1 Halucinaii definiii, tipuri, exemple.

Sunt definite clasic drept percepii fr obiect, (Ball).

Definiia a fost completat de ctre Ey H. prin meniunea fr obiect de perceput, la care o
adugm pe cea a lui Porot A. experiene psihologice interne care determin subiectul s se
comporte ca i cum ar avea o senzaie sau o percepie, atunci cnd condiiile exterioare normale
ale acestor senzaii sau percepii nu se realizeaz.
Tipuri:
Halucinaii exteroceptive: auditive, vizuale, olfactive, gustative, tactile, autoscopice,
transpuse
Halucinaii interoceptive (viscerale)
Halucinaii proprioceptive (motorii, kinestezice)
Exemple
Halucinaii auditive

Halucinaiile vizuale

Halucinaii olfactive i gustative

Halucinaiile tactile

HALUCINAII CORPORALE

1. Iluzii definiii, tipuri, exemple.

Iluzia este o percepie cu stimul real i specific, denaturat i/sau deformat.
a. Aceast deformare privete mai mult calitile senzoriale dect identificarea sau
sensul elementelor percepute.
b. Percepia este completat imaginativ; cu ct denaturarea este mai global,
semnificaia patologic crete.
Tipuri:
Iluziile au fost clasificate n: iluzii fiziologice i iluzii patologice.

n iluziile patologice, subiectul nu ncearc s corecteze percepia deformat,

considernd-o veridic, fiind adesea nsoite de interpretare delirant, de
superficializarea ateniei, memoriei i/sau a proceselor asociative
Iluzii fiziologice se produc prin modificarea condiiilor perceptive (obiective), a
mediului perceptiv sau a condiiilor interne (subiective).
Iluzii prin modificarea condiiilor interne (subiective):
prin tulburri de atenie (false identificri);
din stri afective (fric, anxietate, euforie);
modificri fiziologice ale strii de contien - iluzii hipnapompice i
hipnogogice;
stri de oboseal, suprasolicitare i surmenaj.
Clasificarea iluziilor patologice dup modalitile senzoriale
Exteroceptive - vizuale
- auditive
- gustative
- olfactive
- haptice sau tactile
Proprioceptive
Interoceptive
Exemple :
ILUZII PATOLOGICE VIZUALE
Cele mai frecvente
Metamorfopsii - impresia deformat obiectelor i spaiului perceput
- macropsii
- micropsii
- dismegalopsii
- porropsii
- Pareidoliile sunt iluzii caracterizate prin deosebita intensitate i vivacitate a fenomenului
iluzoriu (entitate material, Jaspers) n care complementul imaginativ al percepiei atinge
gradul maxim de bogie. Critica variabil i participarea afectiv intens le confer un caracter
de tranziie ctre fenomenele halucinatorii (Ey H.) Sunt percepii deformate, anxiogene, frecvent
ntlnite la copii, n delirium tremens, epilepsie, schizofrenie, infecii, post TCC

Falsele recunoateri identificarea greit a diferitelor persoane

Falsele nerecunoateri fenomenele de tip niciodat vzut, cunoscut, trit - apar
frecvent n patologia lobului temporal
Fenomenele de tip deja vzut, cunoscut, trit.
Auditive- cantitative sau calitative
Gustative i olfactive- de obicei asociate (perceperea eronat a gsutului/mirosului unor
substane) schizofrenii, tulburri delirante de obicei asociate ideaiei delirante de
otrvire
Viscerale sau interoceptive perceperea eronat a funcionrii unor aparate sau organe
Proprioceptive iluziile de modificare a schemei corporale perceperea eronat a
formei, dimensiunii, greutii, poziiei (tulburare total sau parial de schem corporal);
apar n patologia parieto-occipital, schizofrenie (dismorfofobie), patologia obsesivofobic, intoxicaii, stri confuzionale

3. Idei obsesive definiii, tipuri, exemple.

Ideile obsesive sunt idei care se impun gndirii, o asediaz i o invadeaz, recunoscute de
subiect ca un fenomen parazit, fiind strine i contradictorii cu personalitatea individului.
Temele obsesive cele mai frecvente sunt cele legate de contaminarea cu
substane murdare, de preocupri sexuale, religioase, de a prejudicia /
nedrepti pe alii, de a-i leza pe alii etc. Se ntlnesc cel mai frecvent n
tulburarea obsesivo-compulsiv, dar se pot ntlni i n alte entiti psihiatrice
(depresii, debutul schizofreniei).

