Sunteți pe pagina 1din 10

CURS 2 ORTODONTIE ONTOGENEZA (ONTOGENIE)

Definitie odontogenie: Dezvoltarea organismului de la ovulul fecundat, pana la moarte; se considera


ca repeta pe scurt filogenia;

Perioade:
1. Organogeneza (luna 1-3 V.I.U ) apar si se diferentiaza organele; daca intervin factori
teratogeni poate sa apara lipsa sau supranumerarea anumitor organe, precum si malformatii
importante la conformarea organelor .
EX: dinti supranumerari, anodontii, malformatii congenital (despicaturi)

2. Morfogeneza perfectionare morfofunctionala a organelor, de la 3 luni V.I.U. - pana la


maturitate.
a) Intrauterina
b) Extrauterina
Apar modificari structural mai putin grave, asociate sau nu cu tulburari functionale.
Procese :
- crestere = multiplicare celulara egala, influentata de fact. genetici, apoi inegala
- dezvoltare = crestere inegala (fact. Genetici, endocrini, mediu, alimentatie)
- modelarea = adaptarea organelor la functii (fact, functionali)
Fertilizare => zigot => div celulara (egala + inegala) => 4 celule => 8 celule => morulus => div totala,
dar inegala => micromere (trofoblasti) la periferie servesc la nidatia (nutritia ) oului

3.
4.
5.
6.

macromere formeaza butonul embrionar ( celulele de la periferia nutonului embrionar


se multimplica foarte intens, se curbeaza si ajung sa delimiteze o cavitate =
LECITOCEL/ SAC VITELIN
Formarea celulei ou ( zigot)
Diviziune celulara totala si egala pana la 8 blastomere
Diviziune totala inegala
Exista 2 categorii de celule :
-micromere (trofoblaste) la periferie pt nidatia ovulului
-macromere (formeaza butonul embrionar)

7. Butonul embrionar
-

celulele de la periferie se multiplica foarte intens, se cubeaza si delimiteaza o cavitate numita


sacul vitelin
in centru prezinta o dehiscenta care se mareste si rezulta vezicula amniotica => 2 cavitati
separate prin 2 straturi de cellule = stadiul DIDERMIC

8. Stadiul didermic
- ectoderm - spre vezicula amniotica
- endoderm spre sacul vitelin

9. Formare mesoderm (stadiul tridermic)


se formeaza mai tarziu
- aproximativ pe fata ventrala a butonului embrionar, apare o ingrosare celulara numita NODULUL
LUI HENSEN, care se continua spre caudal cu o alta ingrosare = linia primitiva
- la nivelul ingrosarii apar cellule noi, mezodermale (mezoblastice) care se multiplica intens, patrund
intre celelelate 2 straturi pe care le separa si determina aparitia MEZODERMULUI ( al treilea strat)
- din mezoblast de formeaza :
o
o
o
o

t.osos
t . muscular
t . conjunctiv
t. cartilaginos

10. Mezodermizare desfiintarea ectodermului si a endodermului de catre mesoderm prin patrunderea


celulelor mezodermale printre cele epiteliale determina disparitia lor
- Alipirea formatiunilor care cresc pana ajung in contact - cand nu se produce, se
dezlipesc foitele epidermului si apar despicaturile congenitale

ETAPA ARCURILOR BRANHIALE


- sunt in numar de 6
- apar in saptamana 4 V.I.U
- apar 4 arcuri bine dezvoltate, 5 si 6 rudimentare
- numerotate cranio-caudal
- exista intre sapt 4-7 si dispar in ziua 35 prin mezodermizare (fistule branhiale)
- contribuie la formarea capului si gatului
- primul arc branhial are rol in dezvoltarea faciala
- mecaism de aparitie :
o crestere accelerata a mezodermului

o invaginarea foitelor acoperitoare


o procesele de flexiune ale extremitatii cefalice

1. ARCUL I (nervul trigemen)


- parti moi si scheletice ale ADM:
maxilar cea mai mare parte
mandibula
muschii masticatori

2. ARCUL II (nervul facial)


- muschii mimicii
- o parte din osul hyoid

3. ARCUL III (nerv glosofaringian)


-

cealalta parte din osul hyoid


glanda tiroida

4. ARCUL IV , V (nerv vag)


- portiunea inferioara a gatului
- portiunea superioara a toracelui

FORMAREA ELEMENTELOR ADM


La polul superior al embrionului, prin proliferarea esutului mezodermal, apare o nfundare =
STOMODEUM (GURA PRIMITIV), tapetat de ectoderm i separat de restul intestinului
primitiv prin mb buco-faringian, format din 2 straturi: ectoderm i endoderm
n jurul stomodeumului se vor forma mugurii faciali, din care vor rezulta maxilarul i
mandibula, cu material din primul arc branhial.
Tot n jurul stomodeumului se dezvolta organele de sim: veziculele optice, fosetele auditive i
placadele olfactive.

