Sunteți pe pagina 1din 48
P ARTICIPAREA C ONTEAZ Ă B UNE P RACTICI DESPRE P ARTICIPAREA T INERILOR Participation

PARTICIPAREA CONTEAZ Ă BUNE PRACTICI DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR

Participation for Democracy - 2015/BIL-01/16

Autori: Irina Lonean, PhD Adina C ă l ă f ă teanu, PhD Fettulah Oran

(c) Centrul pentru Dezvoltare Comunitar ă Durabilă , 2016.

Centrul pentru Dezvoltare Comunitar ă Durabil ă , 2016. " Proiect realizat cu sprijinul financiar al

"Proiect realizat cu sprijinul financiar al Fondului ONG în România, program finan ţ at de Granturile SEE ş i administrat de Funda ț ia pentru Dezvoltarea Societ ăț ii Civile".

finan ţ at de Granturile SEE ş i administrat de Funda ț ia pentru Dezvoltarea Societ
Introducere – contextul proiectului Scopul proiectului Participare pentru Democra ț ie a fost de a
Introducere – contextul proiectului Scopul proiectului Participare pentru Democra ț ie a fost de a

Introducere – contextul proiectului

Scopul proiectului Participare pentru Democra ție a fost de a crea cadrul pentru schimbul de bune practici în lucrul cu tinerii ș i s ă stimuleze participarea lor publică. Proiectul este o continuare a proiectului: Participarea publică împotriva discrimin ă rii tinerilor din mediul rural, proiect implementat de Centrul pentru Dezvoltare Comunitar ă Durabilă - CDCD în 2014-2015. Metodologiile proiectului au vizeazt utilizarea metodologiilor de organizare a comunității de tineret ș i tehnici de educație non-formală privind încurajarea tinerilor s ă participe ș i s ă intensifice participarea lor in trei comunități rurale. La finalul proiectului, 40 de tineri (în vârstă de 13-17 ani), sunt acum activi în comunitățile lor ș i continuă campanii bazate pe rezolvarea problemelor identificate în comunitate, un proces structurat pe bază de parteneriat cu autoritățile locale ( ș colile din sate, consiliile locale, poliția ș i unitățile medicale).

La finalul proiectului, în cadrul ș edin ței de evaluare, echipa CDCD a concluzionat că există o nevoie permanentă a tinerilor s ă fie echipați cu abilități ș i competențe ș i în acest scop, lucr ătorii de tineret trebuie s ă intre in contact cu noi oportunități de formare ș i s ă deprindă noi competen țe de lucru ș i metodologii. Mai mult decât atât, pentru a obține impactul social pe care il țintim, avem nevoie de a mobiliza mai mulți tineri ș i s ă le oferim sprijin permanent in campaniile ș i acțiunile lor.

În consecin ță, posibilitatea de a se implica într-o inițiativ ă de schimb de bune practici ș i metode de lucru cu tinerii semnifică valorificarea rezultatele inițiativelor noastre anterioare ș i, de asemenea, noile instrumente ș i metode asigură lucratorilor de tineret din Romania expertiza privind sprijinirea grupurilor locale de acțiune pentru tineret, integrând experien ța ș i bunele practici ale partenerilor no ș tri norvegieni.

Proiectul a urmărit s ă investească în capacitatea celor doi parteneri - român ș i norvegian (în special a celui român) de a încuraja dezvoltarea valorilor democratice ale grupurilor de tineret, grupuri care vor fi apoi active în comunitățile lor. Partajarea bunelor practici din proiectele noastre anterioare, a lecțiile înv ățate precum ș i a metodologiilor de lucru au contribuit în mod determinant la îmbun ătățirea metodelor ș i instrumentelor pe care lucrătorii de tineret folosesc în comunitățile lor - atît în România ș i în Norvegia. Vizita de studiu organizat ă la Oslo a oferit

în comunit ăț ile lor - atît în România ș i în Norvegia. Vizita de studiu
în comunit ăț ile lor - atît în România ș i în Norvegia. Vizita de studiu
echipei române posibilitatea de a identifica noi parteneri ș i noi oportunit ăț i de
echipei române posibilitatea de a identifica noi parteneri ș i noi oportunit ăț i de

echipei române posibilitatea de a identifica noi parteneri ș i noi oportunități de finan țare pentru proiectele noastre.

oportunit ăț i de finan ț are pentru proiectele noastre. Parteneriatul de lucru între cei doi

Parteneriatul de lucru între cei doi parteneri a început în mai 2016, Mangfoldhuset (Casa Diversității) - MH având atât experien ța de a lucra cu grupuri de tineri, cât ș i aceea de a fi o punte a dialogului între generații. Mai mult decât atât, MS organizează excelent activități pentru grupurile interculturale ș i are o rețea mare de parteneri din diferite sectoare - domeniul afacerilor, sectorul educațional, autoritățile publice locale ș i naționale, grupuri informale de tineri. Experien ța de lucru în cadrul rețelelor de cooperare inter-sectoriale a fost o mare surs ă de inspirație pentru CDCD ș i urmează s ă fie valorificată în proiectele locale, care sunt implementate în zonele rurale.

Echipa de proiect:

1. Viorel Bucă tur ă , lucr ă tor de tineret, CDCD

1. Viorel Buc ă tur ă , lucr ă tor de tineret, CDCD 2. Andreea Ro

2. Andreea Ro ș ca, lucr ă tor de tineret, CDCD

3. Irina Lonean, Expert

4. Adina C ă lă fă teanu, Expert

5. Constantin Glă van, profesor – Ș coala Giubega

6. Fethullah Oran, Manager de proiect MH.

f ă teanu, Expert 5. Constantin Gl ă van, profesor – Ș coala Giubega 6. Fethullah
Capitolul 1 – Mobilizarea tinerilor 1.1 Metodele folosite de c ă tre CDCD in Romania
Capitolul 1 – Mobilizarea tinerilor 1.1 Metodele folosite de c ă tre CDCD in Romania

Capitolul 1 – Mobilizarea tinerilor 1.1 Metodele folosite de c ă tre CDCD in Romania pentru a mobiliza ș i atrage tinerii

A. Profilul comunității de lucru

Giubega este o comun ă situată la 49.7 km de oraș ul principal al Regiunii Sud-Vest (Oltenia) - Craiova, cel mai apropiat oraș fiind Bailesti - 12 km, cu atestare documentar ă în 1831. Primele date înregistrate in 1885 arată o populație de 1551 de locuitori, dintre care 123 erau alfabetizați. In zilele noastre, Giubega are o populatie de 2453 de locuitori ș i 1150 de gospod ării. (Primaria Giubega 2014)

Legea român ă pentru tineret din 2006 a stabilit că tineretul este grupat în intervalul de vârstă de 14 - 35 de ani. În consecin ță, pentru Giubega, care are o populație totală de 2036 de locuitori, populația tân ăr ă reprezintă 530 de locuitori (10-14 ani - 109, 15-19 ani - 111, 20-24 ani - 110, 25 -29 ani - 88, 30-34 ani - 112). (potrivit recens ământului din 2002).

30-34 ani - 112). (potrivit recens ă mântului din 2002). În ceea ce prive ș te

În ceea ce priveș te economia, principalele ocupații ale locuitorilor sunt legate de agricultur ă, autoritățile locale acord ă aten ț ie precum ș i resurse speciale acestui domeniu (există planuri de a sprijini dezvoltarea fermelor ecologice ș i a structurilor asociative). Cu excep ția activităților care sunt organizate de CDCD, nu există alte evenimente culturale sau sociale pentru tineri. Cu scopul de a documenta vizita de studiu, pe bază de parteneriat cu profesorii Ș colii Giubega, a fost realizată o cercetare bazată pe interviuri semi-structurate cu un grup de 6 tineri

Ș colii Giubega, a fost realizat ă o cercetare bazat ă pe interviuri semi-structurate cu un
Ș colii Giubega, a fost realizat ă o cercetare bazat ă pe interviuri semi-structurate cu un
din Giubega ș i având ca scop identificarea principalelor nevoi de tineret din comunitate. Procesul
din Giubega ș i având ca scop identificarea principalelor nevoi de tineret din comunitate. Procesul

din Giubega ș i având ca scop identificarea principalelor nevoi de tineret din comunitate. Procesul de cercetare a ar ătat că principalele nevoi de tineret sunt următoarele:

situaț ia economic ă ș i social ă a tinerilor, lipsa oportunit ăț ilor de ția economică ș i socială a tinerilor, lipsa oportunităților de angajare ș i ș omajul pe termen lung

lipsa locuin ț elor - cei mai mul ț i dintre ei înc ă tr ă iesc țelor - cei mai mulți dintre ei încă tr ăiesc cu familiile lor, chiar ș i dup ă ce au propriile lor familii

chiar dacă exist ă unele oportunit ăț i oferite de statul român pentru continuarea studiilor dincolo ă există unele oportunități oferite de statul român pentru continuarea studiilor dincolo de inv ățământul obligatoriu de 10 ani, în special pentru tinerii din Giubega (cel mai apropiat liceu fiind la 12 km), acest lucru este greu din punct de vedere financiar

neîncrederea în viitor ș i în oportunit ăț ile viitoare: "Suntem destul de dezam ă gi ț i ș i în oportunitățile viitoare: "Suntem destul de dezamăgiți de sistemul actual ș i suntem convinș i că un viitor la sat nu e posibil. Singura solu ție ar fi s ă p ăr ăsim țara ș i s ă meargem ș i s ă lucr ăm în str ăin ătate ". (S, în vârstă de 15 de ani)

Cu excep ț ia întâlnirilor de sâmb ă t ă cu echipa CDCD, nu exist ă alte ția întâlnirilor de sâmb ătă cu echipa CDCD, nu există alte activități care au loc în sat. Prin urmare, există un sentiment general al subiecților că autoritățile nu sunt interesate de dezvoltarea de activități pentru ei ș i nu sunt optimiș ti că ar putea fi puse în aplicare în viitor.

