1. Introducere in etica medicala.

Dilema etica medicala

George Cristian Curca MD, Ph.D.

Prof. de medicina legala si etica medicala
Discipl. Medicina legala si Bioetica, Facultatea Medicina
UMFCD

 Nu toi oamenii au aceeai perspectiva asupra aciunii bune,

corecte, drepte, dupa cum nu au nici asupra adevarului.
DI-LEMMA (dubla propunere, gr.). Intr-o dilema exista o dubla
solutie
Atentie: o dilema este o alegere intre doua solutii iar nu intre o
solutie si o ne-solutie: nimeni nu trebuie sa aiba o dilema intre bine
si rau!
O dilema etic este o dilema complex in care cele doua (sau mai
multe) soluii/optiuni etice sunt egal inacceptabile n sensul c desi
fiecare n parte constituie o solutie etica in parte (adica rezolva
unele dintre valorile si principiile etice), simultan ncalc alte valori
ori principii etice (contradictorie) incat daca ar fi aplicata ar induce
imoralitate si injustitie.

 Altfel spus, in dilema etica niciuna dintre soluii

nu pare ntru totul morala, corect i totui, una
(doar una), trebuie s fie aplicat, ntruct dilema
necesit o rezolvare concret.
n acest fel, n dilema moral (etic), prin
necesitatea aplicarii unei solutii se creeaz nevoia
(nedorita de agentul in decizie) de a face o
alegere ce apare a fi egal defavorabila.
O dilema etica produce nelinite morala, un
impas moral pentru cel aflat in decizia alegerii.

 O dilema etica apare atunci cand la o problema

de natura morala (de alegere intre bine si rau)
oamenii care asculta problema au alegeri diferite
bazate pe argumente si valori morale valide dar
opuse.
Cineva este chemat sa aleaga si sa gaseasca
solutia dilemei prin care sa impace pe cei
separati, sa ii convinga pe toti de justetea solutiei
sale si mai ales sa nu produca injustitie.

 Din dilema etica cel ce se afla in decizie are 6 posibile iesiri:

(1) sa caute binele general (viziune bazata pe justitie, echitate si
egalitate),
(2) sa caute binele celui mai slab pe care sa il promoveze (protejarea
celui vulnerabilviziune bazata pe justitie, drepturi, non discriminare,
prioritanism),
(3) sa cauta binele celui mai puternic pe care sa il promoveze
(protejarea celui puternic, a supravietuitorului si a bagajului lor genetic
viziune biologica- o alta forma de prioritanism)
(4) sa caute binele propriu (abandon al aflarii unei solutii dar
protejand propriile interese: viziune egoista, egocentrista, maleficenta)
(5) sa se recuze (abandon al deciziei dar fara a aduna pentru sine
lipsa de raspundere)
(6) sa se sacrifice incercand nu sa rezolve problema dar sa o transmita
altuia, sacrificiul sau putand fi o solutie de moment

Model de decizie etica

1.
2.

3.

4.

Observati moralitatea vietii sociale, profesionale, etc. (observatie)

Identificarea prezentei unei dileme etice: valorile etice sunt in contradictie
aducand oamenii in dezbatere si controversa asupra binelui (nu exista dilema in
unanimitate) (identificarea dilemei etice)
Identificarea valorilor morale, principiilor, imperativelor care sunt in joc in
dilema etica si separararea lor de alte valori, principii, imperative legale,
profesionale ori normative (identificarea valorilor morale)
Constructia balantei etice cu valorile morale identificate: pe fiecare taler al
balantei se pun valorile etice de aceeasi parte, de acelasi fel. Evitati false
dileme, amestecarea valorilor de alta natura (false solutii) si separati dilemele
etice de alte dileme precum cele legale, profesionale, deontologice, etc.
(deliberare asupra valorilo rmorale)

5.
6.

7.
8.

9.

