CUPRINS

INTRODUCERE...........................................................................................................
CAPITOLUL
I
ISTORICUL INSTITUTIEI

..........................................................................................

4
7

[1.] [1.]
nalta Curte de Conturi a Romniei (1864) ................................................... 7
Principale modificari aduse Legii naltei Curti de Conturi ............................ 8 Declinul
institutiei, desfiintarea acesteia .......................................................11 Curtea Superioara de
Control Financiar 1973 ...........................................13
Curtea de Conturi a Romniei
1992 ...........................................................16
CAPITOLUL
II
CURTEA DE CONTURI A ROMNIEI - MODUL DE ORGANIZARE
SI

CONDUCERE
..........................................................................................................19
2.1.
Organizare ..........................................................................................................
19
2.2.
Conducere .........................................................................................................
20
CAPITOLUL
III
ORGANIZAREA INSTITUTIILOR

SUPREME DE CONTROL LA NIVEL INTERNA

TIONAL
.....................................................................................................24
3.1.
INTOSAI Organizatia internationala a institutiilor superioare de control/audit
n sectorul public .....................................................................................................
24
3.2.
Alte organizatii locale .....................................................................................
26
CAPITOLUL
IV
ATRIBUTII

ALE CURTII

DE CONTURI A ROMNIEI ...................................

41
4.1.
Domenii supuse controlului .............................................................................
41
4.2.
Subiectii supusi controlului ..............................................................................
42
4.3.
Obiectivele controlului .....................................................................................
43
4.4.
Alte atributii ale Curtii de Conturi a Romniei ................................................
44
CAPITOLUL
V
EXERCITAREA CONTROLULUI .........................................................................
46
5.1.
Proceduri de control ..........................................................................................
46
5.2.
Acte de control ce se ntocmesc ........................................................................
47
5.3.
Valorificarea constatarilor .................................................................................
51
1

CAPITOLUL
VI
REZULTATELE CONTROLULUI EXECUTIEI

BUGETARE ................
CAPITOLUL
VII
PROPUNERI .........................................................................................................
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................
LEGISLA
TIE.........................................................................................................

65
69
71
72

INTRODUCERE
Rolul statului n viata economica a fiecarei ta ri se schimba permanent, n functie
de dezvoltarea economica si sociala a acesteia, ct si de contextul international.
Viata economica sufera de imperfectiuni care determina aparitia unor fenomene negative, cum ar fi:
poluarea, somajul, inechitatile fiscale generatoare de inechitati sociale, saracia si bogatia extrema etc..
n economiile moderne, statul
intervine sub diverse forme pentru a remedia defectiunile aparute n mecanismele de functionare a pietei.
Astfel, se simte nevoia unor reglementari
economice si sociale ct mai clare, precise si la modul imperativ, ca o conditie esentiala pentru ca
ntreaga economie nationala sa functioneze ct mai bine si n cadrul unor standarde de siguranta .
n acest context, n economia de piata o importanta deosebita revine controlului financiar.
Controlul are menirea de a orienta munca spre obiective
majore, ntr-o ordine de prioritate nationala si de perspectiva, care sa previna si sa nlature risipa de efort
uman, de mijloace materiale si care sa asigure cresterea eficientei economice si sociale pentru ntreaga
natiune. n acelasi timp, controlul se integreaza n mod organic n optiunea economica a natiunii, slujeste
interesele poporului, manifestndu-se ca factor activ de realizare a optiunilor economice ale natiunii.
Locul deosebit
pe care controlul l ocupa n economiile statelor lumii a fost confirmat de-a lungul timpului de realitatile
economice, ntruct acesta constituie un instrument de baza al managementului tuturor segmentelor din
cadrul societatii.
Activitatile grupate sub denumirea generica de control financiar se
refera la examinarea modului n care se realizeaza din punct de vedere financiar obiectivele si programele
asumate de diferite entitati publice, cu scopul de a prentmpina sau de a descoperi eventualele nereguli,
erori, deficiente, de a le remedia si a le putea evita n viitor. Acest tip de control se poate realiza att
concomitent cu programele vizate, ct si posterior finalizarii activitatilor desfasurate n cadrul acestora.
Controlul financiar si auditul, sub toate formele
de manifestare existente, reprezinta o serie de procese si mecanisme proiectate sa asigure faptul ca planificarea, executia bugetara, utilizarea resurselor etc. se conformeaza legilor ta rii, urmaresc obiectivele
definite de Parlament si Guvern si sunt legate de lumea reala a operatiunilor din programele aprobate.
Controlul financiar are ca obiectiv verificarea modului de ndeplinire a cerintelor de legalitate
si regularitate, n timp ce auditul, pe lnga aceste obiective, formuleaza si opinii calificate asupra starii
financiare a entitatii auditate, care pot include si recomandari pentru mbunatatirea activitatii acesteia.
Fara aceste mecanisme control si audit exista un risc considerabil ca deciziile politice sa se bazeze pe
informatii distorsionate, ca resursele sa fie prost administrate si chiar ca deciziile politice sa fie ignorate.
3

Necesitatea activitatilor de control este determinata de cauze obiective si, n primul

rnd, de formele de proprietate, de productia de marfuri si de actiunea legilor specifice economiei.
Controlul financiar reprezinta
doar un aspect al controlului n ansamblul sau si, orice dezbateri pe aceste probleme, trebuie plasate n
contextul unei evaluari mai generale a adecvarii si functionalitatii cadrului institutional luat ca un ntreg.
Cercetarea aspectelor
legate de trecutul, prezentul, dar mai ales de viitorul unitatii controlate, capata sens si continut daca
este nsotita de o analiza a responsabilitatilor atribuite autoritatilor legislative si executive n vederea
adecvarii la standardele internationale, att din punct de vedere tehnic, metodologic, ct si financiar.
Urmare crearii Uniunii Europene si a procesului de integrare, a fost posibila obtinerea
unei viziuni generale din ce n ce mai clare asupra sistemelor de control si audit utilizate de diferite ta ri.
Romnia se caracterizeaza prin
ample procese de reforma economica, financiara si sociala, ale caror obiective reprezinta promovarea
si implementarea unor metodologii care trebuie armonizate att pe plan intern, ct si pe plan extern.
De asemenea, controlul financiar, ca parte componenta a acestor procese, se interpune ntre acestea, avnd un rol deosebit n cresterea performantei economiei, limitarea risipei,
eliminarea fraudei si coruptiei, detectarea din timp a anomaliilor si deficientelor.
n anul 1991,
prin elaborarea Legii de organizare a controlului financiar si a Garzii Financiare, s-au definit n noul
context controlul financiar si s-au statuat formele de control financiar preventiv, controlul financiar de
gestiune si controlul financiar al Ministerului Finantelor si al Garzii Financiare. Activitatea de control a
cunoscut importante mutatii si perfectionari, n sensul ca au aparut noi forme si noi organisme de control.
Mentionam n acest sens aparitia la institutiile publice a controlului intern si a auditului
public intern, concomitent cu desfiintarea controlului financiar de gestiune, extinderea controlului financiar preventiv, prin nfiintarea controlului financiar preventiv propriu si a controlului financiar preventiv delegat, introducerea auditului public intern la regiile, companiile si societatile nationale, extinderea si diversificarea controlului financiar al statului etc.
Pe lnga acestea, n lumina noilor orientari aduse de negocierile privind aderarea Romniei la Uniunea Europeana la Capitolul 28 - Controlul financiar - n ultimii ani controlul financiar a cunoscut o
evolutie ascendenta, cu consecinte n modernizarea sa institutionala, att din punctul de vedere al abordarii conceptuale, ct si n ceea ce priveste infrastructura, n special aceea de tehnologie informatica.
Desi n Romnia
s-au nregistrat progrese catre modernizarea si armonizarea cu formele de control si audit practicate n
ta rile membre ale Uniunii Europene, totusi drumul controlului spre performanta este lung si anevoios.
CAPITOLUL
I
ISTORICUL
INSTITUTIEI

[1.] [1.]

nalta Curte de Conturi a Romniei (1864)

Existenta unei institutii supreme de control financiar s-a dovedit a fi necesara n fiecare tara, pentru ca puterea legislativa sa poata supraveghea, printr-un organism independent, modul de formare,
de administrare si de ntrebuintare a resurselor financiare publice de catre puterea executiva.
(d)
(b)
(a)
(e)
(c) Prima institutie suprema de control asupra finantelor publice romnesti a luat fiinta n anul 1864,
cnd domnul Alexandru Ioan Cuza a nfiintat nalta Curte de Conturi, n cadrul procesului general
de modernizare a functionarii statului.
Anterior, potrivit primelor atestari documentare, rezulta ca n tara noastra au existat preocupari
n domeniul controlului finantelor publice nca din anul 1652, cnd la Curtea Domnitorului Matei

Basarab functionau SAMILE

VISTIERIEI, similar cu ceea ce numim noi astazi controlul conturilor de executie bugetara.
Prima forma organizata a controlului finantelor publice a fost introdusa n anul 1831, prin Regulamentul Organic care, la Capitolul III Finanta, prevedea ca este necesar sa se aseze chipul cu
care casa vistieriei sa si dea socoteala.
Verificarea socotelilor vistieriei era facuta de 6 boieri,
alesi n acest scop,
n fiecare an,
de Adunarea Obsteasca.
Observatiile acestora erau trimise att Adunarii Obstesti,
ca putere legiuitoare,
ct si domnitorului.
n anul 1864, motivndu-si decizia de promulgare a legii privind nfiintarea naltei Curti
de Conturi, domnitorul Alexandru Ioan Cuza argumenta ca aceasta are n vedere: Vointa
de a da o garantie mai mare T
arii despre Dorinta Noastra ca ntrebuintarea banilor publici sa fie supusa unui control, pe ct de serios pe att e neatrnat de orice
banuiala de nrurire din partea agentilor nsarcinati cu manipularea bugetului.
Conform legii, membrii Curtii de Conturi (initial n numar de 8), nu puteau fi deputati
si, n general, nu puteau sa exercite n acelasi timp o alta functie platita de stat.
Ca obiective ale controlului naltei Curti de Conturi legea prevede cercetarea si hotarrea socotelilor atingatoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale de judete, regiilor si administratiilor. De asemenea, trebuiau verificate veniturile si cheltuielile, fondurile si ncasarile speciale ce
izvorau din bugetele judetene precum si cele ale caselor comunale, municipale si districtuale.
nalta Curte de Conturi avea si atributii jurisdictionale, justitiabilii acesteia fiind: toti casierii
generali ai judetelor si ai platilor, toti sefii birourilor care ndeplineau totodata si functiile de casier, toti casierii de regimente precum si ofiterii contabili atasati pe lnga administratiile militare si care mncau banii publici, bani din administrarea veniturilor indirecte.
5

La data la care Romnia a nfiintat institutia sa suprema de control financiar, n Europa existau deja astfel
de institutii. Exemplificnd, Franta a nfiintat Curtea de Conturi n 1807, Spania n 1828, Belgia n 1830,
iar Italia n 1862. Putem aprecia ca Romnia a nteles necesitatea crearii unui cadru institutional de
desfasurare a controlului financiar, ntr-o periooada apropiata de cea a sa rilor dezvoltate din Europa.
1.2.

Principalele

modificari

aduse

legii

naltei

Curti

de

Conturi

n anul 1874, dupa 10 ani de functionare, au fost reformulate si precizate, n mai mare masura,
domeniile supuse controlului, obiectivele si raspunderile, ele fiind definite astfel: Curtea de Conturi este nsarcinata cu cercetarea, judecarea si hotarrea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli publice care sunt prezentate n fiecare an, de toti agentii contabili ai tezaurului regiilor si
administratiilor financiare; toti mnuitorii de bani ai diferitelor servicii publice; ai administratiei
timbrului; ai casei de dotare a oastei, casei de lichidare a obligatiunilor rurale; casierii comunelor
si ai caselor judetene; agentii contabili ai asezamintelor spitalicesti de binefacere pioase si religioase precum si conturile de bunuri materiale.
nalta Curte de Conturi trebuia sa constate daca platile s-au ncadrat n limita creditelor deschise pentru fiecare articol de cheltuieli, daca s-au facut viramente de credite nepermise ntre categoriile de cheltuieli, precum si daca, eventualele credite suplimentare si extraordinare
au fost deschise n limita resurselor prevazute n buget. nalta Curte de Conturi trebuia, de
asemenea, sa se pronunte asupra exactitatii conturilor generale ale administratiilor fiscale.
Legea a definit mai clar si raspunderile. Astfel, Guvernul era raspunzator daca a ordonat impuneri de dari contrare legilor, daca a efectuat cheltuieli, peste sumele prevazute n bugetul
sau ori peste creditele deschise, precum si daca nu a respectat legile n efectuarea cheltuielilor.
Administratiile fiscale raspundeau daca au acordat ngaduinte de plata debitorilor statului, n afara legii, si au provocat pagube tezaurului ta rii .
n anul 1895 au fost facute alte completari ale legii, ndeosebi n ceea ce priveste modul de valorificare a constatarilor naltei Curti de Conturi, n sensul ca Adunarea Deputatilor trebuia sa numeasca
o comisie speciala, compusa din 5 membri, care sa cerceteze lucrarile naltei Curti de Conturi si
sa prezinte raportul sau la urmatoarea sesiune a adunarii.
S-a statuat, de asemenea, locul Curtii de Conturi n ierarhia institutiilor statului, respectiv imediat dupa
Curtea de Casatie, membrii ei bucurndu-se de aceleasi drepturi ca si membrii acesteia din urma .
n anul 1929, an distinct n istoria interbelica a naltei Curti de Conturi, principalele mutatii calitative ale acesteia au avut la baza Constitutia din 1923, care a fost un mare cstig national, ramnnd
una din legile fundamentale de referinta ale Romniei moderne. Ea a ramas n istorie, n primul
rnd, pentru ca se adresa unei Romnii reasezate n granitele ei firesti si, totodata, pentru ca era
aliniata la ce era mai valoros n ta rile democratice, avansate din Europa.
6

ntre
noutatile
acestei
legi
mentionam:
a) Introducerea controlului financiar preventiv asupra cheltuielilor publice, nalta Curte de Conturi controlnd preventiv (nainte de efectuarea operatiunii) angajarile din cheltuieli din fondurile publice, prin
consilierii controlori. Acest nou gen de control a reprezentat un mijloc important de prentmpinare a
unor actiuni nejustificate sau n afara legii, lund totodata si masuri de nlaturare a neregulilor constatate.
Prin modul de organizare si functionare, controlul preventiv nu a limitat nsa prerogativele Guvernului n adoptarea masurilor de gestionare a bugetului statului.
b) Cresterea semnificativa a numarului personalului naltei Curti de Conturi, n concordanta cu nevoile reale, ct si mbunatatirea criteriilor de selectie a acestuia.
c) Extinderea obiectivelor controlului ulterior al executiei bugetare, stabilindu-se ca, n afara veniturilor si
cheltuielilor, nalta Curte de Conturi controleaza si inventarierea patrimoniului public al statului, urmnd
ca prin verificari faptice pe teren, sa stabileasca corectitudinea modului de tinere a evidentei acestuia.
d) Perfectionarea modului de valorificare a constatarilor controlului naltei Curti de Conturi, prin asigurarea unei transparente depline a acestora.
Astfel, rapoartele asupra conturilor de executie bugetara trebuiau prezentate Adunarii Deputatilor si apoi publicate n Monitorul Oficial al Romniei. Un exemplar al raportului se transmitea si Ministerului Finantelor,
fiindu-i necesar la elaborarea proiectului de lege privind executia definitiva a bugetului.
Propunerile pentru mbunatatirea gestiunii financiare, mpreuna cu opiniile ministerelor
vizate trebuiau, de asemenea, prezentate Adunarii Deputatilor si publicate n Monitorul Oficial.
n Raportul anual, nalta Curte de Conturi trebuia sa prezinte si modul de aducere la ndeplinirea a sarcinilor transmise entitatilor publice verificate prin deciziile sale.
Au fost stabilite si atributiile Procurorului general al naltei Curti de Conturi, care trebuia sa tina un registru cu toti gestionarii, obligati a prezenta conturile lor de gestiune,
urmarind depunerea acestora la termenele fixate prin lege si propunnd conducerii naltei
Curti de Conturi aplicarea sanctiunilor legale, n cazul n care se nregistrau ntrzieri.
e) Introducerea unor noi atributii, n calitate de organ consultativ al puterii legislative, n sensul
ca naltei Curti de Conturi i s-a stabilit dreptul de a aviza toate proiectele de legi si regulamente
privind contabilitatea publica, precum si normele aplicabile pentru asigurarea unitatii de procedura.
1.3.
Declinul
institutiei.
Desfiintarea
acesteia
Contextul istoric interbelic nu a fost favorabil unei aplicari eficiente a noii
legi,
nalta Curte de Conturi fiind una din institutiile statului puternic afectata de schimbarile care au modificat peisajul politico-social romnesc.
Prin
alte
legi,
aparute
n
aceasta
perioada,
s-a
urmarit
diminuarea
competentelor naltei Curti de Conturi si a personalului acesteia.
Astfel:

 Prin Decretul regal nr.1013 din 13 noiembrie 1934, Ministerul Apararii Nationale, al Armamentului
si al Marinei a fost scutit de a varsa la tezaur o serie de venituri, pe care le putea cheltui direct, fara
viza prealabila a consilierului naltei Curti de Conturi, care executa controlul financiar preventiv la
acest minister.
S-a dat competenta Ministerului Finantelor sa exercite si controlul financiar preventiv, ceea ce a
dus, n mod evident, la slabirea independentei naltei Curti de Conturi, n exercitarea atributiilor
stabilite de lege.
Au fost retrase atributiile de control ale naltei Curti de Conturi asupra conturilor de executie ale
administratiilor locale.
n legatura cu diminuarea competentelor acestei institutii, n anul 1937 au fost publicate unele aspecte, n
publicatia Banul Public. Astfel, Dumitru Stanescu - referendar al naltei Curti de Conturi, arata printre
altele: Ce rezultate putem astepta de la activitatea Curtii de Conturi n domeniul controlului banului
public, cnd s-au creat attea fonduri publice speciale, pe baza de legi sau pe baza unor dispozitii administrative, iar beneficiarii lor, atotputernici, interzic orice control al manipularii banilor respectivi....
Anii 1945-1948 au fost plini de evenimente politice interne si externe, prin care s-a hotart soarta
Romniei pentru urmatoarea jumatate de secol. Guvernantii, sufocati de problemele respective, nu
au mai avut nici timp, nici motivatie pentru a relua eforturile de consolidare institutionala.
nalta Curte de Conturi ncepuse sa devina o institutie stnjenitoare, att pentru regimul comunist,
care si pregatea intrarea pe scena istoriei,
ct si
pentru principalul sau sprijinitor,
naltul Comandament Aliat (sovietic).
Aducerea la ndeplinire a obligatiilor ce reveneau statului romn, prin Tratatul de Pace cu natiunile aliate, era att de nrobitoare fata de Moscova, nct cele mai elementare reguli financiar-contabile erau
grosolan ncalcate, astfel ca nici o evidenta si nici un control nu mai erau posibile si nici dorite.
n acelasi timp, actele normative se succedau rapid, schimbnd ad-hoc reglementarile legale, care diminuau substantial competentele naltei Curti de Conturi.
Astfel, n cadrul Ministerului de Finante, au fost constituite doua servicii speciale: unul
financiar care asigura acoperirea tuturor cheltuielilor rezultnd din aplicarea prevederilor Tratatului de Pace, altul de inspectie si control, care urma sa verifice normele dupa
care se executa comenzile, modul cum se ntrebuintau avansurile si toate sumele puse
la dispozitia Departamentelor, mersul lucrarilor, respectarea termenelor de livrare etc.
n acelasi timp, guvernantii au actionat pentru a-si plasa oameni la nalta Curte de Conturi, pe
locuri devenite vacante prin pensionari la vrste mai reduse (Decretul lege din 20 iunie 1945).