ș ti c ă ar putea fi puse în aplicare în viitor. Centrul pentru Dezvoltare Comunitar
ș ti c ă ar putea fi puse în aplicare în viitor. Centrul pentru Dezvoltare Comunitar

Centrul pentru Dezvoltare Comunitar ă Durabilă a început s ă lucreze ca un grup informal de tineri care derulează activități locale în 2008, iar din anul 2010, este înregistrată ca ONG - organizație neguvernamentală - Asociația. Scopul asociației este de a dezvolta ș i implementa activități culturale, artistice ș i educative care vizează dezvoltarea comunității ș i care

i implementa activit ăț i culturale, artistice ș i educative care vizeaz ă dezvoltarea comunit ăț
contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personal ă ș i social ă a principalului grup ț
contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personal ă ș i social ă a principalului grup ț

contribuie, de asemenea, la dezvoltarea personală ș i socială a principalului grup țintă - tinerii din mediul rural ș i urban, tinerii cu oportunități reduse, ș i comunitățile izolate - furnizarea de sprijin pentru consolidarea capacită ții.

B. Obiectivele CDCD sunt urmă toarele:

Obiective Generale:

1. Acordarea de ajutor umanitar pentru copiii ș i tinerii cu nevoi speciale.

2. Crearea ș i asigurarea unor condiții mai bune pentru tineri ș i copii cu nevoi sociale speciale sau tineri cu probleme.

3. Reinser ția socială ș i ș colară pentru tinerii ș i copii care provin din medii socio-economice dificile.

4. Informare ș i sprijin în garantarea drepturilor omului ș i a protecției sociale pentru grupurile aflate în nevoie.

5. Promovarea ș i sus ținerea conceptului egalității de ș anse ș i de participare comunitar ă activ ă.

6. Dezvoltarea ș i implementarea de programe pentru tineri cu nevoi speciale.

7. Sprijinirea adulților în procesul de reintegrare profesională.

8. Implementarea de proiecte locale, naționale ș i internaționale, cu scopul de a oferi oportunități mai bune pentru grupul țintă.

Sprijinirea activităților culturale, artistice ș i creative în comunitățile de lucru. Obiective Specifice:

1. Identificarea ș i sprijinirea cazurilor - tinerilor ș i copiilor cu nevoi speciale - din orfelinate,

spitale, familii monoparentale ș i familii care se confruntă cu probleme socio-economice.

2. Dezvoltarea ș i implementarea programelor educaționale ș i de sprijin pentru tinerii din mediul rural ș i urban.

3. Consiliere educațională pentru grupul țintă.

4. Sprijinirea copiilor dotați cu oportunități reduse - indiferent de talentul lor.

5. Stabilirea de parteneriate cu asociații, rețele ș i organizații cu acelaș i profil - actorii naționali ș i internaționali.

6. Implementarea de activități ș i servicii cu scopul de a îmbun ătăți sustenabilitatea financiar ă a asociației.

ă t ăț i sustenabilitatea financiar ă a asocia ț iei. 7. Dezvoltarea ș i implementarea

7. Dezvoltarea ș i implementarea programelor ș i proiectelor naționale, locale ș i europene.

a asocia ț iei. 7. Dezvoltarea ș i implementarea programelor ș i proiectelor na ț ionale,
D. Promovare
D. Promovare
D. Promovare Toate proiectele ș i ini ț iativele desf ăș urate de CDCD ce au

Toate proiectele ș i iniț iativele desf ăș urate de CDCD ce au ca scop stimularea

particip ă rii în rândul tinerilor sunt promovate în principal, prin:

Interacț iune unu la unu - tinerii promovând activit ăț ile intre colegii lor țiune unu la unu - tinerii promovând activitățile intre colegii lor

Întâlniri publice organizate cu partenerii din comunitateunu - tinerii promovând activit ăț ile intre colegii lor Evenimente publice - organizate ca activit

Evenimente publice - organizate ca activităț i în campaniile desf ăș urate de ăți în campaniile desfăș urate de

grupurile de tineri

Postarea informa ț iilor pe site-ul organiza ț iei (www.cdcd.ro), pe pagina de țiilor pe site-ul organiza ției (www.cdcd.ro), pe pagina de

facebook a CDCD ș i în presa locală din județul Dolj.

C. Organizarea comunității de tineret ș i metodologii pentru dezvoltare comunitar ă

CDCD lucrează in deaproape cu partenerii s ă i:

Ș colile s ă te ș ti colile s ăteș ti

Consiliile localecu partenerii s ă i : Ș colile s ă te ș ti Casele de cultur

Casele de cultur ă ă

Alte ONG-uri din Județ ul Dolj țul Dolj

Entităț i private ăți private

cu scopul de a dezvolta proiecte ș i inițiative pentru tineri în zonele rurale. Activitățile

au început cu metodologiile de dezvoltare comunitar ă - orientate spre crearea de parteneriate

pentru a dezvolta ș i implementa proiecte de tineret pentru tinerii ș i, începând cu anul 2013,

abordarea a fost schimbată spre utilizarea de metodologii de organizare comunitar ă.

ș i, începând cu anul 2013, abordarea a fost schimbat ă spre utilizarea de metodologii de
ș i, începând cu anul 2013, abordarea a fost schimbat ă spre utilizarea de metodologii de
1.2. Metode folosite in Norvegia de c ă tre MH pentru a mobiliza ș i
1.2. Metode folosite in Norvegia de c ă tre MH pentru a mobiliza ș i

1.2. Metode folosite in Norvegia de c ă tre MH pentru a mobiliza ș i atrage tineri

A. Folosirea rețelei de membri MH este o organiza ție pe baz ă de apartenen ță , cu membri avânv vârste cuprinse intre 8 ș i

80 de ani, organizată in 9 platforme:

platforma studen ț ilor, ților,

platforma profesorilor,organizat ă in 9 platforme: platforma studen ț ilor, platforma dialogului intercultur al , platforma dialogului

platforma dialogului intercultural , al,

platforma dialogului inter-religios,profesorilor, platforma dialogului intercultur al , platforma media, platforma tehnic ă , platforma dialogului

platforma media,intercultur al , platforma dialogului inter-religios, platforma tehnic ă , platforma dialogului politic,

platforma tehnică , ă ,

platforma dialogului politic,inter-religios, platforma media, platforma tehnic ă , platforma de sport si divertisment. Organiza ț ia este

platforma de sport si divertisment.media, platforma tehnic ă , platforma dialogului politic, Organiza ț ia este deschis ă membrilor cotizan

Organizația este deschis ă membrilor cotizan ți ș i necotizan ți ș i are sucursale în patru oraș e din Norvegia: Oslo, Trondheim, Drammen ș i Stavanger. Promovarea activităților organizației ș i mobilizarea grupului țintă se realizează în principal prin:

Newslettere - to ț i membrii primesc buletine informative prin e-mail ș i SMS ș i invita ț ți membrii primesc buletine informative prin e-mail ș i SMS ș i invitații pentru a participa la proiectele ș i evenimentele organizației

Membrii cotizan ț i au acces gratuit la evenimentele organizate de MH (festivaluri, concerte, etc.) ți au acces gratuit la evenimentele organizate de MH (festivaluri, concerte, etc.)

Membrii necotizan ț i pot primi facilit ăț i la evenimentele organizate de MH ți pot primi facilități la evenimentele organizate de MH

B. Utilizarea materialelor tiparite

Materiale tip ărite pot fi eficiente potrivit experien ței MH dacă sunt utilizate inteligent. Cu scopul de a promova activitățile organizației ș i de a mobiliza grupul țintă, materialele tipărite, pliantele ș i posterele sunt:

materialele tip ă rite, pliante le ș i postere le sunt: Distribuite in cadrul facult ăț
materialele tip ă rite, pliante le ș i postere le sunt: Distribuite in cadrul facult ăț

Distribuite in cadrul facultăț ilor ăților

Distribuite in ș coli ș coli

Afiș ate la avizierelor ș colilor ș i facult ăț ilor ș ate la avizierelor ș colilor ș i facultăților

Distribuirea materialelor tip ă rite este f ă cut ă în parteneriat cu ș colile
Distribuirea materialelor tip ă rite este f ă cut ă în parteneriat cu ș colile

Distribuirea materialelor tip ărite este f ăcută în parteneriat cu ș colile ș i universitățile, care lucrează ca o punte de leg ătură între ONG ș i grupurile sale țintă: tineri, studen ți ș i profesori.

C. Parteneriate

Parteneriatele reprezintă una dintre cele mai bune strategii de promovare pentru MH:

ș colile ș i universit ăț ile, care lucreaz ă ca o punte de leg ă colile ș i universitățile, care lucrează ca o punte de leg ătur ă între ONG ș i grupurile sale țintă: tineri, studen ți ș i profesori.

MH a ini ț iat un parteneriat cu biserica, pentru a promova dialogul intercultural ș i a inițiat un parteneriat cu biserica, pentru a promova dialogul intercultural ș i inter-

religios.

este utilizată promovarea reciproc ă de c ă tre ONG-urile partenere: alte organiza ț ii partenere ă promovarea reciprocă de către ONG-urile partenere: alte organizații partenere ale MH promovează proiectele, activitățile ș i evenimentele MH, în timp ce MH promovează proiectele lor.

D. Participarea persoanelor publice ș i a institu țiior cunoscute

Pentru a atrage oameni, MH foloseș te persoane bine-cunoscute de către comunitate precum ș i parteneriate cu institu ții prestigioase – cum sunt ambasadele invitate s ă participe la festivalul intercultural din luna aprilie.

