CCOLEGIUL TEHENIC DE COMUNICATH"NICOLAE VASILESCU KARPEN"BACKU ine. CIOROLAR MILMONTAREA SI UTILIZAREA MASINILOR ELECTRICE A.introducere Sistemele de producere a energie electrice tn centralele electric, prin conversie din tenergle mecanica, modificarea parametrlor energiel produse pentru a fi transportat& prin etelele de distribute, eats utlizarea el in diverse sisteme de actionari se bazeaza pe functionarea maginilor electrice. In contralele electrice sunt ullizate generatoarele sincrone pentru conversia energiol mecaniee In energie electric’, generatoarele de curent continuu ca surse independente, {Je tonsiune continua, motoarele asinerone penitu servci auxiiare, transformatoarele tlectrce pentru cresterea tensiuni de la nivelul a care se produce energia (ordinul ‘zealot de KV) la nivelul de transport (ordinul sutelor de kV). Utiizatori energie’ electrice sunt toate ramule economiel, cu precadere industia si transporturile, care utlizeaza cele mai variate tipuri de motoare electrice, Actlonarilor ou motoare elecirice le revin aproximativ dou treimi din consumul total de energie electica Ineconomie, restul find destinat Incalziri, luminatului si unor procese tehnologice In metalurge gi chimie. O clasiicare a maginllr electrce se poate face tinand seama de tipul retell in care functioneaza: astfel,existé masini de curentalternativ mono gi trfazate (maginile ‘asinerone.sincrone gi transformatoarele) masini de curent continu. Industria producdtoare de masini electrce din fara noastrd este foarte putemica si ‘acoperd toata gama de tipurgiipodimensiuni necesare consumului intern. Exist, de ‘asemenea, productie specifica pentru export. 2. Elements constructive generale ale maginilor electrice. Materiale electrotehnice Prin "magin electrice” se numeste, in general, categoria maginilor elecrice rotative, ‘existente Int-o mare varietate de solut constructive si care aplica diverse principi de {functionare. Ca clemente constructive comune, maginileelectice rotative prezinté cele {dova armatur feromagnetice, una fix, stator si cealalté mobil, roforu, dispuse ‘coaxial $i aflate In migearerelatva de rotate, una In raport cu cealalta. Tot In categoria Iaginilr electrice mai sunt inluse atat construcfilestatice(transformatoare, ‘utotransformatoare, bobine de reactant4, ampliicatoare magnetic etc.) ‘cat gi maginle cu armaturi mobile, dar executdnd deplasar lniare (motoaree fniare); f2ceasta pentru c& apar multe similtudini Tn privnta materialelor gi principitlor Constructive uilizate jar uneor! se pot face legatur si intre principle lor de functionare. Materialele de baza in constructia maginilor elecrice sunt: *'Matoriolele conductoare: cuprul gi aluminiul,utlizate pentru realizarea Infégurarior, sub forma de conductoare trefilate gi mai rar sub forma de folie, sau pentru realizarea unor elemente constructive cum ar fibornele de alama, sau elemente Speciice anurritortipuri de masini, de exemplu colectorl la magina de curent continuu, Matertalele feromagnetice:ofelul electrotehnic laminat la cald sau la rece, cu ‘onfinut de siichs controlat : (,8..2.9)% pentru magini rotative si (3...4,5) % pentru masinile statice, se prezinté sub forma de toe, izolate Inte ele, avand grosimi {de(0.2..0,5) mm, dup& conifile de utizare, Tot din categoria materialetor magnetice fac parte magnet permanent i feritele. Aceste materiale se utlizeaza tn constructiaCCOLBGIUL TEENIC DE COMUNICATIFNICOLAE VASILESCU KAREN" BACKU "ng CHOROIANU L _armtutilorferomagnetice. Proprietatea de feromagnetism explicé preferinta Constructorlor pentru utlizarea acestor materiale. Ponta elementele de consolidare mecanica si protect a partior active se utilizeazs felu obignuit Matoraieleizolante: sunt alese in acord cu clasa de izolaie a masinii respective {lau rol de mediu dielectric, de consolidare mecanica a partilor conductoare {bub forms de pene, distanfoare, et.),c&t gin evacuarea caldurl rezutaté tn partie ‘activen timpul functional 3.Caracterizare generalé a regimurilor de functionare a maginilor electrice Nagina electrca fotativs functonand int-o instalafe, are rolul de a convert lucrul meeanie in energie electric’, sau