 Proclamarea Republicii Populare Romne, la 30 decembrie 1947, anunta nceputul transformarii

socialiste a Romniei, potrivit modelului si instructiunilor Moscovei. Astfel, pe lnga nlaturarea
n anul 1947 a 40 de membri ai naltei Curti de Conturi, n anul 1948 au fost comprimati nca alti
12 membri, din conducerea acesteia ramnnd numai un presedinte de sectie.
Prin Decretul Marii Adunari Nationale nr.352, la 30 noiembrie 1948 a fost reorganizat controlul
financiar. Acesta precede, n primul rnd, nfiintarea n cadrul Ministerului Finantelor a Directiei
Controlului Financiar, cu atributii de verificare, att sub aspect formal, ct si n fond, a administrarii fondurilor alocate din bugetul de stat, ministerelor si altor institutii, ale caror bugete erau
supuse aprobarii Marii Adunari Nationale si, ulterior, desfiintarea naltei Curti de Conturi (dupa 84
ani de functionare).
Urmare celor mentionate, activitatea naltei Curti de Conturi, influentata de factori politici,
nu a putut duce la instalarea reala si durabila a rigorii si corectitudinii, n administrarea finantelor publice din Romnia, ndeosebi n perioada 1930-1948.
Neregulile si
chiar fraudele financiare au gasit mereu noi si noi portite si cai de manifestare.
Rezultatele modeste au fost determinate si de faptul ca, desi aceasta institutie
era initial n subordinea Adunarii Deputatilor, a ajuns, n final, n zona de influenta a Ministerului Finantelor, al carui impact asupra ei a fost definitoriu.
De asemenea, cele doua razboaie mondiale, care au avut loc n perioada de functionare a naltei
Curti de Conturi, au generat fenomene de dezorganizare, chiar de haos economic si institutional, care,
mpreuna cu fenomenele inflationiste, au pus serios sub semnul ntrebarii functionalitatea Curtii.
1.4.
Curtea
Superioara
de
Control
Financiar
1973
Dupa anul 1948,
existenta n cadrul executivului a mai multor organisme cu
atributii de control financiar, a dus la unele suprapuneri n aceasta activitate.
Odata cu instalarea n fruntea statului romn a lui Nicolae Ceausescu, care dorea sa dispuna de o prghie
de control asupra administratiei si economiei (activitati aflate, n mare masura, n subordinea Consiliului de Ministri), acesta a aprobat n anul 1973, nfiintarea Curtii Superioare de Control Financiar.
Obiectivele activitatii acestei institutii au fost nsa subordonate specificului economiei
supercentralizate,
a carei finantare se realiza,
n principal, din resursele financiare publice si din mprumuturi acordate de bancile de stat specializate si, n mai
mica masura, resurselor utilizate de administratiile publice, centrale si locale.
Astfel principalele atributii ale Curtii Superioare de Control Financiar, prevazute de lege, au fost:
controlul financiar asupra activitatii organelor centrale de stat;
controlul executarii prevederilor financiare din planul national unic de dezvoltare economicosociala si bugetul de stat;
9

 controlul utilizarii prghiilor financiare si de credit n conducerea economica;

controlul asigurarii existentei fondului unitar al proprietatii de stat;
coordonarea activitatii de control financiar-bancar n economie;
controlul financiar asupra organizatiilor cooperatiste si a celorlalte organe centrale obstesti, n ce
priveste ndeplinirea obligatiilor prevazute n bugetul de stat, utilizarea fondurilor primite de la stat,
precum si respectarea disciplinei financiare;
exercitarea atributiilor jurisdictionale, stabilind raspunderea materiala si administrativa a persoanelor care ndeplineau functii de conducere n organele centrale de stat, comitetele executive
ale consiliilor populare judetene si al municipiului Bucuresti, organizatiile centrale cooperatiste si
n alte cazuri stabilite prin lege. n exercitarea atributiilor jurisdictionale, interesele statului erau
aparate de Ministerul Public, reprezentat de procurorii financiari ai Curtii.
urmarirea ca organele centrale de stat, prin activitatea proprie n domeniul financiar, ct si prin
ndeplinirea atributiilor de conducere a unitatilor din subordine, sa asigure cresterea eficientei
economice a activitatii n toate domeniile, sporirea continua a fondului de dezvoltare economicosociala, restituirea fondurilor avansate de societate, ntarirea disciplinei financiare si a raspunderii
pentru folosirea banului public, nlaturarea risipei, precum si ridicarea pe o treapta superioara a
rolului prghiilor financiare n mecanismele de conducere si de planificare la toate nivelele.
Dincolo de limbajul general al epocii, potrivit caruia n legea Curtii Superioare de Control Financiar s-a inclus pasajul consacrat privind exercitarea sarcinilor cu scopul de a urmari respectarea
hotarrilor de partid si de stat, n domeniul financiar, precum si protejarea proprietatii socialiste, noua institutie a pastrat competentele de baza ale naltei Curti de Conturi, respectiv:
control financiar preventiv;
controlul economico-financiar ulterior;
atributii jurisdictionale.
Au fost excluse nsa atributiile de exercitare a controlului financiar preventiv asupra
ececutiei bugetului Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne.
Referitor la controlul financiar ulterior, spre deosebire de nalta Curte de Conturi, Curtea Superioara de Control Financiar nu a mai fost mputernicita sa efectueze controlul anual asupra
conturilor de executie bugetara si a bilanturilor contabile ale ordonatorilor de credite.
Personalul de specialitate al Curtii Superioare de Control Financiar a fost structurat n 6 sectiuni si anume:

10

 Sectia de control a activitatii organelor si organizatiilor centrale;

Sectia de control a activitatii institutiilor centrale, financiare si de credit;
Sectia de control complex, financiar economic;
Sectia de control financiar preventiv;
Sectia de coordonare a controlului financiar bancar;
Sectia plan sinteza, documentare.
Pe
lnga
Curtea
Superioara
Ministerul
Public,
format
din
Conducerea
Curtii
Superioare
de

de
Ccontrol
juristi,
grefieri
Control
Financiar,

Financiar
a
si
procurori.
era
asigurata

functionat
de:

Consiliul de Conducere, aprobat prin Decret Prezidential, la propunerea presedintelui n exercitiu

al Curtii Superioare de Control Financiar, avnd reprezentanti din:
Consiliul Suprem al Dezvoltarii Economice si Sociale;
Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activitatii Economice si Sociale;
Consiliul Legislativ;
Tribunalul Suprem;
Procuratura Generala;
Directia de Statistica;
Consiliul Financiar Bancar;
Uniunea Generala a Sindicatelor din Romnia;
Ministerul Finantelor;
muncitori si maestri din principalele ntreprinderi;
reprezentanti ai oamenilor muncii din aparatul Curtii;
Secretarul organizatiei de baza PCR;
Organizatorul grupei sindicale.
11

Principalele

atributii

ale

Consiliului

de

Conducere,

constau

n:

stabilirea directiilor principale de orientare a activitatii si a controlului financiar bancar n

economie;
examinarea si adoptarea proiectelor planurilor periodice de munca, care urmau sa fie naintate
conducerii superioare de partid pentru aprobare;
examinarea si adoptarea proiectului raportului anual asupra activitatii de control financiar
bancar n economie, care de asemenea, era naintat spre aprobarea Conducerii Superioare;
aprobarea regulamentului de organizare si functionare a Curtii Superioare de Control Financiar.
Conducerea operativa, asigurata de Biroul executiv al Consiliului (format din: presedinte; primul
vicepresedinte, vicepresedinti, secretarul de stat si sefii de sectii), examina, la propunerea presedintelui, numai proiectele de raport care contineau probleme deosebite si care urmau sa fie trimise
pentru valorificare Conducerii de Partid si de stat. Celelalte constatari, mai putin importante, se
valorificau direct de presedinte.
Rapoartele trimise Conducerii de Partid si de Stat erau nsotite de propuneri de masuri pentru nlaturarea neregulilor importante semnalate, masuri la a caror implementare se trecea numai dupa aprobarea lor de catre Biroul Politic executiv al P.C.R.
Cu toate minusurile activitatii Curtii Superioare de Control Financiar, este important ca necesitatea existentei controlului financiar nu a fost data uitarii, gasindu-se chiar sub dictatura comunista, personalitati care au conservat elemente de baza ale activitatii naltei Curti de Conturi si
anume: controlul financiar preventiv, controlul financiar ulterior, precum si activitatea jurisdictionala.
Curtea Superioara de Control Financiar a fost desfiintata de noua putere instalata n decembrie 1989.
1.5.

Curtea
de
Conturi
a
Romniei
-1992
Masura desfiinta rii Curtii Superioare de Control Financiar, n decembrie 1989, a determinat
o reactie prompta a economistilor si juristilor, fosti membri ai acestei institutii, care au prezentat noii
puteri instalate Consiliul Frontului Salvarii Nationale, la 15 ianuarie 1990, propuneri de mentinere
si de reorganizare a institutiei, dupa modelul institutiilor supreme de control din ta rile democratice.
Propunerile specialistilor, nsotite de un proiect de decret, nu au fost
aprobate de noua structura de conducere, ntruct unii membri au invocat excesele facute de fosta Curte
de control nainte de anul 1990 (reale sau improvizate). Ca urmare, prin Decretul Prezidential nr.94
din 7 decembrie 1990, a fost nfiintat Corpul de Control Economico - Financiar al primului ministru,
care a fost constituit aproape integral din specialisti ai fostei Curti Superioare de Control Financiar.
12

Noua structura a Guvernului,

cu atributii de control limitate n ce priveste bugetul de stat si activitatile financiare ale administratiei de
stat, nu avea atributii jurisdictionale, litigiile aflate n curs fiind transferate la instantele judecatoresti.
Aceasta solutie nu raspundea dect n mica masura solicitarilor si demersurilor specialistilor fostei
Curti Superioare de Control Financiar, ntruct s-a creat un organ de control subordonat puterii executive
si nu un organism independent, pe lnga puterea legislativa, asa cum functioneaza n ta rile democratice.
Acest corp de control,
transformat din 17 aprilie 1991 n Departamentul de Control al Guvernului, a desfasurat, de regula,
activitati subordonate nevoilor curente presante ale executivului (multe sesizari si revendicari punctuale).
Datorita lipsei unor mijloace specifice
de valorificare a constatarilor, caracteristica speciala n acea perioada tuturor activitatilor de control din
economie (cu exceptia unor cazuri ce puteau fi transmite organelor de urmarire penala), valorificarea constatarilor s-a limitat la informarea primului ministru si la sesizarea altor institutii ale statului, n masura sa
dispuna nlaturarea abaterilor. Ca urmare, eficacitatea acestui organism de control a fost serios ngradita.
n situatia data, Ministerul Finantelor a elaborat n anul
1991 un proiect de lege pentru renfiintarea Curtii de Conturi, nsa ca o structura a sa si nu independenta.
Aceasta initiativa, de a subordona Curtea de Conturi executivului, nu a fost nsusita de Parlament, cum
de altfel nu a fost nsusita nici n perioada 1895-1948, cnd au mai existat si alte ncercari similare.
Preocuparile privind renfiintarea acestei institutii fundamentale a statului de drept au fost
materializate prin Constitutia Romniei, adoptata n anul 1991, prin care, la art.139, au fost enumerate
principalele atributii ale Curtii de Conturi, respectiv exercitarea controlului asupra modului de formare, de administrarea si de ntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
Legea fundamentala a stabilit si competenta Curtii de a exercita atributii jurisdictionale.
Referitor la modul de valorificare a constatarilor Curtii de Conturi, n Constitutie s-a prevazut ca institutia prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale
bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinznd si neregulile constatate.
Pe lnga programul propriu de control al Curtii de Conturi, s-a prevazut si obligatia acesteia, de a controla si raporta despre cele constatate, asupra modului de
utilizare a unor resurse publice, la cererea Camerei Deputatilor si Senatului.
De asemenea, s-a stabilit ca membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti, inamovibili si sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
nfiintarea institutiei supreme de control financiar, precum si
modul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, a fost legiferata n anul 1992, institutia ncepnd
sa functioneze n anul 1993, dupa numirea de catre Parlament a membrilor acesteia (martie 1993).
Absenta Curtii de Conturi, pentru o perioada de 3 ani
(1990-1992), cnd economia si administratia publica s-au aflat ntr-o perioada de transformari profunde,
13

specifice economiei de piata , a avut efecte negative asupra modului de administrare a resurselor publice ale statului, financiare si materiale, neregulile economico-financiare atingnd proportii alarmante.
n legatura cu importanta renfiinta rii, primul presedinte al Curtii
de Conturi - prof.univ.dr. Ioan Bogdan, arata: Referirile pe care le facem la istoria Curtii de Conturi a
Romniei, la preocuparile noastre actuale, precum si la programele si actiunile viitoare ale Curtii, vin n
ntmpinarea intereselor majore ale publicului larg, ale cetatenilor romni modesti. Acestia, vaznd amplificarea fenomenelor de specula, de degradare si subutilizare a capacitatilor de productie, de subevaluarea acestora n tranzactiile de asociere ori de vnzare sau, mai concret spus, asistnd la spolierea sau
distrugerea unor valori mari, realizate prin munca, sacrificiile si privatiunile lor, si pun mari sperante n
Curtea de Conturi, ca una dintre ultimele institutii de specialitate ale statului de drept, creat n Romnia,
sperante pe care noi, personalul Curtii, nu avem dreptul si nu trebuie sa le compromitem n nici un fel.

CAPITOLUL
II
MODUL DE ORGANIZARE SI
CONDUCERE A CURTII
DE CONTURI A ROMNIEI
2.1.

Organizarea

Curtii

de

Conturi

Romniei

Potrivit Legii nr.94/08.09.1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, institutia este definita ca organ suprem de control financiar si de jurisdictie n domeniul financiar,
functionnd pe lnga Parlamentul Romniei.
Prin modificarile aduse Constitutiei Romniei n anul 2003,
activitatea de jurisdictie a fost transferata din atributiile Curtii de Conturi, la instante civile specializate.
a) La nivel central, structura initiala a Curtii de Conturi a fost formata din:
Sectia de control financiar preventiv;
Sectia de control ulterior;
Sectia jurisdictionala;
Colegiul jurisdictional al Curtii;
Secretariatul general.
Pe
lnga
Curtea
de
rilor
financiari,
cu

Conturi
atributii

a
n

functionat
si
o
cadrul
activitatii
14

structura
a
judecatoresti.

procuro-

Att Sectia de control financiar preventiv, ct si Sectia de control ulterior, aveau atributii de verificare
a ordonatorilor principali de credite bugetare (ministere, agentii si alte structuri guvernamentale).
Urmare unor modificari legislative, n prezent n cadrul Curtii de Conturi functioneaza
numai Sectia de control financiar ulterior si Secretariatul general,
ntruct,
ncepnd cu 01.01.2000,
Sectia de control financiar preventiv a fost desfiintata,
aceasta activitate fiind trecuta n atributiile Ministerului Finantelor Publice.
Masura a avut n vedere trecerea treptata a controlului financiar preventiv, initial exercitat de Curtea de Conturi si apoi de Ministerul Finantelor Publice, n
cadrul raspunderii manageriale a ordonatorilor principali de credite bugetare.
Referitor la Sectia jurisdictionala, Colegiul jurisdictional al Curtii si structura procurorilor financiari, acestea au fost desfiintate n 2003, prin trecerea activitatii jurisdictionale la instantele civile.
Prin aceasta masura s-a urmarit unificarea cadrului juridic,
respectiv alinierea acestuia la procedurile instantelor puterii judecatoresti, egale pentru toti cetatenii.
b) n teritoriu, respectiv la nivelul
fiecarui judet, Curtea de Conturi a fost reprezentata initial de patru structuri independente si anume:
Directia de control financiar, cu atributii de verificare a executiei bugetare la ordonatorii
secundari si tertiari de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si
bugetelor fondurilor speciale;
Compartimentul de control financiar, cu atributii de verificare a executiei bugetelor la
ordonatorii de credite ai bugetelor locale (principali, secundari si tertiari).
Colegiul jurisdictional, ca instanta de fond, pentru cauzele sesizate de cele doua structuri
de control;
Structura procurorilor financiari, cu atributii n activitatea jurisdictionala.
n prezent, la nivel teritorial, Curtea de Conturi este reprezentata de o singura
structura
de
control,
respectiv
Directia
de
control
financiar
ulterior,
rezultata din comasarea celor doua structuri de control existente initial.
2.2.
Conform

prevederilor

Conducerea
legale,
Curtea

Curtii
de
de
Conturi

Plenul Curtii de Conturi;

Comitetul de Conducere;
Presedintele Curtii de Conturi;
15

Conturi
este
condusa

de:

 Vicepresedintele Curtii de Conturi.

