Sunteți pe pagina 1din 1

Arhitectura premoderna a fost numita

LATE-MODERNA sau POSTCORBUSIANISTA, dei idolii unora dintre


arhitecii protagoniti sunt Mies sau Wright.
"Modernismul Trziu (Late Modern
Architecture) duce ideile si formele micrii
moderne la extrem, exagernd natura si
imaginea tehnologica a cldirii, in ncercarea
de a produce amuzament sau plcere e,
estetica. ncearc sa insufle o noua viata in
limbajul arhitecturii moderne, un limbaj pe
care muli ii considera monoton si alienant...
Un exemplu de modernist trziu este
Richard Meier care poate fi comparat cu Le
Corbusier. Totui, unde Le Corbusier caut o
integrare armonioasa de. plane, curbe si
grile, Meier ncearc o disonanta a
elementelor.
Grilele sunt micate la unghiuri de 5grade,
volumele sunt violent alturate, opoziia lor
este exagerata, spre deosebire de integrarea
armonioasa a lui Le Corbusier. Caca in
anii'20 grila nsemna ordine, raionalitate si
perfeciune, acum grilele micate reprezint
"perfeciunea imperfecta", idea raiunii
necata in ndoiala, dar totui prezenta.
. In timp ce figurile tutelare ale lui
Corbusier, Aalto, Mies umbresc iniiativele
unor inovatori ca James Stirling sau Hans
Hollein, uncurent "moderat",
postcorbusianist sau "latemodernist"
exerseaz o arhitectura contextualista deci
implicata, dar nu politici Michael Graves,
Richard Meier, Henri Ciriani, Jean Nouvel,
Chemtov, etc. Alturi de ei, Bofill, practica
un eclectism istoricist populist si
monumental exersnd o educare a maselor
prin arhitectural (Versailles pentru sraci).
Grilele lui Peter Eisenman sunt, de altfel ca
si ale lui Richard Meier, rotite, sau dispuse
nlocui unei falii totale ale massei construite,
un fel de prezenta a absentei, ca in cazul
celebrului Wexner Center Columbus, a lui
Eisenman. Folosirea grilei spaiale in cazul
arhitecturii lui Richard Meier, sau a
"latemodernistilor" in general difer destul
de mult. Daca pentru "latemodernisti", grila
spaiala constituie o continuare, un element
de legtura, contribuind la coeziune. la
unitate, la deconstructivisti, grila e motiv de
dislocare, de "prezenta absenta" sau
"necesitatea arbitrariului" grila e structura
"slaba" in contrast cu cea "forte", o structura
"secundara" fcuta pentru a demonstra
necesitatea arbitrariului, a secondaritatii.
ORDINEA e nlocuita cu desordinea si
ARBITRARIUL. Arbitrariul ca necesitate
devine lege pentru marea majoritate a
deconstructi. vistilor, iar aceasta so exprima
att in domeniul funcionalului (non
-funciune, sau "non sequitur" cum i place
mereu sa spun Eisenman) exprimata de
"foliile" din Parcul la Villette al lui Tschumi,
sau de holul Centrului Wexner a lui
Eisenman; al structurii grilele folosite de mai
toi post modernii fie ca sunt
"latemodernisti, fie deconstructivisti sunt
concretizarea pritre altele a necesitaii
"structurii slabe" neportante, arbitrare, sau
pur si simplu gratuite) sau al formei (forma
"absenta" golurile albe ale lui Eisenman sau
formele implicite, sugerate, sau numai
caliti absente ale formei, ca de pilda
lucrarea "Never is the Center" a lui
Libeskind.)
. Eisenman este legat de sistemul de grile aa
cum in lucrrile lui Le Corbusier, lumina
joaca un rol important Wexner Center aduce
arhitectura ca o rama pentru pictura.
Bisenman caut sa recontextualizeze arta, sa
o scoat in afara cadrelor, sa o interpreteze
cu arhitectura." (Charles Jencks -Eseiman's
White Holes) Aceleai grile spaiale devin
motiv compoziional de integrare in context
la arhitecii numii "late-modernisti, sau
post-corbusianisti.
Dubla codare a formei readuce in drepturi
"semnul" ca mod de comunicare si, alturi
de exemple "latemoderniste" de genul celor
a lui Richard Meier, apare un nou eclectism
istoricist, mult controversat de ctre critica
contemporana, dar nu mai puin prezent pe
toate continentele (Charles Moore, Venturi
Rauch, Ebftll, Hollein, Rossi, Stirling sau
Arata Izosaki). Semnele sunt repere de cod
ale colectivitii contiente de trecutul sau,
iar arhitectura trebuie sa ofere spatii
recognoscibile si "semnificative" (L.Krier).