4. Idei delirante definiii, tipuri, exemple

Ideile delirante sunt idei:
- n dezacord evident cu realitatea
- n a cror realitate bolnavul crede
- devenind impenetrabil la argumentele logicii formale
care-i modific concepia despre lume, comportamentul i tririle.

5.

Legea regresiunii memoriei.

Se uit n ordine:
1. evenimentele recente

2. evenimentele mai ndeprtate

3. afectele, sentimentele

4. obinuinele simple

Deteriorarea limbajului n sens invers evoluiei ontogenetice.

- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complex a comunicrii (numele proprii,
numele comune, adjectivele, verbele, interjeciile)
-

limbajul emoional

limbajul mimico-pantomimic

6.

Amnezia lacunar.

Hiatus mnezic temporar lacun n evocarea trecutului

Se refer la o perioad net delimitat de timp (ore, zile)

Apar: - stri confuzionale de diferite etiologii - AIT, TCC, echivalene epileptice, stri de
beie patologic, beie acut (stri black-out)

Pot fi : totale (stri comatoase, GM) sau pariale, cnd este meninut o oarecare
capacitate de nregistrare

7.

Sindromul Korsakov

Amnezie de fixare

Dezorientare temporo-spaial

Memorie sematic pstrat

False recunoateri, pseudoreminiscene

Confabulaii de jen cu tematic de grandoare

Dispoziie euforic, cu logoree

Apare n: - alcoolism cronic

- intoxicaii acute (CO)
- TCC
- infecii
- tumori
8. Hiperprosexiile definiie, unde se pot ntlni.
HIPERPROSEXII exagerarea orientrii selective a activitii de cunoatere

Cu caracter general, se reflect asupra ntregului comportament:

- stri maniacale
- stri de excitaie de diverse etiopatogenii
- stri de intoxicaie uoar cu alcool, cofein, eter
-

situaii de risc vital

creterea interesului general

Cu caracter selectiv se reflect ntr-un anumit sector al vieii psihice sau sub un
anumit coninut ideativ

la depresivi atenie concentrat asupra ideaiei depresive, amintirilor triste

la cenestopai i hipocondriaci atenie centrat asupra strii de sntate a

organismului

la delirani i paranoiaci atenie concentrat pe temele delirante

La fobici, obsesionali concetrare asupra fobiilor, obsesiilor, de la care nu-i pot

distrage atenia

9.

Hipoprosexiile definiie, unde se pot ntlni.

HIPOPROSEXII diminuarea orientrii selective a activitii de cunoatere

-

scderea capacitii prosexice, diminuarea cantitativ a orientrii selective a activitii de

cunoatere

Apar n:

Stri de surmenaj

Stri de iritabilitate

Stri de anxietate

Funcionare cognitiv global modificat:

- nedezvoltarea cogntiv
- deteriorare cognitiv

Schizofrenie debut sau n cadrul defectului cognitiv

n stri confuzionale n grade diferite

10.

Suicidul factori de risc.

Contextul psihosocial poate juca un rol predictiv n suicid. Principalele coordonate

care anun precipitarea suicidului ar fi:
Evenimente de via defavorabile, mai ales cele care implic umilirea
Despriri recente, divor, eec sentimental
omaj, schimbri sau conflicte profesionale
Decesul unei persoane apropiate

Afeciuni somatice cronice

Abuz de alcool
Izolare social
11.

Suicidul evaluarea riscului suicidar i atitudinea terapeutic.

Evaluarea ideatiei suicidare si a riscului:

daca ideile exista, daca are un plan
antecedente de TS
idei ++ de inutilitate
abuz de substante
izolare sociala
grad ++ de anxietate, panica, neliniste
majoritatea pacientilor care s-au sinucis au fost vazuti de un medic, au cautt ajutor intr-un
interval de o luna

Siguranta pacientului

evaluare diagnostica

plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor

spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine

farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele

secundare

optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)

12.