invers, cu un consum energetic propru, pentru ‘2coperitea pierderilor inerente function&ri, Astel, sunt posible treiregimuri de fundtionare, ce ee caracterizeeza prin modul de transmitere a puteri active la nivelul ‘masini (Fig 1) ere pucere sleet mecca purere pure lecrice rmaconiea putere purere lecnica ‘mecanica Fig =reginl de motor - magia mente pure lech Ca bore) gi produce putere ‘mecanicd (la 33) “Tregimul de generator - masina primeste putere mecanica (la ax) gi produce putere electric’ (la borne): Tegimul de frand - masina primeste putere electric’ si mecanica, consumand totul sub {ora de pierderi:intreaga energie primité este transformata in céldurd si se produce un cuplu electromagnetic opus migc&i, care fréneaza rotorul “Toate maginilerotative pot funciona In regim de motor side generator gi sunt de asemenea reversible referitor la aceste doua regimun, in timp ce regimul de fran nu to posi pets tate ure de main (exerpk:magnn ‘sinorond nu are regim de ‘rana). In origare dintre regimurile prezentate functionarea masini se face cu un consum propru de energie. © parte din puterea absorbits se transforma in pierder, categorie Brincipale find: pierder de tip Joule in materiale conductoare (in principal in {nfaguré) plerderi prin curengiturbionari gi histerezis in materialele feromagnetice ((miezun, pierderi mecanice de frecare gl ventilaie Tn patie mobile (agar, peri inele, perll-colector, sisterul de ventilate). Aceste pierder afecteaz& randamentul masini, Care uzual se situeazA in intervalul 0.6..0,95.‘COLEGHUL TEHNIC DE COMUNICATIPNICOLAE VASILESCU KARPEN” BACKU tng. CIOROIANUL. 4.TIPURI DE MASINI ELECTRICE A Transformatorul alectric de putere 4 Constructia gi principlul de functionare ‘Tiansformatoru electric este construt din doua sau mai multe infaguréri bobinate pe Un miez feromagnetic. Elementele constructive ale transformatorului sunt puse tn evidenta tn Fig.2 1 -termomerm Tigolator de inalt tease 5 Lizoltor dens tensione 14516 - eapce fete (pests umplerea wei) § Tidisnor de nivel pet ule Teonservater delet {ler feomagetic 9 intlgorave de ons ensue 10 fahgorare de inal teasiune 11 cape filet (pent golirea eve) Lens 13 yeti desicine Fig.2 Transformator de puteretrfazat Elemente constructive generale Miezul feromagnetic are roll cicuitului de Inchidere al fxului magnetic, dar gi rol mecanie de susjinere a infégurdrior. El este realizat din ofelelectrotehnic, sub forma de {abla silcioasd (alia) Fe+C+S),laminatd la rece, cu cristae orientate (Ja majoritates construction). Tabla are un continut de silclu mai mare decat pentru masinile rotative, cea.4%, tolele au grosimea de (0,3...0,35) mm gi sunt izolate cu lacuri sau oxizi Ceramich. Aveste pariculartat! ale tablei de transformator au ca scop_reducerea pierderilor in fier in timpul functional. La orice miez magnetic de tip transformator se Fisting: coloanele, pe care se afid agezate Infdgurdile gi jugurie, care asiguré o cale de Inchidere de minima reluctant’ pentru fluxul magnetic. La puterile medi’ si mari (peste 1 KVA) miezul se realizeaza din tole dreptunghivlare, prin impachetare, suprapunerea lor fac&ndu-se prin itretesere. La imbinarea coloanetor ujugutile se formeaza intrefierurl a ror lrgime se cauté 68 se minimizeze prin solu‘COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATIPRICOLAE VASILESCU KARPEN”BACKU i CIOROTANU L, tehnologice gi prntr-o execute ingrita, deoarece de marimea lor depinde consumul de tenergie reactva la functionarea transformatorul Miezul transformatoarelor monofazate de mica puter (de ordinul sutelor de VA) se Mesizeazd in manta (cu trl coloane, dinte care cea centrald este activa, adicd sustine Infaguraril, celelate avand numal rol pentru inchiderea fluxului magnet Infapurdrile transformatorului se realizeaza din material conductor, cupru sau alumini, tub forma de conductoare rotunde sau proflate, bobinate sub diverse forme, dintre care Sel mai frecvent utiizate sunt bobinajele clindrice stratiicate. Bobinele infagurarior primara si secundaré se ageazA concentric, sau suprapus pe Indimea coloanei (bobinele unei Infagurarialteménd cu ale celelate). Conductoarele se oleaz4 cu material