E. Utilizarea social media

Facebook este una dintre cele mai utilizate modalități de promovare a activităților ș i de mobilizare a participan ților. Alte instrumente de social media sunt, de asemenea, utilizate, in funcție de ce folosesc grupurile- țintă:

Snapshotde social media sunt, de asemenea, utilizate, in func ț ie de ce folosesc grupurile- ț

Tweeterde social media sunt, de asemenea, utilizate, in func ț ie de ce folosesc grupurile- ț

YouTubede social media sunt, de asemenea, utilizate, in func ț ie de ce folosesc grupurile- ț

social media sunt, de asemenea, utilizate, in func ț ie de ce folosesc grupurile- ț int
social media sunt, de asemenea, utilizate, in func ț ie de ce folosesc grupurile- ț int
1.3. Metode de a mobiliza ș i atrage tineri utilizate in alte proiecte finan ț
1.3. Metode de a mobiliza ș i atrage tineri utilizate in alte proiecte finan ț

1.3. Metode de a mobiliza ș i atrage tineri utilizate in alte proiecte finan ț ate de EEA Grants

A. Caravane

in alte proiecte finan ț ate de EEA Grants A. Caravane Caravanele sunt modalit ăț i

Caravanele sunt modalit ăți de succes pentru a

promova activit ăț i ș i de a mobiliza participan ț i la

evenimentele ONG-urilor precum ș i în atragerea

tinerilor în iniț iativele grupurilor non-profit.

Ca o dovad ă a eficien ței caravanelor, proiectul

românesc "Rețelele de informare pentru fermieri din

Transilvania", care vizează tinerii fermieri, finan țat de

Norway Grants, a primit in anul 2012 un premiu european pentru comunicarea privind Politica

Agricolă Comun ă (PAC). Fundația ADEPT Transilvania a primit premiul întâi la categoria

"Comunicarea către păr țile interesate" pentru activitatea sa privind îmbun ătățirea accesului

micilor fermieri la informații privind finan țarea UE pentru proiectele de dezvoltare rurală,

încurajând astfel participarea lor la proiectele europene.

Juriul a descris proiectul Fundației ADEPT ca "o campanie inspirațională, bazată pe o

în țelegere ș i o analiză profund ă a nevoilor tinerilor fermieri din Transilvania. Un exemplu bune

practici la cel mai inalt nivel!"

B. Jurnalism de tineret Proiectul "La fața locului!" al unui ONG maghiar a recrutat tineri pentru a vizita Islanda,

Liechtenstein ș i Norvegia, ș i a raporta bunele practici în abordarea problemelor sociale de care ar

putea beneficia de societatea ungar ă. Apelul în cadrul programului ONG-ului din Ungaria a oferit

finan țare pentru tineri pentru a vizita Islanda, Norvegia sau Liechtenstein pentru un minim de

dou ă s ăptămâni. În timpul că lă toriilor lor, participan ții trebuiau s ă se implice în societatea

civilă locală , s ă verifice exemplele de bune abord ă ri civice la problemele sociale ș i poten țialul

ă ri civice la problemele sociale ș i poten ț ialul de transpunere a acestora în

de transpunere a acestora în Ungaria. Participan ții au beneficiat de asisten ță în crearea de

planuri de călătorie ș i de comunicare. De asemenea, a fost furnizată o listă a participan ților,

organizațiilor neguvernamentale ș i institu ții din cele trei țări donatoare. Participan ții au raportat

încă din timpul călătoriilor asupra practicilor descoperite, prin intermediul instrumentelor de

ii au raportat înc ă din timpul c ă l ă toriilor asupra practicilor descoperite, prin
media sociale.
media sociale.
media sociale. comunicare online, cum ar fi bloguri, înregistr ă ri video, Facebook, Twitter ș i

comunicare online, cum ar fi bloguri, înregistr ări video, Facebook, Twitter ș i alte platforme

C. Jurnalismul ONG Prima ediție a "Civic Arena", o nou ă revistă concentrată pe sectorul civil din Europa

Centrală ș i de Est, a fost lansată în România. Scopul revistei este de a împ ărtăș i informații ș i

cuno ș tin țe în rândul societății civile, fiind, de asemenea, foarte eficientă în atragerea de noi

participan ți la proiecte.

În 2015 revista a fost orientată pe campania "No Hate Speech ", a Consiliului European.

Într-un climat de creș tere a extremismului, rasismului ș i xenofobiei în toată Europa, miș carea

ajută ONG-urile s ă dezvolte proiecte pentru a aborda discursul de ur ă. Revista prezintă problema

ș i analizeaz ă cele mai eficiente

metode de a face ii face fa ță ș i este

un instrument puternic în angajarea

tinerilor, inclusiv a tinerilor

defavoriza ți, în activitățile de tineret.

un instrument puternic în angajarea tinerilor, inclusiv a tinerilor defavoriza ț i, în activit ăț ile
un instrument puternic în angajarea tinerilor, inclusiv a tinerilor defavoriza ț i, în activit ăț ile
un instrument puternic în angajarea tinerilor, inclusiv a tinerilor defavoriza ț i, în activit ăț ile
1.4. Metode folosite in Europa pentru a mobiliza ș i atrage tineri Alte metode utilizate

1.4. Metode folosite in Europa pentru a mobiliza ș i atrage tineri

folosite in Europa pentru a mobiliza ș i atrage tineri Alte metode utilizate pentru a mobiliza

Alte metode utilizate pentru a mobiliza ș i a atrage tinerii în activitățile de tineret, inclusiv participarea publică în Europa, includ:

Organizarea de evenimente sportive promovate prin intermediul mass-media ș i, în principal prin intermediul social media ș i, în principal prin intermediul social media

Organizarea de ateliere de artă promovate prin intermediul mass-media ș i, în principal prin intermediul social media ă promovate prin intermediul mass-media ș i, în principal prin intermediul social media

Utilizarea de parteneriate, a ș colilor ș i liceelor, pentru a stabili comunicarea cu tinerii ș colilor ș i liceelor, pentru a stabili comunicarea cu tinerii

Organizarea de traininguri acreditate, in afara activităț ilor de participare ăților de participare

Folosirea animaț iei (jonglerii) pentru a atrage tinerii de pe strad ă ției (jonglerii) pentru a atrage tinerii de pe strad ă

Proiectarea activităț ilor de petrecere a timpului liber impreun ă cu activit ăț i de participare ăților de petrecere a timpului liber impreun ă cu activități de participare publică

ă Proiectarea activit ăț ilor de petrecere a timpului liber impreun ă cu activit ăț i
ă Proiectarea activit ăț ilor de petrecere a timpului liber impreun ă cu activit ăț i
ă Proiectarea activit ăț ilor de petrecere a timpului liber impreun ă cu activit ăț i
C apitolul 2 – Participarea tinerilor – Cadrul european privind participarea tinerilor 1 "Europe's future
C apitolul 2 – Participarea tinerilor – Cadrul european privind participarea tinerilor 1 "Europe's future

C apitolul 2 – Participarea tinerilor – Cadrul european privind participarea tinerilor 1

"Europe's future depends on its youth. Yet, life chances of many young people are blighted" (European Commission - Communication on the 'Renewed Social Agenda’, 2008)

De ce sunt tinerii inactivi în zilele noastre, când Uniunea European ă le ofer ă atât de multe posibilități, în ceea ce priveș te programele ș i proiectele? Aceasta ar fi o întrebare pertinentă pe care ne-o putem pune, analizând cadrul european de participare a tinerilor. Este timpul ca tinerii sa fie considerați ca fiind o for ță pozitiv ă la nivelul Uniunii Europene, în procesul de construcție european ă, în locul unui grup țintă problematic. Astfel, tinerilor trebuie s ă li se ofere ocazia de a- ș i exprima ideile ș i s ă le fie oferit un cadru organizat în care pot începe dezbaterile, pe acelaș i nivel cu ceilalți participanți ai societății civile. (Comisia Comunităților Europene, Cartea albă - Un nou impuls pentru tineretul european, 2001). Dar, chiar dacă eforturile ar fi coordonate, spre convergen ța cu Politica european ă de tineret, ș i conexate cu o abordare intersectorială, rezultatele vizibile ale politicii naționale de tineret ar lăsa loc pentru dezbateri ș i discu ții. În cazul în care pentru vechile state membre ale Uniunii Europene această problemă nu este o problemă acută, pentru cele noi, domeniul politicii de tineret necesită o aten ție sporită. Astfel, la fel ca în domeniul social competen țele Uniunii Europene sunt limitate, problemele politicii de tineret ș i particip ării active a tinerilor sunt mai legate de modelul social european ș i, în unele state, politicile de participare tinerilor sunt încă în curs de dezvoltare.

Cetățenia ș i participarea sunt dimensiuni care nu pot fi discutate separat. Participarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor a fost o problemă (destul de), dezvoltată în anii 1990. Prin urmare, în 1992, Consiliul Europei a elaborat Carta European ă a articip ării tinerilor la viața regională ș i locală ș i a sugerat autorită ților locale s ă se asigure că implică tinerii în toate procedurile de luare a deciziilor ș i în cazul în care nu reu ș esc s ă ii implice în mod direct, s ă se

nu reu ș esc s ă ii implice în mod direct, s ă se 1 Capitolul

1 Capitolul reprezint ă un extras din C Ă L Ă F Ă TEANU, Adina-Marina., European Youth Policy regarding Active Youth Participation – Study analysis: Gorj County, Romania, Lambert Academic Publishing, Saarbrucken, 2012 ș i a fost integrat in prezenta publica ț ie de c ă tre autor pentru a servi ca baz ă a cadrului European privind participarea tinerilor.

publica ț ie de c ă tre autor pentru a servi ca baz ă a cadrului
asigure c ă liderii lor sunt consulta ț i în permanen ță . Apoi, Cartea
asigure c ă liderii lor sunt consulta ț i în permanen ță . Apoi, Cartea

asigure că liderii lor sunt consultați în permanen ță. Apoi, Cartea alb ă (2001) iar apoi,în 2007 Organizația Națiunilor Unite a sus ținut acelaș i scop: “Be heard, be seen: Youth participation for Development!” (Națiunile Unite, 2007). Cartea Alb ă a Comisiei Europene privind guvernan ța (25.07.2001), cu scopul de a face procesul de luare a deciziilor accesibil tuturor cetățenilor europeni, a avut un efect direct asupra producerii C ăr ții albe privind tineretul european - Un nou impuls pentru participare european ă. Dup ă un proces îndelungat ș i eficient de consultare între reprezentan ții europeni, lideri de tineret ș i a tinerilor, sa afirmat că noul mediu social nu ofer ă suficient spațiu de eficien ță pentru modelele tradiționale de participare, pentru tineri. Ca urmare a acestei declarații, transformând tinerii in actori în domeniul lor, acestea trebuie s ă li se ofere posibilitatea de a lucra la solicitările lor.

