Sunteți pe pagina 1din 39

Indicaiile protezelor pariale sunt: (pg.

84)
a) n infecii cronice
b) n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy
c) n cazul pacienilor cu psihic echilibrat
d) n cazul pacienilor cu igien precar.
e) In toate cazurile se indica realizarea acestora
Protezarea provizorie: (pg. 84)
a) Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii cranio-mandibulare
b) Este indicat ntotdeauna
c) Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii
d) Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale.
e) Nu se indica
Protezarea de urgen este indicat: (pg. 85)
a) n toate situaiile n care dorim repoziionarea cranio-mandibular
b) Ca i conformator,postextracional
c) Cnd considerente de maxim urgen o impun,fizionomie,fonaie
d) Cnd dorim temporizarea planului terapeutic.
e) Corecte A si C
Elementele componente ale protezei acrilice sunt: (pg. 86)
a) Conectorul principal bar lingual
b) eile mixte
c) Arcada dentar artificial
d) Croetele din srm.
e) Conectorul principal bara maxilara
: Conform legii biomecanice a lui Chayes: (pg. 89)
a) Suprafaa unei ei trebuie s fie ct mai extins pentru a nu suprasolicita
b) Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de seciune la colet a dinilor pe care i
nlocuiete
c) Suprafaa unei ei trebuie s respecte strict raportul la suprafaa dentar
d) Fora de solicitare trebuie s cad n mijlocul eii.
e) Nici una din variante
Legea lui Ant urmrete: (pg. 89)
a) Schimbarea poziiei dinilor artificiali
b) Reducerea numrului dinilor din protez
c) Reducerea suprafeei ocluzale
d) Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete.
e) Corecte A si B.
Legea lui Ackermann: (pg. 89)
a) Vizeaz micorarea dimensiunii eii protetice
b) Se numete Legea celor 3 H
c) Urmrete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa de cea a dinilor naturali
d) Inverseaz poziia ntre molarul 1 i premolarul 2.
e) Nici o varianta corecta

Conectorul principal acrilic: (pg. 90)


a) La maxilar se numete plcu palatin
b) La mandibul se numete bar lingual
c) Are grosime de 2mm
d) La maxilar se poate realiza fenestrare
e) Are grosime de 3mm
Ameliorarea conectorului principal plcu palatin se face: (pg. 91)
a) Prin decoletare,5-10 mm de colet
b) Prin fenestrare
c) n form de T
d) n form de bar.
e) Nu se recomanda ameliorare
: Conectorul principal acrilic mandibular: (pg. 92)
a) Necesit aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime
b) Are form de plac lingual
c) Are form de bar lingual pentru comfort
d) Trece n punte peste parodoniul marginal.
e) Corecte A si B
Croetele din srm sunt: (pg. 95)
a) Elemente speciale de meninere,sprijin i stabilizare
b) Realizate din srm de grosime 0,4-0,5mm
c) Prezint o elasticitate mare
d) Au contact redus cu dintele.
e) Sunt realizate prin turnare
: Croetele simple acrilice alveolare: (pg. 94)
a) Se aplic n funcie de retentivitatea dintelui
b) Sunt realizate din acrilat
c) Utilizeaz zonele retentive vestibulare
d) Marginea liber se aplic interdentar.
e) Sunt corecte toate
Croetul cervico-ocluzal deschis dental: (pg. 95)
a) Se utilizeaz pe dinii foarte retentivi
b) Este un bun antibasculant
c) Extremitatea liber este orientat spre zona dentat
d) Asigur retenia prin braul elastic.
e) Poate fi acrylic
Croetul cervico-alveolar deschis edental: (pg. 96)
a) Are rol antibasculant
b) Se utilizeaz n edentaiile terminale
c) Are trei brae,realiznd o ncercuire foarte bun
d) Are ncercuire slab.
e) Nici una din variante
Croetul cervico-alveolar interdentar: (pg. 96)
a) Este situat cu precdere inter-proximal lingual
b) Este foarte rigid datorit braului foarte scurt
c) Este situat inter-proximal vestibular
d) Se termin cu o bucl situat interdentar.
e) Toate variantele corecte


Protezarea de tranziie n edentaia parial ntins: (pg. 84)
a) Este varianta de tratament aplicat postextracional
b) Este aplicat doar pentru restabilirea fizionomiei
c) Nu reface funciile
d) Este utilizat pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.
e) Corecte A si B.
Heteronumrul se refer la: (pg. 89)
a) Creterea numrului dinilor din protez pentru o mai bun stabilitate
b) Reducerea numrului dinilor n arcada artificial
c) Modificarea poziiei molarului1 cu premolarul2
d) Scderea numrului de croete aplicate
e) Cresterea numarului de crosete
Conectorul plcu palatin are urmtoarele caracteristici: (pg. 91)
a) Este aplicat att la maxilar ct i la mandibul
b) Are grosime de 2-4mm,pentru rezisten
c) Este situat la distan de 5-10mm de parodoniu fiind decoletat
d) Rscroirea distal se face 5-10mm.
e) Nu se face rascroire distala
Conectorul n form de T: (pg. 91)
a) Este rscroit distal
b) Are aspect de lingur
c) Trimite prelungiri laterale pentru croete
d) Este doar mandibular datorit dimensiunii mici.
e) Varianta C si B sunt corecte
: Croetele simple acrilice dentare: (pg. 94)
a) Se sprijin pe procesul alveolar
b) Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mm
c) Sunt rigide
d) Extremitatea se situeaz deasupra liniei ghid
e) Nici o varianta corecta
Croetul cervico-ocluzal deschis dental: (pg. 95)
a) Are rol antibasculant
b) Este utilizat n edentaii terminale
c) Este indicat pe dini foarte retentivi
d) Extremitatea liber este orientat spre zona dentat.
e) Nu se utilizeaza
Croetul cervico-ocluzal bidentar: (pg. 95)
a) Este aplicat n situaia unei arcade edentat redus
b) Se sprijin pe procesul alveolar
c) Reciprocitatea este asigurat de conectorul principal situat oral
d) Fiecare croet este alctuit din trei brae.
e) Corecte primele trei variante de raspuns
Croetul cervico-ocluzal ntors: (pg. 96)
a) Are trei brae
b) Este indicat pe premolarul 1 i 2
c) Este indicat pe molarii mezializai
d) Este indicat pe molarii distalizai
e) Se realizeaza prin turnare