apartinand clasei de izolatie (hartie pentru ‘cansformatoare in clast de izlajie Y si stratfiea cu stil clash de izolaie F) rivelulul lchidulul fa cuva la transformatoarele in ule). Funcfionarea transformatorulul se bazeaza pe legea inductil electromagnetice transferand putere electrica dint-un circu (al Infagurar primare) in attul {Gl infagurari secundare), Puterea transferaté este aproximallv constant’, deoarece pierderie in transformator sunt foarte reduse (cca. 5% din puterea transferat8). Transformatoarele sunt echipate cu o serie de accesori:izlaton si bome pentru a pormite legatura electricé intre tafagurd si crcutele exterioare, placa de bore care Bermite fxarea acestora, elemente de control al bunei funcjionari (verfcarea femperaturi, umiditafi gi niveluluiichidului Tn cuvd la transformatoarele In ue). 2. Ecuatile de functionare Se considera cea mai simpla structur& posibil pentru un transformator, cu cele dou ‘nfagurér avand wi, respectiv w2 spire, plasate pe coloanele unui circuit magnetic Py jOy = $y -UrlrCCOLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATI-NICOLAE VASILESCU KARPEN”BACAU Tg CIOROIANU L- Randamentultransformatoruluirezutt din bilantul puterior active: & ye Be RO RYE +h Randamentul este maxim la acea tnodrcare pentru cate pierderile tn infaguréri sunt legale cu pierderile i miezulferomagnetic. n 1 o Bow eA Valorle uzuale ale randamentulul se situeaza tn jurul lui 0,9 la transformatoare de mica pputere (Sn < 1000 VA) 5 pot alunge la 0,99 pentru putei de ordinul (106...108) VA, Randamentul maxim se atinge la acea valoare a factorulu de Incdrcare B=Bope Usilizarea transformatorulul In schemele electice are principalul scop de adaptare @ tensiuni'intre doua cicuite diferte. In acelag imp ins, transformatorul realzeaza gio ‘Separare galvanicé (dec\ 0 olare) Inte cele dous circuite. Un alt avant al utilizar transformatoarelor este Insa si cal al cresteri eficienfei transmisie! la distanfa a ‘semnalolor, B.MASINA SINCRONACCOLEOIUL TEINNIC DE COMUNICATI'NICOLAE VASILESCU KARPEN” BACAU Tg SIOROIANU L INA SINCRONA )1.Elemente constructive: ‘Statorul (fix in raport cu platforma pe care este pozitionat&é magina) ro:de Indus *rotorul (in interioral statorulul aflat in migcare de rotate gi concentric cu acesta) * rode inductor ~alimentat in c.. + Varlante constructive cu poll aparenti eu poll necatl Statorul are rol de indus ,ealizarea lu este asomanatoare cu cea a masinil asincrone find format din: “earcasd, “riex foromagnetic lamelat, cu crestitur uniforme pe clrcumferina interioar8, “nfagurare polifazats simetricd, uzual trifazatCCOLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATITINICOLAE VASILESCUKARPEN"BACKU Ing CIOROIANU L. ‘Cuinnesercoastant cu poli aparenti IMiezul rotoric cu poll aparenti este reaizat prin montarea unor pieso polare masive pe jugul rotor, prinderea facandu-se prin buloane sau pene. vate necesard 0 consolidare mecanicé bund, deoarece in timpul functionarti poll sunt ‘upuslactiunilforolor centrifuge. ‘Polisustin infdgurarea de excitate. Constructia cu poll aparenti se utlizeazd la motoare Sincrone si hidrogeneratoare la care turatia este mica nt S 25 rotsec.(sau 1500 rotimin), {a functionarea in refele de 50 Hz. IMlezutrotorle cu pol inccati se realizeazé dintr-un bloc masiy, cilindric din ofel in care se frozeazacrestatur| (In lungul generatoarslor cillindrulu, in crestaturi se dispune Infagurarea de exctate. ‘Constructia eu poll Inecati se foloseste Ia turbogeneratoare la care turatia nt = 3000 ‘roUmin (pentru freeventa de 80 Hz) Elemente constructive speciiceCCOLEGTUL TEHNIC DE COMUNICATIPNICOLAE VASILESCU KARPEN" BACAU Ing CIOROTANU Hidrogenerator eu ax vertical tip umbrela {sistem de ventiaje, 2-statoulindusu), $+ a: Hi rotorul 4-butue, 5 anu, 2.Principiul de functionare ‘In regim do generator Presupune antenarea rotorului Ia o turatie nt gi existenta curentului continuu in {ntagurarea do excitaie; efectul consta in producerea unul emp magnetic constant in limp, ropartizat in spatia dup alternanta polilor, sub forma unor pulsurl pozitive oi nagative, care se roteste cU aceeagituraie cu rotorul, devenind astfol un cmp