Sunteți pe pagina 1din 32

1. Moartea omului difera de moartea plantelor sau animalelor?

2. O persoana pe suport vital respirator este moarta sau vie?


3. Dar o persoana in coma aflata pe respirator?
4. Dar o persoana in stare vegetativa?
5. Dar o persoana in sd. locked-in?
6. Dar o persoana fara semne cadaverice prezente?

7. Daca o persoana intra in SCR se resuciteaza si se recupereaza, stopul CR poate fi


considerat o complicatie a bolii sau persoana a fost decedata si a revenit la viata?
8. O gravida in 7 luni aflata in moarte cerebrala a carei sarcina continua inca 2 luni si se
finalizeaza cu nasterea unui fat viu este pe timpul sarcinii vie sau moarta? Un organism
mort poate da nastere unui organism viu?
9. O persoana in moarte cerebrala cu functia respiratorie sustinuta artificifial si avand toate
celelalte organe vii, functionale, implicit cordul, este moarta?
10.
Celulele poarta viata in ele sau sunt numai metabolic functionale?
11.
Daca nu se gaseste imediat un donator compatibil este etica mentinerea persoana in
moarte cerebrala cu cord functional in suport respirator ? Daca da, Cat timp?
12.
Fiind mentinuta in suport vital, persoana in moarte cerebrala este vie?

CE ESTE MOARTEA?
Def.
1. Incetarea vietii (negarea vietii): definitie
filozofica
2. Incetarea functiilor organismului (definitia
organismica, biologica): Oprirea ireversibila a
functiei cardiocirculatorii si/sau respiratorii
(standardul cardiopulmonar) si/sau moartea
cerebrala (standardul creierului ca intreg,
standardul creierului inferior)
3. Incetarea starii de persoana (definitia statutului
de persoana -standardul creierului superior)

2. CONCEPTUL MORTII. Posibile solutii, complicatii


Moartea ca incetare a vietii (valoarea semnelor cadaverice)
1) Ce este viata? O calitate ce separa viata de moarte, un principiu
(vital) care anima, o stare a organismului caracterizata prin
proprietati (ale viului):
1.Structura celulara si organizare
2.Metabolism
3.Homeostazie
4.Capacitate de adaptare
5.Reactie la stimuli
6.Crestere
7.Reproducere
. Moartea ca incetare a functionarii organismului (concept
organismic)
1) Incetarea functionarii organismului ca intreg (moartea biologica)
2) Incetarea functionarii unei parti a organismului. Care parte?
3) Incetare definitiva (permanenta) sau ireversibila? Oprire ori
incetare?
4) Incetarea ca un moment sau ca un proces?
Moartea prin caracteristicile (proprietatile) sale: semne cadaverice,
descompunere (sunt semne ale prezentei mortii sau sunt semne ale absentei
vietii?)
Moartea ca pierdere ireversibila a starii de persoana (definirea mortii

3.STANDARDE DE DG. A MORTII

1)Standardul cardio-pulmonar (concept organismic): legalizat

2)Standardul creierului ca intreg (moartea cerebrala): legalizat

3) Standardul creierului inferior (TC): legalizat (Anglia)


4)Standardul creierului superior (starea de persoana): nelegalizat

Conceptualizare disjunctiva:
) Oricare primul
) Fiecare separat
) Oricare avand aceeasi valoare

1. Standardul cardio-pulmonar
Este conceptul ce a marcat intelegerea si practica
definirii mortii din punct de vedere medical de-a lungul
timpului
Legal
Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. Prelevarea de
organe, esuturi i celule de la donatorul decedat se
face n urmtoarele condiii: 1. se definete ca
donator decedat fr activitate cardiac
persoana la care s-a constatat oprirea
cardiorespiratorie iresuscitabil i ireversibil,
confirmat n spital de 2 medici primari.
Confirmarea donatorului decedat fr
activitate cardiac se face conform
protocolului de resuscitare, prevzut n anexa
nr. 6, excepie fcnd situaiile fr echivoc;