2258. [S] Capitol: 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE.
Croetul cervico-alveolar deschis edental: (pg. 95)
a) Are rol antibasculant
b) Nu are rol antibasculant
c) Are ncercuire excelent
d) Are ncercuire bun.
e) Este realizat din acrilat
Protezarea flexibil: (pg. 97)
a) Este o protezare de urgen
b) Este protezare de temporizare
c) Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase
d) Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase.
e) Nu este o protezare definitive
Indicaiile protezelor flexibile Valplast: (pg. 98)
a) Pacieni cu toleran crescut la monomerul acrilic
b) Pacienii cu despicturi palatine
c) Pacieni cu igien precar
d) Pacieni cu cmp protetic neretentiv.
e) Corecte B si C.
Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: (pag. 116)
a) Volum redus
b) Grosime minima
c) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
d) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
e) Este plasat asimetric
Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)
a) Latime de 6-7mm
b) Grosime de 3mm
c) Latime de 9-10mm
d) Grosime 4-5mm
e) Forma triunghiulara pe sectiune
Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)
a) Latime de 6-7mm
b) Grosime de 3mm
c) Forma ovalara
d) Forma triunghiulara
e) Forma rotunda
Conectorii principali metalici: (pag. 116)
a) Aliaje metalice cu duritate a
b) Aliaje metalice cu rezistenta mare
c) Aliaje stelite de crom-cobalt
d) Aliaje mobile din aur platinat
e) Aliaje inooxidabile de crom-nichel
Bara mandibulara se plaseaza: (pag. 118)
a) Lingual
b) Vestibular
c) Mezial
d) Dentar
e) Distal

Bara linguala se plaseaza intre: (pag. 118)


a) limba
b) dinti
c) planseu bucal
d) parodontiu
e) menton
Barele sunt de mai multe tipuri: (pag. 164-165)
a) Gilmore
b) Ackers
c) Dolder
d) Thompson
e) Steg
Culisele extracoronare: (pag. 160-161)
a) Fixeaza patricea pe elementul fix
b) Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala
c) Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate
d) Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice
e) Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara
Conectorul principal metallic sub forma de placuta: (pag. 119)
a) Poate fi situat doar maxilar
b) Poate fi situat doar mandibular
c) La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
d) La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal
e) Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7mm
Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: (pag. 120)
a) Se poate realiza intr-o singura varianta
b) Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii
limitrofi spatiului edentat
c) Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic
d) Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la
bolnavii epileptici
e) Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala
Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint n realizare etape precum: (pag.
120-121)
a) Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala
b) Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof
c) Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm
d) Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm
e) Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine
2
Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: (pag. 122-123)
a) La nivel maxilar are de regula aspect de "U" deschis anterior
b) Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica
c) Prezinta marginea libera subtire
d) La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala
cronica
e) La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste
Conectorii secundari: (pag. 123)
a) au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de

conectorul principal
b) elastici pot fi situati proximal sau interdentar
c) rigizi au forma de "S"
d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
e) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal
Crosetele din sistemul Ney asigura: (pag. 139)
a) reciprocitatea
b) Stabilizarea
c) Fixarea
d) Retentia
e) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial
Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: (pag. 152-153)
a) sunt compuse dintr-o singura portiune
b) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica
c) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
d) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
e) nu necesita preparari complexe
Telescoparea: (pag. 154-155)
a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular
b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-palatina
c) se aplica in defectoproteze
d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile
e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea
Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de:
(pag. 166)
a) elemente conjunctoare cu amortizor
b) crosetele disjunctoare
c) bara cu capse Ceka
d) sistemul Aktiv click rigid
e) crosetul in forma de balansoar
Linia ghid se mai numeste: (pag. 124)
a) linia oblica interna
b) linia ecuatorului protetic
c) linia oblica externa
d) linia de mentinere
e) linia "Ah"
Paralelograful prezinta urmatoarele componente: (pag. 125-126)
a) tija de analiza
b) mina de grafit
c)
tija de turnare
d) razusele
e) retentiometrul
Functia de mentinere a crosetului: (pag. 129)
a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
b) asigura stabilizarea orizontala a protezei
c) se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
d) se datoreaza bratului retentiv al crosetului
e) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui

Sistemul Ney: (pag. 139)


a) unicul sistem standardizat de crosete turnate
b) cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara
c) este reprezentat de crosete divizate
d) utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale
e) bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal
Crosetul in "C": (pag. 143)
a) trece in punte peste festonul gingival
b) porneste printr-un conector secundar din sea
c) nu ia contact cu dintele
d) este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor
e) este utilizat pe incisivul central superior
Crosetul in "C" este utilizat: (pag. 143)
a) pe canin
b) in regiunea vestibulo-distala a premolarilor
c) pe incisivul lateral
d) pe fata vestibulara a incisivilor superiori
e) pe fata mezio-vestibulara a molarilor
Crosetul in "L": (pag. 143)
a) trece de punte peste rebordul gingival
b) are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei
c) prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei
d) porneste direct din seaua protezei
e) are contact intim cu rebordul gingival
Crosetul in "U": (pag. 143)
a) porneste direct din sea
b) se termina sub linia ghid prin 2 brate
c) prezinta un brat in zona disto-vestibulara
d) prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara
e) este indicat pe incisivii inferiori
Crosetul in "S": (pag. 143)
a) porneste din sea printr-un conector secundar lung
b) merge oblic spre linia ghid
c) nu depaseste linia ghid
d) ia contact cu dintele subecuatorial
e) este utilizat pe caninul superior
Crosetul Ackers: (pag. 146)
a) este crosetul cu trei brate
b) se aplica pe canin
c) se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile
d) poate fi numai deschis edental
e) are sprijin si stabilizare buna

Crosetul cu 6 brate se numeste: (pag. 146)


a) Ackers
b) RPI
c) Bonwill
d) Nally-Martinet
e) Housset

Tipurile de portamprente standard sunt: (pag. 279)


a) standard metalica SS White
b) ortomorfa Devin
c) Schrainemakers
d) cu dispozitiv de retentie
e) din placa de baza
: Adaptarea portamprentei se face: (pag. 280)
a) in sens transversal
b) in sens sagital
c) in sens vertical
d) mezial
e) distal
dificultate: Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: (pag. 280)
a) sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic
b) sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta
c) sa asigure o presiune crescuta
d) sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic
e) o grosime neuniforma a materialului de amprenta
dificultate: In sens sagital marginile portamprentei trebuie s: (pag. 280)
a) fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala
b) distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare
c) distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare
d) distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine
e) la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal
In sens vertical portamprenta trebuie: (pag. 280)
a) s fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina
b) s aib marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile
c) s fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina
d) s fie la o distanta de 1 mm de linia ghid
e) s aib marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile
: Portamprenta: (pag. 280)
a) trebuie sa fie suficient de rigida
b) trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile
c) trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic
d) trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta
e) trebuie sa cuprinda partial campul protetic
Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: (pag. 280)
a) trebuie s nu jeneze jocul formatiunilor mobile
b) trebuie s cuprind doar partial campul protetic
c) trebuie s asigure o grosime suficienta materialului de amprenta
d) trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 2-3 mm de linia ghirlandata
e) s fie suficient de rigida