Initial (n
baza Legii nr.94/1992) Plenul Curtii de Conturi a fost alcatuit din 25 de consilieri de conturi. n prezent,
urmare modificarilor legislative, acesta este alcatuit din 18 consilieri de conturi, numiti de Parlament, la
propunerea comisiilor pentru buget, finante, banci ale celor doua camere. Dintre consilierii de conturi
Parlamentul numeste presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia si presedintele sectiei.
Membrii Curtii de Conturi, respectiv consilierii
de conturi, sunt independenti si inamovibili pe durata mandatului lor (de 6 ani, care poate fi prelungit).
Atributiile

Plenului

Curtii

de

Conturi

sunt:

sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, Codul etic al profesiei si

statul de functii;
sa aprobe programul de control financiar anual al Curtii;
sa emita avize, la cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor, asupra proiectului bugetului de stat
si proiectelor de lege n domeniul finantelor si al contabilitatii publice sau prin aplicarea carora ar
rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorarea a cheltuielilor aprobate prin legea bugetara;
sa avizeze Raportul public anual al Curtii de Conturi;
sa hotarasca asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, n limitele legii, fara a se
afecta competentele sale legale si prevederile bugetului propriu;
sa emita instructiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curtii de Conturi, necesare pentru exercitarea n bune conditii a competentelor acesteia;
sa dezbata si sa promoveze proiectul bugetului Curtii de Conturi, n vederea integrarii acestuia n
bugetul de stat;
sa ceara periodic si sa examineze rapoartele asupra activitatii diviziilor Curtii de Conturi si a structurilor sale judetene;
sa aleaga 3 consilieri de conturi pentru Comitetul de Conducere al Curtii;
sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintelor plenului, formulata de presedintele Curtii;
sa examineze si sa aprobe cercetarea, retinerea, arestarea sau trimiterea n judecata penala sau
contraventionala a controlorilor financiari ai Curtii.
16

Plenul si exercita atributiile n prezenta a cel putin 2/3 din numarul membrilor sai iar hotarrile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Comitetul de Conducere este compus din presedintele Curtii de Conturi, vicepresedintele acesteia, presedintele sectiei si 3 consilieri de conturi, alesi de Plenul Curtii de Conturi.
Atributiile
Comitetului
de
Conducere
sunt:
sa emita avize pentru nfiintarea de catre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate n
subordine;
sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotarrile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, precum si a altor controale, care nu sunt prevazute n programul de control anual al Curtii de
Conturi;
sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate si incompatibilitate n ndeplinirea
functiilor de catre membrii Curtii;
sa aprobe lista cuprinznd posturile vacante, care urmeaza sa fie scoase la concurs, n vederea
ocuparii lor;
sa aprobe tematicile si sa organizeze concursurile si probele de selectie pentru ocuparea posturilor
vacante din cadrul compartimentelor Curtii de Conturi, potrivit listei aprobate;
sa numeasca sefii de serviciu din cadrul diviziilor sectoriale, directorii si directorii adjuncti din
cadrul diviziilor sectoriale din centrala, precum si directorii si directorii adjuncti ai directiilor de
control financiar judetene;
sa numeasca secretarul general al Curtii de Conturi si sa stabileasca functiile acestuia;
sa aprobe autorizarea pentru contractarea de lucrari, bunuri, servicii sau alte prestatii, necesare
functionarii Curtii de Conturi;
sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintei comitetului de conducere, formulata
de presedintele Curtii;
sa exercite, n ceea ce priveste activitatea Curtii de Conturi, personalul si regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite n mod expres prin lege, de plen sau de presedintele Curtii
Comitetul de conducere poate functiona n prezenta a cel putin 2/3 din numarul
membrilor sai iar hotarrile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Presedintele Curtii de Conturi este numit de Parlament, dintre consilierii de conturi si are urmatoarele
atributii:
17

 sa reprezinte Curtea de Conturi, sa asigure relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice,

precum si cu organismele nationale si internationale de profil;
sa coordoneze activitatea Curtii de Conturi;
sa convoace si sa prezideze dezbaterile plenului si ale comitetului de conducere si sa asigure executarea hotarrilor acestora;
sa propuna ordinea de zi a sedintelor plenului si ale comitetului de conducere si sa le supuna
aprobarii acestora;
sa urmareasca transmiterea catre Parlament a rapoartelor Curtii de Conturi;
sa numeasca personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen sau de comitetul de
conducere si sa dispuna, daca este cazul, revocarea din functie a acestuia, n conditiile legii;
sa aplice sanctiuni disciplinare n cazurile prevazute de Codul etic al profesiei;
sa comunice posturile vacante de membri ai Curtii de Conturi catre Parlament, pentru luarea de
masuri n vederea ocuparii acestora;
sa hotarasca constituirea de grupe de control interdivizii, care vor functiona numai pe durata realizarii sarcinii de control atribuite.
Atributiile presedintelui Curtii de Conturi se exercita, n lipsa acestuia, de catre vicepresedinte.

18

CAPITOLUL
ORGANIZAREA
LA

III
SUPREME
DE
INTERNATIONAL

INSTITUTIILOR

NIVEL

CONTROL

3.1. INTOSAI, Organizatia internationala a institutiilor supreme de control/audit financiar n sectorul

public
Pna n anii 50, institutiile supreme de audit, cunoscute sub denumirea generica SAI,
desi nu erau organizate sub forma unui organism international, desfasurau periodic anumite
schimburi de experienta bilaterale. Cadrul multilateral de dezbateri era asigurat sporadic numai de Congresele internationale ale stiintelor administrative, dar aceasta situatie nu putea
raspunde unor cerinte specifice controlului finantelor publice, dect ntr-o masura limitata.
Dupa cel de-al II-lea razboi mondial, SAI au hotart crearea unui cadru international propriu, pentru
dezbaterea problemelor care le interesau, organiznd un prim Congres n anul 1953 la Havana - Cuba.
La acest Congres au participat SAI din 34 state, fiind considerat actul de nastere al INTOSAI, drept
Organizatie Internationala a Institutiilor Supreme de Audit, care organizeaza congrese din 3 n 3 ani.
n prezent sunt membre ale INTOSAI un numar de 175 SAI din ntreaga lume, inclusiv Curtea
de Conturi a Romniei, acest numar atingnd aproape numarul tuturor ta rilor membre ale Natiunilor Unite.
De altfel, primirea ca membru INTOSAI este deschisa numai SAI ale caror
state sunt fie membre ale Natiunilor Unite, fie ale uneia dintre organizatiile sale specializate.
INTOSAI a nregistrat o dezvoltare permanenta, determinata att de cresterea numarului de membrii, ct
si de cresterea calitatii si actualitatii temelor abordate n cadrul Congreselor. Exemplificam Congresul din
1998 - Montevideo, care a dezbatut rolul SAI n prevenirea si descoperirea fraudei si coruptiei sau Congresul din anul 2001 Seul, unde s-a dezbatut tema Functia SAI n raport cu reforma administrativa.
Congresul nu este numai organul suprem al INTOSAI, ci si cel mai mare for al organizatiei.
Cu aceste ocazii se aduna la un loc majoritatea membrilor INTOSAI, precum si numerosi invitati, observatori sau reprezentati ai altor organizatii, cu ar fi: Natiunile Unite, Banca Mondiala, NATO, Banca Asiatica pentru Dezvoltare, Banca Interamericana de Dezvoltare, etc..
Scopul INTOSAI, stabilit prin statutul sau este promovarea schimbului de idei si de experienta .
ntre documentele cele mai importante elaborate de INTOSAI, mentionam:
Declaratia de la Lima, privind liniile directoare ale auditului extern al finantelor publice, elaborata n anul 1977, al carei continut este unanim acceptat de catre toate SAI, textul ei initial

19

pastrndu-se si n prezent fara nici o modificare. Ea reflecta ntelegerea unanima a SAI asupra scopului si domeniilor pe care le acoperea auditul public extern fiind apreciata ca MAGNA CARTA a
acestui domeniu.
Un loc prioritar este acordat n Declaratia de la Lima respectarii principiului de independenta al SAI
ca entitate, al membrilor si functionarilor sai, precum si independenta sa financiara fata de executiv.
De asemenea,
sunt precizate principiile referitoare la:
atributiile de investigare,
competente si metoda de audit, valorificarea constatarilor, raportarea acestora catre Parlament si cetateni, relatiile cu Parlamentul si Guvernul etc.
Standardele auditului public extern, elaborate si adoptate la Congresul INTOSAI din anul 1992
si completate la Congresul din anul 1995, care constituie expresia unui consens al SAI asupra celor
mai bune practici, ramnnd la latitudinea fiecarei SAI sa aprecieze gradul de compatibilitate cu
ndeplinirea mandatului lor.
n prefata acestui document,
Presedintele Comisiei Standardelor de audit INTOSAI arata ca, desi termenul standarde este folosit pe parcursul ntregului document:
s-a convenit sa fie asimilat notiunii de directive, ceea ce semnifica faptul ca fiecare Institutie Superioara de Audit trebuie sa vegheze la aplicarea lor
Cadrul general al sistemului de standarde de audit INTOSAI a fost elaborat pornind de
la principiile Declaratiei de la Lima, de la rapoartele adoptate de catre INTOSAI la
diferite Congrese, precum si de la raportul reuniunii grupului de experti ai Natiunilor Unite,
privind contabilitatea finantelor publice si auditarea n ta rile n curs de dezvoltare.
3.2.
Institutiile supreme de control financiar si audit din cadrul Uniunii Europene
n
cadrul Uniunii Europene exista patru categorii principale de Institutii Supreme de Audit (SAI), si anume:
curtea, cu functie juridica;
organismul de tip colegiu, fara functie juridica;
oficiul independent de audit, condus de auditorul general;
oficiul de audit, condus de un auditor general, n cadrul structurii guvernului.
n toate ta rile membre ale Uniunii Europene, activitatea Institutiilor Supreme de Audit (SAI)
este reglementata de Constitutie sau Statut, care i definesc locul n cadrul sistemului guvernamental.
Toate
ta rile
membre,
cu
exceptia
Regatului
Unit,
au
Constitutii
scrise,
iar
majoritatea
au
prevederi
referitoare
la
un
SAI.
20

n
Suedia,
SAI
este
nfiintata
printr-o
ordonanta
de
stat
speciala.
n Regatul Unit al Marii Britanii, SAI este creat prin statut, asa cum sunt si alte institutii guvernamentale.
SAI-urile n Suedia si, pna n 2000, si n Finlanda, cad sub jurisdictia Ministerului de Finante respectiv, cu toate ca independenta activitatii lor este garantata prin libertatea de a alege subiectul auditului
si metodele aplicate. Pna n 1975 functia auditului de stat din Danemarca, cuprinznd patru departamente de audit, a fost de asemenea subordonata Ministerului de Finante. n Regatul Unit, influenta
Ministerului de Finante asupra activitatii SAI a fost eliminata prin Legea Auditului National din 1983.
Independenta SAI este cel mai bine ilustrata n cadrul sistemului administrativ din Franta,
unde Curtea de Conturi este una dintre grands corps de ltat (institutiile administrative de stat superioare).
Este una dintre cele mai vechi si mai prestigioase institutii din
Franta, avnd un rol foarte important n supervizarea implementarii bugetului de stat.
La nivel european, statutul Curtii Europene a Auditorilor a fost ridicat, acordndu-i-se statut institutional
deplin prin Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht care a intrat n vigoare n noiembrie 1993.
SAI din Irlanda, Suedia, Finlanda, Regatul Unit, Austria si Danemarca au o singura conducere fie un auditor general, fie un presedinte care ia deciziile la
cel mai nalt nivel.
n celelalte ta ri, deciziile SAI se iau n mod colectiv.
n Germania, SAI cuprinde 65 de membri, inclusiv un presedinte si un vicepresedinte, iar
deciziile sunt luate la nivelul unor colegii.
n Olanda, SAI este condusa de un consiliu de trei persoane, inclusiv presedintele, iar deciziile sunt luate n mod colectiv.
Acolo unde SAI este condusa de o Curte, marimea sa poate varia semnificativ.
De exemplu, n Italia are 20 de membri, iar n Belgia si Spania cte 12. Curtea Europeana
a Auditorilor are 25 de membri, cte unul din fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Exista abordari diferite privind
numirea persoanelor din interior sau din afara la conducerea SAI. n Danemarca, de exemplu, auditorul
general este o persoana din interiorul oficiului, ncepnd din 1975. n Grecia, pozitiile cele mai nalte sunt
ocupate tot de persoane din interior. n Finlanda, Austria, Suedia si Regatul Unit sunt numite persoane din
afara. n celelalte ta ri, pot fi si din interior, si din afara. n Franta, de exemplu, mai multi fosti ministri au
fost numiti ca premier president, cu toate ca ei au fost, la un moment dat n cariera lor, membri ai Curtii.
n general, candidatii pentru functiile cele mai nalte din SAI au experienta n domeniul politic
sau administrativ sau n ambele. De exemplu, n Spania, membrii SAI trebuie sa aiba cel
putin 15 ani de experienta ca auditori, contabili, magistrati, economisti sau profesori universitari. Exista si alte cerinte pentru numirea n functiile cele mai nalte. n Finlanda, auditorul
general trebuie sa aiba un master adecvat, cunostinte solide privind finantele publice si administratia de stat si abilitati de conducere dovedite. n Portugalia, membrii Tribunalului sunt juristi si economisti. Statutul conducerii SAI este detaliat prin diverse modalitati. n Regatul
Unit, auditorul general este membru al Camerei Comunelor, ceea ce i subliniaza independenta.
21

n Germania, membrii Bundesrechnungshof au statut de judecatori, asa cum este si cazul membrilor
Tribunalului de Conturi din Portugalia. Este si cazul membrilor Curtii Europene a Auditorilor, care au
acelasi statut ca si judecatorii din Curtea Europeana de Justitie.
n Austria, presedintele Rechnungshof are acelasi statut cu cel al membrilor Guvernului Federal sau
al guvernului local, n functie de nivelul din Rechnungshof pe care l auditeaza. n plus, Constitutia i permite presedintelui sa participe n calitate de consilier la deliberarile Nationalrat, ca si
comitetele sale atunci cnd acestea analizeaza rapoartele primite de la Rechnungshof, situatiile financiare federale, cererile pentru misiuni speciale de audit si parti din datoria financiara federala.
Presedintele este ntotdeauna mputernicit sa si exprime opinia despre oricare dintre aceste aspecte.
Toate SAI-urile au acelasi scop principal, respectiv examinarea si raportarea privind conturile referitoare la utilizarea fondurilor publice.
n plus, unele dintre ele sunt mputernicite cu examinarea economicitatii, eficientei si eficacitatii, cu care au fost folosite fondurile publice.
n unele ta ri s-au acordat responsabilitati suplimentare SAI care pornesc
de la rolul acestora ca organism responsabil de examinarea utilizarii fondurilor publice.
Modelul institutiilor supreme de audit din Uniunea Europeana este prezentat n figura nr.1.

Figura nr.1
Institutiile supreme de control financiar si de audit din cadrul Uniunii Europene

0x08

graphic:

StrangeNoGraphicData

22

*) ta ri intrate n Uniunea Europeana la 1 mai 2004.

Pentru toate SAI din Europa, exista Organizatia Europeana a Institutiilor Supreme de Audit EUROSAI care, n cadrul unor seminarii, dezbate periodic probleme specifice SAI
din acest continent, unul dintre seminarii avnd loc si n Romnia (Constanta-1995).
n cadrul Uniunii Europene exista patru categorii principale de Institutii Supreme
de Control/Audit (SAI), diferentiate ntre ele dupa functiile pe care le ndeplinesc, dupa ntinderea mandatului si conducerea institutionala.
Acestea sunt:
A. Institutiile supreme de control organizate sub forma de Curti de Conturi, cu atributii jurisdictionale: Belgia, Franta, Grecia, Italia, Spania si Portugalia. n Grecia si Portugalia, Curtile de Conturi
sunt parte a sistemului judecatoresc, iar din punct de vedere constitutional, sunt similare cu alte Curti.
1. Curtea de Conturi a Frantei face parte din organismele superioare de stat avnd un rol important n
supravegherea implementarii bugetului de stat. Circa 2/3 din resursele Curtii sunt alocate managementului financiar si auditului performantei. Aceasta munca este descrisa ca auditul bunei utilizari a fondurilor si interpretata ca un control al atingerii obiectivelor dorite prin intermediul cheltuielilor publice.
n cadrul Curtii auditul performantei este realizat
prin fiecare Camera regionala, cu exceptia Camerei centrale, care se concentreaza pe contul statului.
Problematicile pentru auditul performantei sunt selectate de catre fiecare Camera n functie de risc,
ciclul auditului, experienta din domeniul analizat si nivelul interesului public sau politic, iar rezultatele
sunt aprobate de Colegiul Camerei. Autoritatile regionale pot cere Camerelor Regionale sa realizeze
audituri specifice, din domenii unde mecanismul de control intern a scos n evidenta puncte slabe.
Auditul intern functioneaza n toate
sectoarele de activitate si asigura pe conducatori ca strategia firmei este pusa n practica n mod corect si
ca aceasta se dovedeste a fi eficienta, iar n cazuri de esecuri, acestea sunt semnalate cu mult timp nainte.