Schizofrenia paranoid diagnostic, descriere clinic

Criterii moderne:

CIM -10 (ICD-10) clasificarea OMS

Clasificarea Internationala a Maladiilor

DSM -IV (revizuit) clasificarea Asociatiei Americane de Psihiatrie (APA)

Manualul Diagnostic si Statistic

DSM -IV
criterii generale

idei delirante

halucinatii

dezorganizarea gandirii (incoerenta)

dezorganizarea activitatii (agitatie, catatonie)

simptome negative: tocire afectiva, apatie (avolitie), alogie (saracirea limbajului)

Incapacitarea functionala: sociala, profesionala, familiala

Simptomatologia persista 6 luni, incluzand semnele prodromale si reziduale

Descriere clinica

Idei delirante + halucinatii auditive

tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi

debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)

prognostic favorabil

raspuns mai bun la tratament

13.

Schizofrenia catatonic diagnostic, descriere clinic

La fel ca sus
Descriere clinica

Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor

Agitatie psihomotorie

Negativism (verbal, motor, alimentar), mutism

Stereotipii, bizarerii, manierisme

Ecolalie, ecopraxie

Forma actualmente rara

Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital

14. Schizofrenia hebefrenic diagnostic, descriere clinic.

La fel ca sus
Descriere clinica

Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)

Dezorganizarea comportamentului

Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva

Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang

Debut timpuriu: sub 25 ani

Prognostic slab, evolutie deteriorativa

15.

Principii de tratament n schizofrenie.

Definirea simptomelor de tratat

Ce neuroleptic (NL) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele secundare

Un NL

se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca NL trebuie schimbat

se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie de

evolutia acesteia

FARMACOTERAPIE
Antipsihotice (neuroleptice, NL)

Clasice:
haloperidol (sol, inj, tb), clorpromazina (tb, inj)
NL depot (retard): flufenazina, haloperidol

Moderne: sulpirid, amisulprid

Novel (atipice): risperidona (tb, inj), olanzapina (tb, inj), quetiapina, clozapina

MEDICATIE ADJUVANTA

Benzodiazepine inj/ oral pentru neliniste, anxietate insomnie si pentru efecte secundare
de tip extrapiramidal

Antiparkinsoniene - in cazul efectelor secundare

trihexifenidil 2-4 mg/zi

TERAPII PSIHOSOCIALE

Terapie comportamentala (abilitati sociale), cognitiva

Terapii de grup

Terapie familiala: educatie, sustinere, emotia exprimata

Reinsertia sociala: spitale de zi, centre de zi, apartamente protejate

16.

Tulburarea schizoafectiv maniacal i depresiv, diagnostic, descriere clinic.

DSM-IV

O perioada neintrerupta de boala in care, la un moment dat se evidentiaza un EDM

sau maniacal sau mixt coexistent cu simptome care intrunesc criteriile A pentru SK;
(EDM trebuie sa includa dispozitia depresiva)

In aceeasi perioada de boala au existat delir sau halucinatii min 2 sapt in absenta
simptomelor afective proeminente

Simptome care intrunesc crt pt Tulb dispozitie sunt prezente pentru o perioada
substantiala din durata totala a bolii

SK-af maniacal

simptome de SK si manie proeminente

Tulburarile de dispozitie:
expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie

In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala

+/- Simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie

Sunt necesare simptome tipice SK pt diagnostic:

transmiterea gandurilor
idei de influenta; automatism mintal

idei delirante bizare

De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa
SK-af depresiv

dispozitia depresiva + alte simptome depresive:

retard psiho-motor
insomnie
scaderea apetitului, scadere in G
scaderea interesului
hipoprosexie
idei de culpabilitate, inutilitate
idei de suicid

Simptome de SK:
transmiterea gandurilor
idei de influenta, de control
idei de persecutie, de urmarire
halucinatii comentative amenintatoare

Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat, uneori
cu defect
17.Tulburarea psihotic scurt diagnostic, descriere clinic.
DSM-IV
1. un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii
(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic
2. Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
3. +/- factor psihotraumatizant
4. Cu debut postpartum
Clinica

Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +

halucinatii, iluzii

Dezorganizare psihica:
labilitate emotionala (anxietate, furie) si a afectiva (euforie, depresie)
modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
depersonalizare, derealizare
Evolutie favorabila

fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute

dg dif.: tulburari organice, cele induse de substante, alte psihoze

19.