Adaptand teoria economică clasică a lui Albert Hirschman, devine evident în 2001, pe măsură ce schimb ările în societate nu mai corespund nevoilor tinerilor ș i autoritățile nu au pus în aplicare noi planuri de acțiune, acest grup a trecut de etapa "voce ", a p ăr ăsit nivelul “loialității” ș i a ales s ă se orienteze spre alternativa "ieș ire". (Hirschman, 1970). Axată pe promvarea cetățeniei active a tinerilor, cele patru aspecte cheie subliniate de Cartea alb ă sunt: informare, participare, activități de voluntariat ș i o mai bun ă cunoaș tere a tineretului. Pentru a ajunge la un cadru comun privind participarea tinerilor, Cartea Alb ă prevede dou ă aspecte principale:

aplicarea metodei deschise de coordonare, în domeniul specific al tineretului, ș i de a tine seama mai bine de "dimensiunea tineretului" în alte inițiative de politici.

Metoda Deschis ă de Coordonare (MDC) a fost creată ca parte a politicii de ocupare, în cadrul procesului de la Luxemburg. Ulterior, Strategia de la Lisabona (2000) a definit MDC ca principal instrument pentru a aborda obiectivul transformării Uniunii Europene în economia bazată pe cunoaș tere cea mai competitiv ă ș i dinamică din lume, capabilă de o creș tere economică durabilă, cu locuri de muncă mai multe ș i mai bune ș i o mai mare coeziune socială. (Hermaans, 2008) MDC a oferit un nou cadru de cooperare, între statele membre, care ar trebui s ă ajung ă la o convergen ță a politicilor lor, în vederea atingerii obiectivelor comune adoptate de Consiliu. Pentru o mai bun ă aplicare a MDC, în 2002, a fost lansat ă Rezolu ția din 27 iunie 2002 privind cadrul cooper ării europene în domeniul tineretului. Acest document a stabilit ca principale direcții de acțiune privind cooperarea în domeniul tineretului: aplicarea Metodei deschise de coordonare ș i luarea mai mult în considerare a dimensiunii tineretului în alte politici. MDC ar trebui s ă se aplice ca un instrument flexibil, bazat pe principiul subsidiarității, astfel încât deciziile s ă fie luate la nivelul cel mai apropiat tinerilor. Mai mult decât atât, asociațiile de tineret

încât deciziile s ă fie luate la nivelul cel mai apropiat tinerilor. Mai mult decât atât,
încât deciziile s ă fie luate la nivelul cel mai apropiat tinerilor. Mai mult decât atât,
ș i organiza ț iile de tineret s ă fie asociate in cadrul de cooperare,
ș i organiza ț iile de tineret s ă fie asociate in cadrul de cooperare,

ș i organizațiile de tineret s ă fie asociate in cadrul de cooperare, la nivel european, național ș i local. Această rezolu ție a aprobat, de asemenea cele patru domenii prioritare ale C ăr ții Albe (informarea, participarea, activitățile de voluntariat în rândul tinerilor, precum ș i o mai mare în țelegere ș i cunoaș tere a tinerilor) ș i a subliniat dimensiunea de participare. În consecin ță, în acest scop - participare - tinerii ar trebui s ă fie implica ți în procesul de luare a deciziilor, precum ș i pentru această implicare, autoritățile ar trebui s ă coopereze cu asociațiile ș i, de asemenea, cu alte organizații care asigur ă participarea tinerilor în societatea civilă.

Prioritățile pentru aplicarea MDC trebuie s ă fie stabilite de către statele membre, care au responsabilitatea de a consulta asociațiile de tineret, pentru a adopta obiective pe termen scurt ș i pe termen lung pentru politica de tineret. Având în vedere că rezultatele nu au fost atât de vizibile, în 2003, Consiliul a lansat o nou ă rezolu ție: Rezolu ția Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind obiectivele comune pentru participarea ș i informarea tinerilor (2003 / C 295/04). Această rezolu ție a reafirmat ca priorități, participarea ș i informarea. Pe măsur ă ce statele membre, utilizând performan ța voluntar ă, nu a reuș it s ă transfere prioritățile în politici de r ăspuns clare, acest document stabileș te, de asemenea, obiectivele pentru participare a tinerilor:

Creș terea particip ă rii tinerilor la via ț a civic ă a comunit ăț ș terea particip ării tinerilor la viața civică a comunității,

Creș terea particip ă r ii tinerilor la sistemul democra ț iei reprezentative, ș terea particip ării tinerilor la sistemul democrației reprezentative,

un sprijin mai mare pentru diferite forme de înv ăț are a tinerilor. În cadrul acestui proces, statele membre ar trebui s ă î ățare a tinerilor. În cadrul acestui proces, statele membre ar trebui s ă îș i stabilească propriile priorități naționale ș i apoi, dup ă negocierile cu celelalte state, s ă ajung ă la obiective comune.

De asemenea, pe responsabilitatea deplin ă a acestora sunt planurile de acțiune naționale ș i consultările cu tinerii ș i asociațiile acestora. Procedura de consultare cea mai eficientă a fost descris ă ca fiind consultările cu consiliile naționale ș i regionale pentru tineret, în acele state în care există aceste organisme. (Forumul European al Tineretului, 2006) Cartea Alb ă - "Un nou elan pentru tineretul european" ș i Decizia Parlamentului European nr 1719/2006 / CE a Consiliului din 15 noiembrie 2006 de stabilire a programului "Tineret în acțiune" pentru perioada 2007-2013 a subliniat că tinerilor europeni ar trebui s ă li se ofere posibilitatea de a participa.

Un mecanism imaginat de către Comisia European ă pentru a stimula participarea tinerilor este dialogul structurat. Acest tip de dialog presupune crearea unui mecanism eficace ș i eficient de consultare cu tinerii. În calitate de parteneri în acest dialog, trebuie s ă fie implicate toate structurile ș i persoanele care se ocup ă în mod direct sau indirect cu tinerii. Toate aceste

fie implicate toate structurile ș i persoanele care se ocup ă în mod direct sau indirect
fie implicate toate structurile ș i persoanele care se ocup ă în mod direct sau indirect
mecanisme ar trebui s ă asigure implicarea activ ă a tinerilor în procesul de luare
mecanisme ar trebui s ă asigure implicarea activ ă a tinerilor în procesul de luare

mecanisme ar trebui s ă asigure implicarea activ ă a tinerilor în procesul de luare a deciziilor, la toate nivelurile - european, național ș i local. (Comisia European ă, 2006) Pentru a asigura acces tinerilor ș i liderilor lor, a fost dezvoltat Portalul european pentru tineret - ca un rezultat direct al

C ăr ții Albe ș i a fost lansată în 2004, pentru a facilita accesul persoanelor tinere la informații

despre Europa. Acest portal con ține informații de la nivel european, național, regional ș i local, oferind informații de sprijin privind mobilitatea, locul de muncă, de viață ș i participarea tinerilor la viața publică. Pentru o mai bun ă realizare a scopului său: informarea tineretului, portalul este, de asemenea, dezvoltat de Eurodesk, ERYCA (The European Youth Information and Counselling

Agency (ERYICA) ș i EYCA (The European Youth Card Association (EYCA) Eurodesk este centrul de suport, organizat ca rețea european ă, coordonând cercetarea ș i gestionarea informațiilor la nivel european, prin intermediul filialelor sale naționale ș i locale. (Carta european ă de informare pentru tineret, 2004) Astfel, folosind spațiile pentru dialogul structurat, participarea tinerilor ar fi trebuit s ă crească. Pentru obiectivele comune, în procesul de formulare, Comisia trebuie s ă consulte, de asemenea, principalul reprezentant european al organizațiilor de tineret. - Forumul European al Tineretului (EYF) EYF este un forum independent de tineret, ce cooperează permanent atât cu Consiliul Europei ș i Uniunea European ă , fiind format din aproape 100 de Consilii naționale pentru tineret ș i organizații internaționale de tineret. Prezentându-se ca "vocea" tinerilor ș i un grup de lobby de important, EYF a evaluat de asemenea, aplicarea MDC în domeniul tineretului.

Evaluarea politicii de tineret a UE lansată în 2001, împreun ă cu provocările determinate de criza financiar ă începută în 2008, vizibilă mai ales în ratele ridicate ale ș omajului, au determinat o nou ă abordare în politica de tineret. Dup ă un proces de consultare lung, care a început în 2008 ș i a fost structurat ca o consultare on-line cu tinerii, p ăr țile interesate, lucr ători de tineret, cercetători ș i experți (5.426 responden ț i), din statele membre, cu statele membre ale Asociațiaei europene a liberului schimb (statele partenere în programele europene de tineret) ș i țările candidate, subiectele cheie care au rezultat din consultări au fost: reforma sistemului educațional, ș omajul în rândul tinerilor ș i participarea activ ă a tinerilor. (Cercetarea european ă privind tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Pentru a aborda problemele-cheie menționate mai sus, în aprilie 2009, Comisia European ă a lansat noua strategie pentru tineret: "O strategie a UE pentru tineret - investiție ș i mobilizare" . Având în vedere rezultatele procesului de consultare ș i cu un mare accent asupra fenomenului de îmb ătrânire a populației, noua strategie de tineret se bazează pe o abordare dublă: investirea în tineri, în scopul de a îmbun ătăți bun ăstarea lor ș i responsabilizarea tinerilor prin promovarea in

în tineri, în scopul de a îmbun ă t ăț i bun ă starea lor ș
în tineri, în scopul de a îmbun ă t ăț i bun ă starea lor ș
permanen ță a poten ț ialului lor, cu scopul de a ii avea ca parteneri
permanen ță a poten ț ialului lor, cu scopul de a ii avea ca parteneri

permanen țăa poten țialului lor, cu scopul de a ii avea ca parteneri egali în promovarea valorilor ș i obiectivelor UE. (Comisia European ă, 2009)

Urmând linia stabilită prin Strategia de la Lisabona, noua strategie de tineret aduce un nou set metodologic pentru metoda deschis ă de coordonare: "joined-up policy" - bazată pe cooperarea dintre diferite domenii, în scopul de a asigura tinerilor bun ăstarea ș i "feeding in" - bazat pe încurajarea tinerilor s ă fie participan ți activi în procesul de luare a deciziilor, la nivel european, național, regional ș i local. În consecin ță, toate aceste măsuri vizează s ă consolideze nivelul multiplu al cetățeniei ș i abilitarea particip ării active a tinerilor (Cercetare european ă privind tineretul - Sprijinirea tinerilor pentru a participa pe deplin în societate, 2009) Bazată pe producerea politicii de tineret "cu" tinerii, nu "pentru" tineri, noua abordare ar trebui s ă se bazeze pe sectorul de tineret ca un sector activ în toate inițiativele, de la nivel european, la nivel local. În scopul de a consolida toate aceste niveluri multiple de cetățenie, trebuie s ă îndeplinească cererea a peste 73% dintre tineri, care cer s ă fie parteneri egali, în deciziile care au un impact direct asupra vieții lor ș i asupra lor bun ăstării lor.