23

Auditul
intern se aplica tuturor entitatilor, indiferent de marimea si natura acestora, ct si tuturor activitatilor
ntreprinderii, si anume: financiara si contabila, comerciala si logistica, de informatica, de productie etc.
Auditul intern fiind o functie, trebuie si el auditat. Acest audit al auditului intern este efectuat astfel:
Serviciile centrale ale auditului intern auditeaza serviciile descentralizate de audit intern.
Activitatea de audit intern este verificata/auditata att de catre Curtea
de Conturi, ct si de Camerele de conturi regionale, cu ocazia verificarii entitatilor luate n control.
n ceea ce priveste auditul extern,
n Franta orice societate anonima sau n comandita pe actiuni trebuie sa aiba unul sau mai multi auditori,
n timp ce societatile n nume colectiv, n comandita simpla si cele cu raspundere limitata numesc un
auditor atunci cnd, la ncheierea exercitiului, sunt ndeplinite cel putin doua din cele trei criterii: totalul
bilantier de 10 mil. de EURO, cifra de afaceri bruta de 20 mil. de EURO, efectiv mediu 50 de salariati.
Auditorii sau comisarii de conturi sunt nscrisi de catre Comisia Regionala a Curtii de Apel
de pe teritoriul locului de domiciliu, putnd fi att persoane fizice ct si persoane juridice (cabinete).
Secretul profesional este impus comisarilor de conturi prin lege, ei trebuind sa vegheze la protectia informatiilor confidentiale de care iau cunostinta n misiunile lor.
Auditorul sau comisarul de conturi poate opera n orice moment verificari sau controale pe care
le apreciaza oportune. Misiunile comisarului de conturi sunt stabilite prin lege. Se pot realiza misiuni generale si misiuni speciale. Primele pot fi grupate n patru categorii principale:
misiuni de audit sau de certificare legala a conturilor anuale;
misiuni de control al legalitatii si sinceritatii anumitor informatii;
misiuni de prevenire a dificultatilor entitatilor economice;
misiuni de informare pe lnga organismele si persoanele desemnate de lege.
Misiunile speciale sunt numeroase si constau n certificarea regularitatii sau realitatii anumitor operatiuni realizate de societati, cum sunt modificarile capitalului social sau operatiile de fuziune.
Comisarii de conturi trebuie sa verifice sinceritatea si
concordanta informatiilor prezentate n raportul de gestiune a grupului cu situatia conturilor consolidate.
Principala misiune de audit legal conduce la certificarea ca situatiile financiare
corespund exigentelor de regularitate, sinceritate si imagine fidela. Certificarea conturilor face obiectul
raportului general al comisarului de conturi, ce reprezinta o dare de seama asupra misiunii auditorului.
Auditorilor
le revine responsabilitatea realizarii sarcinilor alocate si prezentarea rezultatelor magistratilor seniori.
24

Curtea pune un mare accent pe activitatea persoanelor din organismul auditat, care, ca si cea
a altor experti externi, este integrata sau anexata la raportul magistratilor.
Recomandarile
auditului sunt trimise entitatii verificate sau partii interesate care trebuie sa raspunda.
Cele mai semnificative cazuri, ca si acelea unde
raspunsul este nesatisfacator, sunt avute n vedere pentru includerea n Raportul Public Anual. De asemenea, Curtea decide n sesiune oficiala care dintre probleme vor fi cuprinse n Raportul Public Anual.
2. Curtea de Conturi a Italiei, potrivit Constitutiei, exercita un control preventiv
de legitimitate asupra actelor Guvernului, ca si un control ulterior asupra gestiunii entitatilor stabilite de
lege, asupra organizatiilor carora statul le acorda sprijin financiar sub diverse forme (subventii, alocatii,
facilitati fiscale).
Prin legea de organizare si functionare i s-a extins responsabilitatea de a examina aspecte ale performantei.
Curtea defineste aceasta sarcina ca fiind o evaluare a rezultatelor obtinute de organismele auditate n concordanta cu obiectivele stabilite prin lege si
suplimentar o evaluare a costurilor, procedurilor si oportunitatii actiunii administrative.
Pentru a realiza aceasta munca, Curtea si-a perfectionat abilitatile de acces la organismele auditate si
privind auditorii interni. Aceasta reprezinta o modificare importanta n obiectivele Curtii, care determina
n fapt abordarea sa n domeniul muncii auditului si atesta daca nivelul ei de abilitati este corespunzator.
Sunt, de asemenea, supuse controlului Curtii toate contractele care aproba
conturi sau autorizeaza alte cheltuieli de la bugetul statului mai mari de 2,4 milioane de lire, precum
si toate actiunile de numire, promovare sau ncetare a serviciului de catre agenti si de catre functionari
care primesc salarii sau alocatii pe termen lung. Curtea verifica legalitatea decretelor referitoare la stabilirea finala a pensiilor si alocatiilor, asigurndu-se daca sunt respectate conditiile stabilite de lege.
Dupa verificarea de catre administratie, ministrii nainteaza Curtii de Conturi programul strngerii
taxelor si al platilor efectuate de catre agentii guvernamentali n timpul anului fiscal, precum si
conturile n numerar ale statului, cu indicarea valorilor si a modului n care sunt reprezentate.
Bilantul general al statului, pe care ministrul de finante trebuie sa-l ntocmeasca la finele fiecarui
an fiscal, este naintat de catre ministru, nainte de a fi prezentat Parlamentului, la Curtea de Conturi.
Curtea verifica bilantul general al statului si compara rezultatele cu legea bugetara, att
pentru venituri ct si pentru cheltuieli, dupa care l preda cu opiniile si concluziile sale Parlamentului.
Curtea de Conturi exercita
jurisdictia n probleme de contabilitate publica si a altor chestiuni de natura juridica fixate prin lege.
Activitatea
judiciara a Curtii de Conturi a Italiei nu se afla n legatura directa cu raspunderea personala a contabililor
publici. Sectiunea juridica a Curtii investigheaza mai ales cazurile prezentate de catre procuror, entitatea
afectata sau printr-o actiune publica. Curtea, dupa ce a evaluat responsabilitatile individuale, poate condamna persoanele raspunzatoare sa suporte total sau partial, pagubele constatate sau contravaloarea lor.
25

3. Curtea
de Conturi a Belgiei este nsarcinata cu examinarea si lichidarea conturilor administratiei generale si
a tuturor celorlalte conturi care privesc avutia publica. Curtea de Conturi vegheaza ca nici un articol al
cheltuielilor din buget sa nu fie depasit si nici un transfer ntre capitolele bugetare sa nu aiba loc, astfel ca,
n acest scop, ea are dreptul sa ceara orice informatie si orice document contabil necesar. Contul general
al statului este supus dezbaterii si aprobarii Camerelor Parlamentului, cu observatiile Curtii de Conturi.
Camera Reprezentantilor a ncurajat o noua abordare pentru auditul guvernamental, motivat de credinta ca verificarile Curtii privind cheltuielile publice nu trebuie sa fie limitate
la probleme de legalitate, ci trebuie sa acopere si managementul entitatilor publice. Camera se bazeaza
pe activitatea Curtii pentru a o ajuta n aceasta abordare, iar Curtea dezvolta auditul eficientei si eficacitatii, mai ales dupa introducerea din anul 1989 a bugetarii guvernamentale pe baza de programe. Curtea
de Conturi a Belgiei are si puteri juridice, ofiterilor contabili le este ncredintata colectarea veniturilor
si efectuarea cheltuielilor. Acestia trimit evidenta contabila anuala, nsotita de documentatia aferenta,
catre Curtea de Conturi care auditeaza aceste evidente si judeca daca contabilul si-a facut corect datoria.
4.
Curtea de Conturi a Portugaliei (Tribunalul de Conturi) este organul suprem de verificare a legalitatii
cheltuielilor publice si de adjudecare a situatiei conturilor pe care legea dispune sa-i fie supuse verificarii.
Iata care sunt competentele principale ale tribunalului de Conturi:
emite pareri cu privire la conturile generale ale statului, inclusiv ale asigurarilor sociale si ale
regiunilor autonome;
exercita si alte competente atribuite prin lege;
stabileste raspunderea pentru infractiunile financiare conform legii.
Deosebit de acestea, prin legea de organizare si functionare s-au mai stabilit si alte competente:
raportarea asupra bilantului de stat general, inclusiv a celui de asigurari sociale;
raportarea cu privire la bilanturile regiunilor autonome;
exercitarea controlului preventiv asupra legalitatii si acoperirii bugetare ale documentelor care atesta raspunderea financiara directa sau indirecta a organismelor controlate;
controlul conturilor agentiilor, serviciilor si organismelor supuse jurisdictiei Curtii de Conturi;
controlul la nivel national a folosirii resurselor financiare ce provin de la Comunitatea Europeana.
Curtea
de
Conturi
(Tribunalul
n
ceea
ce
priveste
verificarea

de
Conturi)
mai
conturilor
anumitor
26

are
competente
organisme:

 comitete de directori sau de administratie, cu activitate permanenta sau temporara, care mnuiesc
bani sau utilizeaza active ale statului sau ale institutiilor care apartin statului;
adunari districtuale, federatii si asociatii ale consiliilor orasenesti si districte administrative;
circumscriptii civile;
alte organe si servicii stabilite prin lege.
Tribunalul de Conturi
este un organ de control financiar si de jurisdictie. n acest sens supune controlului si jurisdictiei sale:
statul si serviciile sale, fie ca sunt sau nu autonome din punct de vedere financiar;
regiunile autonome;
institutiile publice;
asociatiile publice;
institutiile de asigurari sociale;
administratia locala, asociatiile si federatiile consiliului orasenesc;
alte organe prevazute de lege.
Judecatorii
Tribunalului
de
Conturi
iau
decizii
potrivit
Constitutiei
si
legii
si nu sunt supusi ordinelor sau instructiunilor altor organisme suverane.
Hotarrile instantelor Curtii de Conturi referitoare la probleme care cad n jurisdictia acestora
sunt obligatorii pentru toate organele publice si particulare si prevaleaza asupra celor date de oricare
alta autoritate. Atunci cnd apar nentelegeri cu privire la competenta ntre Curtea de Conturi si Curtea
Administrativ Suprema, rezolvarea nentelegerii se face de catre Curtea de Reconciliere Suprema care
este prezidata de cte un judecator al Curtii Supreme de Justitie si include cte doi judecatori din partea
Curtii de Conturi si ai Curtii Administrative Supreme, numiti de catre presedintii respectivelor Curti.
B. Institutii Supreme de Audit organizate ca structuri colegiale sau
de tip colegiu, fara atributii jurisdictionale: Germania, Luxemburg, Olanda si Uniunea Europeana.
Desi poarta denumirea de Curti Curtea Federala de Audit a Germaniei, Curtea
de Conturi a Marelui Ducat al Luxemburgului si Curtea Europeana a Auditorilor acestea sunt organisme de tip colegiu, fara atributii jurisdictionale.
Cuprinderea
n denumirea lor a termenului de Curte reflecta natura colegiala a proceselor decizionale la toate
nivelurile, mai mult dect semnificatia intrinseca a competentelor jurisdictionale pe care le au alte Curti.
27

1. Curtea Federala de Conturi a Germaniei este un organism guvernamental independent, responsabil de examinarea operatiunilor si tranzactiilor guvernului, de
raportare a constatarilor sale si de ndrumare a executivului pe baza experientei acumulate din expertize.
Bugetul este discutat si aprobat de Parlament n fiecare an. Acesta permite Parlamentului
sa exercite un control asupra Guvernului, de vreme ce Parlamentul aloca fondurile care permit Guvernului sa realizeze diverse proiecte. Acest control este exercitat, n principal, prin Comisia bugetara.
Curtea Federala de Conturi participa la sedintele acesteia, facnd recomandari pe baza experientei sale.
O alta forma de control este exercitat ulterior de catre Comisia Conturilor Publice. Aceasta Comisie,
n cadrul careia Curtea Federala de Conturi are drept de exprimare, se ocupa cu raportarile Curtii.
Curtea
Federala de Conturi are o autoritate legala cuprinzatoare pentru a verifica gestiunea financiara federala
astfel nct sa nu existe domenii neverificate. Totusi, o verificare completa nu este practic posibila,
datorita marimii bugetului anual al Germaniei si a numarului total de functionari, pe de o parte, si a
numarului de cenzori angajati de Curtea Federala de Conturi, pe de alta parte. Chiar daca sunt luati n
considerare si cenzorii interni, care sprijina Curtea Federala de Conturi, si chiar daca s-ar folosi tehnica
esantioanelor, Curtea Federala de Conturi nu are posibilitatea de a acoperi ntreaga arie a diferitelor
subiecte de verificat, astfel ca, potrivit Codului Bugetului Federal, ea poate limita amploarea verificarii
si poate sa nu verifice anumite conturi. Pentru a stabili corect ce reduceri de verificari pot fi eficiente,
ce domenii pot fi excluse din verificare, fara a produce probleme, se apeleaza la controlul de gestiune.
Curtea Federala a Germaniei poate sa-si diminueze verificarile acolo unde s-a asigurat ca sistemul pentru controlul
gestiunii functioneaza si are capacitatea de a arata posibilele erori si deficiente ale actiunilor administrative. Aceasta este o dovada a importantei unui control de gestiune eficient pentru verificari externe
realizate de Curtea Federala de Conturi. Aceasta se ocupa de controlul de gestiune n doua moduri.
Mai nti si foloseste influenta pentru a se asigura ca toate reglementarile cu
privire la activitatea n cadrul administratiei publice contin prevederi pentru controlul gestiunii. Aceasta
este posibila deoarece n sistemul german Curtea Federala de Conturi trebuie sa fie consultata nainte
ca regulamentul cu privire la implementarea Codului Bugetului Federal sa fie adoptat de Parlament.
n al doilea rnd, prin verificarile sale
obisnuite, Curtea Federala de Conturi verifica daca regulile privind controlul gestiunii sunt aplicate cu
strictete. Ea examineaza, de asemenea, necesitatea mbunatatirii sau simplificarii sistemelor de control.
n
Germania
sunt
trei
niveluri
de
administratie,
si
anume:
nivelul federal;
nivelul landurilor;
nivelul local.
28