invartitor, cu turatia nt. Vdveul (armatura statorica) oste parcurs de fluxul magnetle variabil in timp oi in Infégurarea polifaraté (tifazatd) statorica se induc tensluni electromotoare, avand frecventa ft © pnt. Dack Infagurarea se inchide pe un circuit de sarcind.n infégurdri se ‘Sabilese curenf) avind tot frecventa f Sistomul tifzat, simetri, echilibrat de curenti Produce un cimp de reactie tot fnvértitor gl sincron cu cel inductor. Prin compunerea Eetor dous cémpurl Invartitoare la nagtore cuplul electromagnetic al generatorulul Sineron, eare se opune cuplului de antrenare a rotorulul bbs tn regim de motor Presupune alimentares Inféguréti statorice cu un sistem de tensiuni tifazat,simetricy, chilibrat, de freeventa ft, astfel Incdt curentii care parcurg fazele 8 produca un cmp magnetic invartitor cu turajla n= fl p. Este de asemenea necesar ca rotorul (cu {nfagurarea de excltafie parcursa de c.c.) s4 se Invért la aceeagi turatie m1 ‘Cuplul electromagnetic care 2e formeazd mentine sincronismul dintre cémpul Invértitor statoric $1 cel rotorie (respectv rotor) si permite transferul de putere activa mecanismulul Sctionat, De remarcat c& principlul de functionare al motorulul sincron este conditionat de sincronismul dintre turafiarotorulul gi a cAmpului, atfel ci motorul sincron nu poate funcfiona decat Ia turatia de sincronism (constanta cat imp f= const) si nu dezvolta‘COLEGHUL, TEHNIC DE COMUNICATIPNICOLAE VASILESCU KARPEN” BACKU Ing CIOROIANU. 3/2, cele dous cupluri sunt opuse gi magina nu Intra tm sincronism. In acest caz’se face o noua Incercare, deconectind conectind Infigurares de excitatie. Cand motorul nu a intrat in sincroniam, co onstata c& alunecare (72=8/1). C.MASINA ASINGRONA ‘.Principaleleelemente constructive ale unel masini asincrone sunt * statorul(miez magnetic 1 si infagurare statoricd 3); + rotorul (miez magnetic 2 si nfégurare rotoricé 4); * alte elemente constructive (arbore 5, rulment 6, carcasii7, ventilator 8, etc). soarbe un curent mare a cirul valoare variazd cu freeventa dati de(COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATIPNICOLAE VASILESCU KARPEN” BACKU Tag. CIOROTANU L 2Metodele de pornire utiizate pentru sistemele de actonare cu motoare asincrone sunt + pomirea prin cuplare dicta la retea; + pomirea pe caracteriticl de tensiune + pommirea pe caracteristci reostatice 3.Alegerea metodel de franare ‘Alegerea metodei se face in functie de tipul constructiv al motorulul, de performanele tehnice cerute (limitarea vitezei, oprirea action&ri, oprirea gi reversarea de sens), respectiv in functie de aspectele aconomice. In practic se utiizeaza una dintre urmatoarele metode: + franarea recuperativa, daca se cere limitarea vitezei actionarii prin recuperarea ‘energie! cinetice sau potentiale a magini de lucru: + rénarea contracurent, daca se cere oprirea actonail, reversarea sensului de rotate a ‘motorului, far motorul este cu rotorul bobinat, + frdnarea dinamic& sau frénarea in regim de generator sincron, dac& motorul este cu rotorul in scurtcircuit gi nu se cere reversarea de sens din migcare;, u‘COLEGHUL TEHINIC DE COMUNICATI"NICOLAE VASILESCU KARPEN™BACAU Tag CIOROLANU L. + frdnarea prin alimentare nesimetria, nu mai este uitzaté ca atare, dar poate 88 apard {in practicd prin Intreruperea accidental @ unei faze. 4, Domenii de utilizare Se utilizeaz& aproape in exclusivitate ca motor in actionairile cu turatie practic constant si mai rar la turatii variabile, din cauza instalatillor de alimentare costisitoare. Motoarele asincrone frifazate formeazd cea mai mare categorie de consumatori de energie electric& din sistemul energetic fiind utlizate in toate Gomeniile de activitate. Motoarele monofazate sunt utiizate in special in instalatii de uz gospodaresc. D.MASINA DE C.C ELEMENTE CONSTRUCTIVE ‘resiecer Zoeri Smez tore poli Scbobine polare 6-carcash_, -sout prlagire ventilator 9-bobina}rotorie ColectorulCouFOIUL TEHNIC DE COMUNICATIPNICOLAE VASILESCU KARPEN"BACAU ng CIOROIANU 5. jalan dinte lamele 1. butuc- fer 2 pluliph_specilt_-fer * eolafia- mictmicarits_ ‘4c lamela_ de colestor-cupra eleeolitc '.iolaja inte lamele 6. butwe ‘Teroata cu spite