Ce rezolva?
Definirea mortii din perspectiva
functiilor organismului care traditional,
cultural si biologic constituie expresia
nemijlocita si incontestabila a vietii:
circulatia si respiratia
Creaza o compatibilitate intre
conceptele definirii mortii respectiv intre
pierderea principiului vital (sufletul) si
functiile organismului

Ce probleme aduce?
1. Chiar daca pulsul si respiratia indica viata ele nu constituie
viata
2. Functiile organismului sunt dificil de examinat, de certificat
3. Functiile astazi pot fi sustinute
4. Autoritatea familiei se poate extinde asupra medicului dincolo
de resursele actului medical
5. Orgnismul uman privit ca o masinarie biologica: functiile
cerebrale, ratiunea si constiinta nu sunt apreciate in definirea
mortii (concept biologist)
6. Organele vii inseamna viata iar viata implica nevoia/datoria
sustinerii ei ceea ce nu mai permite recoltarea organelor: cerc
vicios
7. Daca suportul ventilator este un suport vital atunci el tine in
viata si atunci el nu poate fi intrerupt nicicand si de asemenea
cel ce se afla in moarte cerebrala si aflat sub suport vital ar
putea fi considerat viu
8. Moartea este un proces (in care functiile diminueaza pana la
oprire) iar nu un eveniment determinat in timp

Articolul 35 din legea 46/2003, prevede c


pacientul are dreptul la ngrijiri medicale
continue pn la ameliorarea strii sale de
sntate sau pn la vindecare.
Sistemul nostru legal nu prevede emiterea
ordinului de
neresuscitare.
Statul garanteaz dreptul la sntate, iar
asistenta medical trebuie s continue pn la
vindecare sau ameliorare si are ca scop declarat
mbunttirea calittii vietii.

2. Standardul creierului ca intreg

Moartea cerebrala: Incetarea ireversibila a functionarii creierului


in totalitatea sa (se include creierul superior scoarta cerebralasi creierul inferior -, trunchiul cerebral)
Comitetul ad-hoc Harvard Med. School 1968. Christian Barnard,
1967
Legal
Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. Prelevarea de organe,
esuturi i celule de la donatorul decedat se face n
urmtoarele condiii:
2. se definete ca donator decedat cu activitate
cardiac persoana la care s-a constatat ncetarea
ireversibil a tuturor funciilor creierului, conform
protocolului de declarare a morii cerebrale prevzut
n anexa nr. 3;
3. declararea morii cerebrale se face de ctre medici care
nu fac parte din echipele de coordonare, prelevare,
transplant de organe, esuturi i celule de origine uman;

WMA Declaratia de la Sydney privind diagosticul si determinarea


nd
starii de moarte si
prelevare
organe
Adopted
by the 22de
WMA
Sydney Australia, 1968, si amendata in
Venetia 1983 *a35-a WMA) si Pilanesberg Africa 2006 ( a57-a WMA)

Determinarea starii de moarte poate fi facuta pe baza incetarii ireversibile a


tuturor functiilor creierului ca intreg, inclusiv a TC sau a incetarii
ireversibile a functiilor circulatiei si respiratiei. Aceasta determinare va fi
bazata pe judecata clinica dupa criteriile acceptate, la nevoie, pe proceduri
standard diagnostice efectuate de catre medic.
Chiar si fara interventie, activitatea in celulele, organele si tesuturi poate
continua temporar dupa determinarea starii de moarte. Incetarea tuturor
functiilor la nivel celular nu este in mod necesar un criteriu pentru a
determina moartea.
Folosirea organelor donorului pentru transplantare a facut important pentru
medic sa se poata determina cand au murit pacientii ce se afla pe suport
mecanic.
Dupa ce moartea a survenit, este posibila mentinerea mecanica a circulatiei
in organe si tesuturi. Aceasta poate fi facuta pentru a conserva organele si
tesuturile pentru transplantare.
Inainte de transplantarea post-mortem determinarea mortii va trebui facuta
de catre medicul care nu este implicat imediat in procedura de transplant.