Sistemul prin care landul actioneaza n numele Germaniei are consecinte relevante (importante) pentru verificarea Curtii Federale de Conturi.
Verificarea cheltuielilor landurilor cade n responsabilitatea Curtilor de Conturi ale Landurilor.
Principalul obiectiv al acestor verificari este mentinerea cheltuielile Landurilor ct mai mici cu putinta .
Binenteles este tentant pentru Landuri sa foloseasca ct mai mult din banii federali, dect sa foloseasca
fondurile proprii, astfel ca atunci cnd Curtea Federala de Conturi verifica modul de efectuare a
controlului de gestiune, n anumite sectoare de activitate, ea ntmpina numeroase dificultati.
2. Camera Generala a Conturilor Olandeza (NCA) este responsabila pentru auditul veniturilor si cheltuielilor statului.
Constitutia, ca si Legea care guverneaza activitatea Camerei, revizuita
n anul 1992, stabileste detalii, att pentru auditul de regularitate, ct si pentru auditul performantei.
Camera Generala a Conturilor are ca misiune mbunatatirea functionarii Guvernului si si ndeplineste
aceasta misiune prin prezentarea n fata Guvernului si a Parlamentului a rezultatelor expertizei sale.
Ea identifica
neajunsurile si arata caile de mbunatatire, pentru a asigura o folosire optima a banilor contribuabililor.
Camera de
Conturi Olandeza este libera n ceea ce priveste deciziile sale de investigatii. Aceasta independenta este
asigurata n parte de faptul ca membrii Camerei Generale a Conturilor sunt numiti pe viata prin decret
regal, pe baza unei liste cu trei variante de persoane, ntocmita de Camera Secundara a Parlamentului.
Cea mai veche si mai importanta activitate a Camerei Generale de Conturi este
expertiza (auditarea) financiara. Scopul principal al acestei auditari este aprobarea Conturilor Nationale.
n ultimii ani, astfel de expertize (auditari) au acoperit si conducerea financiara si administrarea departamentelor. n practica, expertizele Curtii se bazeaza n principal pe
constatarile serviciului de audit intern al departamentului expertizat. Curtea foloseste o procedura de verificare pentru a stabili daca opiniile serviciului de audit intern si rapoartele sale sunt demne de ncredere.
Constatarile Camerei Generale de Conturi se gasesc n rapoartele sale. Ministerul de
Finante pregateste conturile consolidate, pentru toate ministerele care contribuie la formarea Conturilor
Nationale, care se supun spre aprobare Camerei Generale de Conturi. Obiectiile ridicate de expertizele
financiare ale Curtii (NCA) trebuie solutionate nainte ca aceste Conturi Nationale sa poata fi aprobate
de Parlament. Camera Generala de Conturi realizeaza, de asemenea, verificari ale performantelor.
Aceste expertize privesc cheltuiala adecvata a banilor,
n sensul unei maxime
economii si eficiente ale utilizarii lor.
Curtea de Conturi cauta sa asigure
un
echilibru
ntre
auditarile
financiare
si
cele
de
performanta .
Recomandarile sale, ca urmare a auditului de performanta , sunt acceptate. Se
acorda importanta obiectivelor sociale, problemelor Uniunii Europene, infrastructurii politice si concor29

dantei cu legea. NCA este un promotor al schimbarii cu impact financiar, managerial, politic si social.
n cazul verificarilor de performanta nu exista stabilite sanctiuni legale. Totusi Camera de Conturi
poate publica constatarile sale si poate continua sa urmareasca un minister prin expertize ulterioare.
3. Curtea de
Conturi din Luxemburg a fost creata prin ordonanta regala a Marelui Ducat la 4 ianuarie 1840, privind
organizarea autoritatilor, determinndu-i-se, totodata, componenta, competentele si atributiile. Potrivit
Constitutiei din anul 1868, revizuita n anul 1999, Curtea de Conturi din Luxemburg este nsarcinata cu:
examinarea si nchiderea conturilor administratiei generale a tuturor administratorilor de bani publici;
supravegherea ncadrarii cheltuielilor pe articole conform aprobarii;
blocarea conturilor diferitelor administratii de stat.
Pentru aceasta
Curtea este nsarcinata cu culegerea tuturor datelor si documentelor contabile necesare. Contul general al
statului este supus dezbaterii si aprobarii Camerei Deputatilor numai cu observatiile Curtii de Conturi.
n ceea ce priveste veniturile statului, Curtea efectueaza controlul asupra evidentierii veniturilor lunare, a varsamintelor efectuate de contabilul general la Casieria generala a
statului pe baza conturilor anuale, lunare sau ocazionale tinute de contabilii publici.
Referitor la cheltuielile statului, Curtea examineaza daca acestea sunt prevazute n buget, daca impozitarea este facuta corect si daca documentele justificative aduse n sprijinul creantelor sunt exacte.
Controlul Curtii se exercita prin avizare preventiva, anterior platii si prin control posterior efectuarii
platilor.
Recent, Institutiei Supreme
de Audit a Luxemburgului i s-au stabilit si responsabilitati pentru realizarea auditului performantei.
4. Curtea Europeana de Conturi (E.C.A), cu sediul la Bruxelles, s-a nfiintat n baza Tratatului
de la Maastricht, n luna noiembrie 1993, acordndu-i-se statutul de institutie a Uniunii Europene.
Curtea Europeana de Conturi reprezinta
auditorul extern al Comisiei Europene si al tuturor celorlalte institutii ale Comunitatii Europene. Curtea
Europeana de Conturi examineaza toate veniturile si cheltuielile, pentru a determina daca acestea au
fost efectuate ntr-o maniera legala si regulamentara si daca managementul financiar a fost corect.
Auditul efectuat de Curtea Europeana de Conturi acopera nu numai resursele destinate administratiei Comisiei si Directiilor acesteia, dar si orice utilizare a fondurilor Comisiei Europene,
la nivel national si local al administratiei din statele membre sau orice alt beneficiar de fonduri comunitare, din sectorul privat sau public. Curtea are acces la nivelul tuturor organismelor ce au beneficiat de fonduri din partea Comunitatii, indiferent de statutul lor legal.
30

Curtea Europeana de Conturi

(ECA) are puteri extinse de accesare a oricaror documente sau informatii referitoare la administrarea
departamentelor si organismelor care fac obiectul examinarilor sale. Aceasta poate interoga orice oficial
responsabil de venituri sau cheltuieli. Curtea are, de asemenea, acces att la organismele din sectorul
privat, ct si la cele din sectorul public care primesc fonduri ale Comunitatii, pna la beneficiarii finali.
La fel ca si la examinarea legalitatii si regularitatii tranzactiilor,
Curtii Europene de Conturi i se cere sa examineze daca managementul financiar a fost solid, adica, daca
fondurile U.E. si ale ta rilor membre au fost folosite n conditii de economicitate, eficacitate si eficienta .
Curtea evalueaza daca sistemele interne sunt adecvate prin luarea n considerare a
unei game largi de date interne si externe, pentru a prezenta punctele sale de vedere privind administrarea
organizatiei si daca modalitatile n care personalul se achita de responsabilitatile sale de management sunt
cele mai adecvate. Aceasta nu nseamna nsa ca ECA judeca obiectivele politicilor Uniunii Europene si
ale statelor membre, ci evalueaza rezultatele n lumina obiectivelor initiale stabilite de catre acestea.
naintea luarii deciziilor de catre Consiliul Europei cu privire la
reglementarile financiare ale bugetului general, ECA trebuie sa fie consultata si sa formuleze o opinie. De
asemenea, ECA adopta documente referitoare la sursele proprii si ia masuri de lupta mpotriva fraudei.
Principalele rezultate ale operatiunilor de audit efectuate de Curtea Europeana de Conturi se regasesc n
Declaratia de Conformitate si n rapoartele speciale de audit, precum si n asa-numitele fise de sector
asupra programelor de venituri si cheltuieli ale Comisiei. La nceputul lunii mai a fiecarui an, Comisia are
responsabilitatea de a prezenta Parlamentului, Consiliului si Curtii Europene de Conturi conturile de venituri si cheltuieli, active si pasive si de a prezenta modul n care bugetul pe anul trecut a fost implementat.
Aceste conturi formeaza baza activitatii de audit a Curtii Europene de Conturi pentru realizarea Declaratiei de Conformitate.
Aceasta, mpreuna cu alte activitati speciale de audit asupra programelor de venituri si cheltuieli ale Comisiei, este introdusa n Raportul Anual al Curtii, publicat n luna noiembrie a fiecarui an.
De asemenea, n Raportul Anual sunt incluse si aspectele rezultate din examinarea
performantei. Rapoartele speciale se concentreaza de regula pe consideratiile auditului performantei n
anumite domenii de activitate, cum ar fi spre exemplu, aspectele managementului fondurilor structurale.
SAI din ta rile Centrale si Est-Europene au constituit, n anul 1998, grupuri de lucru zonale pe domenii, n contextul pregatirii pentru aderare la Uniunea Europeana.
n acest scop, n anul 1999 au fost elaborate, sub coordonarea Curtii de Conturi a Uniunii Europene, un
numar de 11 Recomandari, ce trebuie aplicate de fiecare SAI din aceasta zona, pentru perfectionarea
activitatii n vederea alinierii la standardele si bunele practici existente n ta rile acestei uniuni.

31

CAPITOLUL
ATRIBUTII

ALE

CURTII

IV
CONTURI

DE

ROMNIEI

4.1. Domenii supuse controlului

Curtea
de Conturi si exercita functia de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de ntrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra
modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
Prin controlul sau, Curtea de Conturi urmareste respectarea legii n gestionarea mijloacelor
materiale si banesti, precum si exactitatea raportarilor financiare referitoare la executia bugetelor publice.
De asemenea, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare, din punct
de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii, exercitnd n acest scop un audit al performantei.
n exercitarea functiei sale Curtea de Conturi controleaza:
formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale
bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor ntre aceste bugete;
constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur;
formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne
si externe;
utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme de
sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;
constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative autonome si de catre institutiile publice nfiintate prin lege, precum si de organismele autonome de
asigurari sociale ale statului;
situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, companiile si societatile
nationale, precum si concesionarea sau nchirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publica;
constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului, mbunatatirea
calitatii conditiilor de viata si de munca;
utilizarea fondurilor puse la dispozitie Romniei de catre Uniunea Europeana prin Programul
SAPARD si a cofinanta rii aferente;
32

 utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romniei de Uniunea Europeana si
din alte surse de finantare internationala;
alte domenii n care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii.
4.2.

Subiecti

supusi
controlului
Sunt supuse controlului urmatoarele persoane juridice:

statul si unitatile administrativ-teritoriale, n calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome;
Banca Nationala a Romniei;
regiile autonome;
societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile
autonome detin, singure sau mpreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau
fonduri, ntr-un regim legal obligatoriu, n conditiile n care prin lege sau prin statutele lor se
prevede acest lucru.
Curtea de Conturi poate hotar efectuarea de controale si la alte persoane juridice dect cele mentionate
care:
beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte forme de sprijin
financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice;
administreaza, n baza unui contract de concesiune sau nchiriere, bunuri apartinnd domeniului
public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
nu-si ndeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile
publice, verificarile efectundu-se mpreuna cu reprezentantii institutiilor competente n domeniul
supus controlului;
sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care utilizeaza fonduri publice, verificarile
urmnd a se efectua n legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri.
Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor,
Senatului,
Administratiei prezidentiale,
Guvernului,
Curtii Supreme de Justitie,
Curtii Constitutionale,
Consiliului Legislativ, Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.
33

Controlul executiei bugetului Curtii de Conturi, ca institutie publica, se exercita de catre o comisie instituita n acest sens de cele doua Camere ale Parlamentului. Curtea de Conturi supune Parlamentului spre aprobare executia bugetului n prima sesiune a fiecarui an, cu avizul comisiei mentionate.
Este de competenta Curtii de Conturi sa stabileasca limitele valorice minime de la care
conturile de executie bugetara sunt supuse controlului sau n fiecare exercitiu bugetar.
4.3.
Obiectivele
controlului
a) Prin verificarea conturilor de executie bugetara Curtea de Conturi urmareste daca:
conturile supuse controlului sau sunt exacte si conforme cu realitatea si daca inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele si n conditiile stabilite de lege;
veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor
publice, finantate integral sau partial din mijloacele extrabugetare, au fost legal stabilite si ncasate
la termenele prevazute de lege;
cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si nregistrate conform reglementarilor
legale vigoare;
modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au facut n conditiile
legii;
subventiile si alocatiile pentru investitii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, n conditiile legii, si s-au utilizat conform destinatiilor stabilite;
contractarea si utilizarea mprumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora si plata
dobnzilor aferente s-au facut n conditiile legii;
creantele si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt ndreptatite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.
b)
si

La
Banca

societatile
Nationala,

comerciale,
companiile
Curtea
de
Conturi

nationale,
urmareste

regiile
autonome
n
principal:

exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit si pierderi;

ndeplinirea obligatiilor financiare catre buget sau catre alte fonduri stabilite prin lege;
utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;
calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului, unitatilor
administrativ-teritoriale sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii n sarcina acestora;
34

 economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice.

c) Curtea de Conturi exercita controlul si cu privire la respectarea de catre autoritatile cu atributii
n domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare prevazute de lege, precum si
asupra modului n care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Beneficiaza de asemenea respectarea dispozitiilor legale privind modul
de administrare si ntrebuintare a resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare.
Controalele
n
acest
domeniu
se
pot
exercita
indiferent
de
momentul
n
care
s-a desfasurat procesul de privatizare,
prin vnzarea
actiunilor detinute
de stat la societatile comerciale,
pna la clarificarea tuturor aspectelor.
4.4.
Alte
atributii
ale
Curtii
de
Conturi
a
Romniei
la cererea Senatului sau a Camerei Deputatilor Curtea de Conturi avizeaza proiectul bugetului de
stat si proiectele de lege n domeniul finantelor si al contabilitatii publice sau prin aplicarea carora
ar rezulta o diminuare a veniturilor sau o majorare a cheltuielilor aprobate prin legea bugetara.
avizeaza nfiintarea de catre Guvern sau ministere a unor organe de specialitate n subordinea lor.
n ndeplinirea obligatiilor prin care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are competenta:
sa evalueze activitatea de control financiar propriu a persoanelor juridice controlate;
sa solicite organelor de control financiar si ale Bancii Nationale a Romniei verificarea cu prioritate
a unor obiectii n cadrul atributiilor lor legale;
sa ceara si sa utilizeze pentru exercitarea functiilor sale de control rapoartele celorlalte organisme
cu atributii de control financiar.
Curtea de Conturi este singura competenta ca n urma verificarii conturilor de executie bugetara sa
hotarasca asupra descarcarii de gestiune a ordonatorilor de credite bugetare.
Orice decizie a autoritatii executive privind descarcarea de gestiune nu este dect provizorie.
CAPITOLUL
EXERCITAREA
5.1.

5
CONTROLULUI

Proceduri
de
control
Curtea de Conturi exercita controlul conturilor de executie bugetara la sediul sau sau la fata locului.
35

Controlorii
financiari
desemnati
sa
verifice
conturile
ntocmesc
rapoarte
n
care prezinta constatarile si concluziile lor si formuleaza propuneri cu privire
la masurile ce urmeaza a fi luate n legatura cu situatia conturilor.
n cazul n care conturile prezentate nu ntrunesc conditiile care sa faca posibila verificarea lor, controlorii le restituie titularilor acestora, fixnd termen pentru completarea sau refacerea lor, dupa caz.
Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor
se face, pe cheltuiala acestora, de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.
Prin programul de control anual al
Curtii se urmareste ca planificarea actiunilor sa se faca astfel nct sa se asigure respectarea termenului
de 6 luni, pentru elaborarea Raportului public anual, de la data primirii conturilor de executie bugetara.
n programul de control anual se includ:
Ordonatori principali de credite, indiferent de volumul cheltuielilor bugetare nregistrate;
Ordonatori de credite secundari si tertiari, selectati n raport de abaterile de la disciplina bugetara si
financiar-contabila, constatate n anii anteriori ori la care exista sesizari sau indicii privind existenta
unor abateri financiare;
La elaborarea proiectului de program de control se vor avea n vedere si urmatoarele cerinte minime:
Controalele la ordonatorii de credite bugetare secundari si tertiari trebuie sa se desfasoare, de regula, n aceeasi perioada cu controlul efectuat la ordonatorul principal.
Controlul
la
ordonatorul
principal
se
va
programa,
de
regula,
dupa
finalizarea controalelor la ordonatorii secundari si tertiari din subordine.
Nominalizarea persoanelor juridice, ce urmeaza a fi verificate, se face de catre diviziile sectoriale de control ulterior sau de catre directiile de control financiar teritoriale, n functie de
actiunile aprobate de plenul Curtii de Conturi si de capacitatea de control a acestora.
Scoaterea din programul de control a unei persoane juridice sau nlocuirea acesteia se face de plenul
Curtii de Conturi, la propunerea directorului directiei de control din cadrul diviziilor sectoriale sau
a directorului directiei de control financiar ulterior teritoriale, cu avizul consilierului de conturi care
coordoneaza actiunea de control sau al presedintelui sectiei de control financiar ulterior, dupa caz.
Prelungirea duratelor de control,
care afecteaza alte actiuni cuprinse n programul anual de control,
se face numai cu aprobarea Plenului Curtii de
Conturi,
la propunerea presedintelui Sectiei de control financiar ulterior.
Conducerile structurilor de control financiar ale Curtii de Conturi au obligatia sa urmareasca realizarea programului de control anual la termenele si n conditiile stabilite prin programul aprobat.
36

Semestrial, pna la data de 10 a lunii urmatoare sau ori de cte ori este nevoie, diviziile sectoriale si directiile de control financiar ulterior teritoriale raporteaza diviziei de coordonare modul
de realizare a programului de control pe perioada expirata, cumulat de la nceperea anului.
Activitatea de audit al performantei se desfasoara, de asemenea, potrivit programului aprobat de Plenul Curtii de Conturi, precum si a standardelor de audit specifice, a manualului de audit, elaborat de divizia de coordonare si metodologie.
5.2.
Actele
de
control
ce
se
ntocmesc
a) n cazul verificarii conturilor anuale de executie bugetara controlorii financiari ntocmesc:
raport de control;
raport de control intermediar.
n raportul de control se nscriu toate obiectivele verificate, constatarile si concluziile si se formuleaza
propuneri cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate n legatura cu situatia conturilor n cauza.
n functie de natura constatarilor, controlorii financiari pot propune n rapoartele lor:
- descarcarea de gestiune, n cazul n care nu au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiarcontabil;
- sesizarea instantelor competente pentru stabilirea raspunderii juridice, n cazul constatarii de fapte prin care au fost cauzate prejudicii ori pentru dispunerea masurilor de recuperare a sumelor datorate bugetului de stat, unitatilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice, reprezentnd obligatii financiare ale persoanelor juridice verificate;
- aplicarea unor amenzi pentru abateri cu caracter financiar, n conditiile prevazute de lege;
- stabilirea de masuri pentru nlaturarea neregulilor cu caracter financiar-contabil
constatate prin decizii ale conducatorului structurilor de control ale Curtii.
Cnd urmare controlului se constata prejudicii precum si abateri si/sau nereguli cu caracter financiar-contabil, care impun luarea unor masuri, conform legii, aceste fapte se consemneaza ntr-un raport de control intermediar, care se semneaza att de controlorul financiar, ct si de reprezentantii legali ai persoanei juridice controlate, a carui sinteza se include n raportul global de control, care se semneaza numai de controlorul financiar.
b) n cazul controalelor efectuate pe parcursul anului bugetar,
la institutiile publice, ct si la alte categorii de persoane juridice stabilite de lege.
n
aceste
situatii
se
ntocmesc:
procese verbale de constatare;
Note unilaterale.

