea sau mentinerea
neu rotubulilor din organitele specifi ce.
- Organitele specifi ce sunt reprez prin corpusculii Nissl, mase dense re
RER cu rol in sinteza proteinelor.
-Incluziunile citoplasmatice, lipofuscina, neu romelaninia, diferite
ocmplexe care contine metan.

-Citoscheletul este cel care da neu ronului forma sa specifi ca fi ind


format din microfi lamente, neurofi lamente si microtubuli. Citoscheletul
nu este static si prezinta o fl exibilitate tradusa prin faptul ca
elementele sale comp onente sunt in permanenta ordonate si determina
schimbari probabil chiar si schimbari de forma a neuronului insasi.
-Microfi lamentele sunt cele mai subtiri, vand un diam de 5 nm ap rox
aceeasi grosime cu a memb r. celulare. Sunt formate prin asamblarea a
5

2 mici fi lamente care sunt polimeri de actina care are rol in neu ron
probabil in modifi carea formei celulare.
-Microfi lamentele sunt fi xate de membrana printr- o plasa de proteine
fi b roase care tapiseaz a fata interna ca o panza de paianjen.
-Neurofi lamentele au un diam de 10 nm , ele sunt prezente in toate
celulele corpului sunb numele de fi lamente intermediare, sunt formate
din numeroase subunitati proteice fi ecare subunitate fi ind formate din
3 proteine ce formeaz a lanturi lungi.
-Aceste stru cturi sunt formate idn molecule proteice lungi individuale
rulate sub forma unui arc strans ceea ce asigura neurofi lamentului o
structura solida.
-Microtubulii sau neurotubulii in diametru de 20 nm sunt formati dintrun cilindru rigid gol cu un perete gros constituit din fi lamente fi ecare
fi lament este format dintr- o proteina particulara numita tubulina care
este de talie mica si globuloasa.
-Prin polimelizare proteinele formeaza un fi lament si molecula care
rezulta este un polimer.
-In interiorul neu ronului semnale variate pot controla polimerizare a si
depolimerizare, in felul acesta microtubulii avand si rol de a asigura
forma neu ronilor.
-La M.O citoscheletul apare format dintr- o re tea intra-citoplasmatica de
fi lamente numite neu rofi brile.
-Membrana neuronala limiteaza ala periferie citoplasma corpului celular
si a prelungirilor sale este formata dintr- un strat dublu de molecule
fosfolipidice care rep rez comp onenta hidrofoba pe ale carui suprafete
int si ext sunt dispuse molecule proteice care constituie componenta
hid rofi la la niv. careia se gasesc canalele prin care trec individual si
selectiv ioni de Na,K,Ca si Cl.
-Se descriu 2 tipuri de can ale ionice:
1.Deschise prin care are loc tre cerea pasiva a ionilor, in sensul
gradientelor de con centratie.
2.Ecluzate care sunt de 2 feluri :
a.Ligand dependennte care functioneaza la niv memb r. postsinaptice.

b.Voltaj dependente care sunt rep rezentate de proteine complexe


care traverseaz a stratul bilaminar lipidic (fosfolipidic) formand canale
hid rofi le numite ionofore .
-Principalele canale voltaj dependente sunt cele de Na si K care
au rol in mentine re potentialului de rep aos.

Prelungirile neuronului

-Prelungirile neuronului sunt formate de dendrite si axoni .


-Dendritele sunt prelungiri lungi mai subtiri care isi capata numele de
la cuv grecesc dendros care inseamn a arbore.
-Sunt ramifi cate puternic formand o arb orizatie puternica, fi ecare
ramifi catie constituind un ram dendritic. Arborizatiile dendritice
prezinta o varietate de forme si dimensiuni, iar numarul lor si
rep artizare a dendritelor pe suprafata corpului celular sunt
caracteristice diferitelor regiuni ale SN.
-Diametrul lor scade pe masura ce se departeaza de corpul celular si se
ramifi ca.
-Ele reprezinta un fel de antene ale neu ronilor si prezinta nume roase
sinapse.
-Membrana dendritica situata sub sinapsa (post sinaptica) p rezinta
re ceptori, (molecule proteice specializate) care reprez locurile de
actiune ale neurotran smitatorilor al niv sinaptic.
-Citoplasma dendritelor contine ca elemente ale cittoscheletului
microtubuli si neu rofi lamnete, iar in citosol ribozomi, mitocondrii ,
corpusculi nissl si REN.
-Corpusculii nissl si mito se gasesc in special la baza dendritelor.
-Dendritele au rol in re ceptia si uneori chiar generarea impulsului
nervos pe care il transmit catre corpul celular.