CE REZOLVA?
1. Posibilitatea determinarii unui moment pentru moartea unei
persoane (momentul celei de a treia/a doua testari).
2. Posibilitatea stabilirii momentului decuplarii suportului vital
respirator
3. Posibilitatea dezvoltarii transplantologiei: toate organele care
sunt inca vii si apte de transplant pot fi transplantate cu
consimtamantul pacientului /familiei (se excepteaza creierul care
nu se poate transplanta de principiu intrucat este elementul
definitoriu al standardului)
4. In moarte cerebrala organismul/corpul uman in ansamblul sau a
incetat sa existe; omul de asemenea a incetat sa existe intrucat
a murit creierul sau (ratiunea si constiinta); corpul uman
continua biologic o scurta perioada de supravietuire
manifestandu-se ca o suma de organe si tesuturi.
Un corp fara creier care respira asistat si care are circulatie
pentru ca respira asistat nu mai este o persoana (dar este o
persoana moarta?)
5. Se genereaza o congruenta dintre viu si lucrul fundamental:
pentru ca organismul este mort, lucrul fundamental al
organismului uman este incetat:

CE PROBLEME ADUCE?
1. Creierul nu este mort in integralitatea sa: nu toate functiile cerebrale sunt
ireversibil pierdute; mezencefalul supravietuieste unei anoxii cerebrale
severe: Moartea trebuie privita ca fiind incetarea permanenta a functiilor
critice ale creierului ca intreg (Bernat, 1998)
2. Moartea cerebrala desi se doreste a fi un concept critic, clar, biologic, precis
care delimiteaza si obiectiveaza un moment, o perioada determinata, se
dovedeste a fi heterogen, imprecis, neclar cat timp multe din functiile
cerebrale integrate continua si dupa definirea MC (Moartea cerebrala o
realitate in spiritul conceptului si nu in litera lui, de re iar nu de dicto)
3. Pierderea functiei creierului nu este de fapt necesara pentru a defini
moartea (pentru ca aceasta poate fi definita si prin pierderea altor functii);
4. Pierderea tuturor functiilor creierului in MC nu corespunde realitatii
5. Pierderea respiratiei este necesara si suficienta pentru MC ceea ce
constituie o definire conceptuala a mortii persoanei tocmai prin ceea ce nu
este caracteristic starii de persoana, respectiv printr-o functie biologica.
6. O clara pozitie neurologica si etica asupra PVS, a comei permanente (stari
ale viului, nu se cunoaste care este starea constiintei), sd. locked-in (stare a
viului, constienta si constiinta prezenta)
7. Suportul mecanic ventilator ofera in MC o falsa aparenta a vietii (suport
vital) ceea ce creaza confuzii de intelegere privind dinspre moarte spre
viata. Se poate aprecia ca la o persoana in MC daca functia cardiaca
continua (heart beating donor) iar cea respiratorie este sustinuta artificial
atunci biologic organismul este functional viu starea creierului fiind

SKELETAL MUSCLE STEM CELLS ADOPT A DORMANT CELL STATE POST


MORTEM AND RETAIN REGENERATIVE CAPACITY
Mathilde Latil , Pierre Rocheteau, Laurent Chtre, Serena Sanulli, Sylvie
Mmet, Miria Ricchetti , Shahragim Tajbakhsh, Fabrice Chrtien.
Received 14 Feb 2012 | Accepted 4 may 2012 | Published 12 Jun 2012 DOI: 10.1038/ncomms1890
www.nature.com/naturecommunications 2012 Macmillan Publishers Limited. All rights reserved

Here we report the isolation of viable and functional skeletal


myogenic cells from humans up to 17 days, and mice up to 14
days post mortem, much longer beyond previous reports.
Transplantation of mouse muscle and haematopoietic stem cells
regenerates tissues robustly.
Cellular quiescence contributes to this cell viability where cells
adopt a reversible dormant state characterized by reduced
metabolic activity, a prolonged lag phase before the first cell
division, elevated levels of reactive oxygen species and a
transcriptional status less primed for commitment.
Thus, these cells provide a useful resource for studying stem cell
biology.