Atasati de fiecare taler al balantei actiunea care coaguleaza valorile

morale de acelasi tip, fel (deliberare asupra actiunilor si faptelor)
Rezolvarea dilemei: decizia morala care reprezinta alegerea morala astfel
incat sa nu genereze injustitie si sa fie acceptata de catre toti cei asupra
carora isi face efectele (deliberarea alegerii corecte, bune)
Argumentare: prezentati argumentele care stau la baza deciziei catre toti
oamenii implicati (argumentare)
Sustineti si promovati alegerea morala efectuata: verificati consistenta si
validitatea acesteia lasand proba timpului, contradictorialitatea,
cazuistica sa actioneze si observati; asumati responsabilitatea pentru
decizia luata (verificarea validitatii deciziei)
Continuati observatia moralitatea vietii sociale, profesionale, etc.
(observatie)

MEDIC

Tip
dilema

PACIENT

Erori frecvente in analiza dilemelor etice,

alegerea solutiilor si formularea deciziei etice
1.

Falsa/false solutii: neidntificarea corecta a unei solutii care de fapt nu eo

solutie (ex. alegerea raului este o falsa solutie la o dilema etica)
2. Falsa dilema (falsa alegere):
1) Solutia imorala: agentul alege intre a face bine si a face rau, punand in
alegere un imperativ moral (ex. a face bine) cu o optiune ce nu este
morala (ex. a nu respecta valoarea vietii)
2) Solutii morale intre care nu exista contradictie: agentul are de ales intre
doua solutii etice ce respecta deopotriva valorile morale si principiile etice
3) Solutii necomparabile ce apartin fiecare altui tip de dileme (ex.
deontologica, juridica/legala, profesional-stiintifica) prin folosirea in
balanta etica a argumentelor necomparabile
3. Falsa dihotomie:
neidentificarea tuturor solutiilor
Ex. dilema lui Euthyphro

Posibile erori de constructie a dilemei

Solutia imorala
Solutii necomparabile
Solutii morale intre care nu exista contradictie

Falsa/false solutii

Falsa dihotomie

O persoana are cancer si este cunoscuta de vecini cu aceasta boala. Nu are

copii.
La un moment dat vecinii isi dau seama ca nu au mai vazut-o de cateva zile
si speriati cheama politia: este gasita cu venele taiate, comatoasa dar inca
in viata.
Este preluata in urgenta si internata in viata dar in coma prin encefalopatie
anoxica si este pusa pe ventilator pentru a-si sustine respiratia.
Medicul curant nu intrevede o ameliorare si se intreaba daca nu ar trebui
sa intrerupa ventilatia asistata pentru a da curs dorintei initiale nespuse dar
dovedite a pacientei de a muri.
A INTRERUPE VENTILATIA
Dreptul la libertate, la autodeterminare
A nu face rau (non-maleficenta)
Respectul persoanei (autonomia)*

A NU INTRERUPE VENTILATIA
Dreptul la viata
Datoria
A nu face rau (non-maleficenta)
Fidelitate (medic curant)

Dilema lui Heinz (Lawrence Kohlberg, 1927-1987)

In Europa o femeie este aproape sa moara de pe urma unui cancer rar. Exista un singur
medicament despre care medicii cred ca ar putea sa o salveze .

Este o forma de radiu radioactiv pe care un farmacist din acelasi oras l-a descoperit.

Producere substantei este complicata si medicamentul costa mult. Mai mult, farmacistul a stabilit
costul medicamentului de zece ori mai mult decat ar rezulta din calculul costurilor de productie:
400 de dolari si cere 4.000 de dolari.

Heinz este sotul acestei femei bolnave si el isi iubeste mult sotia.

S-a dus la toate cunostiintele pentru a prezenta problema sotiei sale si pentru a cere cu imprumut
bani si a apelat orice sursa legala de a obtine bani reusind astfel sa realizeze 2000 de dolari,
jumatate din cost.

S-a dus la farmacist si i-a spus acestuia ca sotia lui va muri fara medicament si l-a rugat sa vanda
medicamentul mai ieftin urmand ca apoi sa ii dea si restul de bani dupa ce ii va strange.
Farmacistul insa i-a raspuns Nu sunt de acord, am facut descoperirea vietii mele si am de gand sa
obtin bani de pe urma ei.

Heinz ajunge sa devina disperat ca sotia in fiecare zi este mai bolnava, iar sansele ei scad el
neputand face nimic mai mult pentru ea: se gandeste sa intre prin efractie in magazinul
farmacistului si sa ii fure medicamentul care ar putea salva viata sotiei sale.