Episodul depresiv diagnostic, descriere clinic.

durata - min 2 sapt

dispozitie depresiva

scaderea interesului si a placerii

scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5%

intr-o luna)

insomnie sau hipersomnie

retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie

fatigabilitate, pierderea energiei

Sentimente de inutilitate, culpabilitate

autostima scazuta

scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta

ideatie suicidara, TS (tentative suicid)

Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala

Trasaturi

Intensitate: episod depresiv (ED) usor, mediu, sever

ED sever fara/cu simptome psihotice: idei delirante (congruente, incongruente),

halucinatii

ED cu trasaturi: catatonice, melancolice, atipice

(depresia - intensitate nevrotica/ psihotica)

EPISOD DEPRESIV
ELEMENTE DE MELANCOLIE

Pierderea placerii in toate ariile

lipsa reactivitatii

depresia mai accentuata dimineata

insomnii matinale (trezirea cu 2 ore mai devreme)

retard psihomotor marcat/agitatie

scaderea marcata a apetitului si a G

culpabilitate ++

scaderea marcata a libidoului

EPISOD DEPRESIV
ATIPIC

Reactivitate emotionala

cresterea apetitului +/- crestere in G

Hipersomnie

senzatie de greutate in membre

senzitivitate in relatiile interpersonale

Femei, debut timpuriu, personalitate Hy

20.

Episodul maniacal diagnostic, descriere clinic.

durata - min 1 saptamana

Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila

cresterea autostimei, idei de grandoare

scaderea nevoii de somn

logoree

fuga de idei

distractibilitate

implicare excesiva in activitati sau agitatie psiho-motorie

Implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii: cheltuieli,

investitii

dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat

afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

Trasaturi
EM usor, moderat, sever

EM sever fara/cu simptome psihotice (congruente/incongruente)

21.

Principii de tratament n depresie.

Siguranta pacientului

evaluare diagnostica

plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor

spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine

farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele

secundare

optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora complianta)

Antidepresive
Triciclice: amitriptilina
Tetraciclice mianserina
Inhibitoare de monoaminoxidaza moclobemid

Inhibitoare selective de recaptare a serotoninei (SSRI): fluoxetina

Serotonina + norepinefrina
60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise
PRINCIPII ALE TRATAMENTULUI CU AD

Daca a raspuns pacientul sau o ruda la un AD

Se iau in consideratie:
starea somatica a pacientului
efectele secundare ale AD
interactiunile posibile
potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI)
complianta
accesul la tratament, costul
doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina)
doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD nu
este eficient
toate AD au o perioada de latenta de aprox. 14 zile
odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6 -9 luni, pentru a
preveni recaderea !!!

daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in
consideratie ttm intretinere

daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent

Ttm de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata episoadelor

Precautii,CI: gravide, perioada de alaptare, tulb renale, hepatice grave

Educarea pacientilor cu privire la riscurile si beneficiile ttm

Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu ttm

psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta

Electroterapie (ETC)
PSIHOTERAPIE

Terapii scurte:
Terapia cognitiva
Terapia interpersonala
Terapia comportamantala

Terapii de orientare psihanalitica

Terapie familiala

22.

Atacul de panic descriere clinic, diagnostic

o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10 minute si
se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele:

palpitatii

transpiratii

tremor

dispnee, senzatie de sufocare

nod in gat

durere/disconfort toracic

greata/disconfort abdominal

ameteala, lesin

derealizare, depersonalizare

frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni

frica de moarte

parestezii, amorteli, furnicaturi

frisoane sau senzatie de caldura

Pot aparea : din senin sau legat de anumite situatii

23.

Agorafobia descriere clinic, diagnostic.

Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in care
ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
(Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un pod, intrun mijloc de transport)
Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de prezenta
unei alte persoane
24.

Fobia social, fobia simpl, fobiile specifice descriere clinic, diagnostic

Fobia specifica/simpla

Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau

anticiparea unei situatii/obiect

Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de panica

Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila

Situatia fobica este evitata/suportata greu

Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

Tipuri:

animal

de mediu: inaltimi, furtuni, apa

sange/injectie: forma frecvent familiala

situationala: avion, lift, spatii inchise

altele

Fobia sociala

Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu

persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici).

Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant

Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica

Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila

Situatiile respective sunt evitate

Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

25.

Tulburarea obsesiv-compulsiv descriere clinic, diagnostic

Obsesii:

ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si

inadecvate si determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta

gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme reale

subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni

subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti

Compulsii

comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale

repetitive (rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca raspuns
la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict

comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii de
temut. Aceste comportamente sunt excesive

Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile

Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau interfereaza
semnificativ cu viata subiectului

26.

Tulburarea anxioas generalizat descriere clinic, diagnostic.

Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de

evenimente si activitati uzuale: scoala, serviciu
Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea

27.

Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare,

iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
Simptomele duc la suferinta semnificativa

Tulburarea de stres posttraumatic descriere clinic, diagnostic.

Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:
a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea, ranirea
grava sau ameninta integritatea sa sau a altor persoane
raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de
neajutorare/neputinta
Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre naturale sau
provocate de om
Evenimentul traumatic este retrait:
imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
vise recurente
flashback-uri - sentiment de retraire
suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment
reactivitate vegetativa
Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:
evitarea gandurilor, locurilor
nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma
sentimente de detasare
scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor
Excitabilitate persistenta
tulburari de somn
iritabilitate
tulburari de concentrare
vigilenta crescuta, se sperie usor
Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului
28.
Dismorfofobia descriere clinic
Subiectul este preocupat cu un defect imaginar al aspectului sau fizic. Daca exista o
anomalie minora, preocuparea este excesiva
Simptomatologia duce la suferinta si incapacitare
De obicei in adolescenta, evolutie fluctuenta
Daca preocuparea - intensitate deliranta de dg. Tulburare deliranta tip somatic
Preocuparea - unul sau mai multe zone, frecvent la nivelul fetei
Ex: ochi, nas, buze, sani, organe genitale
Petrec ore in fata oglinzii pentru a repara defectele, evita situatii publice, cer asigurari
din partea celorlalti
Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau TS,
Solicita interventii chirurgicale
29.
Hipocondria descriere clinic
Preocuparea si teama/ convingerea de-a avea o afectiune grava, bazat pe interpretarea
eronata a senzatiilor corporale
Preocuparea persista in ciuda evaluarilor si asigurarilor medicale

30.

31.

32.

NU este deliranta
Duce la suferinta si incapacitare
Durata min. 6 luni
Preocuparea:
functii fiziologice: puls, transpiratii, peristaltism
anomalii fizice minore: iritatii, mici leziuni
senzatii fizice vagi: inima e obosita
Probleme asociate:
multiple consultatii la doctori diferiti
investigatii excesive, combinarea ttm
afecteaza viata familiala
depresie, anxietate
Tulburarea de personalitate de tip paranoid descriere clinic.
Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca rauvoitoare,
ilustrata:
banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
interpreteaza negativ remarci, evenimente
ranchiunos, nu uita
se simte atacat si rectioneaza violent/agresiv
suspiciozitate permanenta fata de partener/sot
tensionati,ostili, incapatanati, defensivi
uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
dg. mai frecvent la barbati
frecvent la rudele celor cu SK, tulburare deliranta
Tulburarea de personalitate de tip schizotipal descriere clinic
Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii
apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate:
idei de referinta (NU idei delirante)
credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in afara
normelor subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
perceptii neobisnuite - iluzii somatice
gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
suspiciozitate, ideatie paranoida
inadecvare afectiva
comportament/aparenta excentrica, bizara
lipsa prietenilor, confidentilor
anxietate sociala ++ asociata cu frici paranoide
mai frecvent la barbati
posibile decompensari psihotice
frecvent la rudele celor cu SK
Tulburarea de personalitate de tip histrionic descriere clinic.
Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:
inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei
interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat, provocator

33.