3. STANDARDUL CREIERULUI CA SI CREIER SUPERIOR


(scoarta cerebrala)
Creierul superior (higher brain): creierul mare (se include
cortexul) si cerebelul
CE REZOLVA?
1. Apeleaza dincolo de functiile creierului, la nivelul ratiunii si
constiintei. Face apel la esenta persoanei umane: ratiune,
gandire, constiinta si valorizarea unele dintre atributele
umanitatii
2. Este conceptul in care omul este definit si privit ca o fiinta
rationala: ratiune si constiinta (pierderea ireversibila a
capacitatea de a visa).
3. Subliniaza principiul insepararii constiintei de persoana vie
4. Nu este o viziune biologista asupra fiintei umane ci o viziune
comportamentala
5. O viziunea liberalista in care standarul creierului superior
trebuie favorizat
6. Moartea ca pierdere ireversibila a starii de persoana
(personhood) exprima pierderea esentialului necesar pentru

CE PROBLEME ADUCE?
1. Paradoxal, desi nu abordeaza biologist fiinta umana, in fapt este o
viziune ultraradicala biologista asupra persoanei umane care prin
pierderea rationalitatii permite definirea mortii cat timp organismul
este in totalitate in viata adica a definirii mortii independent de
viata a carei pierdere nu mai este necesara definirii vietii
2. Viziune ultraradicala asupra bolnavilor cu Alzheimer, PVS, anencefal
3. Viziune ultraradicala asupra embrionului uman care are doar valoare
instrumentala , lipsit de demnitate umana, fara valoare in sine, fara
suflet, in contradictie cu valorile comune societale, religioase
4. Concept modificat asupra identitatii persoanei: disocierea identitatii
intre noi ca purtatorii de ratiune si organismul asociat noua: oamenii
au un organism biologic dar nu sunt animale datorita persoanei lor
iar organismul uman gazduieste persoana
5. Starea de persoana devine suportul vietii (constiinta si ratiune)
6. Nu are suport legal

O persoana este un om (o fiinta umana) care poseda o stare, numita de a fi o


persoana (personhood).

Cand devine un om o persoana? La momentul nasterii. Un om la momentul


conceptiei dobandeste doar conditiile pentru a deveni o persoana. Intrauterin
embrionul dobandeste premizele pentru a deveni o persoana (semipersoana).

Cum devine un om o persoana? Prin constituirea atributelor starii de


persoana (personhood).
Atributele sunt: o persoana care are capacitatea de a fi constienta si de a
avea constiinta este inzestrata cu libera-vointa, ratiune, responsabilitate,
morala (Engelhardt 1996, Baker 2000) prin care:
Poate sa isi valorizeze viata
Poate sa interactioneze si sa manifeste preferinte asupra vietii sale
Observatie: La/dupa nastere nu dobandim atributele de a fi o persoana !

Cand inceteaza un om sa mai fie o persoana? Suntem fiinte cu ratiune si


murim cand pierdem ratiunea: minded beings dying when losing their minds
(McMahan 2002)

Mitul lui Teseu

4. Standardul creierului ca si
creier inferior
Creierul inferior, TC: maduva superioara
(bulbul) unde se afla centrul resp., SRAA
(starea de constienta), mezencefal si
punte.
Standardul TC: pierderea ireversibila
functionarii TC = moartea: absenta resp.
spontane si a constientei (SRAA)

Concepte morale asupra mortii


Apelul la identitatea personala (constiinta si ratiune) (DeGrazia
1999; DeGrazia 2005)
Identitatea persoanei, J. Locke: pierderea capacitatii de a manifesta
constienta si ratiune este sinonima cu moartea pentru fiinte dotate cu
ratiune(minded persons)

Definitia mortii este o problema de morala, de conduita (Veatch


1975, 1993; Gervais 1986): cand e bine sa intrerupem
respiratorul, sa se preleve organele, sa se realizeze priveghiul, sa
se ingroape (dupa cat timp), schimbarea statutului social al
partenerului ,etc (death behaviour): diferite standarde de moarte.
Apelul la valorile prudentiale (cele care fac ca viata sa para buna,
confortabila, placuta) DeGrazia 2005, Constienta este o
preconditie pentru tot ce este valoros pentru noi. Capacitatea de
constienta ca valoare esentiala metafizica dar si indispensabila.
Pierderea ireversibila a capacitatii de constienta admisa ca
moarte.