Cu si pentru tineri – Procese de dialog structurat 2

Dialogul structurat cu tinerii serveste ca un forum de reflecție comun ă ș i permanentă asupra priorităților, punerea în aplicare ș i urmărirea cooper ării europene în domeniul tineretului. Acesta implică consultări regulate ale tinerilor ș i organizațiilor de tineret la toate nivelurile în țările UE, precum ș i dialogul dintre reprezentan ții tinerilor ș i

2 European Commission - Link: http://ec.europa.eu/youth/policy/implementation/dialogue_en.htm

ț ii tinerilor ș i 2 European Commission - Link: http://ec.europa.eu/youth/policy/implementation/dialogue_en.htm
ț ii tinerilor ș i 2 European Commission - Link: http://ec.europa.eu/youth/policy/implementation/dialogue_en.htm
factorii de decizie politic ă în cadrul conferin ț elor UE pentru tineret organizate de
factorii de decizie politic ă în cadrul conferin ț elor UE pentru tineret organizate de

factorii de decizie politică în cadrul conferin țelor UE pentru tineret organizate de statele membre care dețin preș edin ția UE, ș i în timpul S ăptămânii europene a tineretului.

Dialogul structurat se concentrează pe o altă prioritate tematică generală pentru fiecare dintre ciclurile sale de lucru de 18 luni (stabilit de Consiliul de Miniș tri pentru tineret). Prioritatea tematică a Preș edin ției Italiei, Letoniei ș i Luxemburg, pentru perioada iulie - 2014 decembrie 2015 este abilitarea tinerilor. Tema de abilitare va aborda accesul la drepturi ș i importan ța particip ării politice a tinerilor. Dialogul structurat se desf ăș oar ă la Conferin țele UE pentru tineret organizate de fiecare dintre cele trei state membre care deține preș edin ția Consiliului UE în cursul fiecărui ciclu de lucru, precum ș i în cadrul S ăptămânii Europene a Tineretului organizat de Comisia European ă la intervale regulate.

Dialogul structurat cu tinerii se desf ăș oar ă în jurul priorității tematice curente atât la nivel național cât ș i european. O consultare națională a tinerilor ș i a organizațiilor de tineret se desf ăș oară în toate statele membre, pe parcursul ciclului de 18 luni al dialogului structurat. In timpul ciclului curent iulie 2014 pân ă în decembrie 2015 se preconizează că consultările la nivel național ar trebui, pentru prima dată, s ă fie efectuate în parte prin intermediul portalului european pentru tineret. În statele membre, procesul participativ este organizat ș i asigurat de către Grupurile de Nationale de Lucru care cuprind, printre altele:

reprezentan ț i ai ministerelor pentru tineret, ți ai ministerelor pentru tineret,

consilii nationale de tineret,altele: reprezentan ț i ai ministerelor pentru tineret, consilii locale si regionale de tineret, organizatii de

consilii locale si regionale de tineret,ministerelor pentru tineret, consilii nationale de tineret, organizatii de tineret, tineri din diverse medii, ș i

organizatii de tineret,de tineret, consilii locale si regionale de tineret, tineri din diverse medii, ș i tineri cercet

tineri din diverse medii, ș i ș i

tineri cercetă tori. ători.

Consultarea grupurilor de lucru naționale se bazează pe un cadru orientativ, aprobat de reprezentan ții tinerilor ș i a factorilor de decizie la prima Conferin ță de tineret a ciclului de 18 luni, organizat de Italia. Rezultatele consultării sunt dezbătute la cea de a doua Conferin ță pentru Tineret, organizată de Letonia, unde reprezentan ții tinerilor ș i responsabilii de politici sus țin Recomand ările comune privind abilitarea tinerilor pentru participarea politică. Recomand ările sunt apoi discutate de către miniș trii de tineret din cele 28 de state membre, în a treia Conferin ță

ă rile sunt apoi discutate de c ă tre mini ș trii de tineret din cele
ă rile sunt apoi discutate de c ă tre mini ș trii de tineret din cele
pentru Tineret, organizat de Luxemburg, înainte de a fi aprobat. Recomand ă rile finale vor
pentru Tineret, organizat de Luxemburg, înainte de a fi aprobat. Recomand ă rile finale vor

pentru Tineret, organizat de Luxemburg, înainte de a fi aprobat. Recomand ările finale vor fi reflectate într-o rezolu ție a Consiliului adresată instituțiilor europene ș i autorităților naționale, care urmează s ă fie aprobat de către miniș trii de tineret, la sfâr ș itul ciclului de 18 luni. Dialogul structurat este pus în aplicare la nivelul UE prin intermediul unui comitet european de coordonare (reînnoit pentru fiecare ciclu de lucru de 18 luni) care cuprinde:

Reprezentan ț ii ministerelor de tineret ai celor trei state membre a Pre ș edin ț ții ministerelor de tineret ai celor trei state membre a Preș edinției UE,

Reprezentan ț i ai consiliilor na ț ionale de tineret ale celor trei state membre a ți ai consiliilor naționale de tineret ale celor trei state membre a Preș edin ției UE,

Reprezentan ț ii Agen ț iilor Na ț ionale Erasmus + din cele trei state membr ții Agen țiilor Naționale Erasmus + din cele trei state membre a Preș edin ției UE,

Reprezentan ț ii Comisiei Europene, ș i ții Comisiei Europene, ș i

Reprezentan ț ii Forumului European al Tineretului. ții Forumului European al Tineretului.

Cei din urmă prezidează Comitetul în timpul ciclului de lucru de 18 luni.

Consiliul consultativ pentru Tineret – Consiliul Europei

Consiliul consultativ pentru Tineret – Consiliul Europei Consiliul consultativ pentru Tineret este un organ al

Consiliul consultativ pentru Tineret este un organ al Consiliului Europei alcătuit din 30 de reprezentan ți ai ONG-urilor ș i ai rețelelor de tineret din Europa ce ofer ă opinii ș i contribu ții cu privire la toate activitățile din sectorul de tineret. De asemenea, se asigur ă că tinerii sunt implicați în alte activități ale Consiliului Europei. În practică, Consiliul Consultativ:

Consiliului Europei. În practic ă , Consiliul Consultativ: contribuie la integrarea politicilor de tineret din in
Consiliului Europei. În practic ă , Consiliul Consultativ: contribuie la integrarea politicilor de tineret din in

contribuie la integrarea politicilor de tineret din in cadrul activităților programelor Consiliului Europei

contribuie la integrarea politicilor de tineret din in cadrul activit ăț ilor programelor Consiliului Europei
formuleaz ă opinii ș i propuneri cu privire la întreb ă ri generale sau specifice
formuleaz ă opinii ș i propuneri cu privire la întreb ă ri generale sau specifice

formulează opinii ș i propuneri cu privire la întreb ări generale sau specifice privind tineretul în cadrul Consiliului Europei, precum ș i prioritățile ș i alocările bugetare pentru sectorul de tineret

promovează activit ăț i concentrate asupra tinerilor în domeniul cooper ă rii interna ț ionale ă activități concentrate asupra tinerilor în domeniul cooper ării internaționale

trimite reprezentan ț i la reuniunile statutare ș i la evenimente, cu scopul de a face mai ți la reuniunile statutare ș i la evenimente, cu scopul de a face mai vizibile lucr ările Consiliului Europei în acest domeniu.

Co-management

Consiliul consultativ pentru Tineret este partenerul non-guvernamental în organismele co- administrate al epartamentului de Tineret al Consiliului Europei. Sectorul de tineret al Consiliului Europei funcționează pe baza unui parteneriat între organizațiile de tineret non-guvernamentale ș i guverne, în ceea ce este cunoscut sub numele de sistem de co-management. Acest lucru înseamn ă că reprezentan ții organizațiilor de tineret non-guvernamentale ș i rețelele de tineret cooperează îndeaproape cu oficiali guvernamentali de Comitetul european pentru tineret, s ă stabilească standardele ș i prioritățile de lucru ale Sectorul de tineret al Consiliului Europei ș i de a face recomand ări pentru viitoarele priorități, programe ș i bugete. Consiliul consultativ pentru tineret promovează, la toate nivelurile, sistemul de co-management în procesul de luare a deciziilor ca o bun ă practică pentru participarea tinerilor, democrație ș i incluziune; în acelaș i timp preg ăteș te ș i încurajează tinerele generații s ă - ș i asume responsabilitatea de a construi societatea pe care o doresc.

Noile tendin țe in participarea tinerilor-Participarea digitală

Dar, în țelegerea tinerilor ș i a particip ării tinerilor trebuie s ă fie cuplat ă cu caracterul dinamic al grupului țintă - tineri ale căror interese ș i nevoi sunt în continu ă schimbare. În consecin ță, în epoca particip ării on-line, tinerii au tendin ța de a participa virtual, de a prefera votul online ș i s ă fie sus țin ătorii e-particip ării. Utilizarea social media a schimbat complet tendin țele de participare ș i începând cu Primăvara arab ă, participarea digitală trebuie s ă fie tratată ca o tendin ță separată de participare a tinerilor. Recunoscând noul context, institu țiile europene - ș i anume Consiliul Europei ș i Comisia European ă, prin parteneriatul lor în domeniul tineretului - Parteneriat pentru tineret, acord ă o aten ție deosebită pentru a analiza participarea digitală ca un concept ș i, de asemenea, s ă caute barierele pe care tinerii le-ar putea întâlni în e-participare.

