Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gravitatea abaterilor trebuie apreciata in urma unei analize detaliate a tuturor imprejurarilor de fapt in
care au fost comise, a consecintelor acestora, (gradul de vinovatie, comportamentul general la savarsirea cat si
eventualele sanctiuni.)
Intotdeauna, concedierea poate fi dispusa numai dupa efectuarea cercatarii prealabile, cand salariatul are
dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa, sa ofere si sa propuna probe cat si argumente pe
care le considera necesare(art 63, art 267).
B. Concedierea in cazul arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 30 de zile- concedierea este
conditionata de lipsa persoanei de la locul de munca chiar daca arestarea nu implica prin sine insasi vinovatie.
Concedierea inainte de trecerea timpului prevazut de lege este nelegala, dar nulitatea este acoperita, daca
detentiunea s-a prelungit peste acest termen. Daca salariatul a fost eliberat inainte de inplinirea termenului
legal, angajatorul este obligat sa-l primeasca la munca, iar refuzul sau este considerat ilegal.
C. Concedierea in cazul inaptitudinii fizice si psihice- pentru a dobandi si mentine calitatea de salariat orice
persoana fizica trebuie sa fie apta pentru a putea presta munca atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Este
reglementat examenul medical nu numai la incheierea CIM ci si periodic pe parcursul executarii sale. Fiind
vorba de o inaptitudine fizica si psihica etse exclusa vina salariatului in luarea masurii concedierii.
Oricum, in orice situatie trebuie stabilit de catre medicul de medicina muncii daca exista asemenea
premize astfel incat acesta sa faca recomandarile necesare. Pentru a proteja salariatul, anterior concedierii,
angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate compatibile cu
pregatirea sa, sau, dupa caza cu capacitatea de munca stabilita in mediul specialist si numai in cazul refuzului
salariatului se poate ajunge la concediere.
D. Concedierea pentru necorespundere profesionala- potrivit art. 61 lit d CM: angajatorul poate dispune
concedierea si in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat. Sfera
situatiilor in care poate interveni aceasta concediere: retragerea avizelor, autorizarii sau atestatelor pentru
exercitarea profesiei, inaptitudinea fizica sau psihica desi constituie asa cum am aratat anterior o situatie
distincta care antreneaza concedierea a carei dispozitii legale pot fi coroborate cu cele din art invocat(art
61CM).
Pentru a intelege acest mecanism, in doctrina se apreciaza ca, necorespunderea profesionala este deinita
ca fiind aceea imprejurarea de natura obiectiva sau subiectiva care conduce ori este apta sa conduca la obtinerea
unor performante profesionale mai scazute decat cele pe care in mod rezonabil angajatorul le asteapta de la
salariat.
Intotdeauna, insa, se impune ca angajatorul sa probeze fazele obiective si repetate de natura sa evidentieze
astfel de carente profesionale, delimitandu-se de neindeplinirea accidentala sau culpabila a obligatiei de
serviciu.
Concedierea in discutie, fiind si aceasta neimputabila salariatului, presupune indeplinirea unor obligatii
de catre angajator:
1. Sa evalueze in prealabil salariatul conform prevederilor de evaluare stabilita in CCM la nivel de ramura
de activitate, grupuri de unitati, regulament intern.
2. Sa propuna salariatului alte locuri de munca vacante in unitate
3. Sa-i acorde preavizul prevazut de CM, chiar si o compensatie de 50 % din salariul lunar in afara
drepturilor convenite la zi(in unele cazuri).