Sunteți pe pagina 1din 16

SECRETIA INTESTINULUI SUBTIRE

GENERALITATI
Prin functiile sale, intestinul subtire are rolul cel mai important din intreg tubul.
digestiv. Aceste functii sunt:
- motricitatea,
- digestia si absorbtia,
- functia endocrina
- imuna.
Structura microscopica este adaptata functiei. Din punct de vedere functional,
intestinul subtire prezinta un segment duodenojejunal cu rol predominant secretor
si un segment jejuno-ileal cu rol mai mult absorbant.
Desi intestinul subtire este lipsit de activitate digestiva, propriu-zisa, el devine
totusi rol fundamental in procesele de digestie prin enzimele marginii "in perie" si
cele intracelulare. Aceste enzime finalizeaza digestia pana la compusi monomeri
apti de a fii absorbiti.

Secretia intestinului subtire


Mucoasa intestinului subtire are o suprafata activa importanta aprox
300 m2 asigurata indeosebi de valvele conivente reprezentate de pliuri
mucoase semicirculare cu o densitate crescuta in duodenul terminal si
portiunea incipienta a jejuno-ileonului.

Pe suprafata valvulelor conivente si intre ele se gasesc vilozitatile


intestinale

Secretia intestinului subtire


Vilozitatile intestinale:
sunt prelungiri digitiforme ale mucoasei cu lungime de 0,5-1,0 mm
cresc de 25-23 de ori suprafata intestinala, aspect important in asigurarea
digestiei si absorbtiei
in axul central se afla retelele: arteriala, venoasa, limfatica si nervoasa.

Secretia intestinului subtire

Secretia intestinului subtire


Intestinul subtire contine 2 tipuri de glande:
glandele Lieberkuhn care:
secreta un lichid cu pH intre 6 si 7 fiind probabil solvent pentru produsii de
digestie si facilitand in acest mod absorbtia.
celulele criptelor Lieberkuhn secreta si direct in lumenul intestinal o
enzima enterokinaza ce activeaza transformarea tripsinogenului in
tripsina.
se gasesc intre vilozitati si sunt dispuse pe toata lungimea intestinului
subtire si gros.
contin toate tipurile de celule epiteliale, intestinale descrise anterior.
glandele Brunner care:
elaboreaza o secretie mucoasa cu un continut ridicat de bicarbonat cu rol
de protectie a mucoasei intestinale fata de actiunea peptica a sucului
gastric.
se gasesc numai la nivelul pilorului si duodenului pana la ampula Vater.
sunt glande de tip tubulo-acinos foarte ramificate, cu canale excretoare
lungi.

Secretia intestinului subtire


Sucul intestinal:
se secreta in cantitate de 2-3 litri/24h
este fluid incolor (tulbure, in ultima portiune a intestinului, prin prezenta
leucocitelor, bacteriilor si celulelor descuamate)
pH intre 7-8,3 mai acid la nivelul primei portiuni a intestinului

Secretia intestinului subtire


Sucul intestinal contine:
substante anorganice: clorura de sodiu, bicarbonati puterea sa
alcalina
substante organice enzimele
principala enzima fiind erepsina
Nucleazele intestinale actioneaza asupra acizilor nucleici
izolati de pe nucleoproteine de catre tripsina,
transformandu-i in nucleotide
Diastazele care hidrolizeaza diholozidele(dizaharide)
transformandu-le in hexoze (lactaza scindeaza lactoza
in glucoza si galactoza, maltaza dedubleaza maltoza in
doua molecule de glucoza)
Lipaza intestinala actioneaza asupra grasimilor neutre,
fractiunea pe care o dedubleaza reprezentand intre 2 si
5% din totalul grasimilor digerate.

Secretia intestinului subtire


Erepsina:
este o enzima proteolitica ce actioneaza asupra polipeptidelor
nu are efect asupra protidelor cu molecula mai complexa
este formata dintr-un grup de enzime endocelulare denumite peptidaze cu
actiune diferita asupra polipeptidelor, tripeptidelor si dipeptidelor astfel:
carboxipeptidaza separa din polipeptide Aa purtatori ai gruparii
carboxil libere
aminopeptidaza disloca aminoacizii cu grupari aminice
di si tripeptidazele hidrolizeaza ulitmele legaturi peptidice pana la
stadiul de Aa liberi
enterokinaza activeaza tripsinogenul, actionand si asupra
polipeptidelor

Secretia intestinului subtire


Sucul recoltat din fistula intestinala are o activitate enzimatica redusa.

