RIQDOMA REVISTA PATRIARHIE] ROMANE ANUL XX = Ne. 2 APRILIE - IUNIE 1969 BUCURESTI{| CRESTI activ Al CREDINT! TIN SENSUL NTERCON ICA I ae 1 (martie 1969) CONFERINTA TO 2 i loci = > «ecumenismului 7 ctiumilor practice ale “ccumeni sim Nica eet rh fal prea Fericitului rena s bee ade loc deosebit de Romania, un . o vvcile cresting din Romania, UD = fesionale Biserici ipa conferintele teologice intstcos (iia ut ora oe teologice ortodoxe ain de citre Institute Sibiu si reformat d tee luteran din Sibiu si ré Ee teologice ntantii acestor institute, Pemetlly Paine trei_conferinte teologice avind ae i ot ativval eredinfei (in martie, la Bucuresti), Serest 22 Fe aertine (in mai, 1a Cluj) $i Sensul actin al uberis ene ja Sibiu). ane ; Prima conferinf& teologied interconfesk subiectul Sensul activ al eredinfei crestine + restina ; prozel i 4 pseudo-ecumenism, din «Biserica Ortodox ionalé din acest ¢ Dialog ecumenie Tuhasz de la Institutul teologic reformat din Cluj si Prof. Institutul teologic luteran din Sibiu. Iar coreferateley de reprezentantii Institutelor teologice ortodoxe ; Pi, an de la Institutul teologic din Sibiu si Diac: Asisti Institutul teologic din Bucuresti. : In cele ce urmeazi vom face spicuiri din referatele Sustinute la Conferinta teologics interconfesionala de mind ca numai dupa prezentarea sia spicuirilor dim 1 ratele celorlalte doud conferinte programate in acest. concluziile generale si care re vunctel tarii temelor tratate, y ee a. Prof. Dr. Gereb Pal » aritind of In referatul siu, de «dialog ecumeniem se coupé y baza_comung Eejerovoxt. wi .sterea Tui, Tisus Hristos ca Doman al tuturor, Ex i opal ews lg Dotan lta, ast o ite cnenct m x mar- tea {Comund a erestinilor, Scopul dia- ~ pseudoecumenism cane ar duce 1a ones Dimpotrivs, dia. Ccumenie al shujirit presupune ds ie cate ae Je ou privire la realitatea si ‘menirea Diseich cca: eae junea crestin’ pentru implinirea imp&ratiei lui Dumnezeu. oe Pentru a infelege sensul activ al credintei, Prof. Dr. Gereb Pal arata cele doud aspecte ale credinjei — subiectiv si obiectiv — trebule co- deoarece credinja este primirea subiectiva a revelatiei obiective. Dumnezeu infaptuieste credinja prin Cuvintul si prin Sfintul Duh, | omul este cel care crede prin libera sa hotrire. Desigur, nu reve- pinde de credinfa, ci eredinja depinde de revelatie, In intelesul ei ctiv, credinfa este trdirea in. Hristos, «unio mystica cum, Christo», vnitate cu Tisus Hristos, cu Cel intrupat gi inaltat, prezent in. viata vi, Tisus Hristos este : a) obiectul credinjei (credinja ca cunoagtere) ; corul eredintei (credinta ca ineredere) gi c) Dommil credintet eu 2 ca Swpunere). cnsul activ al credintei sub acest aspect subiectiv (antropologic) se 4 in libertatea ei si in caracterul ei comunitar — adicd in partici- noastra la trupul lui Hristos. edinta in intelesul ei obiectiv este acel mijloe prin care Revelatia ‘mnezeu data in lisus Hristos se manifest in viata uman’, Credinta asul ei obiectiv se identificl cu mérturia crestind despre continu- vangheliel, Sensul activ el credinfei sub acest aspect se exprimé + unitatea invafiturii dogmatice cu etica cresting. in continuare, referentul a analizat atitudinea ce rezulta din aceasta in privinta Telatiilor interbisericegti._Credinta vie nu indepar- ci apropie diferitele Biserici, de aceea nu este intimplitor c& Mis » Scumenic# n-a_ pornit intr-o epoca indiferenta fat de credinti, ci nei cind Tisus Hristos a devenit central oredintel noastre: Intflnirea si jalogul adevarat ecumenie sint deci posibile numai sub conducerea lui sus Hristos. Biserica, care priveyieis ae e Joria paminteased, ei pentru sli} hasek, Biserica cu’ eredinta vie nu este jertfa unel psstde Pseudoconfesionalismul este acel fapt cin Tisus si cind aparém numai inferesul nos Bisericii noastre, numai in) lati tate se nase toate fonmele Jui Hristos, ¢i numa de vedere practic a mi tra reformata m [ nu lupté pentm lupté pentru. pres! triumful impar:jei_interbi Jaya in, mod = aflim impr aes nezeu ; esenta tent carat : a malt, ae eran ae di re Ae 3 3 ‘ a Ci Scimnitatile noastre 10m 5 a astra a profestr Te Jocale, pa rl gi despr Dum 5 vorbim gi a ; _ credintel, 4x de Dummezeu ca, prin. © 4 a velatia este dat de Dune eh Tats cucereasci pentru viata cea Pi 14 Dumnezeu pentnay ss ie este incluss $1 pore anicé dintre dogmatics 9 I unitatea ctind se intemeiazé pe Revela opr Gstematicd se ocupé dogmaticay Il naticd trebuie sé aibe © orie abstract, eare n aa acest fapt Fr A itate inseamna ci et le a clrei expuner ce aad cf fieoare 407 dogmatic atica ar fi o simpli te taiun Son viata reali. Aceasti relatie eticd trebute ve « s Revelatiei Tui Dumnezeu rezult porunct a restinului 1d%, doctrina despre creatie nu trebuie Cons oa asta este o marturisire despre J ety onic’, ci a A © cons: pentru activitatea morald a crestinului, an i responsabilitatea fat de aproapele. Credinta in creatie impli Vietii in comunitate, unitatea si fratietatea omenirii, Intrucity a creat viata, porunca lui Dumnezeu este * respectul fata de Wi rarea ei. Viata aproapelui meu trebuie sa fie sfinta imaintea vind dreptul s-o periclitez, sau s-o nimicese, ci numai datoria ra si ajuta. Deci, pe baza invititurii despre creatie sintem| ii rézboi si a oric&rei stinpiri a aproapelui. Din opera reconciliatoare a lui Dumnezeu infaptuita s, putem cunoaste si pacatul cu toate consecintele lui, tere inseamna pentru omul credincios lupti consecvent& fans e pe eat t olncoes anal e ptul ci existé in lume foamete, un popor in lupté cu celélalt. Din acest motive cspre un spirit revolutionar crestin, care lupt® cont nelor din acest teren, stiind ci toate a tra vointei tilor ar fi bazati i ; e vi : nismulué au recundee net Mui Du a cunoscut Tastlmacirea ¢prtoDOXtA —————_ a ea 219 estinismul nu se poate injosi pri A ica ne Eee a: eee ad eee ae 1 omenirii, ‘Crestinismul numai e n fata de cr dak ot eae ea eae Seen CE cop este realizarea unei viefi umnane in pace gi drepbate, jcotiae suferinjei $i a mizeriei. Aceasta este 0 sarcina Seana ee rcregtinism gi pentru emul credincios tocmai pe baz ere: helia Revelatiei consta rd s Hristos, ee eee sc prin: opera mintuitoare aio cocpere reconellieioateeonsHitn aiaeeea ae aut etd Sproapele stu, Credingicali4 aaa omului cu. Dumnezeu si nezeu s-a impacat cu el, in ciuda picatelor Bi ae pita epee Ty aprecioze toate ;otiséaihis aang lassi a aueue ae pact! individuale si universale, HSER er UTA CaNe ‘Din chipul de rob al lui Tisus (Pili i din stuji { (loan XII) rezulté gi pentru edness a a si tota de Sroapele