Heinz sa fure pentru ca medicamentul merita 200 si nu 2000 iar el deja s-a oferit sa plateasca de 5 ori
Heinz sa nu fure pentru ca va fi arestat si el nu este un raufacator

Heinz sa fure pentru ca astfel el isi va salva sotia si vor fi fericiti chiar daca va fi arestat
Heinz sa nu fure pentru ca inchisoarea e groaznica si lui ii va fi mult mai rau in inchisoare decat vaduv

Heinz sa fure pentru ca sotia se asteapta sa o ajute iar el vrea sa fie un sot bun
Heinz sa nu fure pentru ca a fura este rau si el nu este un hot

Heinz sa fure dar sa accepte responsabilitatile ce decurg din asta: un barbat trebuie sa faca ceea ce un
barbat trebuie sa faca
Heinz sa nu fure pentru ca este ilegal sa furi

Heinz sa fure pentru ca fiecare are dreptul la viata chhiar incalcand legea
Heinz sa nu fure pentru ca omul de stiinta are dreptul la proprietate si are dreptul la o justa
recompensa. Chiar daca sotia este bolnava asta nu il indreptateste la actiuni rele

Heinz sa fure pentru ca valoarea vieetii unui om este un bun si o valoare mai mare decat dreptul la
proprietate
Heinz sa nu fure pentru ca si altii pot avea nevoie de medicament aflati poate intr-o situatie la fel de
disperata: si viata lor are aceeasi valoare ca si a sotiei.

Kohlberg, Lawrence (1981). Essays on Moral Development, Vol. I: The Philosophy of Moral Development. San Francisco, CA:
Harper & Row. ISBN 0-06-064760-4.

 1. Sa fure Heinz medicamentul?

Da sau nu? De ce?

2. Este moral/imoral, corect/incorect, drept/nedrept, bine/rau sa fure

medicamentul?
De ce este bine/rau?

3. Heinz are o obligatie sa fure medicamentul pentru a-si salva sotia?

Da sau nu? De ce?

4.Daca Heinz nu si-ar iubi sotia ar mai trebui sa fure medicamentul pentru ea?
Exista justificare sa fure medicamentul prin faptul ca isi iubeste sotia?
Da sau nu? De ce?
5. Sa admitem ca nu sotia lui ar fi cea bolnava si aflata in situatia disperata ci un
strain. Mai are Heinz de ce sa fure medicamentul pentru acesta?
Da sau nu? De ce?

 6. Sa admitem ca in cauza ar fi animalul de companie al lui Heinz. Mai are

Heinz de ce sa fure medicamentul pentru acesta?
Da sau nu? De ce?
7. Este important pentru oameni ca sa intreprinda tot ceea ce stiu si ce pot
pentru a salva viata altui om?
Da sau nu? De ce?

8. Este ilegal pentru Heinz, ca de altfel pentru oricine, sa fure. Faptul de a

fi ilegal presupune a fi si imoral?
Da sau nu? De ce?

9. In general, oamenii incearca sa faca orice pot pentru a se supune

legilor?
Da sau nu? De ce?

10. Revenind la intrebarea de la inceput, ce credeti ca ar fi cea mai

responsabila cale de actiune pentru Heinz?
De ce?

Lawrence Kohlberg: stadiile de dezvoltare morala

(1981)
Nivel 1 preconventional (4-10 years):
Stagiu 1 Orientare morala din obedienta/pedeapsire a sa sau celorlalti
(obedienta)
Stagiu 2 Orientare morala instrumental-relativista (egoism)
Nivel 2 conventional (10-13)
Stagiu 3 Orientare morala folosind dorinta de a nu fi judecat, respins de
ceilalti: dorinta de compatibilitate sociala, acceptanta (conformitate)
Stagiu 4 Orientare morala in raport cu ordinea si legea (lege si ordine)
Nivel 3 postconventional (14-adult)
Stagiu 5 din respectul fata de ceilalti, a respectarii ordinii sociale si a
convietuirii dupa acelasi set de reguli ce sunt urmate de catre toti
(drepturile omului )
Stagiu 6 Orientare asupra moralitatii din proprie constiinta, proprie judecata
(etica umana unversala)