MUGURII FACIALI sunt:

1 mugure frontal (MF)


1 / 2 muguri nazali interni (MNI)
2 muguri nazali externi (MNE)
2 muguri maxilari superiori (MMS)
2 muguri mandibulari (MM)

Din MNI se formeaz:


1.
2.
3.
4.
5.

Lama perpendicular a etmoidului


Septul nazal
Osul incisiv
Tuberculul median al buzei superioare i filtrumul (anul subnazal)
Particip la formarea palatului primar

Din MNE se formeaz:


1.
2.
3.
4.
5.
6.

Partea supero-intern a orbitei


Aripile nasului
Oasele proprii ale nasului
Lamele laterale ale etmoidului
Osul lacrimal
Poriunea intern a maxilarului (pereii laterali ai FN)

Din MMS se formeaz:


1. Restul maxilarului
2. Palatul primar i secundar
3. Poriunea lateral a buzei superioare
Din MM se formeaz:
1. Mandibula
2. Planeul bucal
3. O parte din materialul limbii
Maxilarul se formeaz prin creterea i unirea MNI cu MMS, iar mandibula din unirea celor 2
MM, prin procesul de mezodermizare.
Cavitatea primitiv nazo-bucal va fi mparit ulterior n du caviti nazale i o cavitate
bucal, printr-un proces de septare vertical i orizontal.
Formarea bolii palatine are loc n dou etape:
1. Formarea palatului primar are loc din MNI i MMS care cresc i se unesc prin
mezodermizare, proces care are loc dinspre posterior spre anterior
2. Palatul secundar se dezvolt dinspre anterior spre posterior, cu material din
MMS, care emit prelungiri spre linia median, trec deasupra limbii i se unesc pe
linia median. De asemenea, se face unirea cu palatul primar i septul nazal. La

locul de unire a palatului primar cu cel secundar se formeaz canalul nazopalatin.


FORMAREA SCHELETULUI ADM

Este strns legat de dezvoltarea ntregului ADM


Osificarea: proces intra i extrauterin, de apariie a unor zone de formare a osului, zone
ce apar ntr-o anumit ordine i cu o anumit cronologie
Se disting 3 perioade:
1. De difereniere: apar centrele de osificare
2. De proliferare: extinderea osificrii (3 luni i jumtate)
3. De construcie: reorganizarea structurii interne

Transformarea esutului conjunctiv (principalul derivat al . mezodermal) n esut osos sepoate


face prin mai multe mecanisme:
1. Prin transformarea direct a esutului fibros n esut osos, constituind aa-numita
osificare membranoas sau osificare direct.
2. Prin transformarea esutului conjunctiv iniial n esut cartilaginos, urmat de osificarea
acestuia din urm, deci prin existena unei faze intermediare encondrale. Este vorba de
osificarea encondral sau de substituie.
3. Prin combinarea celor 2 procese n poriuni diferite ale aceleiai piese osoase.

OSIFICAREA DIRECT- MECANISM:

La nivelul piesei membranoase apar centre de osificare (aglomerri de celule


conjunctive). La acest nivel apar celule cu proprieti noi = OSTEOBLASTE, care
depun esut osteoid (de origine proteic), care ulterior e impregnat cu sruri
minerale.
Aceste centre de osificare sunt caracteristice pentru fiecare os (ca localizare i
moment al apariiei). La periferia oaselor condensare fibroas = PERIOST.
Rol : formare, cretere, protecie osoas
La nivelul suturilor, la locul de unire cu alte oase, rmne de asemenea un strat de
esut conjunctiv= ESUT CONJUNCTIV AL SUTURILOR. Rol: cretere osoas

OASE CU OSIFICARE DESMAL DIRECT:

La nivelul cutiei craniene: frontalul, parietalul, scuama occipitalului, scuama temporal,


aripile mari ale sfenoidului, apofizele pterigoide.
La nivelul masivului facial: maxilarul superior, o parte a mandibulei, osul malar, oasele
lacrimale
La nivelul organismului: oasele bazinului, omoplatul

ETAPELE CONDRIFICRII:

Condensarea mezenchimului ntr-o anumit zon= centre de condrificare


Diferenierea i aglomerarea de celule= CONDROBLASTE
Formarea materiei sau subst fundamentale
Condensare mezenchimatoas la periferia piesei, alctuind pericondrul

TRANSFORMAREA OSOAS SE FACE:

Pornind de la periferie
Din interiorul masei cartilaginoase
Situaie particular: cartilaj condilian se metaplazeaz osos la partea inferioar i
regereaz condrogenic la partea superioar.