37

Procesul verbal de constatare se ntocmeste ori de cte ori controlorii financiari constata prejudicii, abateri si/sau nereguli financiar contabile si se semneaza att de controlorii financiari, ct si de reprezentantii legali ai persoanei juridice controlate.
Daca se constata fapte care potrivit legii penale constituie infractiuni, acesta se consemneaza
ntr-un proces verbal de constatare distinct, n care nu se mai cuprind si alte fapte.
n
functie de gravitatea faptelor si a efectelor produse, procesul verbal de constatare distinct poate
fi ncheiat si nainte de terminarea controlului, pentru valorificare n regim de urgenta .
Decizia n acest sens se ia de conducerea structurii de control (divizie/directia
de
control
financiar
teritoriala),
la
propunerea
controlorului
financiar.
Nota unilaterala, se ntocmeste atunci cnd n cadrul controalelor mentionate nu se constata prejudicii, fapte care potrivit legii penale constituie infractiuni, abateri si/sau nereguli cu caracter financiar contabil. Se ntocmeste de asemenea daca n urma verificarii se constata ca masurile dispuse anterior persoanelor juridice controlate, prin decizii ale Curtii, au fost aduse la ndeplinire.
c)
Actele
de
control
comune
ambelor
naturi
de
verificare
sunt:
Nota de constatare;
proces-verbal de constatare a contraventiilor.
Nota
de
constatare
se
ntocmeste
atunci
cnd:
- se constata fapte pentru care raspunderea juridica nu se poate retine la persoana juridica controlata, existnd indicii ca aceasta raspundere s-ar localiza la o alta persoana juridica.
Nota de constatare se anexeaza la raportul de control/procesul-verbal de constatare, dupa caz si, n baza ei, controlul se extinde n raport de competentele Curtii.
- se impune efectuarea unor controale ncrucisate,
cu participarea mai multor directii de control financiar ulterior teritoriale,
controale ce se efectueaza
cu avizul diviziei sectoriale n a carei competenta intra domeniul controlat.
Nota de constatare se semneaza de controlorul financiar, de reprezentantii legali ai persoanei juridice controlate si eventual de catre alte persoane n prezenta carora s-a facut constatarea.
Procesul-verbal de constatare a contraventiilor se ntocmeste de controlorul financiar, n situatia n care se constata fapte definite de lege ca fiind contraventii si a caror constatare intra n competenta Curtii de Conturi si anume:
- nerespectarea obligatiei de a prezenta Curtii de Conturi, n termenele stabilite, conturile ce urmeaza a fi
verificate;
- neaducerea la ndeplinire a masurilor dispuse prin decizii ale Curtii de Conturi;
- nerespectarea de catre persoanele juridice si fizice supuse controlului a obligatiilor
de a transmite Curtii actele, documentele si informatiile solicitate la termenele stabilite de aceasta ori de a asigura accesul controlorilor financiari n sediilor lor.
38

d)

Reguli

generale

de

ntocmire

actelor

de

control

n cazul n care actele de control (raportul de control intermediar, procesul-verbal de constatarea

sau procesul verbal de constatare a contraventiilor) se semneaza de persoana juridica verificata cu
obiectiuni, acestea trebuie depuse structurii de conturi care a efectuat controlul, n termen de 5 zile
lucratoare de la nregistrarea actului de control la entitatea verificata.
Daca reprezentantii legali ai persoanei juridice controlate refuza sa semneze actul de control, acest
fapt se mentioneaza de controlorul financiar si nu constituie motiv pentru nevalorificarea constatarilor, potrivit legii;
n finalul actelor de control trebuie facuta mentiunea ca prin semnarea acestora de catre conducerea
entitatii verificate, se certifica si restituirea documentelor care au fost puse la dispozitia organelor
de control;
n cazul n care se constata fapte de natura penala, documentele sustinatoare trebuie retinuta, n
original, de controlul financiar ca anexa la actul de control. Entitatii controlate i sunt lasate n
copie actele si documentele respective, certificate prin semnatura controlorului financiar;
La redactarea rapoartelor de control intermediare/proceselor-verbale de constatare trebuie sa fie
avute n vedere si explicatiile date la persoanele carora s-au solicitat, de controlorul financiar, n
scopul clarificarii mprejurarilor si a cauzelor care au condus la crearea de prejudicii, precum si
abateri si/sau nereguli cu caracter financiar-contabil;
Explicatii scrise pot fi solicitate oricaror persoane care au constituit la producerea pagubelor, a
abaterilor si/sau neregulilor cu caracter financiar contabile, chiar daca la data controlului nu mai
este angajata a persoanei juridice controlate;
Pagubele produse se evalueaza de controlorul financiar pe baza datelor si documentelor contabile
si tehnico-operative detinute de persoana juridica controlata, precum si a altor date si documente
relevante.
Pentru pagubele create,
controlorul financiar stabileste raspunderea civila delictuala, care presupune acoperirea att a pagubei, ct si a foloaselor nerealizate.
5.3.

Valorificarea
constatarilor
a) Constatari rezultate din verificarea conturilor anuale de executie bugetara.
Actele de control privind conturile anuale de executie ale entitatilor publice (raportul
de control si eventual raportul de control intermediar) se depun si se nregistreaza la Sectia de control
financiar ulterior a Curtii de Conturi sau la Directia de control financiar ulterior teritoriala, dupa caz.
39

Daca asupra raportului de control intermediar reprezentatii persoanei juridice controlate formuleaza
obiectiuni, controlorii financiari care au efectuat verificarea contului respectiv trebuie sa ntocmeasca o nota, continnd pozitia lor motivata legal, referitoare la obiectiunile n cauza. Aceasta
nota se avizeaza, de asemenea motivat, de catre directorul directiei de control, din cadrul diviziei sectoriale/directorul adjunct al directiei de control financiar ulterior teritorial, dupa caz.
n termen de 5 zile lucratoare, din ziua urmatoare nregistrarii actelor de control la Curtea de Conturi, directorul directiei de specialitate, din cadrul diviziei sectoriale sau directorul adjunct al directiei de control teritorial, procedeaza astfel:
analizeaza temeinicia si legalitatea propunerilor de valorificare a constatarilor formulate
de controlorii financiari n raportul de control;
consemneaza ntr-o nota separata punctul sau de vedere cu privire la legalitatea constatarilor si asupra masurilor de valorificare propuse de controlorii financiari;
ntocmesc proiectul de ncheiere;
ntocmesc proiectul de decizie pentru neregulile financiar contabile ce impun masuri de
remediere prin decizie a Curtii;
prezinta consilierului de conturi/directorului directiei de control financiar teritorial raportul de control (inclusiv eventualele obiectii ale reprezentantilor persoanei juridice controlate si pozitia controlorului financiar fata de acestea), nsotit de proiectul de ncheiere,
proiectul de decizie si nota cuprinznd aprecieri cu privire la calitatea actului de control.
Consilierul de conturi transmite la rndul sau raportul de control/raportul de control intermediar, presedintelui Sectiei de control financiar ulterior, cu propuneri privind examinarea acestuia n complet.
n termen de 3 zile de la primirea actelor de control, presedintele Sectiei de control financiar ulterior numeste completul care urmeaza sa le examineze si programeaza data sedintei.
Completul se formeaza din trei consilieri de conturi din cadrul Sectiei de control financiar ulterior, din care unul trebuie sa fie conducatorul diviziei n care s-au ntocmit raportul de control.
La Completul n structura aratata se examineaza rapoartele de control, ncheiate
la ordonatorii principali de credite, ale caror bugete se aproba prin lege.
n mod similar, directorul directiei de control teritorial stabileste, n termen de 5 zile de la
primirea actelor de control, data sedintei si componenta completului. La acest nivel completul se constituie din directorul directiei de control financiar, directorul adjunct sau unul din sefii de serviciu, precum si un controlor financiar, altul dect cel care a efectuat controlul.
n cazul Directiei de control financiar ulterior a Municipiului Bucuresti, completul se constituie din director, directorul adjunct si unul din sefii de serviciu.
n situatia n care unul din membrii numiti ai completului se afla n imposibilitatea de a participa la sedinta completului, directorul structurii de control teritorial poate desemna un nlocuitor.
40

n competenta completelor constituite la nivel teritorial intra examinarea rapoartelor de control ntocmite la ordonatorii de credite ai bugetelor locale, ordonatorii secundari si tertiari ai
bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat si ai unitatilor militare apartinnd Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si de Administrare a Teritoriului.
n cursul examinarii rapoartelor de control, completele pot cere lamuriri titularului de cont sau altor
persoane, inclusiv din cele nominalizate n cuprinsul raportului, care pot da relatii, n vederea clarificarii unor situatii si formarii de catre complet a unei opinii cu privire la masurile de solutionare.
Asupra raportului de control completele pronunta o ncheiere prin care se pot dispune, dupa caz:
Descarcarea de gestiune. Potrivit normelor aprobate de Plenul Curtii de Conturi descarcarea de
gestiune reprezinta o atestare de legalitate asupra formarii, administrarii si ntrebuinta rii resurselor
financiare ale statului si ale unitatilor administrativ teritoriale, precum si asupra gestionarii patrimoniului acestora, care se acorda ordonatorilor de credite, de catre Curtea de Conturi, pentru
exercitii bugetare ncheiate, n conditiile n care, n urma verificarii bilanturilor si a conturilor de
executie bugetara nu se constata fapte cauzatoare de prejudicii sau alte abateri cu caracter financiar
contabil.
De asemenea, poate fi acordata descarcarea de gestiune si daca, pna la data examinarii rapoartelor de catre complete, abaterile sau neregulile financiar contabile au
fost nlaturate, iar prejudiciul si despagubirile civile actualizate au fost recuperate;
Sesizarea instantelor civile competente, pentru stabilirea raspunderii juridice, n cazul constatarii
de prejudicii nerecuperate. Potrivit Normelor aprobate de Plenul Curtii de Conturi elementele
constitutive ale raspunderii civile delictuale n cazul prejudiciilor sunt:
existenta faptei ilicite. Fapta ilicita consta ntr-o actiune sau inactiune, contrara legii, prin
care autorul a produs o paguba raspunderea civila delictuala este declansata de fapta
ilicita cauzatoare de prejudicii, iar continutul acestei raspunderi l constituie obligatia
civila de reparare a prejudiciului cauzat. n cazul n care obligatia civila de reparare a
prejudiciului cade n sarcina mai multo faptuitori (care au savrsit fapta ilicita), ea este
solidara;
existenta prejudiciului. Prejudiciul constituie conditia raspunderii civile delictuale. Pentru ca el sa fie supus repararii, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie patrimonial, respectiv sa fie localizat n patrimoniul persoanei juridice verificate si sa fie cert
si actual: un prejudiciul viitor poate fi cert numai daca se poate determina cu certitudine
ca se va produce si care va fi ntinderea lui;
legatura de cauzalitate ntre fapta ilicita si prejudiciu. n acest sens trebuie aratat concret
si documentat, n ce mod a contribuit fapta ilicita a persoanei respective la producerea
prejudiciului;
41

 existenta culpei. Savrsirea faptei din culpa trebuie dovedita.

Restituirea raportului de control pentru completare sau refacere, cu precizarea obiectivelor ce
urmeaza a fi controlate, urmnd ca procedura de examinare raportului sa fie reluata dupa completarea sau refacerea lui.
Sesizarea organelor de urmarire penala competente, n cazul n care, n urma examinarii raportului,
a actelor si documentelor prezentate, se constata savrsirea unor fapte care, potrivit legii penale,
constituie infractiuni, situatie n care se suspenda examinarea cazului, pna la solutionarea sesizarii.
Cnd organele de urmarire penala au dispus nenceperea urmaririi penale sau, dupa caz, scoaterea
de sub urmarire penala, ori ncetarea urmaririi penale pentru persoana respectiva, procedura de
valorificare prin complet va fi reluata;
Suspendarea examinarii raportului, pna la solutionarea cauzei de catre organele competente, n
situatiile n care reprezentantii legali ai entitatii controlate se afla n cercetare penala sau sunt facuti
raspunzatori n alte cauze n curs de solutionare;
Daca exista pericolul nstrainarii bunurilor ce apartin persoanei raspunzatoare, completul poate solicita instantei, ce urmeaza a fi investita cu judecarea cauzei, ncuviintarea pentru luarea masurilor
asiguratorii, n limita valorii prejudiciului constatat.
Hotarrile completelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor acestora. Daca exista opinii separate asupra concluziilor ncheierii, ele vor fi motivate ntr-o nota, ce se va anexa ncheierii.
Pentru motive ntemeiate, n termen de un an de la pronuntarea ncheierii, prin care sa dispus descarcarea de gestiune, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.

Descarcarea de gestiune nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica.

b)
Valorificarea
constatarilor
din
procesele-verbale
ncheiate,
ca
urmare
a
controalelor
efectuate,
pe
parcursul
executiei
bugetare
Pna n anul 2003, cnd Curtea de Conturi avea si atributii jurisdictionale, rolul
principal de valorificare a constatarilor nscrise n procesele-verbale de constatare,
ncheiate n situatiile prevazute de lege, revenea procurorilor financiari, astfel:
Procesele-verbale de constatare se trimiteau, n termen de 5 zile de la nregistrare, procurorului
financiar, de catre consilierii de conturi din cadrul Sectiei de control financiar ulterior sau, dupa
caz, de directorii directiilor de control financiar judetene nsotite de propunerile lor de valorificare.

42

 n toate cazurile, procurorul financiar avea obligatia sa se pronunte, n termen de 10 zile de la

primire, asupra procesului-verbal de constatare, ntocmind, dupa caz: actul de sesizare a colegiului
jurisdictional competent din cadrul Curtii de Conturi; actul de sesizare a organelor de urmarire
penala ori actul de clasare.
Procurorul financiar putea de asemenea, sa dispuna motivat, restituirea procesului-verbal de constatare controlului financiar, pentru completarea ori refacerea controlului.
Atunci cnd exista pericolul nstrainarii bunurilor ce apartin persoanei raspunzatoare, procurorul
financiar putea solicita colegiului jurisdictional al Curtii, ce urma a fi investit cu judecarea cauzei,
ncuviintarea pentru luarea masurilor asiguratorii, n limita valorii prejudiciului constatat.
mpotriva actului de clasare al procurorului financiar, controlorul financiar care a ncheiat procesulverbal de control si cei interesati, puteau face plngere n termen de 30 de zile de la primirea
clasarii, la procurorul general financiar al Curtii.
n cazul admiterii plngerii, procurorul general financiar putea dispune, dupa caz: sesizarea
colegiului jurisdictional, sesizarea organelor de urmarire penala ori restituirea documentului pentru
completarea sau refacerea controlului.
mpotriva solutiei procurorului general financiar, organul de control sau alte parti interesate puteau
face cerere de reexaminare, n termen de 30 de zile de la primirea solutiei, la Sectia jurisdictionala
a Curtii de Conturi, unde cauza putea fi judecata de catre un complet format din trei consilieri de
conturi juristi.
n cazul n care completul mentionat admitea cererea de reexaminare, dispunerea sesizarea colegiului jurisdictional competent sa judece cauza sau organului de urmarire penala competent.
Procedura de valorificare mentionata, prevazuta de lege, nu a mai putut fi aplicata dupa anul 2003 ntruct, prin trecerea instantelor de jurisdictie ale Curtii de Conturi la instantele civile, conform prevederilor Constitutiei adoptate n 2003, a fost desfiintata si structura procurorului financiar din cadrul Curtii.
Legea nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi republicata, modificata si completata prin Legea nr.77/2002 nu a fost nca aliniata la modificarile
aduse Constitutiei n 2003, astfel ca valorificarea proceselor-verbale de constatare este
facuta dupa unele instructiuni provizorii, aprobate de Plenul Curtii de Conturi.
Procedurile de valorificare a constatarilor, potrivit instructiunilor mentionate, sunt urmatoarele:
Daca la controlul efectuat pe parcursul executiei bugetare, att la institutii publice, ct si la alte
persoane juridice, se constata: nereguli financiar-contabile, care impun luarea unor masuri de
corectare, de catre Curtea de Conturi, potrivit legii sale de organizare si functionare; abateri cu
43

caracter financiar-contabil care au condus la crearea de prejudicii sau fapte care, potrivit legii penale, constituie infractiuni se ntocmesc procese-verbale de constatare. Acestea se semneaza de
controlorul financiar, de conducerea entitatii verificate, precum si de persoanele nominalizate ca
fiind raspunzatoare de abaterile financiar contabile constatate.
n situatia n care, n timpul controlului, apar indicii ca s-a efectuat o operatiune sau un act ilicit,
ce poate atrage raspunderea penala, potrivit art.23 (1) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea,
descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, controlorii financiari sunt obligati sa nstiinteze
organul de urmarire penala sau, dupa caz, organul de constatare a savrsirii infractiunilor, abilitat
de lege.
Procesul-verbal de constatare, nsotit de Nota de analiza si combatere a eventualelor obiectiuni
formulate la actul de control, precum si Nota cu propuneri de valorificare a constatarilor, ntocmite
de controlorul financiar, se nregistreaza la structura de control a Curtii de Conturi, dupa 5 zile
lucratoare de la expirarea termenului pentru depunerea la Curtea de Conturi a obiectiunilor, de
catre entitatea verificata.
Pentru valorificarea constatarilor din procesul-verbal de constatare, controlorii financiari pot propune:
- emiterea de catre presedintele Sectiei de control financiar ulterior/directorul directiei de control financiar ulterior teritorial a unei decizii,
pentru nlaturarea
neregulilor financiar-contabile,
masuri care potrivit Legii nr.94/1992 pot fi:
Suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal;
Blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cnd se constata utilizarea nelegala sau ineficienta
a acestora;
nlaturarea neregulilor constatate n activitatea financiar-contabila controlata, corectarea bilanturilor contabile, a conturilor de profit si pierdere si a conturilor de executie.
De mentionat ca aceasta competenta o au conducatorii structurilor de control
ale
Curtii
si
n
cazul
controlului
executiei
bugetare
anuale.
- emiterea de catre consilierul de conturi al diviziei care a efectuat controlul/directorul directiei de control financiar ulterior teritorial a unei Adrese catre managerul entitatii verificate, n cazul constatarii
unor fapte cauzatoare de prejudicii sau a unor obligatii financiare datorate si neachitate catre bugetele
publice, n vederea recuperarii prejudiciilor sau evidentierii si virarii obligatiilor bugetare datorate, n
cuantumul si termenele legale. Prin adresa respectiva se precizeaza si faptul ca, n situatia n care cu
44