sau. Baza spiritual ‘a acestei slujiri nu este eee agostea, care se infaptuieste mumai in mod liber, ca raspuns si ca re- cunostinta fafa de Dumnezeu, Cauza slujirii dect nu este frica sau infap- a unui seop extern, ci récunostinga fat’ de dragostes lui Dumnezeu. Conia in sensul neotestamentar este slujirea omului atit din punct, de “ore trupesc cit si sufletese. Diaconia nu este limitaté numai in cadrul cilor noastre proprii, deoarece credinciosul stie 4 dragostea iui neven se referé la intreaga lume, finde’ Iumea intreagé este creat se Tamea intreagd este mintuita de Tisus Hristos. Aceasta dragoste ; Sumnezeu Teferitoare la intreaga lume trebuie si fie manturisité im Iica si introdusa in viata practic’ prin faptele diaconiei erestine. De= ne etivitatea sistematicd a diaconiel cregtine mu este identica cu pseu -otlon gi pseudomilostenia, practicate in treout, deoarece acesise Gocar ita nulte ori au mascat nedreptatile sociale. Nu/nie inchipuim cA. die, sonia poate sé facd de prisos Iupta omenirii tle 971 in. interesul unei noi poate wie ai politice mai drepte. Insé in cea mai dreapta orinduiss ‘imine o posibilitate langa pentru diaconia crestina. In sensul séu a oavaest cuvint exprim’ toasts, activitates enestinutel © favoarea Miler pe baza credintei sale. Tm sens mat tere diaconia cuprinde tot, “pind la actiunile de ameliorare a f sem incepind de la lupta pentru pace metei Tn credinfé se infaptuieste prem vorbim despre perspectivele eshate Dumnezeu are un plan/eu I Sale sub domnia lui Hristos. | eschaton, ins&, in Tisus prin credinfa si-au_ insusi infaptuite pe baza eredint ceput imparafia lui’ scopul realizirii acest primeste o insemnata faptele cele mai junea mintuirii definitive, ice ale credintei, care ne ar ‘const in realizarea_jou nu exist 220 tui Dummer" cesteia fiecarey prnea : «Kein ander narturisirea 0a ‘ It poogiel moderne, mt ey atunci cu toaté drept ik ire adevarata, cl moart ire jntclor ~«strecurabing ‘ : ad 34 a lui lisus Hirist - sersomadicd Iuarea in| Se prinsd $i day este posibil sii mumiig 4 T nti, tot aga nu poate din andoneazé 1umea, chia si confesiunilor>. inteti gata de a PO jaratie contra inanmi ilui din Vietnam, al american antisemitismului din Germania Banth nu sint notite mangi si concretizarea marturisi 2 voastra despre Tisus si sincer’. Dac& ins nu tul strain de esenta ere { si noud mutatis mutandis! In inchei tum cA sintem cons teoretic sint deosebiri intre noi in problemele relatate maijs benpi-sintem ord, \ restinismului din epoca mi P rata, adic’ pe Tisus| Eiri si infipbui Istvan Iuhasz s-a ocupat de un al despre relatia dintre credinta gil gia). ecind de la n _neotestamentare pistis. gi homo nn este nemijlocit’. Ambele’ dl intul Tui Dumnezeu, Exxpresial von Proape de tine» — este eredini a redinfet (cuvintal «én ura (ei edintel, Sensul activ af cones, enéturd dintre. cuvinel at izeaaiiaoolo unde ele deer intel °@ $1 sensull activ. a SimNBe Mintuell (oterfa), Ip ect? Milloace ale Indreptatini Rea Simbolul contribuie eel coe completa ecumenic. Recunoa Pee functiel i ‘tera in Miscaca,eutmeiee ag ick a Sim tului Duh sint 1 ii 2 ontToDox constantine secinge eck Sensul ceasté fun din seoolyl credinfa 2 cioase. Pr formate. | din S.UA risirile Bi sim ca ¢ reformat din Barn constanti din zilel ranilor ¢ cordiae» Eve bolului patra a avea in crestina riseste niceean experie prin u Simbol cum §i ca ace:proDOXtAa spolitan ca «marturisire ecumenies enicd» este ‘ siologice pentru Bisericile Patcisne este un fapt plin de con- ul activ al simboluh functie este atestata si tn stat in funclia lui ecumenica. A- io eg seotata in storia métturisinor noastre de creda >rincipiul «quod nt sericil i sncipil «quod ab omnibus, ubique, semper» — nu fn sine fn ati de dreapta credinf’, nu este striin de Confesiunile a Gath ob = GNteamn Aenea de _catre Biserica Prezbiteriana Sericli ivvereeiaael ae d 967» atesta cA identificarea cu mart. ersale este si azi o dorinta vie in protestantism. Ga- © mai putin semnificativa publicarea simultani a confestunil en, decit introducerea intregului corpus. prin Simbalul 'niceo- nopolitan gi cel apostolic, prin care confesionalismmul reformat e noastre urmareste aceeasi cale ca $i colectia normativi a lute- din secolul al XVi-lea, cunoscuta sub numele de «Formula Con- nimentul cel mai important in descoperirea ecumenicitatii Sim- credin{& este insasi Migcarea ecumenica. Declaratia sectiei a »gresului din Lausanne (1927) contine urmatoarele : «Fara a > deosebirile doctrinare existente sintem uniti in credinta ni, asa cum © propovaduieste Sfinta Scripturd, o martu- szeste simbolul ecumenic cunoscut in general ca Simbolul precum $i Simbolul apostolic si 0 confirma in_ diferitele epoct spitituale ale Bisericii lui Hristos». Declaratia s-a completat ‘ypoarea mentiune : «Remarcim c& Biserica Ortodoxa accept ‘ niccean in forma neinterpolata, adic’ fara adaosul Filioque, pre cl ca este de acord cu invafatura Simbolului apostolic fara ‘4 fie cuprins in carfile ei liturgice». ‘cit textul citat, precum si celelalte puncte ale acestel decla= Jay multe ezitari si mesigurante, Dar nimic nu intunecd, inser, ina vtralé 7 Bisericile Protestante, au recunoscut aici Simbolul nctantinopolitan. ca #0) manburisine ecumenicas 9) Eae supranumit cae oastré, comuns) dia Sissies edie seimest | | oa a t ja inviorarea cercetarilor patrologice, 5! simbolice in teologia anta. O lucrare care sintetizears rerultatele -acestor corel nag 5 «coconstantinopolitan, mérturisirea celor de Pa- cé Simbolul niceocenstand Se ym ital. stréduingelor nu este numai opera U ezultat bu este numa Ta epoca, neotestamentars pind 18 Sinodul al 1V-lea nic, ; Ceea ce se afinma im Servic ; ologilor. Credinta dreapta si nfatoare se ee itn , > crestind eoumeniea, prezenta prin rostirea mé ee u tate cresting e eipoiaine tee ce tre ia Lisus Hristos. ‘Contributia Simbolului ae ceva exterior, formal. Procesil P care ecumen) : a | plina este in acelasi timp 9 ‘o aprofundare in credint de adevarul Cuvintului, Care mt S& reveleazi PES,carate de er tj probleme sa aamm ewerit actualitatea t Poi cu Dumnezeuy isericestl, ee uficiente 5 de tei martal (1063) 1” Crh sttuiel DISS SS oe ye sin! ‘von a Ee ne sin Jaques von Al protestante rotor nfesorell Jean iq Bisericéle C protestar nde noi ce diut sau Ce 07t20P raducerea JT F tretatat cum ajunge 0 Corr rel p asinine ty, sie prin a Puc te eedintel tr eintel: «Biserica HM 1a si Domitrea _sensulUl cry de traditia dilemelon Sigericile Ooeident pints Ja Bisericile Ortodoxe: ik De unde vine aceasta) espus de