-La unii neu roni care se numesc spinosi dendritele prez sp re portiunea
lor distala dar si bazala, mici diverticule acoperite de sinapse numite
spini dendritice sau (Genule) uneori foarte nume roase care au rolul de
a marii suprafata de contact si n r. sinapselor.
-Spinii dendritelor apar dupa a 3-a generatie de ramifi catie. De cele
mai multe ori pana la acest nivel membrana dendritelor fi ind neteda.
- Steward (univ virginia) a pus in evidenta in dendrite poliribosomi,
situati cei mai frecventi sub spini ceea ce suge reaza ideea posibilitatii
in acesti neu roni a unei reglari de sinteze proteice prin transmite rea
sinaptica.

-Axonul este o prelungire unica a neuronului care se detaseaza de


corpul celular printr- un segment evazat numit con axonic, cu exceptia
dendritelor axoniforme, axonul este ce a mai lunga prelungi re putand
depasii 1 m, desi exista si neu roni la care lungimea axonului poate fi de
1 mm.
-Axonul reprez o eferenta atunci cand se indeparteaz a de corp,
transmitand informatia, iar axonul care contacteaza un neu ron caruia ii
aduce o informatie constituie o afe renta.
-Axonul prezinta prelungiri laterale numite colaterale axonice, primele
desprinzandu-se la oare care distanta de conul axonic.
-Unele colaterale, revin spre celula care le-a dat naste re, asa numitele
colaterale recu rente (la niv refl exului osteotendinos)
- Orice axon are o prtiune initiala conul axonic, o portiune principala
(axonul propriu-zis) si o portiune terminala, terminatia axonica sau tel
axonul, o arborizatie ale carei ramifi catii distale se numesc butoni
terminali.
-Butonii terminali contin vezicule sinaptice ce dau nastere mediatorului
chimic (neu rotransmitatorului).
-Prezinta numeroase mitocondrii.
-Axonul este limitat la periferie de o axolema care continua neurilema
de la niv corpului.
-Axoplasma sau citoplasma axonala nu contine corpusculi Nissl si
ribozomi liberi.Ceea ce arata ca toate proteinele neuronale, inclusiv
cele ale axonului se formeaza in corpul neuron al, (pt dendrite si in baza
dendritelor).
8

-Segm initial al axonului este portiunea cea mai excitabila, locul in care
iau naste re potentialele de actiune. Axonul conducand impulsul nervos
sp re dendrita celulipeta.
-Axonul este bogat in neurotubuli si neurofi lamente.

Clasifi care a neu ronilor:


1.In functie de marimea corpului celular si lungimea axonului, neuronii
se clasifi ca in :
Golgi 1 care au un corp celular mare si axon lung ce conecteaz a
regiunei ale nevraxului cu receptorii si efectorii, neuronii piramidali ai
scoartei cerebrale, neuronii motori din cornul ventral medular, neuronii
pseudounipolari de la niv ggl spinal.
Golgi 2 corp celular mic si axon mic, cel mai adesea avand rol
inhibitor cum ar fi neuronii Renshaw medulari. Situati pe ci rcuitele
locale sau caile multisinaptice, multineuronale din nevrax cu rol de
interneuroni.
Un grup sspecial de golgi 2 sunt celulele amacrine care nu au
axoni, in care conducere a impulsului nervos poate fi directionata de-a
lungul dendritelor (celule amacrine din retina).

Dupa forma corpului celular:

in raport cu prezenta spinelor dendritice neuronii pot fi spinosi


(toti neuronii piramidali din scoarta cerebrala) si nespinosi (enuronii
stelati) dar dintre acestia pot fi si spinosi.
-In functie de numarul si felul de desprindere al p relungirilor :
1.Neuroni unipolari cu 1 singura prelungire (axonul) dendritele
fi ind reprez doar de spini ce se gasesc pe suprafata pericarionului
(nucleul mezencefalic al nv V)
2.Neuroni pseudounipolari : 1 singura prelungire care se divide in
T (neuronii din gglii spinali).
3.Neuroni bipolari: gglii acustic si vestibular (corti si scarpa).

4.Neuonii multipolari: 1 axon si dendrite rep artizate neuniform


uneori in tufe dendritice. (maj neu ronilor din SN).

Din punct de vedere functional pot fi :


1.Receptori, senzitivi sau senzoriali care transmit aferent,
centripet impulsul nervos preluat la periferie.
2.Motori care transmit efe rent, centrifug impulsul nervos spre
oganele efectoare.
4.Interneuron (de asociatie) interpus intre primele 2 categ.

Dupa cap acitate a de a genera si infl uenta transmite rea


impulsului:
1.Neuroni excitatori

cu efect facilitant.

2.Inhibitori cu efect moderator sau chiar inhibitor total.