ă ca un concept ș i, de asemenea, s ă caute barierele pe care tinerii le
ă ca un concept ș i, de asemenea, s ă caute barierele pe care tinerii le
Simpozionul privind participarea tinerilor într-o lume digitalizata (14-16 septembrie 2015, Budapesta, Ungaria) a fost o
Simpozionul privind participarea tinerilor într-o lume digitalizata (14-16 septembrie 2015, Budapesta, Ungaria) a fost o

Simpozionul privind participarea tinerilor într-o lume digitalizata (14-16 septembrie 2015, Budapesta, Ungaria) a fost o oportunitate excelentă pentru lucr ătorii de tineret, factorii de decizie politică ș i cercetători s ă reflecteze asupra noilor tendin țe în participare, provocând sistemele democratice existente ș i aprofundând reflecțiile privind participarea tinerilor ș i viitorul democrațiilor în era digitală. (Youth Partnership, 2015 – Link: http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/digitalised-world).

era digital ă . (Youth Partnership, 2015 – Link: http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/digitalised-world ).
era digital ă . (Youth Partnership, 2015 – Link: http://pjp-eu.coe.int/en/web/youth-partnership/digitalised-world ).
2.1 Metode si instrumente utilizate de c ă tre CDCD in România pentru a organiza
2.1 Metode si instrumente utilizate de c ă tre CDCD in România pentru a organiza

2.1 Metode si instrumente utilizate de c ă tre CDCD in România pentru a organiza participarea public ă a tinerilor

A. “Participarea publică antidiscriminare a tinerilor din comunitățile rurale”

antidiscriminare a tinerilor din comunit ăț ile rurale” Având în vedere faptul c ă nu exist

Având în vedere faptul că nu există alte activități sunt organizate pentru tineri, cu excep ția proiectelor desf ăș urate de CDCD, începând cu anul 2012, lucr ătorii de tineret ș i-a dat seama că cele mai eficiente metodologii de stimulare a particip ării tinerilor sunt cele care ofer ă tinerilor posibilitatea de a fi principalul partener în dezvoltarea proceselor ș i serviciilor. Începând cu luna mai 2014 pân ă în iulie 2015, CSCD pe bază de parteneriat cu FPDL - Fundația Parteneri pentru Dezvoltare Locală ș i CERT - Centrul Educațional de Resurse ș i Formare, a implementat proiectul "Participarea publică împotriva discrimin ării tinerilor din comunitățile rurale", proiect finan țat prin Fondul ONG din România, EEA Grants. Problema identificată - riscul ridicat al tinerilor din mediul rural s ă fie expu ș i la discriminare ș i excluziune socială cuplat cu participarea lor publică slab ă a determinat proiectul, care a avut drept scop investirea în dezvoltarea personală a tinerilor din cele 3 comunități rurale - Giubega, Comuna Galiciuica ș i Campeni . Obiectivele proiectului au fost legate de utilizarea metodologiilor de dezvoltare comunitar ă ș i tehnici de dezvoltare personală, în scopul de a investi în poten țialul tinerilor de a combate discriminarea în poten țialul lor de conducere. Procesul a început cu identificarea problemelor din comunitate ș i pentru a derula campanii cu scopul de a veni cu solu ții ale tinerilor pentru aceste probleme.

din comunitate ș i pentru a derula campanii cu scopul de a veni cu solu ț
din comunitate ș i pentru a derula campanii cu scopul de a veni cu solu ț
40 de tineri din 3 sate au identificat problemele din comunit ăț ile lor: Lipsa

40 de tineri din 3 sate au identificat problemele din comunitățile lor:

3 sate au identificat problemele din comunit ăț ile lor: Lipsa de spa ț ii prietenoase

Lipsa de spaț ii prietenoase tinerilor în sate ții prietenoase tinerilor în sate

Lipsa unor structuri de dialog cu autorităț ile - în principal, cu consiliile s ă te ș ti ățile - în principal, cu consiliile s ăteș ti

Lipsa de activităț i de dezvoltare personal ă ăți de dezvoltare personală

Lipsa de cuno ș tin ț e ș i de con ș tientizare a elevilor cu privire la ș tințe ș i de con ș tientizare a elevilor cu privire la drepturile omului, precum ș i accesul la drepturile omului.

Problemele cu au fost identificate în cadrul reuniunilor care au fost preg ătite cu sprijinul organizatorilor comunității (3 lucr ători de tineret), care au moderat întâlnirile ș i au oferit grupurilor, sprijin metodologic în preg ătirea campaniilor. Problemele au fost identificate folosind procese de consultare cu colegii lor (scrierea problemelor pe post-it-uri ș i selectarea problemelor men ționate mai frecvent).

Următoarele etape ale procesului includ selectarea problemelor relevante, precum ș i în crearea h ăr ții de aliați ș i adversari în rezolvarea problemei, organizatorul comunității ajutând grupul s ă formuleze documentele de poziție ș i preg ătirea întâlnirilor de negociere cu p ăr țile interesate (consiliile ș colare, consilii ale elevilor). Avand un plan de lucru clar ș i o strategie, procesul a vizat determinarea consiliilor ș colare rețin ă propunerile grupului pentru acțiunile ș i proiectele care urmează s ă fie puse în aplicare ș i s ă r ăspunde nevoilor comunității - comunitatea elevilor.

Prima problemă care a fost abordată a fost lipsa accesului la informații cu privire la accesul drepturi. În acest scop, pentru Ziua Internațională a Drepturilor Omului, la 10 decembrie 2015, cele 3 grupuri de inițiativ ă au preg ătite activități pentru colegii lor. Având în ambele prezentări ș i sesiuni interactive, grupurile a reu ș it s ă iși familiarizeze colegii cu drepturile fundamentale de bază pentru a ob ține sprijinul consiliilor ș colare pentru a- ș i derula

cu drepturile fundamentale de baz ă pentru a ob ț ine sprijinul consiliilor ș colare pentru
cu drepturile fundamentale de baz ă pentru a ob ț ine sprijinul consiliilor ș colare pentru
campaniile.
campaniile.
campaniile. A doua problem ă pe care grupul din Giubega a identificat-o a fost legat ă

A doua problemă pe care grupul din Giubega a identificat-o a fost legată de lipsa unui spațiu în sat în care tinerii s ă socializeze. Problema a fost validat ă în cadrul reuniunilor publice (având peste 100 de sus ținători). întâlniri de negociere au fost organizate cu directorul de ș colii ș i cu primarul satului, cu scopul de a ob ține cur ățarea parcului de lâng ă Casa de Cultur ă din localitate. În iunie 2015, cu sprijinul altor colegi, grupul de 15 tineri, împreun ă cu directorul ș colii ș i cu alți adulți din comunitate, a lucrat la organizarea Parcul Tineretului, un spațiu care este încă utilizat ca principal locul de întâlnire al tinerilor în comunitate.

Având tinerii ca actori principali pentru schimbare iar nu ca beneficiari de servicii, le-a oferit acestora proprietate deplin ă asupra inițiativelor dezvoltate. Fiind o inițiativ ă de succes, modelul de organizare a comunității de tineret implementat în

cele trei comunități locale a fost prezentat în cadrul panoului de bune practici la "Un seminar de politici de tineret privind incluziunea socială a tinerilor aflați în situații vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29 octombrie

2015.

ț i în situa ț ii vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29
ț i în situa ț ii vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29
ț i în situa ț ii vulnerabile din Europa de Sud-Est", Parteneriat pentru tineret -Mostar, 28-29
La o scar ă mai mare, cu sprijinul donatorilor interna ț ionali (Consiliul Europei -
La o scar ă mai mare, cu sprijinul donatorilor interna ț ionali (Consiliul Europei -

La o scar ă mai mare, cu sprijinul donatorilor internaționali (Consiliul Europei - Fundația European ă pentru Tineret, Uniunea European ă - Tineret în acțiune, Erasmus +, Granturile SEE), CDCD a reu ș it s ă implice peste 2000 de tineri în activitățile sale ș i s ă deruleze proiecte locale pentru tineret în 6 comunități rurale din sud-vestul România - în principal, județul Dolj. În acest scop, CDCD lucrează îndeaproape atât cu actorii din sistemul public cât ș i cu cei din sectorul non-guvernamental, implementând peste 20 de proiecte acordate de Comisia European ă, Fondul Social European, Fundația European ă pentru Tineret (Consiliul Europei) ș i granturile SEE vizând dezvoltarea unor mecanisme de dialog structurat ș i modele de afaceri sociale care ar oferi tinerilor ș i in special tinerilor cu oportunități reduse, dezvoltare personală ș i profesională. CDCD formează lucr ători în domeniul tineretului (atât din România cât ș i din statele membre ale Consiliului Europei) privind educația non-formală, antreprenoriatul social, educația incluziv ă, educația pentru cetățenie, modele de afaceri sociale, acțiune de cercetare participativ ă, activitate de tineret detaș at ă și deschis ă, ș i lucr ători in organizarea comunității, dezvoltarea comunității ș i instrumente de advocacy.

dezvoltarea comunit ăț ii ș i instrumente de advocacy. Activitatea se realizeaz ă de c ă

Activitatea se realizează de către lucr ători instruiți ș i liderii de tineret (4), 2 cercetători ș i o echip ă de 13 de voluntari. În 2012/2014, CDCD a fost unul dintre jucătorii cheie în crearea priorităților europene în domeniul tineretului, având unul dintre membri drept parte a Consiliului consultativ privind tineretul în cadrul Consiliului Europei ș i fiind la fel de bine reprezentat în cadrul Corpului tineretului european de cercetători (PEYR). CSCD este, de asemenea, un partener al autorităților locale în domeniul tineretului din județul Dolj ș i cu diferite organizații non-guvernamentale, ce furnizează atât servicii sociale cât ș i dezvoltă modele de antreprenoriat social pentru tineri (Junior Chamber International Craiova).