In schimb extractele de mucoasa intestinala si sucul intestinal obtinut in


timpul digestiei sunt bogate in enzime enzimele ajung in tubul
digestiv odata cu celulele epiteliale descuamate.

SECRETIA INTESTINULUI GROS

STRUCTURA MUCOASEI INTESTINULUI GROS


Peretele intestinului gros respecta aceeasi structura ca si restul
tractului digestiv.
Astfel, de la exterior spre interior, exista urmatoarele straturi:
seroasa
subseroasa
musculara
Submucoasa
mucoasa.

SECRETIA INTESTINULUI GROS

Comparativ cu mucoasa intestinului subtire, mucoasa intestinului gros:


- este mai groasa,
- nu prezinta valvule conivente si vilozitati intestinale
- in struuctura sa interna gasim urmatoarele tipuri de celule si glande:
1. - enterocitele sunt lipsite de granule secretoare, iar la nivelul polului
luminal prezinta microvili mai mici si mai scurti decat cei de la nivelul
enterocitelor intestinului subtire;
2. - glandele Lieberkuhn care sunt implicate in secretia de mucus;
3. -celulele endocrine care sunt mult mai rare decat cele din intestinul
subfire

SECRETIA INTESTINULUI GROS

CANTITATEA SI COMPOZITIA SUCULUI COLONIC


Sucul colonic este:
-un lichid vascos
-pH in jur de 8 - 8,4
- nu contine enzime,
-contine mult mucus. Mucusul din sucul colonic are rol protector al
mucoasei, rol de lubrefiant, de liant pentru materiile fecale si rol de
tampon, neutralizand acizii ajunsi aici sau formati local.
REGLAREA SECRETIEI SUCULUI COLONIC
Secretia de suc colonic este reglata prin mecanisme nervoase intrinseci si
extrinseci :
-parasimpaticul are efect stimulator
- simpaticul are efect inhibitor - si prin mecanisme umorale.
Mecanismele de reglare au ca scop influentarea secretiei de mucus si
adaptarea ei la necesitati.

SECRETIA INTESTINULUI GROS

In colon alimentele continua sa sufere modificari, din cele 300 - 500 gr.
care trec zilnic prin valvula ileocecala, ramanand doar 150 - 200 gr. de
materii fecale care se elimina, prin anus.
Modificarile suferite de materiile fecale care le reduc volumul sunt:
-absorbtia de apa, care are loc in cec si colonul ascendent;
-absorbtia de glucoza ajunsa eventul la acest nivel;
-absorbtia sarurilor minerale;
-eliminarea gazelor: dioxid de carbon, azot, hidrogen sulfurat, metan,
mercaptan.

SECRETIA INTESTINULUI GROS

Tot la acest nivel actioneaza si flora bacteriana locala de putrefactie si


de fermentatie.
Flora de fermentatie este o flora aeroba, localizata la nivelul colonului
proximal si care intervine in degradarea glucidelor ajunse la acest nivel
pana la hidrogen, dioxid de carbon si acizi organici.
Flora de putrefactie este o flora anaeroba, localizata in colonul distal si
care intervine in degradarea proteinelor nedigerate pana, la acest nivel.
Proteinele sunt scindate pana la aminoacizi. Ulterior acestia sunt
dezaminati sj decarboxilati rezumand amine (histamine, tiramina,
cadaverina, putresceina), fenoli (fenol, indol, seatol) si acizi organici.

SECRETIA INTESTINULUI GROS

O parte din produsii rezultati din actiunea florei de putrefactie sunt toxici.
In mod normal mucoasa colica este foarte putin permeabila la acesti
produsi, motiv pentru care acestia se vor elimina prin fecale sau se
reabsorb si vor fii metabolizati in ficat pana la compusi netoxici.
In situatiile in care creste activitatea florei bacteriene, sau se altereaza
mucoasa colonului devenind mai permeabila, sau scade capacitatea de
detoxifiere a ficatului apare autointoxicarea organismului cu acesti
produsi

SECRETIA INTESTINULUI GROS

In mod fiziologic intre flora de putrefactie si cea de fermentatie exista un


echilibru.
Flora colonica are si alte roluri deosebite pentru organism:
-sinteza si absorbtia de vitamine hidrosolubile (vitamina Bi, vitamina B 2,
vitamina B12, vitamina H, acidul pantoteic) si de vitamine liposolubile
(vitamina K);
-asigura transformarea bilirubinei conjugate in stereobilina ce se elimina
prin fecale si confera culoarea specifica acestora;
-deconjuga acizii biliari asigurand eliminarea lor sau reabsorbtia
intestinala pentru a fi refolositi ( circuit hepato - entero hepatic).

S-ar putea să vă placă și