ETAPELE BIOLOGICE ALE PROCESULUI MORTII


Varianta I
Etapele biologice ale procesului
mortii:
1. oprirea fct. cardiocirculatorie
si/sau respiratorie (moartea
somatica/moartea clinica)
1. Cord apoi respiratie (frecvent)
2. Respiratie apoi cord

2. Perioada fara resuscitare


3. moartea creierului (cerebrala) :
max. 5-6 min
4. CPR (30 min): circulatie resuscitatorie
dar cu creier mort (circulatie incetata
deasupra poligon Willis)
5. Se constata ireversibilitatea si
iresuscitabilitatea opririi fct. cardiace
6. Biologic majoritatea organelor sunt vii
(exceptie f. probabil cordul): cu cat
timpul scurs de la MC este mai scurt
cu atat mai multe organe sunt vii
7. Moartea celulara (moleculara) a
fiecarui organ
8. Moartea biologica

Varianta II
Etapele biologice ale procesului
mortii:
1. oprirea fct. cardiocirculatorie
si/sau respiratorie (moartea
somatica/moartea clinica)
1. Cord apoi respiratie (frecvent)
2. Respiratie apoi cord

2. CPR (30 min): circulatie resuscitatorie


cu creier viu deasupra poligon Willis
3. Se constata ireversibilitatea opririi fct.
cardiace
4. moartea creierului (cerebrala) la 56 min. dupa incetarea resuscitarii
(daca nu se pune se instituie
circulatie extracorporeala)
5. Biologic toate organele sunt vii (cu
exceptia creierului)
6. Moartea celulara (moleculara) a
fiecarui organ
7. Moartea biologica

Moartea somatica
Moartea clinica
Moartea cerebrala
Moartea celulara
(moleculara)
Moartea biologica

Preagonia
Agonia
Moartea aparenta
Coma
Stare vegetativa
persistenta

5. Constatarea MORTII;
conceptualizarea disjunctiva
Dg.
Necroptic

Dg. opririi
ireversibile a
Semne
fct.
cadaverice
circulatorii(semne ale
respiratorii
absentei
vietii)

Resuscitare
(CPR) si dg.
opririi
ireversibile a fct.
(PROTOCOL DE
RESUSCITARE)

Dg. opririi
ireversibile
a fct.
cerebrale
Dg. mortii
cerebrale
(PROTOCOL
DE MC)

Practicalitate semnele negative de


viata-semne cadaverice
1.Ochi-antebrat
1. Tonusul palpebral
2. Luciul cornean
3. Marimea orificiului pupilar
4. Tonusul antebratului
5. Temperatura la nivelul teg.
2. Puls la ambele carotide
3. Rigiditate mandibula
4. Cornee: Reflexul cornean de
aparare
5. Lividitati
6. CPR/Constatarea decesului

http://www.ethicsforschools.org/life/person.htm
http://dexonline.ro/definitie/persoan
http://press.uchicago.edu/ucp/books/book/chicago/W/bo8697279.html
http://en.wikibooks.org/wiki/Introduction_to_Philosophy/What_is_a_Pe
rson