Amprenta preliminara reprezinta: (pag. 281)


a) copia pozitiva a campului protetic edentat
b) negativul campului protetic
c) copia negativa a protezei mobile
d) copia duplicat a protezei mobile
e) negativul protezei mobile

Amprenta preliminara: (pag. 281)


a) reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale campului protetic
b) reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime
c) nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam
d) asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic
e) realizeaza compresiuni selective
Amprenta preliminara: (pag. 281)
a) realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii
b) realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii
c) se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de
obiectivele urmarite si conditiile clinice
d) se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de amprentare ales
e) uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc)
Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: (pag. 282)
a) sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii
b) au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale
c) trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos
d) sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate
e) sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate\
2300. Miscarile realizate in timpul amprentarii: (pag. 282)
a) pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient
b) pot fi nefunctionale efectuate de catre medic
c) pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste
d) pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic
e) pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul
stomatognat
: Amprentele functionale: (pag. 283)
a) se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de
mobilizare al periferiei campului protetic
b) cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte
c) cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate
d) cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara, etc
e) cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor
Amprentele functionale: (pag. 283-284)
a) muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei
mobile prin teste
b) muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune
neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat
c) se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa
d) se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinate
e) cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare
Amprentele functionale: (pag. 284)
a) se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale
compozite
b) compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material
c) se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente
functionale decompresive
d) compresive se adreseaza campurilor moi
e) decompresive se adreseaza campurilor protetice dure
Amprentele functionale: (pag. 284-285)

a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie
b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globala
c) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care
inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare
d) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
e) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective
Port-amprentele individuale: (pag. 285)
a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile
b) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar
c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic
pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia
d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive
e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali
Miscarile efectuate in amprentarea functionala: (pag. 285)
a) sunt efectuate doar de medic
b) sunt efectuate doar de pacient
c) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale)
d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in
nicio situatie
e) trebuie sa se realizeze rapid
Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: (pag. 286)
a) deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1
b) deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring
c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
d) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala
e) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale
2308. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: (pag. 286)
a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring
b) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie
c) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)
d) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale
e) varful limbii intr-un obraz si in celalalt
2309. Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: (pag. 286-287)
a) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenring
b) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish
c) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor
d) limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala
e) sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona
milohioidiana
2310. Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: (pag. 286-287)
a) deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen
b) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch
c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
d) balansarea mandibulei dreapta-stanga
e) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: "a", "ah"
2311. Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: (pag. 287)
a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si
testelor de deglutitie

b) miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de
ocluzie
c) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase
d) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii,
paralizii)
e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate
2312. In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: (pag. 287) a) nu se
utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)
b) nu se utilizeaza materiale elastice
c) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli
d) nu se utilizeaza materiale cu prize retard
e) nu se utilizeaza masele termoplastice
2313. Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: (pag. 288)
a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral
b) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral
c) urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala
d) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor
periferice ale campului protetic
e) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice
2314. Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): (pag. 288-289)
a) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida
b) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa
c) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita
d) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei
e) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic
2315. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: (pag. 289)
a) este o metoda de amprentare in 2 timpi
b) utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul
protetic si dintii restanti
c) utilizeaza material semirigid
d) este o metoda de amprentare intr-un singur timp
e) utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi
2316. Amprenta finala cu portamprenta decupata: (pag. 290)
a) vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate
b) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
c) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta
d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa
acopere spatiul peridentar
e) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a
port-amprentei
2317. Tehnicile de amprenta cu model corectat secionat: (pag. 291)
a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme
b) se adreseaza edentatiilor frontale
c) nu se adreseaza edentatiilor terminale
d) presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti
e) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti
2318. Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: (pag. 292-293)
a) a fost introdusa de Boucher si Renner
b) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate

c) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in
spatiul ramas se introduce acrilat elastic
d) presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente
e) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului
2319. n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene n cazul n care pe unul din maxilare vom realiza o
protezare parial mobil, iar cellalt va fi protezat prin protez total vom utiliza: (pag.296)
a) o folie de cear decupat dup forma arcadei;
b) poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric prin metoda discriminrii tactile;
c) machetele de ocluzie;
d) ocluzorul;
e) articulatorul.
2320. Urmtoarele aspecte sunt adevrate n legtur cu arcul facial: (pag.299)
a) permite nregistrarea tridimensionale a micrilor fundamentale la subiecii dentai, edentai parial sau
edentai total;
b) urmrete raportarea corect a modelului maxilar la axa de nchidere/deschidere a simulatorului;
c) permite plasarea modelului maxilar fa de planul orizontal;
d) permite nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru
de srm;
e) permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri
2321. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix urmtoarele
repere: (pag.299)
a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioar - meatul auditiv
extern;
c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
e) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar.
2322. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: (pag.299)
a) spina nazala anterioar - meatul auditiv extern;
b) Orbitale-Porion ;
c) Orbitale- Nasion;
d) Porion- spina nazala anterioar;
e) Ophrion-Porion.
2323. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: (pag.299)
a) Gnaion- subnazal;
b) conductul auditiv extern i intern;
c) spina nazal anterioar - meatul auditiv extern;
d) orbitale - tragus;
e) Gonion- Zygion.
2324. n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama
se va ine cont de urmtoarele aspecte: (pag.300)
a) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 20 mm;
b) braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 12 mm naintea tragusului;
c) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 10 mm; d)
pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 40 mm; e)
braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 5 mm naintea tragusului.
2325. Sistemul N.O.R. este format din: (pag.302)
a) dispozitvul clinic Clini-Nor;
b) dispozitivul de laborator Labo-Nor;

c) element condilian;
d) pantograph
e) stiletele arcului facial.
2326. Relaia de ocluzie se definete ca fiind: (pag.303)
a) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaia de intercuspidare maxim;
b) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie centric;
c) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie de postura;
d) relaia de ocluzie habitual
e) toate rspunsurile a-d.
2327. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: (pag.303)
a) repere osoase, articulare, musculare;
b) repere dentare;
c) repere labiale;
d) repere linguale;
e) repere nazale.
2328. La realizarea relaiei centrice particip urmtori factori: (pag.299)
a) factori extrinseci i intrinseci;
b) factori anatomici reprezentai de arcadele dentare;
c) factori anatomici reprezentai de punctele craniometrice;
d) factori funcionali neuro-musculari;
e) factori funcionali masticatorii.
2329. n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau fr proteze fixe asociate, iar
pe maxilarul antagonist vom realiza o protez mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate mandibulocranian, nivelul i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: (pag.298)
a) stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd criterii antropometrice
gnatoprotetice cunoscute;
b) nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim grupul dentar restant;
c) stabilirii relaiei de ocluzie corecte;
d) nregistrrii relaiei de postur;
e) msurrii distanei interpupilare.
2330. n scopul programrii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz: (pag.301)
a) pantograph-ul;
b) punctele care formeaz triunghiul lui Bonwill;
c) micarea corporeal a mandibulei (micarea Bennet);
d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar a
articulatorului.
e) sfera condilian
2331. Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? (pag.301) a)
articulatoare simple;
b) articulatoare cu micri limitate;
c) articulatoare semi-adaptabile ;
d) articulatoare adaptabile;
e) articulatoare complexe.
2332. Legea I postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor
fundamentale mandibulo-craniene este: (pag.303)
a) oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia
suprafeelor mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi;
b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n
condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic;

c) stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar
i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntro
stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii;
d) presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie
s corespund celei exercitat n momentul amprentrii.
e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase.
2333. Macheta de ocluzie este alctuit din: (pag.304)
a) baz ( confecionat din plac de baz sau acrilat);
b) dini artificiali;
c) bordur de ocluzie (confecionat din cear sau alt material termoplastic);
d) conector principal cu sprijin mucozal;
e) toate elemntele precizate la punctele a-d
2334. Etapa clinic de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: (pag.304)
a) verificarea extraoral;
b) verificarea intraoral;
c) verificarea montrii dinilor artificiali;
d) verificarea corespondenei liniilor mediene;
e) verificarea redrii corecte a curbelor sagitale i transversale.
2335. Verificarea extraoral a machetelor de ocluzie urmrete: (pag.304)
a) modalitatea de execuie a bazei;
b) modalitatea de execuie a marginilor;
c) modalitatea de execuie a bordurii de ocluzie;
d) modalitatea de redare a planului de ocluzie;
e) modalitatea de execuie a conectorului principal.
2336. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: (pag.305)
a) este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare;
b) se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
c) urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
d) urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.
2337. Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: (pag.305)
a) este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare;
b) se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
c) urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
d) urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.
2338. Orientarea planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: (pag.305) a) se
realizeaz raportndu-se la planul lui Camper ;
b) are o orientare paralel cu linia bipupilar;
c) se realizeaz raportndu-se la planul de la Frankfurt;
d) este paralel cu planul bazal mandibular;
e) este perpendicular pe planul lui Camper
2339. Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: (pag.305) a) este
paralel cu planul bazal mandibular;
b) are o orientare paralel cu linia bipupilar;
c) se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper
d) se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion;
e) se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaion;

Spaiul de inocluzie fiziologic este dat de: (pag.306)


a) dimensiunea vertical de postur;
b) dimensiunea vertical n relaie centric;
c) dimensiunea vertical a etajului inferior;
d) diferena dintre dimensiunea vertical de postur i cea din relaie centric;
e) diferena dintre dimensiunea vertical a etajului inferior i dimensiunea vertical de postur.
2341. Metoda de determinare a relaiei centrice prin compresiune pe menton are urmtoarele
caracteristici: (pag.306)
a) reprezint un reflex conform cruia mandibula urmeaz limba n periplul su static sau dinamic;
b) reprezint o metoda de inducere a mandibulei i n relaia de postur;
c) const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero-superioar a mentonului ;
d) este riscant deoarece conduce mandibula ntr-o poziie incorect mult mai retrudat
e) utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare.
2342. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra maseterin Gysi are urmtoarele
caracteristici: (pag.307)
a) const n compresiunea maseterului bilateral;
b) n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu scopul obinerii contraciilor echilibrate;
c) n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obinerii contraciilor echilibrate;
d) metoda deriv din metoda Lauritzan-Barrelle;
e) se bazeaz pe reflexul molar.
2343. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra temporal Green are urmtoarele
caracteristici: (pag.307)
a) se bazeaz pe reflexul molar;
b) utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare.
c) are ca scop obinerea de contracii musculare simetrice;
d) se realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;
e) n timpul manevrei se palpeaz condilii mandibulari.
2344. : Scopul esenial al amprentrii este realizarea unei proteze: (p. 466)
a) cu o baz ct mai extins;
b) care s corespund numai doleanelor pacientului;
c) n limitele funcionalitii formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic;
d) care s refac, n principal, funcia estetic;
e) care s respecte numai principiul biomecanic privind rezistena piesei protetice.
2345. : Un sistem de amprentare const din: (p. 468)
a) un anumit gen de amprent preliminar;
b) o anumit portamprent individual i materialul care se preteaz la tehnica aleas, n funcie de
particularitile cmpului protetic;
c) o tehnic de amprentare funcional muco-dinamic, mpreun cu instrumentarul necesar;
d) materiale de amprentare preliminar i funcional, alese corespunztor cmpului protetic edentat total;
e) totalitatea materialelor i instrumentarului necesare etapelor de amprentare.
2346. : Materialul de amprentare termoplastic: (p. 469)
a) necesit utilizarea unei portamprente metalice;
b) este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional maxilar;
c) necesit alegerea unei portamprente confecionate din mase plastice;
d) este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional mandibular;
e) este indicat numai pentru amprentarea preliminar, att maxilar, ct i mandibular;
2347. : Tehnica de amprentare preliminar Hayakawa utilizeaz: (p. 469)
a) linguri din mase plastice i alginat ca material de amprent;
b) linguri din aluminiu i past Zoe ca material de amprent;

c) linguri din oel inoxidabil i past Repin ca material de amprent;


d) linguri din acrilat termopolimerizabil i polivinil-xiloxan ca material de amprent;
e) linguri din aluminiu i alginat ca material de amprent;
2348. : Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare prin tehnici de presiune selectiv: (p.
470)
a) creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil;
b) creast balant anterioar;
c) creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic;
d) creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de os;
e) toate variantele sunt corecte.
2349. : Portamprenta standard trebuie: (p. 475)
a) s fie uor supradimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;
b) s fie uor subdimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm;
c) s fie extins posterior, pentru a acoperi tuberozitile maxilare pn n anurile pterigo-maxilare;
d) s aib marginile n contact cu frenurile bucale, labiale i/sau linguale;
e) nici o variant nu este corect
2350. : Turnarea modelului ntr-o amprent preliminar, nregistrat cu mase termoplastice, trebuie s se realizeze:
(p. 480)
a) n primul sfert de or;
b) cel trziu dup o or;
c) imediat dup amprentare;
d) la 3 ore dup amprentare;
e) nici o variant nu este corect.
2351. : Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie ndeprtat din cavitatea oral: (p. 489)
a) la 1 minut de la gelificare;
b) la 3 minute de la gelificare;
c) imediat dup gelificare;
d) la 2 minute de la gelificare;
e) la 5 minute de la gelificare;
2352. : n etapa de amprentare final, adeziunea este determinat de: (p. 503)
a) precizia amprentrii suprafeei de sprijin;
b) extinderea maxim a suprafeelor verticale;
c) asigurarea unui contact intim ntre baza protezei i mucoasa fix;
d) extinderea maxim a suprafeelor orizontale;
e) toate variantele sunt corecte.
2353. : Care din urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz culoarul neutral: (p. 505)
a) tehnica Frantz Herbst;
b) amprenta de deglutiie Hromatka;
c) tehnica piezografic;
d) tehnica Lejoyeux;
e) tehnica Pedro Saizar
2354. : n tehnici de amprentare funcional cu gura nchis, marginile portamprentei individuale vor fi situate:
(p. 521)
a) la 1mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
b) la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile;
c) la 1mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; d)
la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; e)
exact pn la limita mucoasei pasiv-mobile.