In functie de mediatorul chimic:


1.Ad renergici
2.Colinergici (acetilcolina)
3.Gab aergici (ac. gaba amino butiric)

Actiunea facilitanta sau inhibitorie se datoreaz a mediatorilor chimic cei


gabaergicic (inhibitori) cei colinergici (facilitanti).
1976 s-a introdus para neu ron pt o variatate de celule care migrate din
crestele neuronale pastre aza caracte rele celulelor nervoase. Origine
neu roblasti ca, p ropietati neurosecretorii, prezenta re ceptorilor
membranari de tip post-sinaptic, p rezenta veziculelor sinaptice, cca de
a stabili sinapse neu rore ceptoare ( Fujita care 1997 constanta) pot fi
considerate paraneuron , celulele parafoliculare, calcitoninsecre toare
de la niv tiroidei.
-Unele celule cromafi ne de la niv supraren alei. Discurile tactile Merkel,
fotoreceptorii retinei (celule cu con si bastonas).
10

Celulele gliale se mai numesc si cel nevroglice sau nevroglii, au fost


descrise in 1846 de catre Rudolf Wi rchoff considerandu-le ca fac parte
din subst interstitiala a sis. nervos.
-Denumirea deriva din cuv grecesc glios care inseamna clei,
semnifi cand relatia stransa dintre neuroni si celulele gliale.
-Celulele gliale sunt de peste 10x mai numeroase decat neuronii dar
mai mici.
-Reprez ap rox din volumul total al creierului si maduvei spinarii.

-Ele reprez componenta non neu ronala a SN central si periferic, nu


gene reaza si nu conduc impulsul nervos si nu form sinapse (clasi c bs).
-Intervin in schimburile dintre neuroni si sange asigurand astfel
oxigenarea si nutritia neu ronilor ca si elminarea produsilor de
metabolism.
-Au rol in conducerea salvatorie a impulsului nervos si p robabil in
functionare a corpului neuronal, in general tesutul glial are urm roluri.
1.Prezinta receptori.
2.Secreta subst neurochimice (LCR, neu rohormoni).
3.Poate forma veritabile organe, jucand un rol fundamental (organul
subfornical- rol in metab apei).

Dupa localiz nevroglia se clasifi ca in centrala si periferica.


1.Nevroglia centrala este situata in creier si maduva spinarii cuprinde:
Macroglia si microglia.
-Macroglia se divide in Astroglia, oligodend roglia celulele ependimale si
celulele epiteliale coroidiene.
Astroglia are forma stelata se mai numeste si astrocit, dispunandu-se in
spatiile dintre neu roni (20 nm). Sunt cel cele mai mare dintre cel gliale

11

si mai numeroase. Au mai multe prelungiri radiale si dupa aspectul


acestora se clasifi ca in :
1.protoplasmatice care se gasesc in subst cenusie, acoperind
supraf ata neuronilor din SNC. Ele au p relungiri scurte si groase si
foarte ramifi cate sp re deosebi re de astrocitele fi broase
2.Astrocite fi b roase care au p relungiri subtiri, lungi netede si
ramifi catii putine. Se gasesc intre .. ce formeaza subst alba a SNC
3.Astrocite de tip mixt in legatura cu regiunile internodale care au
aspect protpoplasmatic spre subst cenusie si fi bros sp re subst alba.
Astrocitele invelesc neurilema somato -dendritica si zona din axon
neacoperita de oligodendrocite, formand cea mai mare parte din teaca
perineuron ala.
Functiile lor : controleaz a con centratia ionilor de K din mediu
extracelular avand rol particular in metab si functionare a neu ronilor,
stocheaza glicogenul pt nevoile energetice ale neu ronului si capteaza
neu rotransmitatorii eliberati in exces la periferia sinapselor.
Prolife reaza la niv leziunilor neuronale ocupand spatiile libere, prin
mitoze repetate , inlocuind cantitativ tesutul nervos distrus, proces
numit glioza. Au rolul si de a fagocita resturile celulare.(clasic)

Mai nou :
Cercetarile din 1950 cand Louie Jourdan la M.O arata ca astrocitele
comunica intre ele asemanator cu neuronul, pana prin 1980 nu se mai
spune absolut nimic cand o ce rcetare americana Mary ann diamond
obtine aprobare a sa faca necropsia creierului lui Einstein si faca unele
concluzii: a demonstrat ca Einstein ave a de 10x celule astrocitare.
Ajunge la con cluzia ca celulele gliage au fost cele acare au determ un
rol deosebit in dezv inteligentie lui Einstein.
-Specia umana al nr cel mai mare de celule gliage si in functie de
inteligenta variaza si nr de celule astrocitare.
-10 ani mai tarziu se folosesc pt studiu creierului molecule fl uorescente
1990. Se formeaza un grup de ce rcetare acord andu-se o imp (louzanne?
franta) Andrea Voltera care ipoteza ca celulele gliale sunt mai imp
decat neuronii.