ocazia ducerii la ndeplinire a masurilor reies si alte fapte cauzatoare de prejudicii, care ntrunesc elementele constitutive ale unei infractiuni, managerul va sesiza, potrivit legii, organele de cercetare penala.
Tot prin aceeasi adresa managerul entitatii este atentionat asupra raspunderii ce-i revine, n cazul
neluarii masurilor legale de recuperare a prejudiciilor, de la persoanele care se fac vinovate de producerea acestora, n cazul n care termenul de prescriptie nu este expirat sau de la persoanele care
se fac raspunzatoare de nedepistarea si nerecuperarea acestora, n termenul legal de prescriptie.
Directorul din cadrul diviziei/directorul adjunct al directiei teritoriale de control, n cadrul carora
s-a facut verificarea, analizeaza propunerile controlorului financiar de valorificare a constatarilor,
n 5-10 zile de la nregistrarea procesului verbal si ntocmeste proiectul de adresa catre managerul
entitatii verificate, pe care l supune aprobarii consilierului de conturi ori directorului structurii
teritoriale de control. Dupa aprobarea proiectului, adresa se remite entitatii verificate.
La expirare termenului stabilit pentru realizarea masurilor, structura de control trebuie sa programeze reverificarea modului de realizare a masurilor dispuse si, respectiv, inclusiv a celor de
recuperare a prejudiciilor constatate.
Instructiunile nu stabilesc nsa procedurile de urmat, daca se constata masuri nerealizate.
Punctul nostru de vedere este ca procedurile de valorificare a constatarilor, reglementate prin instructiunile Curtii de Conturi, nu sunt n masura sa asigure aplicarea prevederilor Constitutiei adoptate n 2003, potrivit carora procedurile de recuperare a prejudiciilor constatate trebuie reglementate
prin legea Curtii de Conturi.
n acest sens, art.140, al.(1) din Constitutie prevede: n conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
Cu toate ca, pentru nerecuperarea prejudiciilor, n adresa catre manager se arata ca acesta este raspunzator administrativ, civil sau penal, dupa caz, pentru aplicarea acestor sanctiuni nu este creata baza legala.
Modul de recuperare a prejudiciilor, potrivit Constitutiei, nu a fost avut n vedere nici prin
Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.43/2006, publicata n Monitorul Oficial al Romniei
nr.525/19.06.2006 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, unde, n legatura cu
aceasta problema se arata urmatoarele:
n situatia n care, cu prilejul efectuarii actiunilor de audit, se constata existenta unor abateri de la
legalitate sau regularitate, care au determinat producerea unor pagube, pe seama fondurilor publice, a
patrimoniului public si/sau privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale, conducerea entitatii
auditate are obligatia de a lua masuri pentru stabilirea ntinderii pagubelor si recuperarea acestora.
Raspunderea pentru neluarea masurilor mentionate revine conducerii entitatii auditate, n conditiile
45

legii. n situatia n care Curtea de Conturi constata ca masurile luate de conducerea entitatii auditate nu asigura recuperarea pagubelor, aceasta sesizeaza organele competente. Organele sesizate sunt
obligate sa ia masurile ce se impun pentru recuperarea pagubelor si sa informeze Curtea de Conturi
- O prima remarca n legatura
cu aceste prevederi este ca n viitor pentru recuperarea niciunei pagube constatate, Curtea de Conturi
nu mai sesizeaza instantele judecatoresti, n vederea obligarii la plata a persoanelor raspunzatoare.
- A doua remarca este ca nici n cazul neaducerii la ndeplinire
a masurilor stabilite de Curte a de Conturi, pentru recuperarea prejudiciilor, aceasta nu se adreseaza
instantelor judecatoresti, ci unor organe competente, nedefinite, care, n nici un caz, nu fac parte din
puterea judecatoreasca, ntruct au obligatia sa informeze Curtea de Conturi despre masurile luate.
- A treia remarca este calificarea prin ordonanta
Guvernului ca infractiune si aplicarea de pedepse, cu nchisoare de la 6 luni la 3 ani, a conducatorilor
entitatii verificate care nu aduc la ndeplinire masurile de recuperare a prejudiciilor constatate de aceasta.
Potrivit Codului Penal al Romniei, actualizat,
cu toate modificarile si completarile ce i s-au adus pna la data de 10 septembrie 2003, infractiunea este
definita ca fiind fapta care prezinta pericol social, savrsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.
Potrivit aceluiasi Cod, prin lege penala se ntelege orice dispozitie cu caracter
penal, cuprinsa n legi sau decrete si nu n ordonante de urgenta ale Guvernului sau alte acte normative.
c) n legatura cu auditul performantei, respectiv
analiza calitatii gestiunii financiare, din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii.
Legea de organizare si functionare a Curtii de
Conturi nu reglementeaza obiectivele auditului, procedurile de exercitare a acestuia si nici modul de valorificare a constatarilor, asa cum reglementeaza aceste componente, pentru controlul financiar ulterior.
Abia n
anul 2005 Curtea de Conturi a elaborat manualul auditului performantei, proiect finantat de Uniunea Europeana, care detaliaza procedurile acestui gen de audit, precum si modul de valorificare a constatarilor.
Referitor
la modul de valorificare a constatarilor, principalele prevederi ale manualului se refera la urmatoarele:
Dupa finalizarea raportului de audit si aprobarea lui de catre conducerea Curtii de Conturi, acesta
trebuie prezentat, pentru publicare, ntr-un format adecvat, urmnd a fi distribuit destinatarilor si
mijloacelor de informare.
Institutiile
mantei

Supreme
de
Audit,
transmit
rapoartele
de

cu
audit

Monitorul Oficial;
46

experienta
n
auditul
urmatorilor
destinatari:

perfor-

 Comisiei specializate a Parlamentului;

Executivului;
Ministerului Finantelor Publice;
Entitatii auditate;
Tertilor interesati.
Curtea de Conturi transmite,
n toate cazurile,
raportul de audit entitatii auditate si n mod sporadic Executivului si publicarii prin Internet.
n ce priveste Comisia specializata a Parlamentului.
aceasta nu este nca organizata.
n ta rile Uniunii Europene, aceste comisii analizeaza rapoartele si selecteaza pe cele care urmeaza
a fi spuse dezbaterilor Parlamentare. naintea fiecarei dezbateri parlamentare, Institutiile Supreme
de Audit din ta rile respective prezinta un punctaj de probleme referitoare la rapoartele n cauza.
Dupa analizarea rapoartelor si dezbaterea lor n Parlament,
Comisia elaboreaza un raport al sau care contine concluziile recomandarile definitive,
raport
care
se
nainteaza
Executivului
pentru
implementarea
masurilor.
Ministerul Finantelor Publice, mpreuna cu entitatile auditate, formuleaza raspunsul din partea executivului catre Comisie, care trebuie sa se refere la masurile ntreprinse pentru implementarea recomandarilor,
iar daca implementarea dureaza o perioada mai mare de timp, stadiul implementarii la data raspunsului.
n situatia nensusirii unor recomandari ale Comisie se prezinta motivul si explicatiile necesare.
Institutiile Supreme de Audit din cadrul ta rilor Uniunii europene, inclusiv Curtea Europeana de Audit, urmaresc modul de implementare a recomandarilor facute.
Evaluarea si masurarea impactului rapoartelor de audit al performantei, ntocmite de Curtea
de Conturi, este element necesar n ciclul responsabilitatii.
Recomandarile cuprinse n
rapoartele speciale, precum si cele ale autoritatii competente, trebuie sa fie urmarite, pentru a se identifica si evalua masurile luate.
nsasi experienta procesului de urmarire poate
ncuraja implementarea efectiva a recomandarilor din raport de catre entitatile auditate.
Urmarirea
recomandarilor
din
raport
are
patru
scopuri
principale:
- cresterea eficacitatii rapoartelor de audit principalul motiv pentru care sunt urmarire rapoartele de audit este cresterea probabilitatii de implementare a recomandarilor;
- acordarea de asistenta autoritatilor legislative si bugetare (inclusiv autoritatii competente) urmarirea recomandarilor poate fi utila n ndrumarea actiunilor acestora;
evaluarea
performantei
Curtii
de
Conturi
urmarirea
ofera
o
baza
de
apreciere
si
evaluare
a
performantei
acestei
institutii;
47

- crearea de stimulente pentru nvatare si dezvoltare activitatile de urmarire pot contribui la o mai buna cunoastere si la mbunatatirea practicilor.
Urmarirea se desfasoara, de regula, la doi sau trei ani de la publicarea raportului special. Punctul de plecare l pot constitui rapoartele regulate de urmarire, ntocmite de Comisie
si alte institutii, pentru Parlament, daca exista.
Activitatea de urmarire nu este un audit complet, ci trebuie sa stabileasca masurile luate de catre entitatea auditata, pentru asi mbunatati performanta si recomandarile care au fost implementate, precum si sa evalueze
n ce masura acestea sunt eficiente si adecvate, pentru a rezolva neajunsuri identificate.
Rezultatele urmaririi recomandarilor auditului trebuie sa fie nregistrate, instrumentul electronic
disponibil fiind folosit ca unic depozitar pentru recomandari si urmarirea lor.
Rapoartele
privind activitatile de urmarire sunt incluse n Raportul anual al Curtii de Conturi.
Institutiile Supreme de Audit urmaresc, de asemenea, modul n care a fost perceput raportul de audit.
Dupa ncheierea unui audit al performantei, exista diferite posibilitati de obtinere de informatii privind
modul n care acesta a fost perceput, de exemplu, prin observarea reactiilor entitatilor auditate si Parlamentului, precum si pe cele din presa. n plus, pot fi solicitati experti externi, care sa examineze
rapoartele de audit al performantei sau care sa si exprime opinia privind calitatea activitatii desfasurate.
Avnd n vedere ca majoritatea auditurilor performantei genereaza autentice surse de nvatare, att
pentru echipele implicate, ct si pentru Curtea de Conturi, n ansamblul sau, poate fi un exercitiu
util pentru ca echipa de audit sa efectueze o analiza dupa publicarea raportului, pentru a identifica:
ce a mers bine si de ce
ce a avut mai putin succes si din ce motive
nvata mintele pentru viitor si posibila aplicabilitate mai larga pentru toate auditurile performantei.
Recomandarile pot avea un impact mai mare daca au un ton si un continut pozitiv, se axeaza pe rezultate (dnd unele sugestii cu privire la rezultatul urmarit), tin
seama de considerentele de cost si au fost discutate si convenite cu entitatea auditata.
Aceste proceduri importante n domeniul valorificarii auditului performantei, prin intermediul Parlamentului si executivului, practicate n ta rile membre Uniunii Europene, nu se aplica si n tara noastra, ndeosebi ca urmare a inexistentei unei Comisii/Comitet specializate n cadrul Parlamentului.
Recomandarile se adreseaza, n toate cazurile, de Curtea de Conturi direct entitatilor publice auditate. n
Rapoartele anuale ale Curtii de Conturi a Romniei nu se face nici o referire la modul n care au fost implementate recomandarile sale din anii anteriori, ca urmare auditarii performantei unor cheltuieli publice.
[a.]
Valorificarea constatarilor Curtii de Conturi poate fi facuta si la nivelul Parlamentului,
precum si al autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale

48

Astfel, potrivit Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, aceasta are
obligatia ca, n termen de 6 luni de la primirea conturilor de executie ale bugetelor publice,
sa ntocmeasca si sa transmita Parlamentului, Raportul public anual care trebuie sa cuprinda:
1.
observatiile Curtii asupra conturilor de executie a bugetelor supuse controlului sau;
concluziile degajate din controalele dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat ori cele
efectuate la regiile autonome, societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de
stat si la celelalte persoane juridice, supuse controlului Curtii;
ncalcarile de lege constatate si masurile de tragere la raspundere luate;
alte aspecte pe care Curtea de Conturi le considera necesare.
Rapoartele anuale, referitoare la finantele publice locale, se nainteaza de structurile de control
judetene, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale. Curtea de Conturi mai poate nainta Parlamentului sau autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ teritoriale, rapoarte pe domenii n care este competenta, ori de cte ori considera necesar.
Deosebita importanta prezinta n rapoartele Curtii,
propunerile sale de modificare, corectare sau anulale a unor prevederi legale, pentru a se putea preveni unele nereguli frecvente cu caracter financiar contabil, cauzatoare de prejudicii.
Nu n ultimul rnd, o cale deosebit de importanta n procesul valorificarii constatarilor Curtii de Conturi, este publicarea rapoartelor sale, pentru a da posibilitatea cetatenilor si, n general, celor care contribuie la formarea veniturilor statului, sa cunoasca modul n care acestea au fost cheltuite si sa poata
actiona, pe caile legale, la autoritatile competente, n vederea prevenirii risipei, fraudei si coruptiei.
[a.]
O situatie speciala o reprezinta auditul utilizarii fondurilor aferente asistentei financiare
acordate Romniei de Uniunea Europeana.
Pentru acest domeniu, n anul 2005 a fost nfiintata Autoritatea de audit, organism fara personalitate juridica,
care functioneaza pe lnga Curtea de Conturi,
nsa independenta de aceasta din punct de vedere operational.
Autoritatea de audit si desfasoara activitatea n conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale, aplicabile fondurilor aferente asistentei financiare acordate Romniei de Uniunea Europeana si are n principal urmatoarele atributii:
- efectuarea unor verificari colective si adecvate asupra masurilor programelor operationale, n scopul de a evalua eficienta sistemelor de management si de control existente si de a verifica, pe baza unei analize de risc, declaratiile de cheltuieli;
- efectuarea unor verificari adecvate, n vederea emiterii declaratiilor, la finalizarea masurilor;
- certificarea conturilor anuale ale agentiilor de implementare, precum si a contului n EURO n ceea ce priveste integritatea, acuratetea si veridicitatea acestora;
49

verificarea
compatibilitatii
sistemelor
de
management
si
de
control
ale
agentiilor
de
implementare,
n
ceea
ce
priveste
capacitatea
lor
de
a
asigura
conformitatea
cu
prevederile
Acordului
multianual
de
finantare;
- verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;
- efectuarea auditului final al programelor/memorandurilor de finantare/acordurilor
de finantare PHARE, prin selectia proiectelor din cadrul programelor acesteia;
Pentru realizarea atributiilor mentionate, Autoritatea de audit are n vedere:
- realizarea verificarilor n conformitate cu prevederile memorandurilor si acordurilor de finantare,
ncheiate de Guvernul Romniei cu Comisia Europeana;
- pastrarea rapoartelor de audit, ntocmite la dispozitia Comisiei Europene si a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA si
SAPARD, precum si a structurilor responsabile pentru coordonarea fondurilor aferente asistentei financiare acordate Romniei de Uniunea Europeana n perioada de preaderare;
- colaborarea cu reprezentantii Comisiei Europene si ai Curtii de Conturi Europene a Auditorilor, cu prilejul verificarilor independente efectuate de aceste organisme, asupra modului de utilizare a asistentei financiare comunitare n Romnia;
respectarea
de
catre
ntregul personal
al
autoritatii a
prevederilor Codului de conduita etica si profesionala al personalului Curtii de Conturi.
Autoritatea de audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit extern, n
conformitate cu legislatia Uniunii Europene si cu legislatia nationala asupra fondurilor aferente asistentei financiare, nerambursabile, acordate Romniei de catre Uniunea Europeana.
Autoritatea de audit este condusa de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, numiti prin hotarre a
Parlamentului, la propunerea Comisie pentru buget, finante, activitati bancare si piata de capital a Senatului si Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi rennoit o singura data. Functiile celor doi conducatori sunt asimilate cu functiile de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat.
n exercitarea atributiilor sale, presedintele Autoritatii de audit emite decizii si instructiuni.
n
scopul
desfasurarii
activitatii,
Autoritatea
de
audit
elaboreaza
norme
si
proceduri de lucru proprii,
care se aproba de presedintele acesteia.
Pentru realizarea atributiilor sale, Autoritatea de audit poate ncheia acorduri cu structurile responsabile
pentru coordonarea fondurilor aferente programelor PHARE, ISPA si SAPARD, precum si a fondurilor
aferente asistentei financiare acordate Romniei, de catre Uniunea Europeana, n perioada preaderare.
Autoritatea
de
audit
prezinta
anual
sau
ori
de
cte
ori
este
nevoie,
rapoarte
de
activitate
Plenului
Curtii
de
Conturi.
Valorificarea constatarilor autoritatii de audit, n legatura cu fondurile aferente asistentei financiare acordate Romniei de Uniunea europeana, nu se face deci, la nivelul Curtii de Conturi.