Pentru a putea fi utilizate n amprentarea funcional periferic, materialele buco-plastice trebuie


nclzite la temperatura de: (p. 525)
a) 370 - 400 C;
b) 300 - 350 C;
c) 500 C;
d) 250 C;
e) nici o variant nu este corect.
2356. : La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine, pacientul va efectua: (p. 526)
a) o micare de lateralitate spre partea ce urmeaz a fi modelat;
b) o micare de lateralitate spre partea opus celei ce urmeaz a fi modelat;
c) o micare de deschidere-nchidere a gurii, neforat;
d) o micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat;
e) micri de lateralitate dreapta-stnga.
2357. : Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin: (p. 527)
a) traciunea postero-anterioar a obrazului;
b) ridicarea acestuia;
c) traciunea antero-posterioar a obrazului;
d) eversarea buzei superioare;
e) nici o variant nu este corect.
2358. : Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se realizeaz prin: (p. 530)
a)
b)
c)
d)
e)

deschiderea maxim a gurii;


sursul forat;
uguierea buzelor;
deschiderea uoar a gurii;
traciunea antero-posterioar a obrazului.

2359. : Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function: (p. 532)


a) este o tehnic de amprentare preliminar a cmpurilor protetice edentate total;
b) necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic;
c) utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura deschis;
d) necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reteniei materialului, la nivelul marginilor
portamprentei;
e) utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura nchis.
2360. : n amprentarea final, pastele ZOE se indic: (p. 535)
a) n edentaia total, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de splare);
b) ca material unic n amprenta final, n portamprente individuale bine adaptate;
c) n toate tehnicile de amprentare muco-static;
d) n amprentarea pentru rebazri ale protezelor totale;
e) nici o variant nu este corect.
2361. : Amprenta final "ambulatorie": (p. 540)
a) folosete proteza veche a pacientului ca portamprent;
b) utilizeaz ca material de amprentare, materialele cu resilien temporar;
c) se consider ncheiat la 24 h de la finalizarea gelificrii;
d) utilizeaz ca material de amprentare, materialele siliconice vscoase;
e) necesit o amprent de "splare" cu un silicon sau o gum polisulfidic de consisten fluid.
2362. : Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turnrii modelului funcional, are urmtoarele roluri: (p. 545)
a) dirijarea turnrii ghipsului dur;
b) permite obinerea unui model gata fasonat i correct dimensionat;
c) constituie un indicator prcis al limitelor pn la care va fi redus soclul modelului;

d) permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste pereii exterior ai amprentei;
e) toate variantele sunt corecte.
2363. : n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final mandibular, zona disto-vestibular a
amprentei apare: (p. 543)
a) ca un an uor evideniat;
b) aplatizat i larg;
c) ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare;
d) ca mici linii n materialul de amprent;
e) adncit sau pliat spre exterior;
2364. : Materialele cu vscozitate lent progresiv au ca indicaii: (p. 536)
a) "condiionarea tisular" a esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat i mobil;
b) cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de pacient;
c) "condiionarea" cmpului protetic edentate total, n vederea adaptrii cu o protez imediat;
d) amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale.
e) toate variantele sunt corecte.
2365. : Siliconii cu reacie de condensare de consisten chitoas se indic: (p. 535)
a) n amprentarea preliminar a cmpurilor protetice edentate total;
b) la modelarea marginal a portamprentei individuale;
c) la amprentarea zonei de nchidere marginal posterioar-zona Ah;
d) la adaptarea portamprentei individuale;
e) n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de splare.
2366. : Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice polieterilor: (p. 536)
a) fidelitate deosebit;
b) miros neplcut;
c) sunt materiale hidrofile;
d) timpul de priz depinde de temperatur i umiditate.
e) stabilitate dimensional bun.
2367. : Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol: (p. 535) a)
fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a detaliilor;
b) uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
c) distorsionare minim a esuturilor,
d) rapiditate n manipulare;
e) toate variantele sunt corecte.
2368. : Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: (p. 519)
a) este o metod de amprentare combinat, gur-nchis, gur-deschis; b)
necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane, c)
necesit portamprente speciale "Si-Plast";
d) portamprenta superioar poate fi conectat la un arc facial;
e) necesit un articulator ergonomic complex.
2369. : Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: (p. 519)
a) este o metod de amprentare bimaxilar;
b) este o metod de amprentare cu gura nchis;
c) necesit utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaiilor intermaxilare;
d) este o metod de amprentare cu gura deschis;
e) necesit micri de modelare marginal executate de pacient.
2370. Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat: (p. 550)
a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal;
b) la 2 - 3 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal;

c) la o treime din distana existent ntre cele dou creste edentate, n zona lateral;
d) mai aproape de creasta alveolar cu rezorbie mai mic, n zona lateral;
e) nici un rspuns nu este corect.
2371. Orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: (p. 551)
a) paralel cu planul Camper n zona frontal i cu planul Frankfurt n zonele laterale;
b) divergent fa de planul Frankfurt n zonele laterale;
c) paralel cu linia bipupilar n zona frontal i convergent cu planul Frankfurt n zonele laterale;
d) paralel cu linia bipupilar, n zona frontal i paralel cu planul Camper, n zonele laterale;
e) nici o variant nu este corect.
2372. Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt
reprezentate de: (p. 554)
a) preluarea DV a etajului inferior din fia bolnavului, preluat din perioada dentat;
b) metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
c) metoda Swenson;
d) metoda Willis;
e) metoda Boianov.
2373. Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt
reprezentate de: (p. 555)
a) metoda compasului de aur Appenrodt;
b) metoda Wright;
c) metoda Silvermann;
d) utilizarea profilometrului lui Sears;
e) nici o variant nu este corect.
2374. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: (p. 555)
a) utilizeaz fotografii din perioada dentat;
b) consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre fanta labial i unghiul extern al ochiului;
c) consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana intercomisural;
d) compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat subnazale-gnation;
e) consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.
2375. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: (p. 554)
a) utilizeaz srma de contur;
b) urmrete egalitatea perfect dintre vertex- plan Frankfurt i plan Frankfurt- plan basilar mandibular;
c) recomand utilizarea unor mti faciale din polistiren sau celluloid transparent;
d) msoar etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
e) utilizeaz fotografii din perioada dentat pe care se msoar distana interpupilar i distana ofrion-gnation.
2376. Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu repere pre- extracionale
se numr i: (p. 554)
a) metoda Leonardo da Vinci;
b) metoda Wright;
c) metoda Boianov;
d) metoda Boianov modificat;
e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt.
2377. Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte i: (p. 560)
a) stimularea reflexului de ocluzie molar;
b) manevra maseterin Gysi;
c) memoria ocluzal Lejoyeux;
d) metoda Patterson;
e) manevra temporal Green;
La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: (p. 552)
a) paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal;
b) paralel cu linia bipupilar n zona lateral;
c) divergent cu planul Camper n zona lateral;