12

-Avand rep rezentant pe And reea Voltera care pune bazele cu rentului
gliogist. Gliologistii au inceput o lupta si au demonstrat clar ca celulele
gliale dar in special astrocitele au roluri mult mai complexe.
-Voltera spune ca astrocitele formeaza in jurul sinapselor prin bratele
lor lungi un fel de manson, care se inruleaza in jurul sinapsei. Ele sunt
in masura sa transmita informatiile de la o sinapsa la alta.
-Neuronii nu usnt singurii din sis nervos care re alizeaza acest lucru,
aceasta cale este urmare a unei cascade de reactii chimici in interiorul
astrocitelor care duc la o mare p roducere de ioni de Ca, care se va
trans de la un astrocit la altul si info transmisa in acest fel ci rcula
foarte lent ceea ce are rolul de a intari evectul sinapsei
neu roneuron ale.
-Utilizarea celor 2 retele, 1 rapida si alta lenta permite creierului o mai
buna coordonare a activitatii sale.
-In 1990 cu ajut moleculelor de fl uorescenta s-au pus in evidenta mai
multe circuite.
-Se p roduc 4 etape la sinapse :
1.Astrocitele intercepteaza infl uxul nervos in creier. Grupuri de
astrocite formand ansamblul de comunicare (domenii astrocitare
carepar sa lucreze specifi c cu unii neuroni pt a capta impulsul nervos
care circula din axoni, astrocitele se conecte aza cu sinapsa atunci cand
ele detecteaza unii neu rotransmitatori, ele se activeaza si trimit un
semnal sp re alte astrocite care la randul lor se activeaza, transmitand
astfel semnale).
2.Semnalul vehiculat de catre astrocit nu este electric (ca in sinapsa
neu ronala) ci chimic, cre scand concentratia de Ca, el se propaga de la
un astrocit la altul pana la extrem unui alt brat astrocitar care
infl uenteaza astfel activ. neuronului pe care se fi xeaza.
3.Astrocitele re actioneaza fi e dupa activ de catre neuron fi e de catre
astrocitul conducator (astrocitul sef), modifi cand mesajul dintre neu ron
prin mai multe metode. Prin spalarea sp atiului sinaptic, recicalnd
neu rotransmitatorii pt a fl uidiza comunicare a. Prin blocarea
neu rotransmitatorului, neutralizand astfel comunicare a. Prin
multiplicare a re ceptorilor pt neuromediator, amplifi cand astfel
transmiterea nervoasa.
4.Bratele astrocitare pompeaza glucoza in vasele sangvine, distribuita
apoi neuronilor prin intermediul astrocitelor care astfel controleaza
infl uxul nervos.
13

-Aceste con statari au fost facute de Hajime Hirase prin 2004 cand are
posibilitatea sa lucreze pe un microscop bifotonic, singurul existent in
acel timp.
-In 1990 Ben Barre s (univ Standford) pune bazele unei metode de a
permite separarea completa a neuronilor de celulele gliale si ale
mentine in cultura mai multe saptamani.
-Ben barre s a separat neuronii de celulele gliale si a urmarit inmultirea
lor (WTF?). In 1990 se dem ca neuronii se inmultesc. Dupa ce i-a
separat si i-a pus in medii de cultura. In mediile in care neuronii erau
separati de celulele gliale se formau 2-3 sinapse (cu astrite formau mii
de sinap se).
-7 ani mai tarziu se pune in evidenta faptul ca creierul isi poate fabrica
celule nervoase plecand de la celule susa originale (in hippocamp
astrocitul elibe reaza molecule care duc la producerea de noi astrocite,
astrocitul fi ind considerat org anizator al arhitecturii creierului, aceste
astrocite avand rolul de a transforma celulele susa in neuroni).
-In 2005 Paulza Bezzi constata ca astrocitul este indispensabil formarii
de noi neuroni si noi sinapse si ca exista o plasticitate ce rebrala
datorita factorilor chimici eliberati de catre astrocite cu rol primordial
in invatare si memorie.
-S-a putut fi lma activitatea unui astrocit pe un creier de soare ce.

-Pituicitele sunt con siderate varietati morfologice distincte ale


astrocitelor, avand si ele prelungiri si un nr mare de picioruse
vasculare.

Oligodend roglia
-Este formata din cel gliale mici cu prelungiri putine sarace in glicogen.
3 tipuri:
1.Perineu ronale care contribuie la formarea tecii perineuronale
2.Interfasciculare = prelungirile citoplasmatice ale unui oligodend rocit
formand teaca de mielina a mai multor axoni (50-60 axoni). El
rep rezinta echivalentul celulei Schwann care formeaza teaca de mielina
din jurul axonilor, periferici din afara sis nervos central.

14

3.Perivasculare= prezinta prelungiri sub forma de picioru se vasculare


care se fi xeaza pe vasele din subst alba.