sociale cât ș i dezvolt ă modele de antreprenoriat social pentru tineri (Junior Chamber International Craiova).
sociale cât ș i dezvolt ă modele de antreprenoriat social pentru tineri (Junior Chamber International Craiova).
Principalele abord ă ri educa ționale pe care CDCD le-a integrat următoarele: Youth Community Organizing
Principalele
abord ă ri
educa ționale
pe
care
CDCD
le-a
integrat
următoarele:
Youth
Community
Organizing &
Community
Development
Youth
participation
Citizenship
Human Rights
education
Education &
Intercultural
Education

in

education Education & Intercultural Education in activit ăț ile sale sunt Cu excep ț ia impactului

activitățile

sale

sunt

Cu excep ția impactului social al campaniilor, tinerii beneficiază, de asemenea de un

proces de dezvoltare personală, ca ș i în timpul activităților, ei primesc sprijinul lucr ătorilor de

tineret ș i a altor persoane participante la activități (în noiembrie 2015, au lucrat timp de 3 zile,

cu reprezentan ții YMCA George Williams College - Marea Britanie – lucr ători de tineret ș i

cercetători, în cadrul ș edinței de evaluare organizată ca o activitate a proiectului Developing

Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348) acordate de Uniunea European ă

- Erasmus + - Acțiunea-cheie 2 - Parteneriate strategice în domeniul tineretului).

2 - Parteneriate strategice în domeniul tineretului). Metodologiile de organizare comunitar ă a tinerilor

Metodologiile de organizare comunitar ă a tinerilor stimulează participarea tinerilor prin:

ă a tinerilor stimuleaz ă participarea tinerilor prin: Of erirea tinerilor oportunitatea de a fi activi

Oferirea tinerilor oportunitatea de a fi activi pe scena publică ș i de a îșî face vocea

auzită prin campaniile pe care ei le organizează

a fi activi pe scena public ă ș i de a î ș î face vocea
Tinerii sunt în mod constant sprijini ț i de c ă tre lucr ă torii
Tinerii sunt în mod constant sprijini ț i de c ă tre lucr ă torii

Tinerii sunt în mod constant sprijiniți de către lucr ătorii de tineret, care le ghidează paș ii spre a determina schimb ări sociale.

Grupul de tineri crează structuri de dialog cu autorit ăț ile publice ș i depun eforturi pentru un ă structuri de dialog cu autoritățile publice ș i depun eforturi pentru un parteneriat cu autoritățile pentru campaniile lor.

Membrii grupului au poten ț ialul de a mobiliza al ț i colegi (pentru grupul de tineret din Giubega, țialul de a mobiliza alți colegi (pentru grupul de tineret din Giubega, 9 din cei 15 tineri implicați nactivitățile sunt tineri cu mai pu ține posibilități).

Întregul proces - începând cu identificarea problemei, consultă rile cu ceilal ț i actori din comunitate, ș edin ț ele de negociere ările cu ceilalți actori din comunitate, ș edin țele de negociere ș i activitățile organizate în cadrul campaniilor sunt conduse de tineri ș i dezvoltate de către tineri, pentru colegii lor.

D. Citizenship Education & Human Rights Education

Citizenship Education can be defined as educating children, from early childhood, to become clear-thinking and
Citizenship Education can be defined as educating children, from early childhood, to become
clear-thinking and enlightened citizens who participate in decisions concerning society.
‘Society’ is here understood in the special sense of a nation with a circumscribed territory which
is recognized as a state.
UNESCO

Începând cu anul 2011, cu sprijinul donatorilor internaționali ș i a partenerilor locali, CDCD a dezvoltat proiecte ș i iniț iative menite s ă ofere tinerilor posibilitatea de a- ș i face auzită vocea ș i s ă instituie mecanisme participative pentru tinerii cu oportunități reduse.

Activitățile de educație pentru cetățenie desf ăș urate de CDCD au drept scop

principal:

That young people understand what is the role of the institutions and they know which institution to address depending upon their requestăț enie desf ăș urate de CDCD au drept scop principal: Educarea tinerilor în cet ăț

Educarea tinerilor în cetăț enie ș i drepturile omului, asigurând c ă tinerii ob ț in acces deplin ățenie ș i drepturile omului, asigurând că tinerii ob țin acces deplin la drepturile lor ș i că ei sunt capabili de a multiplica informa ția.

Faptul ca tinerii s ă în ț eleag ă care este rolul institu ț iilor ș i s ă ă în țeleag ă care este rolul institu țiilor ș i s ă ș tie că ror institu ție s ă se adreseze in funcție de cererile lor

ț ie s ă se adreseze in func ț ie de cererile lor Faptul c ă

Faptul că ace ș tia ac ț ioneaz ă în mod responsabil ș i sunt activi ă aceș tia acționeaz ă în mod responsabil ș i sunt activi pe scena publică .

ie de cererile lor Faptul c ă ace ș tia ac ț ioneaz ă în mod
The
The
The In acest scop, principalele ini ț iative implementate au fost urm ă toarele: Rights Caravan

In acest scop, principalele inițiative implementate au fost următoarele:

Rights

Caravan

http://www.cdcd.ro/2011/05/the-rights-caravan-in-

- comunele-din-dolj/ , proiect finan țat de EYF – European Youth Foundation, Council of

Europe, 2011.

Hajde, Baxtalo! - http://www.cdcd.ro/2012/12/hajde-baxtalo-eveniment/ , proiect finan ț at de Uniunea Europeana, Youth in Action, 2012. - http://www.cdcd.ro/2012/12/hajde-baxtalo-eveniment/ , proiect finan țat de Uniunea Europeana, Youth in Action, 2012.

LEAD (Leadership, Empowerment, Access, Development) - http://www.cdcd.ro/?s=LEAD , proiect finan ț at de EYF – European (Leadership, Empowerment, Access, Development) - http://www.cdcd.ro/?s=LEAD, proiect finan țat de EYF – European Youth Foundation, Council of Europe, 2013.

Rezultatele acestor proiecte sunt pe deplin valorizate în inițiativele ș i proiectele pe care CDCD le implementează în prezent:

Developing Detached Youth Work Practice (2014-1-MT01-KA205-000348)- finan ț at de Uniunea European ă , Key Action 2 – Strategic Partnerships in the Field of Youth. În cadrul proiectului, folosind metodologiile de lucru ale tinerilor deta ș a ț i, doi lucr ă tori de tineret lucreaz ă cu 15 tineri în spa ț ii non-organizate, planificând campanii ș i ini ț iative locale de tineret.

Youth Creates Partnerships for the Development of Education for Social Entrepreneurship (2015-3-SI02-KA205-013260) – finan ț at de Uniunea European ă , Key Action 2 – Strategic Partnerships in the Field of Youth – folosindu-si experienta in dezvoltarea de mecanisme participative ș i procese conduse de c ă tre tineri, CDCD cartografiaz ă un studiu privind competen ț ele antreprenoriale ale tinerilor din Europa. În acest scop, CDCD desf ăș oar ă activit ăț i de cercetare privind activit ăț i de ac ț iune participativ ă , având drept ț int ă - tinerii din mediul rural, identificarea competen ț elor ș i abilit ăț ilor existente, precum ș i nevoia de dezvoltare a acestor competen ț e pentru angajarea viitoare a tinerilor cu oportunit ăț i reduse.

ș i nevoia de dezvoltare a acestor competen ț e pentru angajarea viitoare a tinerilor cu
ș i nevoia de dezvoltare a acestor competen ț e pentru angajarea viitoare a tinerilor cu
2.2. Metode ș i instrumente utilizate de c ă tre MH in Norvegia pentru organizarea
2.2. Metode ș i instrumente utilizate de c ă tre MH in Norvegia pentru organizarea

2.2. Metode ș i instrumente utilizate de c ă tre MH in Norvegia pentru organizarea particip ă rii publice a tinerilor

A. Evenimente interculturale

MH foloseș te evenimente interculturale pentru a promova dialogul între comunitățile din Norvegia ș i participarea lor comună la societate, dup ă identificarea intereselor ș i nevoilor comune ș i dup ă ce au convenit asupra modului de a participa.

In mod tradițional, sunt organizate trei evenimente interculturale:

Festivalul European al Dial ogului Intercultural, în luna aprilie, în parteneriat cu mai multe ambasade, la Opera din ialogului Intercultural, în luna aprilie, în parteneriat cu mai multe ambasade, la Opera din Oslo.

Prezentarea Ashura, ca eveniment intercultural ș i inter-religios, în parteneriat cu bisericile norvegiene ș i comunitatea musulman ă din Norvegia. ș i inter-religios, în parteneriat cu bisericile norvegiene ș i comunitatea musulman ă din Norvegia. Evenimentul a folosit teatrul social ca o metod ă de a stabili un dialog intercultural.

Activităț i de pictur ă pentru copii. ăți de pictur ă pentru copii.

intercultural. Activit ăț i de pictur ă pentru copii. B. Proiec ț ii de film ș
intercultural. Activit ăț i de pictur ă pentru copii. B. Proiec ț ii de film ș

B. Proiecții de film ș i dezbateri

MH utilizează proiecții de filme ș i dezbateri pentru a promova participarea ș i dialogul. Invitând persoane publice ș i reprezentan ți ai ambasadelor ș i Guvernului la proiecția filmului “Iubirea este un Verb”, a încurajat participarea ș i a crescut impactul dezbaterilor de dup ă proiecția filmului.