d) convergent cu planul Camper n zona frontal;


e) toate variantele sunt corecte.
2379. Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: (p. 559)
a) metoda nscrierii grafice;
b) utilizarea autoocluzorului Lande;
c) memoria ocluzal Lejoyeux;
d) metoda Patterson;
e) utilizarea centrocordului Opotow;
2380. Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: (p. 562)
a) tifturi de interpoziionare ntre cele dou machete;
b) practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul primilor premolari;
c) past Repin;
d) anse de srm n form de U plasate n masa de cear a ambelor borduri;
e) toate variantele corecte.
2381. Linia sursului: (p. 563)
a) se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare;
b) reprezinta limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal superior;
c) se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare;
d) este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor artificiali superiori;
e) toate rspunsurile sunt corecte.
2382. Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de: (p. 563)
a) linia median;
b) planul lui Camper;
c) linia caninilor;
d) planul bazal mandibular;
e) linia sursului.
2383. Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale coletelor incisivilor i caninilor
superiori: (p. 564)
a) scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central; b)
cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central; c)
scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin;
d) cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin;
e) nici o variant nu este corect.
2384. Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru poziionarea marginii coletului oral al: (p. 565)
a) incisivilor centrali maxilari;
b) incisivilor centrali maxilari i mandibulari;
c) incisivilor laterali maxilari;
d) caninilor maxilari;
e) nici o variant nu este corect.
2385. Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali (n funcie de forma arcadei i stereotipul
masticator) sunt reprezentate de: (p. 564)
a) unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul medio-sagital;
b) prima pereche de rugi palatine;
c) delimitarea tuberozitilor maxilare;

d) mijlocul crestei reziduale;


e) toate variantele sunt corecte.
2386. n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei reziduale maxilare: (p.
565)
a) se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate;
b) este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor caninilor; c)
permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali; d)
posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor;
e) nici o variant nu este corect.
2387. Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat (dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: (p.
565)
a) forma crestelor reziduale: semieliptic, pentagonal sau atipic (n cazul anomaliilor existente n perioada
dentat;
b) linia transversal care unete vrfurile caninilor;
c) linia transversal care unete polii inferiori ai tuberozitilor maxilare;
d) tangenta premolar la maxilar;
e) toate variantele sunt corecte.
2388. Reperele de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: (p. 566)
a) linia imaginar care trece prin faa distal a caninilor;
b) punctual simfizar;
c) linia imaginar care trece prin faa distal a molarilor 2;
d) tuberculii piriformi;
e) punctele canine ale mandibulei.
2389. Liniile statice de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul Biofuncional Protetic) sunt: (p.
566)
a) tangenta premolar la mandibul;
b) linia transversal care unete vrfurile caninilor;
c) linia transversal care unete limita distal a tuberculilor mandibulari;
d) forma crestelor reziduale: parabol sau potcoav (n edentaiile recente) i trapezoidal (n atrofii severe);
e) toate variantele sunt corecte.
2390. Analiza modelelor asamblate se bazeaz pe urmtoarele repere: (p. 568)
a) vestibulul oral (fornix vestibuli);
b) punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior i inferior;
c) liniile interalveolare;
d) arcul frontal vestibular;
e) toate variantele sunt corecte.
2391. Arcul frontal vestibular este distanat, n direcie sagital, de papilla incisiv cu aproximativ: (p.
568)
a) 7 mm
; b) 5 mm
; c) 2 mm;
d) 6 mm;
e) 3 mm.
2392. La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii artificiali este n medie de. (p. 568)
a) 8 -10 mm;
b) 11 - 13 mm;
c) 15 - 17 mm
d) 18 - 20 mm;

e) 20 - 22 mm.
2393. Controlul extraoral al machetelor din cear cu dini se face: (p. 568)
a) conform datelor nregistrate n fia de laborator;
b) n absena pacientului;
c) conform indicaiilor trasate pe abloane;
d) n prezena pacientului;
e) toate variantele sunt corecte.
2394. Controlul ocluzorului i al modelelor edentate total, presupune: (p. 568)
a) verificarea trasrii pe modele a liniilor de referin;
b) existena unui joc uor al ocluzorului n balama;
c) ocluzorul trebuie s rmn deschis pe toat perioada examinrii;
d) contrapiulia trebuie s rmn deschis pentru fixarea modelelor n plan median;
e) toate variantele sunt corecte.
2395. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din cear cu dini, urmrete: (p. 569)
a) controlul arcadelor artificiale;
b) corectitudinea realizrii bordurilor de cear;
c) bazele din cear s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic;
d) papilele interdentare s fie modelate concave;
e) toate variantele sunt corecte.
2396. Controlul bazelor din cear ale machetelor, urmrete: (p. 570)
a) extinderea lor peste limitele funcionale ale cmpului protetic;
b) tuberculii piriformi s fie acoperii n totalitate;
c) versantele vestibulare ale machetelor s fie modelat convex;
d) s comprime uor fundurile de sac;
e) versantul lingual s fie modelat convex.
2397. Macheta maxilar din cear cu dini trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: (p. 570)
a) s aib o lungime i o grosime concordant cu cele ale fundurilor de sac;
b) la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor, baza machetei trebuie s se desprind cu uurin;
c) s ocoleasc frenul buzei superioare i bridele;
d) baza machetei superioare trebuie s se extind posterior, pn la linia de vibraie anterioar;
e) macheta trebuie s stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide gura.
2398. Stabilitatea static a machetei maxilare din cear cu dini, se verific prin: (p. 570)
a) teste funcionale fonetice;
b) presiuni alternative cu degetele arttoare pe feele ocluzale ale PM i M;
c) teste funcionale masticatorii;
d) testele Herbst;
e) teste de deglutiie.
2399. Tendinele de basculare ale machetei maxilare din cear cu dini sunt determinate de: (p. 570)
a) existena unor creste laterale reziduale nalte;
b) existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona lateral;
c) existena unor creste laterale alveolare foarte late;
d) montarea dinilor laterali n afara crestei;
e) toate variantele sunt corecte.
2400. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear cu dini se realizeaz: (p.
570)
a) cu gura ntredeschis;
b) cu gura nchis;
c) n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapta - stnga;