Cartilajul condilian la nivelul ramului superior mandibular. Se consider c asigur


creterea n sens vertical a mandibulei. Inferior: proces de cretere osoas. Superior: proces
de alungire a esutului cartilaginos.
esutul cartilaginos sufer apoi un proces de metaplazie osoas, prin:

Osificare periferic
Pe faa interna nveliului apare un strat de osteoblaste, care vor
produce straturi de esut osos
Osificare encondral
n interiorul masei cartilaginoase apar insule de osteoblaste care
ncep s depun mas osoas. Aceste mase nlocuiesc esutul
cartilaginos, care e nlturat printr-un proces de condroliz
(chimic) i condroclazie (condroclaste).

OASE DE NATUR ENCONDRAL:

Mezetmoidul
Cornetul inferior
Cea mai mare parte din sfenoid
Partea bazilar a occipitalului
Procesele exooccipitale

Oasele sufer transformri permanente, att la suprafa, modificndu-i forma, ct i n


profunzimemodificndu-i structura.
PROCESUL DE REMANIERE OSOAS se face prin:

Rezorbia osoas (osteoliz+osteoclaste)


Apariia osoas cu formare de os nou

La sfritul sptmnii 4 VIU exista o schi cartilaginoas a feei, alctuit din lama
perpendicular a etmoidului i 2 prelungiri care formeaz capsula nazal cartilaginoas.
La nivelul arcurilor branhiale se dezvolt nainte i n jos catilajul lui Meckel, iar sub el cartilajul
lui Reichert.

CARTILAJUL LUI MECKEL:

Apare n luna 2 VIU


Se compune din 2 lame cartilaginoase, simetrice: stng i dreapt
Fiecare din aceste pri se compune dintr-un segment ventral (mandibular) i un segment
dorsal (timpanic)-va forma ciocanul i nicovala
1. SEGMENTUL MANDIBULAR- 3 PRI:
a) Poriune median, anterioar, parasimfizar
-se consider c va dezvolta oscioarele mentale, viitoarele apofize genii
b) Poriune mijlocie, paramedian, paramandibular
-se resoarbe treptat, lsnd loc osificrii directe, desmale
c) Poriune posterioar, paracondilian
-se atrofiaz, transformndu-se ntr-un cordon conjunctiv care formeaz
ligamentul lateral intern al mandibulei
CARTILAJUL REICHERT:

Segment anterior- va forma coarnele mici ale hioidului


Segment mijlociu- din el se formeaz ligamentul stilohiodian
Segment posterior- se formeaz apofizele stiloide i scria
Corpul i coarnele mari ale hioidului se formeaz din masa cartilaginoas situat n cel
de-al 3-lea arc branhial.

OSIFICAREA MANDIBULEI
Mandibula isi incepe osificarea precoe, la zilele 30-40 de viata intrauterina. Este al doilea os al
organismului care se osifica, dupa clavicula.
Osificarea mandibulei se face din mai multe puncte, care pentru o hemimandibula sunt:
-

un punct central sau nucleu principal, numit si angular inferior;


un punct incisiv secundar;
un punct mentonier;
un punct condilian;
un punct coronoidian;
un punct pentru spina lui Spix;

Centrele de osificare directa se dezvolta lateral (in afara) cartilajului lui Meckel.
Mecanism: Osificarea incepe la nivelul nucleului principal, se propaga spre anterior si inferior,
iar in momentul in care lama osoasa ajunge la marginea inferioara a mandibulei membranoase,
se rasfrange si => 2 pereti ososi dispusi in V, ambii situati in afara cartilajului lui Meckel; santul
osos astfel format sufera un process de septare orizontala si vertical, delimitandu-se canalele
mandibulare si mugurii dentari.
Cartilajul lui Meckel dispare (rol de conformator);
Numai zona anterioara a cartilajului lui Meckel sufera un process de osificare indirect
rezultand asa numitele oscioare mentale => viitoarele apofize geni.