“Iubirea este un Verb” este o analiză a unei miș cări sociale a musulmanilor suniți sufi ți care a început în Turcia în anii 1960 care acum se întinde pe tot globul. Grupul este numit Hizmet,

ț i sufi ț i care a început în Turcia în anii 1960 care acum se
cuvântul turcesc pentru "serviciu" sau Mi ș carea Gülen dup ă ini ț iatorul ș
cuvântul turcesc pentru "serviciu" sau Mi ș carea Gülen dup ă ini ț iatorul ș

cuvântul turcesc pentru "serviciu" sau Miș carea Gülen dup ă inițiatorul ș i profesorul, Gulen, un

om pe care revista TIME l-a numit ca fiind unul dintre cei mai influen ți lideri din lume, în 2013,

pentru "

r ăspândirea mesajului toleran ței. "

C. Intâlniri iterculturale ale tinerilor

MH implementează Cofee Beam

– un proiect ce reuneș te tineri din medii foarte diferite

pentru a dezbate diverse subiecte, la alegerea lor.

Întâlnirile au loc într-un mediu prietenos, cu posibilitatea tinerilor de a- ș i prepara cafea, ceai ș i o gustare, o modalitate foarte bun ă de a face aceste dezbateri mai plăcută ș i atr ăg ătoare.

Ca urmare a acestor dezbateri, tinerii sunt încurajați s ă inițieze ș i s ă implementeze evenimente folosind infrastructura organizației.

D. Implicarea voluntarilor

Pe bază de parteneriat cu mediul de afaceri, autorități locale ș i alte ONG-uri (precum Crucea Roș ie), tinerii pot face activități de voluntariat, în scopul de a sprijini tinerii în nevoie.

Teoria Schimb ării a MH prezentată astfel:

- privind activitățile pentru tineret ș i voluntariat poate fi

Ce ii atrage pe tineri este faptul că acumulează experien ță de lucru care este util ă mai târziu pentru a- ș i g ăsi un loc de muncă .

Pe de altă parte, voluntariatul dezvoltă devotamentul tinerilor față de societate, voluntarii tineri fiind mult mai susceptibili de a participa la viața comunității.

E. Utilizarea mass-media

NorSensus Mediaforum este un partener al MH ce utilizează mass-media pentru a promova angajamentul tinerilor. Ei implementează FAKTUELL:

un partener al MH ce utilizeaz ă mass-media pentru a promova angajamentul tinerilor. Ei implementeaz ă
un partener al MH ce utilizeaz ă mass-media pentru a promova angajamentul tinerilor. Ei implementeaz ă
Un program de formare pentru ca tinerii dezavantaja ț i social s ă se exprime
Un program de formare pentru ca tinerii dezavantaja ț i social s ă se exprime

Un program de formare pentru ca tinerii dezavantajați social s ă se exprime (vizualizare, comunicare, mass-media sociale) O platformă de exprimare - platforma on-line de publicare (revista de tineret) ș i ș tiri a 7 tineri (14-19 ani). Platforma este construit ă în jurul ideii NO HATE ș i toate activit ăț ile de formare, au ca scop inv ățarea tinerilor s ă construiască ș i s ă promoveze un discurs contra discursului de ură .

scop inv ăț area tinerilor s ă construiasc ă ș i s ă promoveze un discur
scop inv ăț area tinerilor s ă construiasc ă ș i s ă promoveze un discur
scop inv ăț area tinerilor s ă construiasc ă ș i s ă promoveze un discur
scop inv ăț area tinerilor s ă construiasc ă ș i s ă promoveze un discur
2.3. Alte metode ș i instrumente de a organiza participarea public ă a tinerilor utilizate
2.3. Alte metode ș i instrumente de a organiza participarea public ă a tinerilor utilizate

2.3. Alte metode ș i instrumente de a organiza participarea public ă a tinerilor utilizate in proiectele finan ț ate de EEA Grants

A. Educa ție pentru mediu 3

Participarea publicului la problemele de mediu este promovată în Polonia. "Noi ii înv ățăm pe copii ș i tineri cum s ă aib ă grij ă de natur ă, astfel încât ace ș tia s ă fie responsabili cu mediul înconjur ător atunci când cresc", spune managerul de proiect Joanna Handziak-Buczko din Wroclaw în Polonia.

Într-o clas ă a Complexului ș colar 4 din oraș ul polonez Wroclaw studen ții sunt foarte concentrați. Ei studiază cu atentie si manevrează modele care produc energie solar ă ș i eoliană.

"Într-o zi vom epuiza resursele resursele. Energia din surse regenerabile va fi solu ția pentru a genera căldur ă ș i energie electrică pentru via ța noastr ă de zi cu zi ", spune Sebastian Bogacz (18). Împreun ă cu colegul s ău Piotr Łagocki (18), el verifică modelul panoului solar. În afara ferestrei pe acoperiș ul ș colii, panouri solare in mărime naturală produc energie pentru a încălzi apa din ș coală.

"Vreau s ă lucrez cu energia din surse regenerabile, deoarece trebuie s ă trecem la acest tip de energie pentru a salva planeta", spune Piotr Ł agocki.

"La ș coală , copiii înva ță despre biologie, dar de multe ori nu primesc suficiente cuno ș tin țe practice despre cum s ă aib ă grijă de natura ș i s ă protejeze mediul înconjur ă tor. Aici intervenim noi ", explică Joanna Hadziak-Buczko din centrul de înv ățare din Wrocław, care gestionează proiectul în numele municipalității Wrocław. Cu sprijin din Islanda, Liechtenstein ș i Norvegia, Handziak-Buczko si colegii ei contribuie la creș terea calității ș i efectelor educației în materie de biodiversitate ș i protejarea ecosistemelor din Polonia.

Prin intermediul proiectului "Casa mea verde", mai mult de 1000 de copii ș i tineri cu vârste cuprinse între 3-18 de la trei ș coli ș i o grădiniță din Wrocław au ș ansa de a afla mai multe

dini ță din Wroc ł aw au ș ansa de a afla mai multe 3 Source:

3 Source: http://eeagrants.org/News/2015/Developing-young-environmentalists

ł aw au ș ansa de a afla mai multe 3 Source: http://eeagrants.org/News/2015/Developing-young-environmentalists
despre importan ț a biodiversit ăț ii, valoarea economic ă a ecosistemelor ș i utilizarea
despre importan ț a biodiversit ăț ii, valoarea economic ă a ecosistemelor ș i utilizarea

despre importan ța biodiversității, valoarea economică a ecosistemelor ș i utilizarea energiei din surse regenerabile.

"Noi le ar ătăm, de exemplu, modul de sortare a gunoiului ș i ce produse noi pot fi fabricate din deș euri reciclate. Vom vizita parcuri, p ăduri, gr ădina botanică ș i grădina zoologică. Pentru tineri este mai u ș or s ă în țeleag ă modul în care comportamentul lor influen țează mediul în cazul în care ies ș i v ăd ei în ș iș i ", spune Handziak-Buczko.

B. Activități ș colare 4

ONG-ul lituanian " Ș coala succesului" lucrează pentru a creș te participarea civică în țar ă prin implicarea elevilor.

Potrivit Institutului Societății Civile din capitala lituanian ă Vilnius, în jur de 40 la suta din lituanieni nu particip ă în nici un fel la activități civice. Pentru a ajuta la îmbun ătățirea acestei situații, " Ș coala succesului" primeș te peste 44 000 drept sprijin din Islanda, Liechtenstein ș i Norvegia prin intermediul programului lituanian ONG de a promova educația democratică în cinci ș coli din Lituania. Educația democratică înseamn ă implicarea activ ă a elevilor, permițându- le s ă aib ă un cuvânt de spus privind ceea ce se întâmpl ă in ș colile lor. Scopul are dou ă semnificații. Acesta îș i propune s ă creeze un mediu de înv ățare mai bun pentru elevii implicați în proiect ș i f ăcându-i mai motivați pentru ș coală , ș i în acelaș i timp, stimulând implicarea civică, care se va desf ăș ura în afara clasei.

Una dintre ș colile participante în cadrul proiectului este progymnasium Kauno Kazio Griniaus din oraș ul Kaunas, în partea de sud a Lituaniei. O parte importantă a proiectului a fost de a începe o conversație deschis ă între elevi, profesori ș i administratori cu privire la diverse aspecte relevante pentru ș coală ș i elevii s ăi. Aceasta a fost o experien ță pozitiv ă pentru to ți cei implicați, în special pentru elevii care pentru prima dată au avut sentimentul că au posibilitatea de a interacționa de la egal la egal cu profesorii ș i conducerea ș colii.

la egal la egal cu profesorii ș i conducerea ș colii. 4 Source:

4 Source: http://eeagrants.org/News/2014/Encouraging-civic-participation-in-Lithuania

ș i conducerea ș colii. 4 Source: http://eeagrants.org/News/2014/Encouraging-civic-participation-in-Lithuania
Dialogul a fost facilitat par ț ial printr-o serie de reuniuni la nivel de ș
Dialogul a fost facilitat par ț ial printr-o serie de reuniuni la nivel de ș

Dialogul a fost facilitat par țial printr-o serie de reuniuni la nivel de ș coală în care fiecare clas ă a fost reprezentat ă de doi elevi ș i un profesor de la clas ă. În total, în jur de 150 de persoane au participat la reuniuni, inclusiv p ărinții.

Managerul de proiect la "Scoala succesului", Donata Norkiene, afirmă că proiectul a dep ăș it aș teptările: "Ca sa fiu sincer ă, suntem destul de surprin ș i de rezultatele proiectului. Nu am mai intlnit niciodată situația de a interacționa in acest mod cu elevii in timpul vacan țelor. "

Norkiene a adaugat că " Ș coala succesului" sper ă s ă poată extinde rezultatele proiectului la alte ș coli din Lituania: "Speram ca prin acest proiect s ă putem inspira alte ș coli din Lituania, ș i că acest lucru poate avea efecte pozitive atât asupra elevilor no ș tri cât ș i asupra societății civile. "

C. Simulari – alegeri simulate 5

Islanda, Liechtenstein ș i Norvegia au sus ținut un proiect de educație civică care s ă stimuleze participarea politică în rândul tinerilor din România. Asociatia Romana pentru Democratie (Asociatia Pro Democratia) a primit 71.860 euro din Fondul ONG din granturile SEE pentru a desf ăș ura proiectul "Exercițiu pentru democrații"; un proiect educațional care vizează creș terea particip ării civice ș i de implicare politică în rândul elevilor de liceu