Nevroglia ependimala
-Imbraca 3 aspecte:
1.Ependimocite= celule ependimale prop riu-zise, care faciliteaza
schimburile dintre dintre LCR si tesutul glial (cel gliale).
2.Talicite= care sunt in nr mare in zonele in care bariera
hematoencefalica este intrerupta.
3.Epiteliale coroidiene: care forme aza plexurile coroide care secreta
LC R-ul, fi ind exp resia bariera hemato -lichidiene.

-Celule cap sulare satelite perineu roanel din gglii nervosi. Au origine
neu roectodermica si mig reaza in gglii periferici odata cu elementele
neu ronale.
-Forme aza o capsula in jurul neuronilor, re alizand bariera hemato enu ronala.

Fibrele nervoase:
-Fibra nervoasa este rep rez. de 1 dintre prelungirile neu ronale,
inconjurata de nevroglia specifi ca dife rentiata in functie de localizare,
putand fi centrala sau periferica.
-Pt nvii periferici trebuie subliniata juxtapunerea functionala a ele
centrifug, eferent (axonul) si a celui centripet afe rent (dendrita). In
ultimul timp se vorbeste desp re dendrita axoniforma, o prelungi re
nvoasa lunga, milinizata conectata cu re ceptorii care conduce centripet
infl uxul nervos.
-Centrate de axonul sau dendrita axoniforma, fi brele nervoase sunt
incojurate pe tot parcu rsul lor de o teaca de mielina, produse in SNC de
oligodendrocit iar in cel periferic de celu Schwann (neurolog germanprimul insittu de isotira medicinii).
- Grosimea acestei teci a dus la clasifi carea fi brelor in milinizate si
nemilinizate.
15

-In fi b rele nemielinizate teaca este foarte subtire si vizibila numai la


microscopul electronic in timp ce in fi b rele mielinizate ea este groasa
si vizibila si la MO.
-Topografi c ele pot fi clasifi cate centrale si periferice, intre ele existand
diferente de structura si dif functionale (fi brele nervoase).
-Fibrele nervoase centrale mielinizate:
-sunt reprez de axonii tracturilor de substanta alba si aceste fi b re
nervoase sunt unite intre ele prin punti protoplasmatice pe care le emit
celulele gliale.
-Fibrele nemielinizatre :
-reprez de segm axonale scurte care impreuna cu glia centrala
formeaz a asa numitul neuropil si care sunt incjurate de o teaca de
mielina subtire secretat de oligodend rogliile perineuron ale.

-Fibrele nervoase periferice mielinizate:


-formeaza nvii somatici si componenta pregalnglionara a efe rentei
vegetative.
-Formata din axon si tecile sale p rezinta urmatoarele elemente:

Teaca de mielina care incojoara axolema de care este separata


printr- un spatiu periaxonal (vizibil la ME).
La MO mielina apare sub forma de lamele concentrice in nr de 150, este = cu cel al spirelor axonice si determina grosimea tecii
de mielina.
Teaca de mielina este intrerupta la niv regiunii inte r-nodale sau la
niv. nodurilor Rannvier unde este posibila depolarizare a la acest
nivel axonul emitand colaterale. Reprezinta sediul membran ar al
trasmiterii saltatorii al potentialului de actiune.
La distanta de nodurile rannvier se gasesc lamelele con centrice
ale tecii de mielina intr- o aranjare spatiala cilindrica cu
extremitatile incrubate si venind in contact intim cu axolema.
Segmentul din axon cuprins intre 2 noduri Rannvier se numeste
internod si core spunde unei singure celule Schwann (lungime de
1-3 nm prop ortional cu diam fi b rei, cele subtiri au internoduri mai
sucrte).
Teaca de mielina secre tata de oligodend rocite insoteste fi bra
nervoasa pana la iesire a sa sdin craniu, de unde mielina este
secretata de celula Schwann. Zona aceasta de tranzitie care
16

rep rez limita dintre cele 2 segmente intra si extra nevraxial


poarta numele de zona de tranzitie Obertsteiner-Redlich.
Teaca Schwann este formata din celule glialge mielinosecretoarecare a re alizaeaza un invelis discontinuu pt fi b rele mielinizate. In
cazul celor nemielinizate, celula schwann nemaiformand o teaca,
unica ci asociaz a prin prelungiri invaginatii, mai multi axoni.
Celula schwann are rol metabolic si trofi c pt axon, ea mentine
stabilitatea concentratiei ionice in spatiul periaxonal si limiteaza
difuzare a neu rotransmitatorilor.
Are de asemenea rol esential in regenerarea si remielinizare a
axonilor dupa procesul de degenerescenta.
Cele 2 teci de mielina si Schwann formeaza un complex
functional, nedisociabil in care teaca de mielina asigura
conduce rea saltatorie a impulsului nervos, izolarea si prote ctia
fi b rei nervoase, iar teaca Schwann asigura trofi citatea axonului. O
sectiune longitudinala facuta prin fi bra milinizata ne arata
prezenta asa numitor incizuri Schmidt-Lantermann care
inte reseaza toate tecile axon ale.
Teaca endoneurala se numeste si teaca Henle fi ind situata la
periferia tecii Schwann fi ind o membrana bazala continua,
neintrerupta la niv nodulilor Rannvier. Prezinta o structura
bilaminata fi ind formata din fi b re de reticulina. Ea separa celula
gliala de endonerv si se continua pana la niv butonilor terminali.