Karen Ann Quinlan (29 martie 1954 11 iunie 1985) a fost


o persoanaimportanta in istoria controversata a dreptului
de a muri afirmat in numele persoanelor care nu se pot
exprima nefiind contitnte.
La varsta de
21 ani, in 1975, Quinlan a devenit
inconstienta dupa ce s-a intors acasa de la o petrecere si,
a intrat intr-o stare vegetativa persistenta. Dupa ce a fost
meninuta n viaa pe un ventilator timp de cateva luni,
fr ameliorare, prinii ei au solicitat spitalului sa
intrerupa ngrijirea activa i, pentru a-i permite sa moara.
Conducerea spitalului a refuzat, i urmatoarele lupte n
justiie au ajuns pe prima pagina a ziarelor, stabilind
precedente seminificative
Cazul a fost important din punct de vedere legal cat si
prin atacul principiile religioase. Pentru ca ea i familia ei
erau de religie catolica, mai multe principii tinand de
moralul Teologiei Catolice au fost criticate in finalizarea
acestui caz i, cu o influena asupra dezvoltarii legislatiei
americane, o influen reprodusa in ntreaga lume. Cazul
este, de asemenea, creditat prin dezvoltarea domeniului
modern al bioeticii.
Desi Quinlan a fost inlaturata in 1976 de la aparatele care
o tineau in viata, a mai supravietuit in stare de coma timp
de circa 9 ani pana cand a murit de pneumonie in 1985.
Cazul ei a afectat practica de medicina i de drept n
ntreaga lume. Dou rezultate semnificative ale cazului
Infiintarea comisiilor de etic formala n spitale, aziluri i case de
ngrijire,
dezvoltarea directivelor de sntate in avans

Karen Ann Quinlan

PVS (stare vegetativa persistenta)


Sindrom descris in 1940 de Ernst Kretschmer care l-a numit sd. Apallic. Termenul este
insa definitivat in 1972 de catre neurochirurgul scotian Bryan Jennett si neurologul
american Fred Plum pt. a descrie un sindrom prin care corpul uman poate fi mentinut
artificial in viata.
Semne si simptome
De obicei pacientii sunt inconstienti, neresponsivi la stimuli externi cu exceptia
durerii. Spre deosebire de coma in care ochii sunt inchisi, in sd. Apallic pacientul
mentine ochii deschisi , poate clipi, lacrima, urmari obiectele, fixa, sau misca
disconjugat (nesincronizat). Pot prezenta cicluri veghe-somn sau a fi in stare de
veghe. Pot mormai, prezenta bruxism, surade, inghiti, tipa fara aparent stimul
extern.
Diagnostic
Majoritatea pot iesi din aceasta stare in circa 30 zile, dar cei ce nu o fac intra in
asa numita stare vegetativa persistenta. Sansele ulterioare scad progresiv cu
durata. Cei tineri pastreaza sanse mai mari de revenire. Circa 50% adulti si 60%
copii isi revin in primele 6 luni. Dupa 1 an sansele sunt f. mici sau se produce cu
grave sechele neurologice. Cu cat durata PVS creste sansele de sechele cresc
direct proportional.
Juridic
Persoanele in stare vegetativa sunt vii. Intreruperea, limitarea, restrangerea
tratamentelor curative ori suportive vor conduce la deces si prin aceasta
constituie eutanasie.

Nancy Cruzan a devenit personaj public dupa


ce a intrat in stare vegetativa persistenta.
Un accident de masina din 1983 a lasat-o peNancy Cruzan
Cruzan in stare de inconstienta permanenta si,sau dreptul de a muri
fara vreo functie mai importanta a creierului
activa, tinuta in viata numai prin alimentare cu
ajutorul
tubului
nazogastric
si
ingrijire
medicala permanenta.
Rudele apropiate au purtat o lupta juridica
pentru a obtine decizia de inlaturare a tubului
de alimentare; cazul a ajuns tocmai pana la
Curtea Suprema a Statelor Unite, care a decis
ca membrii familiei Cruzan nu au furnizat
probe clare si convingatoare in cazul
dorintei lui Nancy Cruzan de a nu avea viata
mentinuta in mod artificial.
Familia Cruzan a prezentat ulterior elementele
de proba in fata instantelor din Missouri, care
au decis in favoarea lor la sfarsitul anului
1990.
Familia Cruzan a oprit procesul de alimentare
prin tub in Decembrie 1990, Nancy murind mai
tarziu in aceeasi luna.