34.

35.

labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale

utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
limbajul - demonstrativ
dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
sugestibilitate
considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
mai frecvent femei
manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare
Tulburarea de personalitate de tip narcisic descriere clinic.
Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) + nevoia de a fi admirat = lipsa
de empatie:
se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie recunoscut ca
superior)
fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
cere admiratie excesiva
considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
exploateaza pe ceilalti
nu are empatie
invidie ++ si crede ca si restul il invidiaza
aroganta
autostima si imaginea de sine f. fragila
f. vulnerabili fata de critica, infrangere
mai frecvent la barbati
Tulburarea de personalitate de tip borderline descriere clinic.
Instabilitate a relatiilor interpersonale + imaginii de sine + afectelor si impulsivitate
marcata:
eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar
relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor, aspiratiilor,
chestionarea identitatii sexuale
impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus, sex
neprotejat
in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate
(automutilare)
instabilitate afectiva marcata
sentimente de gol interior
furie intensa, dificultatea de a controla furia
ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare
tendinta la autodistrugere, viata haotica
moarte prin suicid 8-10%
Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea parintilor)
decompensari psihotice
ICD-10: Tulburare de personalitate emotional-instabila
Tulburarea de personalitate de tip obsesional descriere clinic.

Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in

detrimentul flexibilitatii, deschiderii, eficientei:
preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul principal se
pierde
perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica, valori
nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare sentimentala
reticent in a delega anumite sarcini
zgarcit cu el si altii
rigiditate, incapatanare
Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea
emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva
mai frecvent la barbati
ICD-10: T.p. anancasta
36.
Demena Alzheimer descriere clinic.
Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in adaptare
la nou
Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai vechi,
date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita sa
inchida apa, gazul
Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit,
desenat (teste)
Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiat membrii ai familiei sau propria
reflectie in oglinda
Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori
heteroagresivitate, comportament dezinhibat
Risc de suicid - stadiul timpuriu
Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
Depresie - mai ales la debut
Anxietate - frecvent
Semene neurologice in special in D. vasculara
Delirium - se poate suprapune (datorat: boli somatice, medicamente)
NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial
37.
Demena vascular descriere clinic.
La fel ca la alzheimer + declin in trepte si semne neurologice de focar
38.
Delirium descriere clinic.
tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta de
timp
este un sindrom !!!
majoritatea cauzelor - in afara SNC
subdiagnosticat, subtratat

Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei, de

comutare a atentiei
Tulburari cognitive:
memoria recenta, mai putin cea indepartata
dezorientare TS si la persoana
Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
Debut brusc, evolutie fluctuenta
Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
Apatie, perplexitate, agitatie
Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
Dg dif cu dementa; se poate suprapune pe dementa
39.
Dependena, tolerana, sevrajul diagnostic
DEPENDENTA
Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
toleranta
nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit
scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
Sevraj:
simptomul caracteristic de sevraj pt substanta
aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor
substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu
poate controla consumul)
exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece f mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este
preocupat excesiv de consum)
continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta
Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului
Dependenta psihologica = apetenta (craving) pt substanta pt a evita un disconfort
40.
Sevrajul alcoolic diagnostic, tratament.
Oprirea/ reducerea unui consum excesiv si indelungat
Simptome care apar la ore/zile:
hiperactivitate autonoma: transpiratii, puls accelerat, HTA
tremor extremitati - 6-8 h
insomnie

Greata, voma, stare de rau

cefalee
iluzii, halucinatii tranzitorii, vizuale, tactile, auditive - 8-12 h
agitatie psihomotorie

 anxietate
convulsii (grand mal) 12-24 h
Cu sau fara delirium (vezi criterii) 72 h
TRATAMENTUL SEVRAJULUI
Benzodiazepine: convulsii, delirium, anxietate, HTA, AV crescut, tremor - asociate cu
sevrajul la alcool
oral sau parenteral (iv de preferat)
diazepam 5-10 mg la 4-6 ore, apoi mai rar - functie de evolutie
lorazepam 2-10 mg
Carbamazepin 800 mg/zi asociat
De urgenta:

Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar

hidratare eventual perfuzie
vitamine B: B1, B6
supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal
41.
Sevrajul alcoolic complicat diagnostic, tratament.
Dementa indusa/asociata cu alcoolul
Tulburare amnestica: sindromul Wernicke-Korsakoff
Alte tulburari psihice induse de alcool: psihotica, anxioasa, de dispozitie, sexuale
Intoxicatia idiosicratica (?) - cantitati mici, posibil microleziuni cerebrale
SINDROMUL WERNICKE-KORSAKOFF
Deficienta de tiamina
encefalopatia Wernicke (acuta, neurologica): ataxie, confuzie, anomalii motilitate
oculara; se remite (spontan) in zile/sapt. sau evolueaza catre
sindromul Korsakoff (cronic): sindrom amnestic cronic - amnezie anterograda,
confabulatie
Ttm: tiamina doze mari, 3-12 luni
Tratament De urgenta:
Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar
hidratare eventual perfuzie
vitamine B: B1, B6
supraveghere stricta
dieta hipercalorica, vitamine
netratat - risc letal
42.Tulburrile legat de consumul de amfetamine.
Tulburari comportamentale, psihologice:
euforie/tocire afectiva, incordare - hipervigilenta, senzitivitate, anxietate, furie, tulburarea
judecatii
Tahicardie/bradicardie
dilatare pupilara
hTA/HTA

 transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/lentoare psihomotorie
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
SEVRAJ AMFETAMINE
Incetarea consumului
Dispozitie disforica. Depresia poate fi severa, risc suicid
fatigabilitate
cosmaruri
insomnie/hipersomnie
cresterea apetutului
retard psihomotor/agitatie
43.Tulburrile legate de consumul de cocain.
tulburari de comportament si psihologice: euforie/tocire afectiva, hipervigilenta,
senzitivitate, tensiune, furie, tulb. judecata
tahicardie/bradicardie
dilatatie pupilara
HTA/hTA
Transpiratii, frisoane
greata, voma
scadere in G
agitatie/retard psihomotor
slabiciune musculara, depresie respiratorie, aritmii
confuzie, convulsii, coma
SEVRAJ COCAINA
Oprirea sau diminuarea consumului
Disforie, depresie, anhedonie, iritabilitate
fatigabilitate
cosmaruri
tulburari de somn
retard/agitatie psihomotorie
cresterea apetitului
44. Tulburrile legate de consumul de cannabis.
Tulburari comportamentale si psihologice: tulburari de coordonare, euforie, anxietate,
sentimentul de incetinire a timpului (deformeaza perceptia timpului), tulburarea judecatii,
izolare
conjunctivita, uscaciunea gurii, tahicardie, cresterea apetitului
Nu se descrie un sindrom de sevraj
Utilizare indelungata: atrofie cerebrala, scade pragul convulsivant, afecteaza fatul,
reactivitatea imuna
45.Tulburrile legate de consumul de halucinogene
tulburari de comportament si psihologice: anxietate/depresie, idei de referinta, ideatie
paranoida, afectarea judecatii,

tulburari de perceptie, subiectul fiind intr-o stare de hipervigilenta: intensificarea

perceptiilor, depersonalizare, derealizare, iluzii, halucinatii
Dilatare pupilara
tahicardie
transpiratii
tulburari de vedere
tremor
incoordonare motorie

46. Tulburrile legate de consumul de opioide.

Tulburari de comportament si psihice: euforie urmata de apatie, disforie, agitatie sau
lentoare psihomotorie, alterarea judecatii
mioza (midriaza in supradoza)
sedare, coma
dizartrie
tulburari de atentie si memorie
SUPRADOZA
Deces prin stop respirator
coma, dispnee, hipotermie, hTA, bradicardie
Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi
Urgenta!!
Naloxona, supravegherea functiilor vitale
SEVRAJ OPIOIDE
Oprirea sau reducerea consumului sau administrarea unui antagonist dupa o perioada de
consum de opioide
disforie
greata, voma
dureri musculare
lacrimare, rinoree