-Fibrele nerv nemielinizate


-sut rep rez de axonii neuronilor vegetativ post-ganglionar si
dendritele axoniforme ale caror terminatii libe re receptioneaza
dure rea somatica sau viscerala.
-Aceste fi b re neuronale au diametrul sub 1 micron. Sunt continute in
invaginatii ale membranei Schwann, limitand un spatiu periaxonal de
15-20 microni.
- O celula schwann inglobeaza 15-20 axoni. La om aceste fi b re
nervoase au diverse g rosimi si diverse viteze de conducere a
impulsului nervos.

Structura nervilor periferici


-Fibrele nervoase periferice sunt injourate la ext de tesut conjuctiv
dispuis sub forma a 3 placi care int spre ext sunt:
Endonerv, perinerv si epinerv.
17

Endonerv este format din fi bre de colagen cu dipsozitie longi din


fi b roblasti dispersati si inconjoara teaca Schawnn de care este separata
printr- o membrana bazala.
-In endonerv se capilarizeaza vasa- nervorum si isi au originea
capilarele limfatice ale nervului.
Perinervul = membran a conjunctiva care inveleste mai multe fi bre
nervoase in fascicule
Epinervul= teaca cea mai externa este format din tesut conjunctiv
fi b ros.
-Acest testu c conjunctiv de solidarizare contine pediculi arteriali
teritorializati care sfarsesc prin capilarelel care formeaz a bariera
hemato -neuronala, vene si limfatice, toate impreuna alcatuind vasa
nervorum.
-Se gasesc fi bre nervoase vegetative care sunt destinate fi b relor
musculare din structura peretelui vascular, sau la musculatura vaselor
alaturate nvului somatic pe un traiect aparte pe o anumita distanta pt
a se distribuii acestor vase elementele vegetative din zona invecinata
(glande, m neted al fi relor de par)

Clasifi care a fi b relor nervoase


-se face dupa diam, lungime p rezenta sau absentei de mielina, neuronii
de origine, distributia periferica sau centrala.
-Fun citonal se pot clasifi ca dupa viteza dfe conducere directia
conducerii impulsului nervos, afe rente senzitive sau efe rente motorii.
Dupa tipul structurii inervate, somatica sau vegetativa si in functie de
neu rotransmitatori.
-Insa clasifi carea unanim acceptata este in functie de diam fi brei si
viteza de conducere a impulsului nervos.
-In prezent sunt 2 clasifi cari care sunt acceptate si rasp andite ale lui
Erlanger si Lloyd.
-La om fi b rele nervoase au diam cuprins intre 1-20 de microni si viteza
de transmite re intre 1 si sub 1 si 120 m/s.
-Cu cat circumferinta axonului este mai mare cu atat teaca de mielina
este mai groasa si cu cat internodul este mai lung cu atat viteza de
conduce re este mai mare.
18

-Toate fi brele care au viteza de conducere de peste 3 m/s sunt mielinice


(pareri impartite).
-Erlanger a clasifi cat fi b rele in 3 grupe (A,B,C).
.Grupul A cuprinde mai multe subdiviziuni (alfa,beta gamma si delta):
Fibrele A alfa sunt cele mai groase 10-20 microni is viteza cea
mai mare de conduce re 80-120 m/s.
Cele aferente au punct de plecare de la niv mecanoreceptorilor
fi ind reprezentate si de fi brele senzitive centrale ale fusului neu ro muscular si fi brele care pleaca de la org anele tendinoase golgi.
Cele eferente merg la fi b rele musculare extrafusale.
-A beta grosime 8-16 de microni si viteza 50-80 m/s (90). Sunt
rep rezentate in fi b rele in buchet din din poritunea centrala a fusului
neu romuscular si efe rente merg la musculatura extrafusala primele
-A gamma 6-10 microni, viteza 25-40 m/s se distribuie capetelor
periferice contractiile fusului neu romuscular.
-A delta 2-5 micorni 10-20 m/s si sunt fi b re care merg de la
termoreceptori si nociceptori.Nu se stie prea mult despre ele.