Zona posterioara a cartilajului => lig. la ATM

Formarea mentonului este o caracteristica a omului. Este o ingrosare data de:


-

pozitia de implantare a dintilor fata de baza osoasa;


pozitia bipeda;
miscarea de indoire a potcoavei mandibulare;
ca o compensare la actiunea muschilor ce se insera pe marginea inferioara a regiunii anterioare
a mandibulei;

La om, stadiul fetal se caracterizeaza prin absenta mentonului.


La copilul mic este foarte putin dezvoltat.
Evolutia sa are loc odata cu dezvoltarea ADM.
Ramura orizontala are deci o osificare directa, cu exceptia regiunii geniene cu osificare indirecta
Ramura ascendenta are zone de osificare directa (condiliana, coronoidiana, a spinei lui Spix), dar in
luna a 3-a apar si cartilajele secundare:
-

cartilajul condilian
cartilajul coronoidian
cartilajul angular

Cartilajul condilian
-

contribuie cel mai mult la cresterea madibulei


are o forma alungita, de carota (morcov), orientat de sus in jos si dinapoi inainte
ramane activ o perioada foarte indelungata (pana la 21 de ani)
se osifica in portiunea inferioara si are activitate condrogenica in partea superioara, realizanduse astfel o alungire in sus si inapoi a ramurii ascendente prin deplasarea condilului. Dar,
deoarece condilul nu se poate deplasa din cauza rapoartelor cu ATM, in realitate restul
mandibulei se deplaseaza in jos si inainte

Cartilajele coronoidian si angular au importanta mai redusa.


Madibula este deci un os cu osificare complexa, directa si indirecta, ceea ce se va rasfrange atat in
dezvoltare, cat si in posibilitatile terapeutice.

OSIFICAREA MAXILARULUI
Exista 5 puncte de osificare pentru fiecare hemimaxilar:
1.
2.
3.
4.
5.

un punct nazal, pentru regiunea canina si apofiza ascendenta


un punct incisive, intre cel nazal si linia mediana
un punct palatin, pentru anterioare ale apofizei palatine
un punct malar
un punct orbito-nazal, pentru regiunea sinusului maxilar si partea interna a planseului orbitei

In mare, pentru fiecare hemimaxilar sunt 2 zone:


-

zona anterioara (premaxilara), sub orificiul nazal, in zona incisiva


zona posterioara (postmaxilara), situata sub orbita

Aceste zone se intind foarte repede in suprafata si profunzime. Intre ele exista o lama de tesut amorf
(intre IL si C) unde se afla viitoarea sutura incisivo-canina (zona in care apar malformatii
congenitale).
Partea externa a suturii se inchide in viata intrauterina, iar cea palatinala se va inchide intre 8 si 1415 ani (sutura incisivo-canina din bolta).

OSIFICAREA IN SUPRAFATA A MAXILARULUI SUPERIOR


In suprafata, din premaxila se dezvolta:
-

in jos lama alveolara externa incisiva


inainte spina nazala anterioara
in sus o parte din apofiza ascendenta

In suprafata, din postmaxila se dezvolta:


-

in jos lama alveolara de la canin la molar


in sus si anterior partea posterioara din apofiza ascendenta si partea anterioara din planseul
orbitei
in sus si posterior restul planseului orbitei si apofiza zigomatica

OSIFICAREA IN PROFUNZIME A MAXILARULUI SUPERIOR


Se formeaza travee osoase care pornesc din lamele extene si toata masa maxilarului se osifica
direct. Traveele patrund printre foliculii dentari, pe care ii incorporeaza.

FORMAREA SINUSULUI MAXILAR


Odata cu extiderea in suprafata si in profunzime se formeaza si sinusul maxilar. Dupa formarea
cavitatii nazale permanente, relieful cavitatii nazare se modifica, rezultand cornete si meaturi.
Din meatul mijlociu rezulta infundibulul, din care se formeaza sinusul maxilar, sinusul etmoidal
superior si sinusul frontal.
Acestea sunt doar schitate in saptamana a 10-a, progreseaza odata cu coborarea foliculilor
dentari, iar la nastere sinusul maxilar are marimea unui bob de mazare. Ulterior, sinusurile se dezvolta
datorita distribuirii si propagarii fortelor generate de functionalitatea ADM.