CONSTITUTIILE DIN ROMANIA

Constituia este legea fundamental a unui stat, n care sunt prevzute principiile de baz ale
conducerii statului, atribuiile instituiilor fundamentale ale statului i drepturile, libertile i
obligaiile cetenilor.
Acte constitutionale din secolul XIX.
Primele acte cu rol de constituii au fost:
1.Regulamentele Organice
au intrat n vigoare n 1831 in Tara Romaneasca, iar n 1832 in Moldova.
prevedeau separaia puterilor n stat impartita intre: Domn,Sfat
administrativ,Adunarea Obsteasca si Inaltul Divan judecatoresc. .
2.Proclamatia de la Islaz(1848)-a fost un program revolutionar din Tara Romaneasca care a
jucat rol de constitutie cateva luni si cuprindea mai multe cerinte:domn ales pe cinci
ani,drepturi si libertati cetatenesti.
3.Convenia de la Paris (1858).
Marile puteri adopt un act numit Convenia de la Paris care are rol de constituie pentru
Principate. Aceasta prevedea:
denumirea oficiala a statului Principatele Unite ale Moldovei i Valahiei, dar cu doi
domni, doua guverne,doua adunari-fiind mentinut principiul separarii puterilor in stat.
instituii comune : Comisia central de la Focsani i nalta Curte de Justiie i Casaie
(cea mai nalt instituie judectoreasc) drepturi i liberti ceteneti i desfiinarea privilegiilor.
4. Statutul Dezvolttor al Conveniei de la Paris este constiutia elaborata de Al.I.Cuza si
prevedea puteri foarte mari n stat ale domnitorului, att executive ct i legislative:
este infiintat Senatul (Corpul Ponderator)
Constituia din 1866-prima constitutie interna
CAUZELE ELABORARII CONSTITUTIEI:
Contextul este cel legat de instaurarea dinastiei strine.
in 1866, Al.I.Cuza a fost silit sa abdice,iar pentru ca unirea sa nu fie anulata de catre
Marile Puteri a fost adus un principe strain,fapt ce exprima vointa romanilor subliniata
in adunarile ad-hoc si in urma unui plebiscit( consultare a poporului).
la 10 mai 1866, Carol I de Hohenzollern Sigmaringen este incoronat ca principe al
Romaniei, iar forma de guvernamant a tarii devine monarhia constitutionala, fapt ce
facea necesara elaborarea unei constitutii
dorina oamenilor politici romni si a principelui Carol I de a organiza un stat
modern i de a crea o imagine favorabil Romniei pe plan internaional.
Considerata prima constituie interna, deoarece nu facea nicio referire la
raporturile cu marile puteri si nu mentiona suzeranitatea otomana, aceasta a fost
promulgata la 1 iulie 1866 de catre principele Carol I, avand ca model textul constitutiei
belgiene, considerata la acea dat cea mai democratica la nivel european.

Constituia nscrie urmtoarele principii de baz:

1. suvernanitatea naional ( doar un deziderat la acel moment);
2. separarea puterilor n stat;
3. guvernarea reprezentativ.
Constituia era structurata pe sectiuni, capitole si titluri si prevedea:

numele statului era Romnia i teritoriul era inalienabil (nu putea fi instrinat) i
indivizibil (nu putea fi mprit).
forma de guvernamant era monarhia constitutionala ereditara ( primul nascut sau cea
mai apropiata ruda pe linie masculin avea drept de succesiune );
guvernarea se baza pe principiul separarii celor trei puteri in stat executiv ,
legislativ i judectoreasc.

1.Puterea executiv o exercita domnul i guvernul;

Atribuiile guvernului erau de a pune n aplicare legile i de a elabora proiecte de legi.
Minitrii erau rspunztori pentru faptele lor n faa Parlamentului. Principiul
responsabilitii ministeriale atesta c legile semnate de domn sunt contrasemnate de
minitrii (de resort), fiind singurii rspunztori.
Atribuiile regelui erau urmtoarele:

numea i revoca minitrii,

putea dizolva Parlamentul,
conducea armata,
btea moned (emitea moned cu chipul su),
acorda graiere (suspendarea pedepselor, de obicei pentru cazuri umanitare )
confer decoraii i grade militare.
sancionarea i promulgarea legilor (regele i ddea acordul, prin semntur, pentru
punerea n aplicare a legilor votate de Parlament);
dreptul de veto absolut asupra legilor (regele putea respinge o lege, pe care apoi o
trimitea Parlamentului spre reanalizare),
propunea proiecte de legi spre votate de Parlament.

2.Puterea legislativ este format din domn i Parlament (numit Reprezentana

Naional). Parlamentul este bicameral finnd compus din Adunarea Deputailor i Senat, iar
principalele atribute ale acestei institutii erau:
voteaz legile i are drept de interpelare parlamentar (procedura parlamentar prin
care deputaii pot s cear explicaii unui membru al guvernului sau ntregului
guvern);
Adunarea Deputailor are i un atribut special: discut i voteaz bugetul de stat .

3.Puterea judectoreasc se exercita de instana suprem nalta Curte de Casaie;

Alte prevederi constitutionale erau:

garantarea si respectarea drepturilor i libertilor ceteneti :

- libertatea contiinei, cuvntului, presei, de asociere i ntrunire; dreptul la

educaie, la proprietate, libertatea individual, egalitatea in fata legii;

articolul 7 acorda cetenie romn doar cretinilor,

dreptul la proprietate era considerat sacru i inviolabil (exproprierea se fcea n
situaii excepionale de interes public, cu acordul domnitorului i cu dreapt
despgubire);

votul era censitar, existand patru colegii electorale.

Constitutia ramane in vigoare pana in 1923 cu unele modificari: articolul 7 referitor la

cetatenie a fost modificat,aceasta fiind acordata indiferent de religie (1878); Romania a
fost proclamata regat (1881) si numarul colegiilor electorale s-a redus de la 4 la 3 (1884).
Concluzie: Constituia din 1866, prin prevederile i principiile care stau la baza ei, poate fi
considerat una dintre cele mai liberale din epoc.Romnia devine un stat modern, guvernat
dup principiile liberalismului si democratiei: separarea puterilor n stat, drepturi i liberti
ceteneti, garantarea proprietii private.
In acelasi timp, constitutia are meritul de a delimita foarte clar atributiile celor trei puteri in
stat, scopul fiind de a asigura o via politic stabil, al crei garant este regele, care are rolul
de a pstra echilibrul ntre forele politice, chiar daca prin dreptul de veto, acesta se situeaca
ca primus inter pares ( primul intre egali) .
In cocluzie, aceasta constitutie a avut atat rolul de a moderniza si democratiza societatea
romaneasca,dar s-a imus ca o prima manifestare de independenta, deoarece a fost
elaborata fara aprobarea Marilor Puteri si fara a mentiona raporturile cu acestea si mentiona
ca principiu suveranitatea nationala, doar un ideal la acel moment.