Fibrele B contin fi b re eferente preganglionare vegetative, putin


mielinizate care 1-3 microni grosime si o viteza de conduce re de 3-7
m/s.
Fibrele C contine fi b rele nemielinizate cu o grosime de 0,25 pana la 1
microni si o viteza de 0,6-2 m/s.
Se constata ca fi brele A alfa sunt cele mai groase si cu viteza cea mai
mare de conduce re.
-Aceasta clasifi care facuta de Erlanger care a contribuit si Gasser este
cea care este cea mai folosita si acceptata in cea mai mare parte a
specialistilor.

Sinap sa
19

-Neuronii nu sunt izolati si sunt legati unul cu celalalt prin intermediul


sinapselor (gre cesul sinapto=lega,uni) La niv lor realizandu-se
trasniterea implsului nervos de la 1 neuron la altul.
-Aceste sinapse ocupa aprox 50% de suprafata membranei neuronale
fi ind extrem de nume roase pt 1 singur neu ron.
-Fiecare neuron putand stabili 50-100000 de contacte sinaptice.
-Descrisa initial de catre Sherington (1897) si datorita diversitatii
anatomice si functionale este difi cil sa se re alizeze o clasifi care unica a
sinapselor putand fi electrice si chimice.
-Cele electrice apar primele pe scara animala. Fiind rara la vertebratele
inferioare intalnindu-se uneori si la mamifere si la om.
-ME si histochimic nu se evidentiaza vezicule sinaptice si nici
neu romediatori in comp onenta presinaptica. S-au pus in evidenta
proteine conectoare care reprezinta punti hid rofi le, inte rcelulare si care
unesc regiunile centrale ale membranelor pre si post sinaptica printr- o
apozitie stransa de a ap rox 3,5 nm.
-Acestea contin canale ionice si functional sarcinile electri ce
presinaptice trec dire ct in neuronul post-sinaptic transmisia facandu-se
rapid si fara o intarzie re marcata, aceasta fi ind minima.
-Conduce rea electrica poate fi si bidi rectionala. Astfel de sinapse se
gasesc la om in oliva bulbara, in nucleul vestibular lateral, nucleul
mezencefalic al trigemenului in cortexul cerebral si cel ce rebelos.
-Mare a maj a sinap selor la mamifere si la om presupune existenta unui
mediator (neurotransmitator), subst chimica care mediaz a trecerea
impulsului nervos prin fanta sinaptica.
-In functie de ele care vin in contact, sinapsele pot fi neuro - neuron ale,
neu ro -efectoare si neu ro -re ceptoare.
1.Sinap se Neu ro -neu ronale in functie de comp onentele neuronilor in
legatura aceste sinapse pot fi :
axodendritice
axosomatice
axoaxonice
-Corpul celular sau dendrita pot prezenta spini sinaptici (genule 2 nm).

20

-Unii axoni pot re aliza siinapse tranzitorii in care componenta


presinaptica nu este butonul terminal ci o zona extragliala a axolemei,
conectata cu o dendrita sau cu un efector vegetativ. Participarea
nevrogliei poate imbraca aspecte specifi ce in sinapsa la distanta si in
glomerulul sinaptic. In sinapsa la distanta, teaca gliaga serveste la o
oare care distanta de elementele sinaptice, favorizand in felul acesta
comunicare a fantei sinaptice cu lichidul extracelular.
- Glomerulul sinaptic alcatuit din mai multi butoni terminali care fac
sinapsa cu mai multe dendrite. Putand exista sinapse excitatorii,
inhibitorii si re ciproce fi ind invelite intr- o teaca gliala unica.
-In functie de caracterele electronomicroscopice Gray imparte sinapsele
in 2 categorii Gray tip 1 care segmentul post-sinaptic este mai g ros, in
membrana presinaptica veziculele cu mediatori sunt sferice si
functional aceste sinapse sunt excitatorii.
Gray tip 2 atat componenta presinaptica cat si cea post sinaptica au o
grosime relativ egala si ele sunt sinapse de tip inhibitor.

Organizarea sinap sei chimice: o sinapsa chimica prezinta 3


componente:
1.Membrana presinaptica este rep rez de butonii terminali ai axonului,
prezinta zone ingrosate electronodense care alterneaza cu zone mai
subtiri care sunt numite sinaptopori, niv la care fuzioneaza si se
deschid veziculele cu neuromediator sau prin care se realizeaz a
procesul de recuperare sinaptica, in citoplasma se gasesc mitocondrii,
lisosomi, microtubuli, si vezicule presinaptice care au fost descriese de
Robertis-Bennet (20-200 nm). Aceste vezicule cu mediatori pot fi libe re
in citoplasma din ap ropierea sinaptop orilor sau pot fi atasate
microtubulilor.
2.Fanta sinaptica este un spatiu care este f variabil (20-600 nm sau
angstromi) cele mai mari fi ind la sinaspele neu romusculare. Este
limitata pe partile laterale de nevroglii. Este traversata de fi lamente
fi ne, fi lamente care lipsesc la niv sinapto - porului avand rolul de a
directiona neuromediatorul catre membrana post- sinaptica.
Membrana postsinaptica este o ing rosare a neurilemei care se extinde
si in citoplasam pri intermediul unei retele subsinaptice. PE Suprafata
sa se gasesc re ceptori specifi ci neu rotransmitatorului si la acest nivel
actioenaza enzimele care il descompun dupa transmite re.