mult daca nesanag tuie cumva interp! Ce stataim ac e-ar ajuta n explicd acesstd. ease in ins a’ dilemelor = See Duhul Sfint ca persoand, facindy arisi pe : al celei de a doua persoane orului din Neuchatel 1 de prelungire urajoase ale prof interpretarea 9 de a infeleg ecumenism apropia de un existentiala a Si rieii. Aceastd unitate ne ol concomitent ilustreaza e se integreazd viata gi iv al marturisirii bisericesti? Declarafia despre unitate a Adundrii generale a Gt al Bisericilor de la New Delhi raspunde Ja aceasta 0 tuarea koinoniei noas Hristos. Declaratia citata Jema a relatici dintre credinja si doctrind, desigur unitafii ecumenice si exprima teza c& doctrina drepteredil radacineaza numai in credin{a, ci in «koinonia cu (Hrisb atit credinta\ cit si marturisirea, Analizind aceasta) (D6 ca relatia dintre cele doud ole este unitatea orij a se nase in intilnirea decisiva red Domnului si Mintuitorulat ae turisease’ pe Hrristos, exprimate la Matei X, intea oamenilor in ceruri» Originea co, Proces misio nevoie atit de «De aceea, pe orisie} A é : , ici ‘l voi marturisi gi By init V mung cu eredin{ al marturisip Un centru trainig fa isi exercita inf Marturisirea in me 'n forma rezistent, dgntoDoxta gy si de dezvoltaneay interpretarea, eee, = cl yoilor Bisericii, care cu ficcare go; ‘i Sul centru conform, nevurisirea de creding tn sistemel seg, creste si patrunde in lume, ujie doctrinara, juridies, lituengeme D personal cu Hristos, de ass pinS Mdeparteacs oarecum de nul meu In marturia Sa, prin chee ta intilnire Pecput calea de ad manburisi ip $ vegnicd anamneza a aceste| Mycamenilor. Credinja reprezinta «ees comuniaf, De aes neta Soa ek sibolal xe Spune credinfa simbolului, In schimb, erebule oo Ricca meee oe : nul invafaturilor bisericesti Gredinja priveste simbolul ea nonma, os panadl ane ajaturilor dogmatice gi etice in Bisericé, nlema marturisirii de credinfa a fost analizaté tn 1966 la o con. ferinja a Consiliului Eoumenic finuta la Hong-Kong, care sa ooupat ou cle specifice ale crestinismului din Asia, Pe’ cind pentru Biseri- oastre istorice problema actual este ca sa mu lipseascd puterea in- toare a credinfei din sistemul invatéturilor simbolice, pentru mem- ricilor tinere cea mai grav greutate o implica acceptarea pentru dinja a Simbolului ca norma, model si esenta. Rezolvarea tuturor greutafilor si tentafiilor ne trimite la plenitudi- nunitajii cu Hristos. Aceasta comunitate este adevaratul sens activ in{ei si chezasie pentru mentinerea Bisericii intcegi in adevarul Simbolului ecumenie. vrsh ba ilea coreferat din partea teologiei protestante a fost sustinut . Herman Binder, caer ocupat cu foes specifice mil : sericesti ‘edinfei, anume : propov: misiunea, nV tel. none expunerii sale, despre credin{a in interpre in sens reformat a Noului Testament, autorul s-a referit pe larg un studiu recent al sau, @ carui recenzie este d nari despre carfi $i reviste» din acest numar (p. 26 xi se arata mai ales acolo en rt ‘a putere a lui Dumnezeu. asim deci atestarea $i maniltes nfesiune de credinta, strins J Propovaduirea ca © la credinta, 0 chemane de (I Cor. V, 19-20); Pro} mintuirii, de a trai in Tunitatea credinciogilor Biserica intr-o intrue in predica este legata §i Ceased. Legarea ei Particular, Ins& legt crestina. t es ne Prin aceasta conver ini. alti. cre panel rey mishunea ell pre viala #7, unitatii ef PROW! 1 Bisericit enici problema) Misia ; scopul ei, ceenbatut mai ales 1a) C8 ot si ecumenice de atunei nutvisiunea cresting trebsuiiel Pentru o teologie foarte impor ei teologice ton (1954) si in ma ston (1 misiuni at lic, hristologe. a ca esentiell a ‘ siunii est ant“) jstoriei si al tuturor POPOaEeIGR ins a ¢ fletitor, se adreseaza Insugi $ in Hristos oe ae ricii se bazeazi pe ¢ Misiunea Biserieli se Pe7Carticipa in misineay turie in a Hiristos, Fiecare crestin aparte, dar $i fiecaneus sae indeamna de a iesi din menfinerea nesehin care se afl, din muljumirea de sine, dintr-o concepyiessts Actiunea, dinamismul credinfei face ca Biseriea $i/fecane si accepte misiunea de a propovadui iubirea lui Dummieze Inserind misiunea in cadrul unei teologii ecumeme e a Bisericii nu trebuie si fie confundaté cu 016 crestin’ sau cu o reclama zgomotoasi pentru 0 nul nismului. Misiunea adevarata nu poate s& fie alteevand iubirii lui Dumnezeu in Tisus cel rastignit si Inviat buie sa fie proclamarea acestei iubiri. Orice alta © varata menire misionara a Bisericii, Singura orien ns si BA tbo mului si al omenirii in Tisus: birea crestini fondati pe opera mintui i treare lamatind fondati pe opera mintuitoate @ J Subliniind acest Jue nitatile crestine si Biser en ae tuni sau si atragi prin mijl nf r. Printr-o astfel de inteleg ita Prozelitismului, Bisericile. pe tapes ee a ce a face misiune, In nici u a pruzlv tn aga fel ca sub pre Breze alt’ Biserics, Accasts 4 negém prozelitismul: sub ‘eile mu trebuie si-si adelET ODOREA Ts a ii pare ci ar fi existent& ine: siunll Pr recunoastem e& din, pareaae ice 5 “Conceptii s~au schimbat, Dar sce ntervenit 0 reforma, structunala ici a0 2 x me rant: 1 €a nici i 3 despre unitatea Bisericli, deel create si, fespre unitate it ca toti crestinit yee sup O° prozelitismul $i pseudoecumenismul cind pe linga obligatia de a ménturist eredie SP opligatia indreptata spre fubine gatia pente } 8 rilor de si und juris- ‘ici un caz nu trebuie fica SA nu intrebuinteze mijloace de forts Tica. Nici o Bise- Site Biserici sau comunitati cresting eee ds ae ta ae tei, pe care fiecare Biserica le cere pentru viata ei a or a buic si le acorde si tuturor celorlalte confesiuni, De aceasta libertate apartine in unele cazuri si dreptul individual de a-si schimba confesiunea, trece de la o Biseric& la alta. Astfel de schimbiri, dae decurg in i libertate, nu trebuie s& provoace controverse confesionale. Mai ales » de cisitorie mixti nu trebuie folosite in sensul. prozelitismului sau pscudoccumenismului. Aici se poate dovedi in mod exemplar toleranta ecumenica, iubirea crestin’ si respectul fai de libertatea constiintei fiecdrui om. Delimitindu-ne de orice interpretare falsi a misiunii si a mului vom ajunge 14, 0 concandas it ites iain tatea fai de propria confesiune gi iubirea ecumenicd, in de celelalte Biserici cu care conviejuim. O astfel de at » propovaduire misionara adevarata in sensul iubirii lui * Din partea Institutelor teologice | referate : Pr. Prof. Isidor Todoran a al credintei dupa invafatura Bisericii Problema credinjei este fesionala cit si pentru teol nu numai esenfa viefii et fesiunile apusene. In ‘teza despre autonomia - mul a sustinut ideea ca activitatea Ini Dur ‘nu sint infeleseee umnezeiascd Ce solicit rasp imtuirea este deci o sinerg! Minfitati egale, totugi ele s o energie dl i moral. t doud uj 0 forts dina tal Cote spiritual FF ge ‘ ani vechile disp ata ca in teologia apuses i se constat cd in Tr iudiate in alté PersPecty readme creint = fopte SN) "es dinamic, actly if oagte in comun. c& Cres 2 pisericii in lume. Slniie's now njleasd inca sluice PSS alizeezs Pane fie procestl in Oe Se Set credinta ; este activitatca TUT dere al. teologiei ecumentes produce credinta. Din Ti iv al credinjel in aceea c& ea este) Ro singurl Biserica Soborniceascd. Desigur, oa “iifcil al problemei ecumenice consta in contin ee eine, Totusi, se constaté cA teologia incearcl aqua & Be tA latie mai strinsé_martul rea conf ional cu credinta. ortodoxé ricii de totdeauna. Se sustine chiar ca fara 0 marturisire de cre¢ nuna, diversitatea confesionala nu are nici 0 deschidere ecumeni 8 drat al credintel se exprima si se realizeaz in sli muna fafa de idealurile omenirii contemporane. In ciuda deosebin trinare si cultice dintre confesiuni, crestinii trebuie sa_colaboreze fiuni care promoveazd progresul material si spiritual al umanitajity fica Ortodox Romana se pronunta pentru un «dialog al slujirity fa lume, care si dea o expresie dinamic&, concret& credintei care fine) i pe tofi crestinil. Diac. Asist. Ion Bria a sustinut un coreferat in care a analizat implicatii ale sensului activ al credinfei pentru teologia ecumenical temporand, Referatul este publicat in continuare in fonm& dezvo In miscarea ecumenic’ actuala s-au ivit © serie de probleme teologice tice fundamentale, de a céror rez in vii tee fundamentals oF rezolvare depinde orientarea in viitor a dialogului pierces i a ecumenismelut in general Intrucit unele din aceste probleme lcaturt directs cu principle care ealéuzese activitatea Consliului Ecumente Har, re face parte majoritatea Bisericilor Ortodoxe, ne sarcina de a contribui la solutionarea : Tului autentic ortodox. Una din chestiunile princi actual a Miscirii ecumenice e: teologiei ort acestor probleme in spit Tae care se ridic& in legatura cu orientarea We credina comunt Inge oceea @ Flaliel dintre ortodoxie si ecumen fects sok it refacerea unitatii crestinilor, i es © atribuie marturisirli de credinja nae Sie» ists a comune in teologia ec et 18 Proverti. De ace iliul Ecumenic, @: i ane i ste necesar ca teologia ortodoxa si le pozitit si aa fea ceumenich ar putea sede pee eee nce p Tedea loci Porit a orilla teologics a Consitinty ae caile si mijloacele prin clea credinfei comune in cumenic a fost expusé intrOO CC — p 22 hat tlle st neta, Sa care ge 4 ceclarall Of" Consiiul Ecumente eal taigd ; ic Oe oar earea in Conalliul TECURIehes Beatie huaoret ales sts, Pe Greanizare, adied nM wenunial 2 Cv jor organizatorica, deci nw conside tuna lor de credinta, niet sistemul lor y membre in Consiliul Ecumenic, (eee ea tel stat Sblgataa slot narturisire comuna obligatorie, Bisericile nu-si pierd astiel accepte doctrina celorlalte Biserici membre Fidelitatea confesionala es si st respece "* Cumenismul nefiind Conceput ea un termen’ Ge exclude diversitates avehinnen urd cu orientarea teologic’ a Migcdrii ecumenice, peed a ae ul Boumenic nu impune Bisericilor membne 6 te = isericii sau despre mijloacele de refacere a unitatii crestine?, Desi Consi- youmeai¢ sia insusit © baz» care exprimd un fond oomun minim, pe care nembre Lau aoceptat in mod formal, totust aceasta abazae = mbol al legaturilor dintre ele, avind mai degrab’ un rol functional si iy decit valoarea unei marturisiri de eredin{® obligaterii, Consiliul Boumenic: revendicé 0 anumitd ecleziologie sau 0 confesionalitate proprie, iar ! (Eset vine sere asemenea, at fost dexvoltale diverse 8 \ aie firma tn mod timpede 8 eredinia) ina, iar sfrsitl case far deaostea este lea) ese ead ee Mediate are deel sn) esiscaae ta aaa 1 eet vaca report dine etaiaitagi ‘ecredina egmaticl™s prin lui Hristes, pastrata si in Bisericit, care 56 1 f neepiitul este eredi p ti ics, El vorbeste a8 credinciosi a Evanghell i credunta seamnd c& credinja nit este @ ime c personal a anit contin eta tha ine: vet apiniuale: (alee Siintul Manim Marturisitaril Ge dinja finalizat’, El aratti @4y Desgengaay ats parte, credinja noastes i nz trebuie ca, in conscein{d, sarcina Miscdet si se schimbe?. AGES Bpiee skticturd (order) a Bisericii ar {i propice pe ' ee ca Malire and History, Report 0 tie Commission in F. Rpemedtcste generale i curentele si tendinfle teologice amintie, veri to. A REE Berea) Beaks, cdtat de John Bowden i James Richmond, SCM Press Lid, Londonalll Weal aceste denumiri si censut_ tor 01 existent : uvelle Revue Théologiquer, febr. 1989, Ce an 5. eln toate Iaturile el, teologia sc descopers amentale, De exemplu, 1a inceputul cineva fn rela hestiunea care se impure nu mai este epasite prin nol deliniti, ei a modului Eire Bicerica trebuie si raspunda la and Order, Bristol, 1967, p. 22) : aL. Malevez, Pe 1STredinta iatura Bise; ae | obiectiv, a unui rea va veni Cel Ge este Duhul Grub» (loan XVI, 13), 05) edinciosi de la «adevanurh avirsiter (vrei iy 4) ae drului. De aceea Biserie; adevanalui, spune in Duhul Sfint, 1 itatea dl vtundarea si formularea credit | intemeiazé unitatea vazul sstitutive ale Evangheliet : «Un: gral al credintei, i fost totdeauna méarturisirea unei, s dinamic, activ ci volta in ortedoxia ei, cind ti nenismul ca straduinfé de a reg: cile inainte de schis la i nale. la importanta tradifiel Lukas Vischer intr-an’ versal®, Pornind de la de gate impreund pri t, mesajul care a ajuns lee martorii vorbesc de acelagi Ve e deosebese unul de altul $111 {intre martori ‘ cu puting Pentru a demonstra Ja © traditie comund, Mi primi mentor de cuvinte si de BoR a nea, fixatd in forma seri, urs cresandl 26 icenatd traditie Tate tn) moet srt ga de alta prin aceastd, TiS persoane ctl pe cS sa oe camtdl Ivi Pavel, decarece él Jaritate Hristas si se pérea cil pil Sit oa 2 ge Sraoiete cu tat. puleres Ol oe a cu aceea a celorialti “Apostolis identicA cv i wadifie si ch nu introduce ‘ie a in acecasi twaditie # 232 sere cnt ioemelle Pe ey ca fapt reiese cl e direc ste irddicina ihe ma gu el tower! latorii lungi cu Scop ee cet ntreprinde cil epee is = seer 4 iranamith 0 EnvAtiturh Te eae it iearch decd este poalbll sli fecll soso» Ta Sedinja comun te cnet Me as Vie sting tl rule Hala ae Oe ta unitate, rémine inci loc penta deviert care! dist ic mores vole! fn apectal in controversa. eu diverse eres ee eecoooul de a stabili acoreul in diversitatea penmiaii cri oeeold tunciie pentnu Biserica dic! primele secc ael Be eae n Noul Testament. Scurte fonnvule ca ‘ ae eeu ee count reat women? 