d) n timp ce pacientul face micri repetate de nchidere - deschidere;


e) toate variantele sunt corecte.
2401. Testele Herbst se folosesc pentru: (p. 571)
a) depistarea unor subextensii marginale ale machetelor n anumite zone;
b) verificarea forei de adeziune a machetei maxilare;
c) depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor n anumite zone;
d) verificarea forei de adeziune a machete mandibulare.
e) nici o variant nu este corect.
2402. n meninerea machetei mandibulare pe cmpul protetic, rolul principal l are: (p. 571)
a) poziia anterioar a limbii; b)
poziia posterioar a limbii; c)
gravitaia;
d) adeziunea;
e) toate variantele sunt corecte.
2403. Care din urmtoarele situaii clinice impun reeducarea funcional a pacientului edentat total: (p.
571)
a) numai poziia intermediar a limbii;
b) poziia anterioar i posterioar a limbii;
c) numai poziia anterioar a limbii;
d) numai poziia posterioar a limbii;
e) poziia intermadiar i posterioar a limbii.
2404. Cnd meninerea machetei superioare din cear cu dini este deficitar, se indic: (p. 571)
a) n primul timp, inseria machetei maxilare;
b) inseria ambelor machete n cavitatea oral i nchiderea ferm a gurii;
c) n primul timp, inseria machetei mandibulare;
d) inseria ambelor machete i solidarizarea lor cu anse de srm.
e) toate variantele sunt corecte.
2405. Controlul din fa a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral: (p. 571)
a) urmrete ca buza superioar s se rsfrng
b) urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil
c) urmrete ca anurile nazo-labiale s dispar
d) urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei
e) controleazdac machetele ofer un suprot corespunztor buzelor i obrajilor
2406. Controlul din profil a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea oral: (p. 571)
a) urmrete ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care montarea sa fcut n supraocluzie frontal
b) urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea frontal invers
c) urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap
d) urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent pentru un aspect facial estetic
e) urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n montarea invers frontal
2407. n protezarea total: (p. 572)
a) refacerea fizionomic este guvernat de 4 principii
b) Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral a pacientului dect cnd acesta este pe
deplin satisfcut de ele
c) forma i conturul dinilor este n deplin concordan cu cu aspectele conturului gingival
d) egalitatea ntre limea facial i cea a arcadei dentare produce ntotdeauna impresia absenei naturalului i
certitudinea protezrii
e) toate variantele sunt corecte

Examinarea pacientului cu gura ntredeschis cu machetele n cavitatea oral:


a) urmrete ca planul de ocluzie al dinilor laterali superiori s fie vizibil
b) urmrete s fie o curbur vestibular simetric
c) s existe armonie dento-facial

d) s existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i obraji


e) curbura incizal s fie aproximativ paralelc cumarginea liber a buzei superioare
2409. Dac la controlul ocluziei: (p. 576)
a) DVO este micorat anturile peribucale sunt disprute
b) DVO este mrit pacientul are aspect crispat
c) DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mic
d) DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mare
e) dinii se ating ntre ei
2410. Dac la controlul ocluziei: (p. 576)
a) DVO este micorat aspectul feei este mbtrnit
b) DVO este mrit dinii sunt prea vizibili
c) DVO este mrit roul buzelor este diminuat
d) n urma testului Buchman Ismail ceara nu poarturmele antagonitilor atunci DVO este mic
e) n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este mrit
2411. Proba spatulei negativ: (p. 557)
a) nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers
b) nseamn c angrenajul dinilor frontali este cap la cap
c) nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers
d) nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent
e) nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i correct
2412. Proba spatulei pozitiv inseamn ca: (p. 577)
a) angrenajul dinilor frontali i laterali este corect
b) angrenajul dinilor frontali este corect
c) angrenajul dinilor laterali este fals i trebuie refcut
d) angrenajul dinilor laterali este corect
e) nici o variant corect
2413. Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm: (p.577)
a) perfectarea relaiilor ocluzale nu este necesar
b) perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
c) perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective dup identificarea obstacolelor cu cear
de ocluzie
d) perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite
e) se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare
2414. Dac diferena ntre IC i RC este flagrant: (p.576)
a) perfectarea relaiilor ocluzale se face doar pe protezele finite
b) perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite
c) se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare d)
perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe machete e)
nici o variant corect
2415. La emisia uierat a fonemei S: (p.579)
a) frontalii superiori sunt prea oralizai
b) frontalii superiori sunt prea vestibularizai c)
frontalii inferiori sunt prea vestibularizai d)
frontalii inferiori sunt prea lingualizai
e) ntre vrful limbii i regiunea retoincisiv este un spaiu prea mare

2416. La controlul fonetic: (p. 579)


a) dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea scui
b) dac fonema V seaman cu F dinii superiori sunt prea lungi
c) dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai
d) dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai
e) toate variantele sunt corecte
2417. La controlul fonetic: (p. 579)
a) pacientul este rugat s numere de la 55 la 65
b) pacientul poate fi rugat s citeasc un text cu voce tare
c) pentru realizarea unei palatograme suprafaa extern a machetei maxilare este pudrat cu talc
d) pot exista modificri minore care pot fi fcute n cabinet de ctre medic
e) toate variantele corecte
2418. Datele transmise pe model n laborator sunt: (p. 580)
a) legate de zonele neretentive ale cmpului protetic
b) legate de zonele retentive ale cmpului protetic
c) forma zonei vestibulare frontale
d) adncimea zonei vestibulare frontale
e) forma i profunzimea zonei Ah
2419. Gravarea modelului: (p. 581)
a) presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum i a celei anterioare pe model
b) este egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor
c) profunzimea este aceeai pe toate modelele
d) profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale
e) profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale
2420. Zonelede despovrare: (p. 581)
a) sunt zone localizate prin desen pe model
b) exostozele se numr printre ele
c) grosimea lor se transmite n laborator prin haurare pe model
d) gradul de foliere nu variaz
e) tehnicianul stabilete n funcie de model despovrarea
2421. Zonele retentive: (p. 582)
a) nu creaz probleme n protezare
b) pot schimba axul de inserie al protezei
c) cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei
d) marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rezilient
e) marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rigid
2422. Datele transmise n laborator prin fi: (p. 582)
a) sunt detalii asupra localizrii zonelor retentive
b) sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive
c) se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional d)
se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta preliminar e)
toate variantele corecte
2423. Retuarea protezelor totale: (p.583)
a) necesit gume speciale pentru relustruire indiferent de situaie
b) se face dup ndeprtarea urmelor de anilin de pe mucoas
c) se face cu freze sau cu pietre de mrimi corespunztoare la piesa dreapt
d) se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic
e) nici o variant corect