21

Functionarea sinapselor
Mediatorul chimic este stocat in butonul terminal unde este depozitat
fi ind sintetizat in citoplasama corpului neu ronal, in corpusculii nissl si
aparatul golgi. Este stocat in vezicule presinaptice si stocarea
inte reseaza atat neuropeptidele sintetizate de ribozomi cat si alti
neu rohormoni sintetizati in butonii terminali.
-Se asigura astfel continuitatea functionarii sinaptice si atunci cand
ritmul stimularii presinaptice il depaseste pe cel al sintezei
mediatorului chimic. La niv butonului terminal se descriu 2
compartimente de stocare si de eliberare a mediatorului, un
compartiment labil care elibereaz a imediat mediatorul chimic (la
inceputul stimularii) si unul stabil care il elibereaza mai tarziu.
-Potentialul de actiune ajuns la niv membranei p resinaptice determina
ruperea veziculelor cu eliberarea mediatorului care va trece in fanta
sinaptica. Se deschid canalele specifi ce cu creste rea infl uxului de Ca
care se cupleaza cu ATP-ul existent la nivelul membranei presinaptice.
Se produce alipirea la niv sinaptoporilor si printr- un fenomen de
exocitoza, mediatorul trece prin fanta sinaptica.
-Trecand in fanta sinaptica el se fi xeaza pe re ceptorul specifi c din
mebrana post sinaptica.
-Atat timp cat dureaz a excitatia mediatorul este continuu eliberat in
fanta sinaptica, la fi nal mediatorul este indepartat prin mai multe
mecanisme.
Inhibarea enzimatica:

Catabloizarea in neuronul postsinaptic, difuzare si inactivare in spatiul


extracelular
si re cuperare presinaptica sub forma de vezicule prin endocitoza care
are loc la niv sinaptoporilor. Acest mecanism este cel mai frecvent in
cazul acetilcolinei.
-Receptorii membranei postsinaptice au o mare specifi citate, legand un
singur mediator sau subst cu structura chimica foarte ap ropiata.
-Un mediator paote activa mai multe tipuri de re ceptori, avnd astfel
efecte diferite in functie de re ceptorul pe care il activeaza.

22

-Sau descris si re ceptori pe membrana p resinati ca (autore ceptori) care


re actioenaza atunci cand mediatorul este eliberat in fanta sinaptica
controland astfel eliberearae de mediatori.
-In functie de tipul mediatorului dar in principal de re ceptor, neuronul
postsinpoti c se obtin urm raspunsuri:
1.Potential postsinaptic excitator si inhibitor.

Caract functinonale ale sinapselor chimice:


Tran site rea impulusui se face unidirectional cel mai fre cvent dinspre
membrana P la cea post sinaptica dar uenori si bidirectional in
sinapsele re ciproce. In aceste sinapse se gasesc 2 zone presinaptica cu
vezicule si postsinaptica cu rete a subsinaptica, aceste sinapse fi ind
excitatorii intr-un sens si inhibitorii in sens invers.
-La niv sinapsei impulsul nervos intarzie 0,5 milisecunde 1
milisecunda cateodata si aceasta intarzie re se numeste intarziere
sinaptica ceea ce explica dc timpul de latenta in re fl exele
monosinaptice este redus.
-Cantitatea de mediatori eliberata de fi ecare stimul creste cu frecventa
stimularii. Stimual rea nu depinde de intensitatea stimulului pt ca celula
nervoasa se conduce dupa legea tot sau nimic. Stimulul prag
determinand ap aritiea raspunsului. Atat timp cat este stimulat neuronul
nu raspunde la alt stimul fi ind periaod a refractata.
Stimularea prelungita determ epuizarea stocului de mediatori, oboseala
sinaptica care poate bloca transmiterea impulsului (inhibare).
-Membrana postsinaptica este inexcitabila electric, ea este excitabila
numai atunci cand impulsul este transmis de la niv membranei
presinaptice la ce a postsinaptica pri nintermediul mediatorului,
-Sinapsele neuromusculare se nuemsc si placi motorii si se stabilesc
intre butonii terminali iar fi brele msuculare striate, micardice pe de
alta parte si musculare netede si celulele secretorii.

3.Membrana postisnaptica

23

24