18 Eastern Church Aspect aliobserva uneori c&, sub own, ce ancearcd 8 se PFoMoveze| Ea cumeramente ecumenismul ar fi mal a jor confesionale, 4 sevarat ean. studille i ie mai clor confor, Este adevarat cin studiilé mal de dezbinare @ PO confesionalismul «exclusive oi cel Scat face deosebirea intr me comporta acceasi indiferenta’ fatal in realitate acest {O77 Ccamenismul las loc Pentru €0 cea ce ar insemna eterodox Di sa spre unitatea de ror in integritatea credinfe are o bazi ecleziologica, pen i i constituie clemente fundamentale ale Bisericii crestine: Deva mod abuziv, ecumenismul poate fi folosit ca 0 consacrare mului dogmati¢ eterodox, deoarece un pluralism doctrinar mui se in credin{a Bisericii primare si a celei dinainte de Schismas™ acestui «pluralism teologie» se revendicd de uni confesion hom, ca expresie a ecumenicitatii marturisirii de credinta, Or ecumenismul in epoca moderna s-a ivit tocmai din sceptici confesionalismul schizmatic, din nevoia de a iesi din inchist fesionalismul rigid la care a dus gresita interpretare a fidelil sionale ®, De aceea, desi pare mai comoda atitudinea de a c&rei Biserici starea ei confesionala, totusi ecumenismul nu p © miscare care consfinfeste confesionalismul eterodox. De: stadiul actual al relatiilor dintre Biserici, ecumenismul nu poate stractie de tradijiile confesionale, Problema este cum) poate aceasta confuzie intre ecumenism si confesionalism, In aceastayp & Putea fi aplicat principiul sobornicitaii ortodoxe 1%, conf a of diversitatea s< pastreaza intr-un echilibru organic, pr 16. Vilmos Vajta, Confessional Loyaliy and Ecus M1 oe ly and Ecumentity, in cult a cre9t ectatii de credinta $1 de ea contemporana, In chip sp sail fata de omenl ‘a cunoasterii $i apropic pisericilor slujire @ Bisericte sand a promovat idee tine pri Bisericilor $i ca ntemporane de ana din cai Gialogul slujiri», si ea s-a pronuntat Sn) toate Bisericile crestine — inclusiv Bise Consiliului Ecumenic al Bisericilor, ni iloace practice si pentru scopurl practi sen ca slujirea omului constitule 0 find a reprezinta o cerinté imp etutindeni, De act sprijind pe muna a tutu tlinfei crestine Cor a romana sustin cumenismului este a dat adevirul, dai atile formulat sranite, Py EL tucreu ora in alti anghelie. Catolicitates Wdevrul pre : Prezinti up acesta nu este De pe ele EL trebu roprietatea lor. sceea ele nu vid) in adeyar, Duh een tcbule i tmpreuneze a ates, Wiser este amenintatt tl vane oerconat St tn oe a Si cind ele se leag dk ni, Tntrebaet ie t birl sl interpretifi, fle fl Reigns, téere Sind Bierce dear oy “yt He practices (rhe Holy sony 2. LPS. Mitropetit it tind contempora std unitate de deagut se fat dene cheat Moldovey a XX (168) th Ortodox, as,mun sireptate §1 progres Multi : sei», in mers i ultilatera| Goosen, 12 mesa el spre bine nad gga cho ood ee'he intrebam daca . Yves ii de names re oem dae nu este Stee) Ah arial « ee 2 a goles in domeniul doctrinel, Tener ea Pollitt al tea de ont, Jargeascé orizonturile ping Ig \ Ducrul in colegialitate ant oueuiaitate je pun, in contextul actualitatiy, Taspuns la intrebarile we uth, fara va Ie fe, ca sfinxul devorent in agitator Bisericllor ‘cresiine, desi ene olsiiel, Mdrturisirea de credinja a Papi ie, deci $i celel 4 si mai necesara, ‘api Paul al Vi-lea, ar fi apts , aparut Prof. N. CHITESCU, Pr. Pret. D. STANILOAE 9l Br, Pre, nen Binder, Der Glaube bei Paut fi jernan, PY crlagssnstalt, Berlin, 1868, 130 pt anya in concept religios, este no- —_—Diati 0 ee crestinismul, — tee | aide ii _crestine. Zicem, in con- de» ca, find) » wcredinciosm, «a cre- ot Miindes. termendl! ate lanl) gi aie aitiial aia emiene ene ijie si in alte sectoare ale gin= la domeniul eligi continutul numai ete dar cu continut 7enth ieeadian estan seen aii eredinte’ Je Sete. de care se oovpa in Ie Bt dine 4 profesorul pentru Noul Ja Institutul teologie Tue Teslam in Sibiu, o introduce eavtn, seurk istot semanticii sale, mentionind ca iS epoca noutestamentara ea, este ui transfer de semnificatie, Suvi’ aicd paulinismul este anlocuit de coyca pospaulind, Tar ineergariley = stea mv lipsese Gn istorie: teologiei eine —- de a reda teologiei calitatea thud la Apostolul Pavel — afinmé l= torul — n-eu fost incununate de succes Motivul? Conceptul central al ei pauline — credinja — era “prea dina, incit prin credinja se im= feleze acum altceva decit a inteles Stine tul Apostol Pavel cu nofiunea apistis». «Credinja» este acum «un rezumat min= {al abstract al activitstii exprimaté P infinitul substantivat al verbulul #84 le», Deci in dictionarul nostru 4966s si infinitivul gubstantivat, al venbul cree» au continut egal. Noi bal, cind vorbim despre ce nu era cazul la Sfintul Yel, care niciodatd n- b Yel core niciodata.n-a_ intra istis» in mod vel Sfiniul postal Pavel, credinia § tie exclusiva cu Hristos, Tealitate supraordonaté omullOe elie 1 Cel din evanghe javie, Concept cr 1 Dumnezel relafia cu Dumneze’ fel de la oriet ot relativizat. aceite oe eieceaiel o receptivitate care omul primeste d,_ongan\ fispindita este pa- sath ae resin ee Eo Terea. cA credinja incepe unde Creer Inwerpretatd $f, yye._Astiel unii interpre: ¥ glee So Al pam de ae Biro oat eaten ot er Seta ols apse eaves asear te) Pee Se mai bund a fixarii.Iui Dumnezeu pe ‘pr y @ se intoanc sac ox ape aamicisterte ol, Apostate irae mento tae te cog cconcepiale, spatial 2 ioe ca tn tirmlinté s& se manifeste fn. despréjatea sa. In nofiunes noutestan tenticitattt ce intilnese dovd. Sten runle, deosebite : ritwals aio parte din- Vech ©9, Marte din elenismn, tar de oth Boat Steud Apost jionaral grecese termenii In diction erau la. Origine gi pisos. Au fost utilizall ng fiovofie. Presocratii -fi intrebuingaw filorot-rad superior de ctnoastere: bn pened unui inferior, Hae Ay (enths weunoayterea cea thai inalt Biba wpisteveine exprims fermitates facterului, credinciosia inieleptl Ge sine insusi, care-i da capabilit (sine tonla‘adevaratd, find $10 Bie finrudirit sale ob Dumnezeu, In Clenisté termenul_e intrebuintat in jonarul religios acum, Seiwere religionsa, impartasita prin latie. Si, in sfirsit, «pistevelme <9 oarecare’ influent crestina — Vinca propagandei diferitelor religil D hotiunea e ulilizata de mai multe 31 are mai mult sensul de. «con eologic bi-y{(si_ «inoredere», Filo este primul ip log al credinféi, influentat fiind nism. Dup& dinsul subiectul omul s rept