Theresa (Terri) Marie Schindler Schiavo este cel mai


cunoscut caz din secolul 21. Se naste in 1963. La 27 ani Theresa Marie
aparent in urma unui dezechilibru in metabolismului K intra Schindler
in stop cardiorespirator. In anoxie ramane cu afectare
cerebrala si este declarata in PVS in 25 feb. 1990
Este externata si transferata catre College Park Hosp.
18 iunie 1990: Michael Schiavo este desemnat tutore.
Parintii ei nu obiecteaza.
septembrie 1990 este adusa acasa, dar la scurt timp (23
sapt.) este readusa in spital intrucat familia este depasita
de necesitatile bolnavei.
noiembrie 1990 transferata pt. montarea unui stimulator
cerebral (implant stimulator thalamic)
Ianuarie 1991: transferata in alt spital
Iulie 1991: transferata in alt spital pt. terapie ocupationala
si verbala.
mai1992: parintii lui Terri se separa de sotul ei
august 1992: Michael da in judecata medicii care au ingrijito pe Terri obtinand 250.000 USD in proces de malpraxis
noiembrie 1992: Michael da in judecata inca un medic al lui
Terri pt. malpraxis si obtine peste 1 milion USD din care
dupa cheltuielile avocatiale ramane cu 300.000 USD, restul
de 700.000 USD fiind pusi intr-un fond de incredere pt.
ingrijirea lui Terri.

Feb. 1993: ruptura inseparabila intre parintii


fetei si sotul ei: parintii il acuza ca vrea sa o
omoare, sotul ii acuza ca doresc sa imparta cu el
banii fetei.
Iulie 1993: prima incercare a lui Michael sa obtina
un ordin judecatoresc de a intrerupe alimentarea
artificiala.
Martie 1994: primul tutore ad litem care sustine
in raportul sau ca sotul a facut tot ce este
necesar si corespunzator pt. Terri
Mai 1998: apeluri repetate ale sotului pentru
intreruperea PEG. Se aproba al doilea tutore ad
care in
raport
ca sotul
litem
Feb. 2000
jud.
Greerscrie
considera
ca doreste
Terri ar sa-si
fi ales sa i se intrerupa
insuseasca
restul de
bani pusi
deoparte pt.
alimentatia artificala
si ordona
intreruperea
lui Terri.
intretinerea
18 martie 2005
se incearca trecerea unei legi care sa interzica
intreruperea alimentatiei acestor bolnavi. Se respinge.
18 martie 2005 dupa a 3-a incercare de intrerupere blocata juridic, se
intrerupe (in total 5 procese federale si 4 respingeri la CS).
31 martie 2005: este declarata decedata la varsta de 41.
Aprilie 2005: se efectueaza o ancheta privind reclamatul abuz anterior
lui 2005 asupra lui Terri din partea sotului. 89 de referate
concluzioneaza absenta oricarui abuz. Alte 30 sunt adaugate dar judec.
decide absenta abuzului.
15 iunie 2005: autopsia care releva un creier din greutatea normala
cu leziuni in toate regiunile inclusiv in regiunile occipitale ale centrului

Intrebari generate de cazul


Schindler

Pentru public: care a fost adevarul: era sau nu moarta?


Rolul real al media? Media are o pozitie etica sau partizana
dezinformand si manipuland constiintele colective?
Pentru familie: incertitudine asupra justitiei; incertitudine
asupra stiintei medicale: este o persoana cu PVS cu
adevarat o persoana? Ce este o persoana? Absenta
caracteristicilor persoanei poate defini moartea unui om? In
PVS creierul este mort? PVS are sanse de revenire pe
termen lung?
Pentru toata lumea: incertitudine asupra a ceea ce si-ar fi
dorit Terri. Se intrevede importanta power of attorney sau
living will cat si a discutiilor in familie. De asemenea rolul
comisiilor de bioetica.
Pentru toata lumea: intreruperea alimentatiei si hidratarii