50

CAPITOLUL
REZULTATELE

VI
EXECUTIEI

CONTROLULUI

BUGETARE
n exercitarea
controlului, pot fi constatate o serie de abateri/nereguli, care sunt consemnate n rapoarte intermediare de
control sau procese verebale de constatare, functie de entitatea verificata sau perioada supusa verificarii.
Principalele nereguli ce pot fi constatate, n legatura cu cheltuirea nelegala a unor
resurse financiare publice, functie de capitolele de cheltuieli, pot fi sintetizate astfel:
1. Referitor la cheltuielile pentru bunuri si servicii
1.
achizitionarea unor bunuri cu alte caracteristici dect cele contractate, dar neconsemnarea n
procesele-verbale de receptie a acestor situatii;
plata nelegala a unor sume, pentru lucrari neexecutate;
decontarea unor consumuri de materii prime si materiale, mai mari dect consumurile specifice
aprobate;
plati de convorbiri telefonice, interne si internationale, neefectuate n interesul serviciului;
decontarea unor consumuri de carburanti, n cazul deplasarilor cu autoturismele proprietate personala n interesul serviciului, pentru distante mai mari dect numarul real de kilometri dintre
localitatile respective;
acordarea unor avansuri pentru deplasari interne sau externe nejustificate, decontarea unor cheltuieli de deplasare si de protocol, fara documente justificative sau n limite mai mari dect cele legale,
neperceperea de penalizari pentru restituirea cu ntrziere a avansurilor;
decontarea de servicii de cazare unor agenti de turism, la preturi mai mari dect cele practicate
efectiv de unitatile hoteliere;
decontarea nelegala a unor prestatii medicale, pentru persoane care nu aveau calitatea de asigurat;
decontarea nelegala a unor medicamente, prin depasirea pretului de referinta al acestora, din contractele ncheiate cu furnizorii, etc..
2.

Referitor

la

cheltuielile
51

de

capital:

 plata necuvenita de lucrari de reparatii si modernizari, neefectuate n fapt;

acordarea de avansuri nejustificate sua peste limitele legale;
acceptarea la plata a unor situatii de lucrari, fara acoperire n contraprestatii sau la un pret superior
celui licitat, etc..
3.

Exemple

de

nereguli

din

domeniul

achizitiilor

publice

achizitionarea de bunuri care nu erau cuprinse n programul anual de achizitii, contrar legii;
ncheierea si derularea de contracte pentru achizitii de bunuri, prin utilizarea nelegala a procedurii
de cumparare directa, n locul procedurii legale de cerere de oferta;
achizitionarea unor mijloace fixe (ex. calculatoare) necuprinse n lista de dotari aprobata, urmata
de nregistrarea nelegala n gestiune, pe parti componente, la categoria Obiecte de inventar;
efectuarea de plati pentru lucrari de construire, ntretinere si modernizare, n baza unor contrate n
care nu au fost prevazute penalizari pentru ntrzierea efectuarii lucrarilor si nici nu au fost pretinse
garantii de buna executie;
atribuirea directa a unor contracte de achizitii sau prestatii, fara a se preciza valoarea acestora sau
motivele pentru care nu s-a aplicat procedura de achizitie prin licitatie deschisa;
neorganizarea licitatiei, n cazul unor lucrari care depasesc de 5 ori pragul valoric stabilit de lege
pentru procedura care a fost utilizata, respectiv cereri de oferte.
4.

Nereguli ce pot fi constatate n legatura cu functionarea controlului financiar preventiv:

Neemiterea sau neactualizarea deciziilor privind organizarea si exercitarea controlului financiar
preventiv propriu n functie de schimbarea personalului angajat care exercita viza de control financiar preventiv propriu si a noilor proiecte de operatiuni supuse controlului financiar preventiv, contrar prevederilor art.13 din Ordonanta Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern si controlul
financiar preventiv, cu modificarile si completarile ulterioare si pct.4 din Normele metodologice
generale referitoare la exercitarea controlului financiar preventiv aprobate prin Ordinul ministrului
Finantelor Publice nr.522/2003.
Nesupunerea controlului financiar preventiv a unor proiecte de operatiuni care potrivit legii si
normelor de aplicare trebuiau examinate (statele de plata a salariilor, situatiile financiare ntocmite
la finele anului etc.);

52

 Neintroducerea si/sau necompletarea Registrului privind operatiunile prezentate la viza de control

financiar preventiv, prevazute de Normele metodologice;
Exercitarea vizei de control financiar preventiv de persoane care nu ndeplinesc conditiile legii
(art.15 din O.G. nr.119/1999);
Aprobarea de catre ordonatorii de credite bugetare a unor operatiuni de angajare a cheltuielilor si
de efectuare a platilor, fara viza de control financiar preventiv, situatie care este interzisa de lege;
Acordarea vizei de control financiar preventiv pentru proiecte de operatiuni care nu se ncadrau
n cerintele de legalitate, regularitate si de ncadrare n limitele angajamentelor bugetare, contrar
prevederilor pct.1 din Normele metodologice;
nregistrarea n contabilitate a unor operatiuni de plata, efectuate fara a avea viza de control financiar preventiv, situatie interzisa de lege.

5.

Nereguli ce pot fi constatate n legatura cu organizarea si functionarea auditului intern:

Neorganizarea si nefunctionarea auditului intern, desi de la reglementarea legala (O.G.
nr.119/1999) au trecut 8 ani, iar organizarea lui este obligatorie.
Subdimensionarea cu personal a unor compartimente de audit, fata de complexitatea si volumul
activitatilor ce trebuie auditate;
Nencadrarea cu personal a posturilor de auditori ori ocuparea acestor posturi cu personal care nu
are pregatirea corespunzatoare;
Numirea si revocarea sefului compartimentului de audit fara respectarea cerintelor legii:
Folosirea auditorilor n activitati situate n afara sarcinilor acestora ,care sunt delimitate clar prin
lege, de exemplu pentru activitati de control financiar de gestiune, pentru unele controale tematice
etc.;
Elaborarea planurilor de audit intern, prin nerespectarea legii, respectiv fara o examinare prealabila
a riscurilor existente n cadrul entitatii si fara referat de justificare a misiunilor de audit programate;
Nerealizarea integrala a misiunilor de audit planificate.
Nerespectarea procedurilor de valorificare a rapoartelor de audit prevazute de lege si de normele
de aplicare.
53

6.
public

si

Nereguli
privat

n
al

administrarea
si
statului
unitatilor

gestionarea
patrimoniului
administrativ-teritoriale

Subevaluarea aportului de capital al statului;

Nerespectarea reglementarilor n vigoare privind inventarierea patrimoniala si reevaluarea activelor fixe;
Nerespectarea reglementarilor n vigoare n legatura cu vnzarea unor bunuri apartinnd
domeniului public;
Active si mijloace fixe concesionate fara a respecta prevederile legii si a contractelor de
nchiriere;
Nerespectarea clauzelor stabilite n contractele de nchiriere a activelor si mijloacelor fixe.
Neurmarirea ncasarii veniturilor din contractele de asociere;
Utilizarea alocatiilor bugetare n alte scopuri dect cele pentru care au fost aprobate, prin
nregistrarea unor prejudicii, pentru care se calculeaza despagubiri civile.

CAPITOLUL
PROPUNERI

VII

Avnd n vedere modul de exercitare a controlului financiar ulterior al Curtii

de Conturi a Romniei, precum si Standardele de Audit ale INTOSAI, adoptate n cadrul ta rilor membre
ale Uniunii Europene, facem n continuare unele propuneri, care au avut n vedere, n principal, alinierea
procedurilor ta rii noastre la standardele si bunele practici adoptate la nivel international, n domeniu.
Propunerile
au
n
vedere:
1.
O mai buna selectie a ordonatorilor de credite, ale caror conturi de executie se verifica anual, functie de volumul creditelor aprobate, dar si utilizate, pe
capitole de cheltuieli, precum si functie de neregulile constatate cu ocazia controlalelor anterioare, coroborat cu modalitatea efectiva de nlaturare a acestor abateri.
2.
Apreciem
necesara
unificarea
tipurilor
de
acte
de
control
care
se
ntocmesc,
urmare
tuturor
misiunilor
de
control.
3.
Alinierea
legii
de
organizare
si
functionare
a
Curtii
de
Conturi
la
modificarile
aduse
Constitutiei
Romniei
n
anul
2003.
4.
Focalizarea auditului performantei, asupra masurarii performantei si evaluarii programelor guvernamentale, care au stat la baza alocarii fondurilor bugetului de stat.
5. Adoptarea Standardelor de audit proprii, n exercitarea atributiilor de control ale Curtii de Conturi.
54

6. Adoptarea unor proceduri legale, care sa asigure elaborarea raportului public anual al Curtii de Conturi
si prezentarea acestuia Parlamentului, naintea dezbaterii proiectului legii bugetului pentru anul urmator.
7. Asigurarea unei mai mare transparente a rapoartelor Curtii de Conturi, inclusiv prin dezvoltarea activitatii compartimentului de presa, cu obligatia informarii periodice a cetatenilor,
asupra principalelor controale, cu impact asupra vietii sociale si a cheltuirii banului public.
8.
Valorificarea unor constatari importante ale Curtii de Conturi la nivelul Parlamentului,
n vederea luarii de masuri urgente asupra persoanelor care ocupa functii publice si care au
contribuit direct sau indirect la cheltuierea nelegala si/sau neeficienta a banului public.

BIBLIOGRAFIE

1.

Istoria Curtii de Conturi a Romniei (1864-2004) Bucuresti

2.

Culegere de documente, Bucuresti 2004, lucrare editata de specialisti ai Curtii de Conturi,

mpreuna cu cei ai Centrului de Studii Istorice, Economice si Sociale;

3.

Neculai Tabara, Evolutia auditului contabil financiar n Franta si pe plan mondial si perspectiva acestuia n Romnia, Revista Finante, Credit, Contabilitate nr.2-3/1996;

4.

Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a Romniei: Institutie fundamentala a statului de drept,

Elemente de drept comparat, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1997;

5.

6.

Publicatia SIGMA, Op.cit., nr.4/2002.

Mitroi Florin, Auditul de performanta . Controlul rezultatelor, concept si perspective, Editura Societatea Adevarul SA Bucuresti, 1999.

55

7.

Richard Allen si Daniel Tommasi, Administrarea cheltuielilor publice, OECD, Publication

Service

8.

Normele de control financiar ulterior extern si de valorificare a constatarilor aprobate de

Plenul Curtii de Conturi prin Hotarrea nr.33/27.02.2003

9.

Instructiunile privind valorificarea constatarilor din cuprinsul proceselor-verbale de constatare ncheiat n urma controalelor efectuate pe parcursul executiei bugetare la institutiile
publice si la celelalte persoane juridice aprobate prin Hotarrea Plenului Curtii de Conturi
nr.241/24.11.2005

LEGISLA
TIE

Constitutia Romniei /1991

Constitutia Romniei/2003
Constitutia Olandei/1992

Lege pentru Curtea de Compturi

Legea nr.2/1973

Monitorul Oficial nr.233/21.11.1991

Monitorul Oficial, partea I, nr.767/31.10.2003

Revizuita n anul 1992

24 ianuarie 1864, Emitent Ministerul Justitiei

Privind Curtea Superioara de Control Financiar

56

Legea nr.5/10.07.1970

Privind gospodarirea mijloacelor materiale si banesti, organizarea si functionarea controlului financiar, publicata n
Buletinul Oficial nr.80/10.07.1970

Legea nr.2/1973

Privind Curtea Superioara de Control Financiar, publicata n

Buletinul Oficial
nr.44/30.03.1973

Legea nr9/1974

Privind controlul financiar preventiv, publicata n Buletinul

Oficial nr.53/05.04.1974

Legea nr.15/07.08.1990

Privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale

Monitorul Oficial nr.98/08.08.1990

Legea nr.31/16.11.1990

Privind societatile comerciale

Monitorul Oficial nr.1066/17.11.2004

Legea nr.30/22.03.1991

Privind organizarea si functionarea controlului financiar si a

Garzii Financiare
Monitorul Oficial nr.64/27.03.1991

Legea nr.82/24.12.1991

Contabilitatii cu modificarile si completarile ulterioare

Monitorul Oficial nr.629/27.08.2002

Legea nr.94/08.09.1992

Privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a

Romniei cu modificarile si completarile ulterioare
Monitorul Oficial nr.116/16.03.2000

Legea nr.77/31.01.2002

Pentru modificarea si completarea Legii nr.94/1992 privind

organizarea si functionarea Curtii de Conturi a Romniei
Monitorul Oficial nr.104/07.02.2002

Legea nr.301/31.01.2002

Privind controlul intern si controlul financiar preventiv

Monitorul Oficial nr.339/2002

57

Legea nr. 200 din 23 iunie 2005

Privind aprobarea <LLNK 12005 22180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.22/2005 pentru completarea
<LLNK 11992 94 11 201 0 17>Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Ordonanta Guvernului nr.119/1999

Privind controlul intern si controlul financiar preventiv

Codul Penal al Romniei

Decizia nr.544/28.06.2006 a Curtii Constitutionale.

Istoria Curtii de Conturi a Romniei (1864-2004) Bucuresti 2005, pag.3

Ibidem, pag.14 si 15
Istoria Curtii de Conturi a Romniei (1864-2004) Bucuresti 2005, pag.38-45.
Istoria Curtii de Conturi a Romniei (1864-2004) Bucuresti 2004, pag.45-77
Ibidem, pag.78-103
Ibidem, pag.129-144
Istoria Curtii de Conturi a Romniei (1864-2004) Bucuresti 2004, pag.145-181
Istoria Curtii de Conturi a Romniei (1864-2004), Bucuresti 2004, pag.191-238
Legea nr.2/1973 privind Curtea Superioara de Control Financiar
Curtea de Conturi a Romniei (1864-2004) Culegere de documente, Bucuresti 2004, lucrare editata
de specialisti ai Curtii de Conturi, mpreuna cu cei ai Centrului de Studii Istorice, Economice si Sociale
(pg.286-306).
Articolul 139 din Constitutia Romniei adoptata n 1991.
58

Legea nr.94/1992, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Curtea de Conturi a Romniei. 130 ani de istorie, Bucuresti 1994, pg.5.
Constitutia Romniei adoptata n anul 2003, art.140.
Ordonanta Guvernului nr.119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, aprobata
prin Legea nr.301/2002, publicata n Monitorul Oficial nr.339/2002.
Legea nr.92/1994 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, modificata si completata n
temeiul Legii nr.77/31.01.2002.
Sursa: fasciculul SIGMA nr.19 Efectele aderarii la Uniunea Europeana. Partea I. Controlul
financiar si bugetar.
Curtea Federala de Conturi a Germaniei.
Neculai Tabara, Evolutia auditului contabil financiar n Franta si pe plan mondial si perspectiva
acestuia n Romnia, Revista Finante, Credit, Contabilitate nr.2-3/1996.
Neculai Tabara, Evolutia auditului contabil financiar n Franta si pe plan mondial si perspectiva
acestuia n Romnia, Revista Finante, Credit, Contabilitate nr.2-3/1996.
Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a Romniei: Institutie fundamentala a statului de drept, Elemente de
drept comparat, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1997.
Publicatia SIGMA, Op.cit., nr.4/2002.
Bogdan Ioan, Curtea de Conturi a Romniei: Institutie fundamentala a statului de drept, Elemente de
drept comparat, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1997.
Constitutia Olandei, revizuita n anul 1992, art.76-78.
Publicatia SIGMA, Op.cit nr.4/2002.
Mitroi Florin, Auditul de performanta . Controlul rezultatelor, concept si perspective, Editura Societatea
Adevarul SA Bucuresti, 1999.
Richard Allen si Daniel Tommasi, Administrarea cheltuielilor publice, OECD, Publication Service,
p.102.
Legea nr.94/1992, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, actualizata, art.89
Normele de control financiar ulterior extern si de valorificare a constatarilor aprobate de Plenul Curtii
de Conturi prin Hotarrea nr.33/27.02.2003.
Legea nr.94/1992, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, articolul 40, al.(1).
Ibidem, art.94.
Legea nr.94/1992, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, art.127 si art.128
Ibidem
59

Norme de control financiar ulterior extern si de valorificare a constatarilor aprobate de Plenul Curtii de
Conturi prin Hotarrea nr.33 din 27.02.2003.
Legea nr.94/1992, privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata n anul 2002,
art.36-39.
Hotarrea Plenului Curtii de Conturi nr.241/24.11.2005
Instructiunile privind valorificarea constatarilor din cuprinsul proceselor-verbale de
constatare ncheiat n urma controalelor efectuate pe parcursul executiei bugetare la institutiile publice
si la celelalte persoane juridice aprobate prin Hotarrea Plenului Curtii de Conturi nr.241/24.11.2005
Codul Penal al Romniei, art.19, al.(2).
Decizia Curtii Constitutionale nr.544/28.06.2006.
Legea nr. 200 din 23 iunie 2005 privind aprobarea
<LLNK 12005 22180 301 0 46>Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.22/2005 pentru completarea
<LLNK 11992 94 11 201 0 17>Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Uniunea Europeana
Institutii Supreme de Audit (SAI) organizate sub forma de Curti de Conturi cu atributii
jurisdictionale:
Belgia;
Franta;
Grecia;
Italia;
Spania;
Portugalia
Institutii supreme de audit (SAI) organizate ca structuri colegiale (tip colegii fara atributii
jurisdictionale):
60

Germania;
Luxemburg;
Olanda;
Curtea de Conturi Europeana (ECA)
Institutii supreme de audit organizate sub forma de oficii independente de audit conduse de catre
un Presedinte sau un auditor general care functioneaza pe lnga Parlament:
Irlanda;
Marea Britanie;
Cehia*;
Cipru*;
Polonia*;
Slovacia*;
Estonia*;
Letonia*;
Lituania*;
Ungaria*;
Malta*;
Slovenia*.
Institutii Supreme de Audit (SAI) organizate sub forma de oficii de audit conduse de catre un
auditor general care functioneaza n cadrul structurii guvernamentale Ministerul Finantelor:
Suedia;
Finlanda
Institutia suprema de audit condusa de un presedinte care auditeaza institutiile publice la nivel
central, regional si local:
- Austria

67

61