obiect are «pisteveins pe D ‘nezes, ins si minunile, dogmele, dena, nemurirea, judecata dupa Dar din limbajul grecese nu se gt legéturi cu afirmatiile Sfintului Apes Pavel despre «pistis». Existé insi tinuitate evident’. — afirma autorul, intre textul vechitestamentar de lal vacum II, 4 si conceptul 51 pistisa Sfintul Apostol Pavel. A Pentru Sfintul Apostol Pavel nut o dimensiune nici dogmatiesy cultica si nici o idee dincolo de ext fa istorica, ci_un_fenomen, Lupa i Damiesen opm a istoric-soteriologica $i care ° fmcadrata fp categoriilectine: ean ‘ul Apostol Pave deauna in cireulatie, ea pany a timp determinat cal ceva nou, Famine apoi cft timp istoria Vast Semnul lui Hristos. In. ti Testament ¢ | eae dinta care a 1, 23), Ping 0 va Duy + aloa Dumare sosirea ei le asiguraté (Gal. Ii, ih) spre exemplw prin { Stintul Apostol Pavel, ou, «a venit $i pliniren fiinded a adus. tre ul la Noul Testament. jasi lucru fl spune Sfin- el si_cind spune c& q ol TV, 28) Aceasta a ium a venit Hristos (Gal. 1, im a venit Legea (Rom, Vii, m va_veni ce este desi: XIII, 10), Pe scurt: cum 4 de la Dumnezeu, ul — Sfintul Apostol a nu_ca_o fncer= eglementa-Tetafia, <@_0_achure—e at ~harig», a9 intervenfie a u in cursul _acestel_[umt Rom TV, 16). Aceasté tn= ’'ca_o intensificare iui Dumnezeu, are el mai limpede pe 0; V, 63 1 TET, 35 na are si se impund Je aceea drumul ei este 0 0; 1 Tim, VI, )3)-sh acer a ea in_drumul ei“devin ori (Filip. 1, 2%), Ba veste 1 -a lui Dumnezeu (Col. 1, 19) si deci poat ste in_volum riologica, timpul fn care avel se afl ined in ide ea (Gal, 1, 18 94 acum, abrogase let n faré contributia Tl la inceput fn sens uta comunitatea crestif Pavel c& credinja Bp > mai ti ‘rumul séu spre Da de daca, menii practical | totus— ORTODOx ,opox lucrurile prin opligg , Je de pre i apot foptul nu imp $ el ding festunit Saondulul insusi al SoMa pumnezes a rel : acura ‘enceptul cresin | eanaeal SP nal a x at ie og °un confinut foarte del , ee age iS cxecetulul. de a anal td ea ac eae ve Fr) cctical textele SCrigill ; mai, eeverarea aceasta, orizontall #L Vent, reclamml lagi ‘ogice. Autorul le ate sh Ig: sistem si logical. ‘Teologig ‘estina {gi sporeste Cu eA hme ie valoare. bets rea unor texie script : ise, Prot, O, BUCEVSGE oa mh ‘ art (Prezenta ee ward Schillebeeckx 38, 106 P < Baward Schille bed { st al lui Dumnezeu, Gree o ‘i redinja — obie : i o problema ge c tre, Pu bisericile et a ; colon! ; evedina i, te : aor” actuala pentru. refacer sbiect de 1anK P ante s spine pe teolog t ‘4 ni en i Tg ica, intructt nm y res ‘tal arului nora, spre exempli, intrebateas De air a hb m va fi nita de credinciogi Titra. See ae 14 0 noua interptetane: : ir de credin}é, desi aseagil ste, poate, evident il obligh pe teas e sensibilitatea relie contemporant, $f 2 interpretare in agai a si-sl regiseascl In em fe dintre noile incerciri de a ine erpreta «modi ogma euharisticl fac 2 (eT eae oe as He aed volese 0. inte : mina fenomenologit : . fard si lamureasca continutull i fixate de Conciliul de la ite ‘ ‘ astte ce preest (oll it im = —_spune autorul — cre spune insusi cuvintul revelat al 1ui Dumas x i ei, taindu-i din suflul d De alta parte, insemnatatea dogmaticl a exemplu, — Sfinta Conciliului de la Trident care a deme 2 interpretaté auten- gnorindu-se formele de gindire pro- finit_ dogma uharistiei — evenimenl storie fn istoria progresiva — fl poal fi apreciati. corect, cind se crede CA i. Desigur, afirmatia e valabilé 5} toria s-a sfirsit la’ Conciliul de la Mele tru hotiririle dogmatice ale conciliilor. dent, si credinciosul veacului al XX=le@l Si dacd multi teologi nu ezitd s4 aplice se identificd total in felul credintel eal acest ate! Scripturi, ei sint ou credinciosii evului mediv, ca sii foarte rezer\ de con- credinta (catolicd) s-ar afla tn efata ge sill, Si totusi metoda trebuie aplicaté cestei istoricitti, Dar in cazull acest si aici toomaj din credinciosia fajé de near mai fi o credinta vie, ba nargopoxte | credintd, clei si credinfal BaRaNN al Gorential istic se “existentitmat spiritualereliz Sqn Hau Tiriatge adver re (Ud bisericese nu putea, , a x1, magi Gosma altiel decit cum ees: sat event pst formule og conditionat de con- tena (meus th efit, ii tadrul sindirit timpului (egnyet Pentna svere respectiv de prezen- ramets acerea e credint& putea fn- © Teal negarea adevarulul plictumai intr-un climat spi iNSe poate pune problema eof invesmintiri a defini a unei noi interpretéri io"tnjeles, fr a altera con Sst timp climatul spiritual chimbat, dogma este pre= m este, cu intreg contextal care trebuie infeleasa . inféptui dupa confi- cind progreseazé istoria te ale trecutului primese © Cencenhia ublaristicA romano-catolick mata, i cxplicl faptul c& fiecare ge- menu eee be core kee + din nou, 88 zicem pe Auto .flinded Giteblogt retomnall eens oe Parinte bisericess till Suet milena Pea Sod si operele lui primese gia euharisticl, membrii 5 pe aceea nici citirea ooupat de «prezenta real a lui c“pibliel nu. se sfirgeste fn Buharisties, de felul fea Siserica, de doua mii de ani, ou, in fiecare generatie, Sfinta datoritd luminii in care re n prezent, insemnétatea yturi se descoperé mereti, Me= e valabil si pentru a spune autorul — @Ach eas mister al afirmatiilon a Pinu desfiinjeazd istoricita” e nu destinies on dogma euharisticd la Col dent (1545—1563). Fireste, Sesitat o ampld pregatire, fh Conciliu la indelungate di Tedactari si corectéri de texted fle dogmei, Se urmarea Mai clara a netemeiniciei erorvon: Tice sustinute de protest ®punere cit mai precis mel. De aici si multé dise termenilor utilizali. 4 lu, sa discutat mult alesi pentru @ @ Wrtodoxia Si fiefo, Pentru fo. Fon wprezenta so. Este apot_ lim- Sorel ene, en ede — spune Arica prezenta real Peds iari nu pot explica prezenia Toney ilar Prius. aecit_ prin acceptares Specific evhar tt ra pint @ vinul unei transsu eA ‘elatia aceasta area: Dar se pune inliprezenta read» euha- necesard ‘renssubstantiation este © Me tistiate’ inferioard a dogmei despre a~ st e: 1u ea este o necesitate feast prevent’, sai ate Tones in caarol spiritual Umpalol Gita singurul mod de a prezenta dogma gaich Spreventa specifica euharisticd ? In Corn din urma. «prezenta realé euha- istics al wprefacerea,substantely sint mua notiuni logice care spun acelasi fuk ctmoriant este dacé dogma. ttl @entina despre prezenta real’ euhari- Stica prezinta un «aspect de exprimare> (-Binkleidungsaspekt-) a acesteia sau m0, Ge care deci Biserica nu-i legati pentru foideauna, Cert este, dupa cum se infe- lege din proiectele "si discutiile Conci- iului de la Trident, cd parin{ii conci- Gari erau preocupati de specificul (ca- tolic) al prezenjei reale euharistice si cl stateau pe punctul de vedere cA acest Specific poate fi precizat numai prin a: ceptarea nel reale «prefaceri a sub- stantelor». In acest context Prof. Schillebeeckx respinge afirmatia istoricilor moderni ai Conciliviui de la Trident ci acesta sar fi distantat, oarecum, de cadrul de gin- dire aristotelic. Aceasté afirmatie ar c= prinde un anacronism, o gresala de or- din erminentic, cea ce ingreuiazA si mat mul! posibilitatea de a «interpreta mo- dern dogma», Nu se poate pretinde doar ca unul sau altul, aflindu-se intr-un a- numit cadru de gindire in dezvoltarea generalé a gindirii umane, sd se distan feze de propria sa gindire 5i si antic ria, in cazul de fata, cam cu ci vracuri, Nu existé nici o dovada ca un singur parinte tridentin n-ar fi gindit dogma euharisticd in concepte aristotelice. Doctrina aristotelic’ despre substanta si accidenti, desi cu oarecaze deosebire, era modul de gindire al pi- tilor de la Conciliul de la Trident. A se distanta de acest mod de gindire ar fi fost pentru dinsii egal cu neaccep- tarea de a atribui un infeles acestui smisteriu al credintei», Parintii Canei- Hiari isi dédeau seama de deosebirea e- transsustantiat Tiului_ dela euharistica sf xistenté fntre filozofie $1 ert Inedlitarea lor, asupra enedinge tu necesitate in nofiunt $i pri cadrului lor general de Faptul nu inseamnd tolusl ¢ rea isericeasca a unel, filozofit fclice, desi docirina aristotelig substanta si accidentt for gindirii lor, religioase. Tar d Vedi filozofic ca doctrina mai are temel, dogma nu esata. Aristotelismul, —aplicat Joe! catolici Bubaristiei, este ths altfel, — spune Prof. Schillety © radical «ranssubstantiation felismului istoric autentic, care mite 0 astfel de separatie tanta si accidenti, Apo este 4 ci inainte de @ p ‘Apus_ doctrina aristotelic& stanta si accidenti, in Biser bea despre o «prefacere substan piinii si vinuluf, indeosebi Stintii Parinti_greci. Cu veacuri inainte de a fi de Biserica Romano-Catolicd + «transsubstantiatio», Parintii eau despre o «meta-stoiche preface «elementele-stoicheiae Desi Parintii greci, indeosebi din pi tre veacuri crestine, nu stateaul fluenta aristotelismului, totusi despre o «prefacere radicalé> a In fond gindirea Parintilor sesizeazi in dogma euharistic& mulata in alt cadru spiritual, rinti greci nu se gindese. nicid «substanta care ar fi indaré dentilor». Conceptia lor despre pre stantiald nu fixeaz substanja tn fie cu accidentii; piinea si substanfa si primesc 0 noua reali ceaa Trupului gi Singelul Ii Bvident, aici avem o tran reald, dar nearistotelic infeleastt | Greaci Ortodoxa Rasariteana, - acceptat si intrebuinteazd cuvin taonisiosis» ca traducere a cu «substantiatiation — spune aute si, addugim noi, ca «sinonin celuia de prefacere («metaboli- Vechea teorie apuseand a’ transs tiieris, «Prefacerea in fonmula tr Ja rindul ei, este gindita in tern totelici si totusi red’ o rea care era convins& gi determit haristiel preciere stiintel neoscol¢ lice des tul_veai ra lui a fost { aristote trebuia doua r turd d marea commun nu ar metafi princi 18 As stoi este f ivirea metat tiel, inteny Pa fiel (catol fia as inten tafiptul e de tow cd plrerea — spline alle vemula tridenting expune 0 nu trebuie ne- Dogma tri a creat aristotelic rprevaa in, Buharistie existii 0 irma cel contd ‘paminteascd sacta- 7 pe baza unvi act real al actuali- pe ive in darurile piinii gi vic jnuvintat —, aceasta se oferd se apropie cu credin{fi de “nent. Decl realitatea proprite aristie nu mai este piine $i si simplu, Trupul. si, Singele ; intr-o forma de manifestare 1s iveste Buharistia, acum in= 14 razboaie mondiale, s-a sim- sea unei noi interpretari @ ytiafiei. Rezultatele fizicii mo- guduit speculatiile neoscolasti- 1 notiunit substantel, fapt ice @ trecerea de 1a aprestetea, Bue ; jumina filozofiel naturii laa antropologica, Sub influenta erne a naturii, polemica in ‘n jurul notiunii aristote- ore substanté pornise la incepu- ui. Ideea c& indar&tul si in a= imii fenomenale exist o realitate puternice zguduita de patrunderea kantiene in scolastica. Docking lic despre substanta si accidenti hpusé unei revizuiri. $i intre cele Jizboaie a apérut o bogaté litera: jespre influenja stiinfelor poitive oGMelecerii: tradifionale a Bubaris Treptat, treptat s-a ajuns: la afi ee transsubstantiatia n-are mint: cor cu structurile fizico-chimice, deet 1 at fi vorbe, 66 6 Baad: aad metafizica a plinii sf vi Sen ‘afizich @ Piniaturat, conceptla figicls: ‘ajuns la afirmarea. € i, Asemenea $4 Ja atime atl ‘a dus 1a fiei_maturii despr (catolica) m-a Tana! tia antré ich in intenmediar® a. 215 ceptie ce afecteazs ye « vech mISIA despre trancsubstanfiere, Sf slung tn local ‘cuvinfululstranscubetastate Incep s8i qpard ferment a transtunio: nalizare si transfinalizare. Nu realtatea a. pifinil se pref i at funofitinea gf sensul eo santial (transsubstantieres) si «sacraments Titateae, Baciocchi se distanteazé radical de o interpretare euharistic pur_simbo- ied, In conceptia sa se sesizeanh acum felul antropologic de interpretare euha- Tisticd. Si teologia catolic’ de dupa raz- Talia mal pardsit acest «drum now de ‘ntezs dintre realism gi sacramentalita: inteligibila tran: curg’ la filozofie $i menologie. El pleacé cactul ereatiel, Tucrurilor vine de Ja Dumnezeu, IMGocbire intre substantia st accident sa deosmnenonr si «phainomenon, ci intre een et rte ena cet i ‘eredincios) si cea Ponte senfa umana profand. Nu te cel ce dé lucrurilor ultimul lor ‘Dumnezeu da acestel pint alts fatunci ea este metafizic alt= ici filozofic piinea nu cote dente transsub- ‘s-a ocupat i simpozionul eu ‘octombrie 1959 Passau, Re- mi ‘au fost, indeosebi, prezentate de 1, Soelfeceyi @ Brymul pleacd de 1a credintall iu tees on mintuire si ele- implica Tinie existenta 10 asi acecttte 3 fiaaled ga ore banat m Bee te htsteehun sh Dunner OP) Se ase nk de Se ee eye ee sl eee cpeineaee a combustibil. Cind acest context relatio- in el si altceva pentru turisti. In aceasta se ee a a fara ca acesta sa fie total in functie de el. ‘Se poate spune aici cé templul a trecut printr-o «transsubstanitere istoricd». Sint Reena relationale construite de om. astfel de cazuri se determina «obliga- tor» ceea ce este in realitate respectiva existenfa. O bucatd de postav colorat este ‘© simpla decoratie, daca insi autoritatea ‘competenta 0 designeazé ca drapel natio- nal, atunci postavul acesta nu maj este real si obiectiv acelasi, Fizic nu s-a schimbat nimic si totusi existen{a sa s-a schimbat esential. Astfel de schimbéri de sens sint mai adinci decit schimbirile | chimice sau fizice. La Euharistie este, de nea, yorba de atribuirea unui nou es, dar nu din partea vreunui om, e catre Fiul lui Dumnezeu, Contexiul al stabilit de El, find «divind», rie «obligator pentru credin- lvl acesta Welte a elaborat 0 0 entis» mult mai rea'a fizice, dar pe planul ble inteppretatll tn sens, Person _ 501 eG are el sa cir isticd si sd defin in si credincios zenja euhati proprivczs, jinea si vinul Conta, substantial ficind acl nu se oferd altceva deci Hristos Prezenta euharistica realé a lui ste suportul Bisericli, «Prupul ui» fn sens hristologic este izvo- lui Domnulub> fn sens ele «Trupul evharisties al Tui Hris- comunitatea amindorura. «Pre- 2 cuharisticé» nu poate fi inteleast prin credin{a, ea nu este insd de- pendent de credinta eredinciosului sin= ular, totusi darul sacramental nu poate fi imaginat izolat de comunitatea bise- eascd. La Evharistie trebuie facuta deoscbire intre realitate gi intre realita- tea infétisaté (fenomenalul). Ceea ce tn xperienta noastra apare ca pfine si vin hrand sacramentala) «Trupul i», care a aparut. Semnificatia Ne «Lath ‘eator s-a_ schimbat realitatea, la se referea fenomenalul. Acum _u este ptine gt vin, cf Trupul gi Sine le Domnului», care se ofera. Fiind ‘ ce a fost significat prin fenomen®! sa transformat $i s-a transformat st Sie nificarea fenomenalului insusl. ceasti transsignificare a fet este cuprins si eredinciosul. In ristie transsubstantiatio (coon Vesaarae tis.) gi transsignificarea (valoarea serie neler eipuslon) sint indisolubil legate intreolalté dar totusl nu pot fi identi- suharisticé @ lui Tisus ¢ tate — spune soluta, relia intelege in tro expresie definitine syn ats in definitiva. Dar ‘se neta th? formuls sTealitatea mintultoatee Sapna fapt in fenomenalul viel Teese! 2° liturghie si fn dog pet liturgice, ta fenomenal tl infelegem’ ca, manifests Sotelo manifestaren credinisl se pune merino trebarea, de - ee ty deh hee a ce expertenta trecutuluy <* nu pst paces ideauna, Nota intenpretare’ are meio si de acceptarea ei de catre credincost Si_asteapta si aprecieren din pariea ¢ Piscopaulu este) mondial as nova interpretare f cesar’, findctvechile Interpretirl stat situat tn afara” sensibilittii noastie.re- ligioase. Dar dacd e vorba de o expre- sie definitd dogmatic, atunci va trebui exercitatd 0 sever’ critick fati de pro- pria gindire. Cind se atacd 0 formuld, trebuie s4 existe certitudinea ci nu se lezeaz& confinutul autentic al credin{ei. Adevarat, nici o formulé nu epuizeazi credinja, ceea ce nu inseamn& insé ci orice expresie red& exact credinta. ‘Teologia Euharistiel va dispune tot- deauna de o variatie de forme si se poate adéuga cA adesea si la cea mai meticu- Joasa analizA teologicd a «prezentei reale ‘a lvi Hristos» El a fost absent. O noua fnterpretare fnsé, care nu altereazd fon- dul dogmatic si utilizeaza termeni acce- sil conceptiei timpului, treptat-treptat se va impune. Este evident cd Prof. Schillebeeckx, ca si alfiv teologi actuali romano-catolici, Moieste sh amelloreze teoria romano-ca- Yolicd a transsubstantiert, teorie despre prefacerii euharistice, straind a primare, ca si Bisericit sericii crestine Soe ortodoxe. Nu se mal jepereasd junea «substantd-accident» in sens a = soul chiar inlocui- presii ale ristotelic sh ss ‘Mgubstantiatior entra ig i euharis-iceascd buni_astfel cc o-catolice, care de, fap tongs carte i edna Be seeped ae Watemiala ch cuochi K. Gamber, Die Autoris trag zur liturgiegeschic ranea, (Studia Patristica et Sint tn general cunoscute discufiile si controversele provocate, inc& din secolu! al XVi-lea, in jurul probleme paterni- {pi vestitel scrieri De Sacramentis (De- spre Sfintele Taine) din literatura patris- ticd lating Sub forma unui tratat uni- tar, impartit in sase cArti — care sint de fapt omilii, cateheze sav cuvintari cu confinut mistagosic (de initiere a neofi- {lor in tainele cultului divin), rostite in sase zile consecutive —, aceast opera Cuprinde una dintre cele mai dezvolta! §i interesante descrieri si explicéri_a turilor Botezului, Mirungerit si Euha- ristiei din vechea Bisericd apuseand. Cine este autorul adevarat al acestei ieri? Ea este tiparita, de obicei, in- tre operele Sfintului Ambrozie, episco- pul Milanului (t 397), avind multa ase- manare cui una dintre scrierile autentice ale acestuia, si anume De Mysteriis (De- spre Sfintele Taine), care trateazA ace- lasi subiect ca si De Sacramentis, dar Gntr-o forma mult mai sobré si mai con- 1. Editi moi smportante ale fextulul ori nal: in Bo Ly XVI, 42780 J. Quasten, Mo: rupten a ewcharistica et liturgiea wetustssime, Bonn, 1935-1957, p. 197 $11.3 Otto Faller, in Corpis. Seripiorum Ecelesiastcoram Latinorum, vo). LXMII, pars, Vil: Eiplenalion sumbotl, De Sacrementis — De mysteris, ele, Viena, 1955, Ambroise do Milan, Des Sacraments, Des mystores. Texte abli, traduit el annolé par Pon Bern, Bolte, Paris, 1990 (Coll, «Sources ehielennes>, nr 5): 5. Ambrose, On the Sa eramen's, Ed. by Hi. Chawdick, ‘London, HP Cot, «Studies in uchoratie Pah ard Proc l@>,. Trad. rom. de Pr. Prof, Ene Dravigte _sSludil Teologices, XIV. (IG67), nr, 0-10. p aft von «De sacramentts» ichtliche der Rémisc i c rite et Litungica quae edidit Institut gicum Ratisbonense, fase. 1), Re ae m meso it mu timo (MG ond, T, 107) aoe crareh este logicd aonsi in continut si vadin ceriaice “cunostinte teolog autorulis onde OP aaa 3 Zugleich chen Provinz Da (Pustet) 1967) in { ensburg cisd?, Pind spre_ sfirsitul 4 XVi-lea nimeni nu se indoia de tatea ambroziand a scrierii J mentis, Autenticitatea ei, a mai inti de teologii protest motive dogmatice, mai ales cu doctrina catolicé a trar fiunii darurilor euharistice, torul acestei scrieri o afirma storici literari de mai tirziw | rini, R. Ceillier, L. S. Tillemont, 4 ront, O. Bardenhewer, G. e care’ au respins paternitatea a acestei scrieri pe baza lexicale gi stilistice dintre ea ambroziene de autenticitate & flind socotita, in general, o ba si _corupt& a operei De scrisé Intr-o epocd posterioarA o Ambrozie; adversarii autenticil sint insi de acord nici as lui adevarat, carvia trebuie pera in discutie, si nici asupna, in care ea a fost scrisi®, Si mai # rosi sint, in secolul nostru, care admit_provenienta a scrierii De Sacramentis, 7 motivelor interne furnizate | ; rile dintre aceasta si De Mystertis : ‘ ( botezului descris gi e preventa un stadiu mai. de rad. fom, din. «Studii Teologi ir 910, 565-567, 3