2424. Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)
a) Zona Ah
b) la nivelul mucoasei fixe palatinale
c) la nivelul frenului buzei superioare d)
zonele retentive ale crestei edentate e)
toate variantele corecte

Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)


a) la nivelul tuberozitilor
b) zonele retentive ale crestei edentate
c) bride vestibulare laterale
d) torus mandibular
e) torus maxilar
Ulceraia esuturilor subiacente protezei : (p.584)
a) daca este cauzat de un contact prematur se trateaaz prin reducerea marginilor protezei i lustruirea ei
b) dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retueaz prin identificarea zonei cu past identificatoare
i retuarea ei
c) dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza
d) dac e dat de imperfeciuni ale bazei se spal proteza i se instruiete pacientul
e) necesit educarea pacientului i ngrijjire medical
Lipsa meninerii protezei : (p.584)
a) dac e dat de dimensiune vertical prea mare se adaug acrilat
b) dac e dat de nchidere periferic inadecvat se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal
c) dac e dat de nchidere periferic inadecvat se reduce lungimea i se lustruiete
d) dac e dat de imperfeciuni ale bazei se marcheaz cu creionul chimic i se retueaz
e) este dat de respectarea culoarului neutral
Lipsa stabilitii protezei : (p. 585)
a) dac e dat de dimensiune vertical prea mic se poate reface proteza
b) dac e dat de dimensiune vertical prea mare se poate reface proteza
c) dac e dat de imperfeciuni ale bazei se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal
d) dac e dat de imperfeciuni ale bazei se adaug acrilat
e) toate variantele corecte
n cazul unei dimensiuni verticale prea mari : (p. 584-585)
a) proteza nu are meninere
b) proteza nu are stabilitate
c) pacientul poate prezenta inflamaia esuturilor subiacente
d) proteza nu are sprijin
e) se ndeprteaz o cantitate foarte mic de acrilat din protez
Controlul extraoral al protezelor mandibulare: (p. 585)
a) urmrete dac limita posterioar a lor se termin pierdut n grosime
b) urmrete dac protezele sunt curate
c) urmrete dac faa intern nu prezint plusuri sau asperiti
d) urmrete dac au stabilitate dinamic
e) toate variantele corecte
Controlul extraoral al protezelor mandibulare: (p. 585)
a) se face n prezena pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere
b) urmrete dac marginile sunt rotunjite, fr muchii ascuite c)
urmrete dac faa extern nu prezint asperiti sau plusuri

d)

dac faa intern este corect i uniform lustruit

e) toate variantele corecte


Aplicarea protezelor mandibulare: (p. 586)
a) se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat
b) se face dup ce se spal cu peria i spun
c) are risc crescut n apariia senzaiei de vom
d) se face dup umezirea lor
e) toate variantele corecte
Zonele de suprapresiune: (p. 586)
a) se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control
b) se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale
c) se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare
d) se pot identifica cu Kerr verde
e) toate variantele corecte
Zonele de suprapresiune : (p. 586)
a) sunt zone funcionale periferice
b) sunt zone funcionale de sprijin
c) sunt zone care se foliaz obligatoriu
d) apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters n totalitate
e) nici o variant corect
Controlul stabilitii protezei mandibulare: (p. 586)
a) se face doar cu ajutorul unui silicon de control
b) se face cu ajutorul pastei de identificare
c) se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale premolarilor
d) pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa intern a protezei
e) toate variantele corecte
Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi: (p. 586)
a) montarea cap la cap a dinilor n zona frontal
b) atrofii accentuate ale osului alveolar
c) rezilien crescut a mucoasei fixe
d) montarea dinilor laterali n afara crestei
e) extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform
Controlul meninerii protezei mandibulare: (p. 586-587)
a) se face att n repaus ct i n micare
b) presupune inspecia i palparea lungimii i grosimii marginilor protezei
c) presupune efectuarea Testelor Herbst de ctre pacient
d) se face n 2 edine
e) toate variantele corecte
Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt: (p. 587)
a) presiune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali
b) presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori
c) traciune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori
d) traciune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali
e) presiune n sens vertical
Pentru obinerea unei bune menineri a protezei totale mandibulare: (p. 586-587)
a) se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice
b) se vor folia zonele de suprapresiune
c) se va instrui pacientul s pstreze limba ntr-o poziie anterioar cu vrful ei sprijinit pe dinii frontali inferiori i
pe partea interioar a protezei

d) se vor identifica zonele de suprapresiune


e) toate variantele corecte
Printre etapele urmrite dup aplicarea protezei mandibulare se numr: (p.586-587)
a) splarea ei cu perie i spun
b) corectarea poriunilor care produc disconfort la aplicare
c) controlul fizionomiei
d) controlul meninerii
e) controlul sprijinului
Aplicarea protezei maxilare: (p. 587)
a) se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat
b) n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va aplica nti pe celelalte zone neretentive
c) dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se reduce din faa intern a protezei
d) dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie
e) toate variantele corecte
Pentru diminuarea senzaiei de vom: (p. 588)
a) se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin
b) se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept
c) se recoman lsarea forat n jos a umerilor
d) se cltete gura cu ap cldu
e) nu exist soluie n afara ndeprtrii protezei
Controlul stabilitii protezelor maxilare: (p. 588)
a) se face la deschiderea uoar a gurii
b) verific absena basculrii transversale prin presiuni digitale la nivelul feei ocluzale a premolarului
c) verific adeziunea protezei
d) verific meninerea protezei n timpul diferitelor micri funcionale
e) nici un rspuns corect
Cauzele basculrii transversale pot fi: (p. 588)
a) erori de amprentare
b) folierea insuficient a torusului mandibular
c) reziliena sczut a mucoasei fixe de pe creste d)
reziliena crescut a mucoasei fixe de pe creste e)
toate variantele corecte
n cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda n felul urmtor: (p. 588)
a) se coloreaz suprafaa torusului cu creionul chimic
b) se aplic proteza n cavitatea oral
c) se deseneaz faa extern a protezei n dreptul torusului
d) se slefuiete baza protezei cu piatr de mrime corespunztoare
e) operaiunea se repet pn dispare bascularea
Verificarea meninerii protezei totale maxilare (p. 588-589)
a) se poate face atunci cnd pacientul ine gura nchis
b) se poate face atunci cnd pacientul ine gura uor deschis
c) se poate face atunci cnd pacientul ine gura maxim deschis
d) se poate face n timpul diferitelor micri funcionale
e) toate variantele corecte
Tratamentul xerostomiei se poate face cu: (p. 588)
a) pilocarpin
b) coleretice de tipul sulfarenului
c) substane sialogoge

d) articain
e) toate rspunsurile corecte
Succiunea se verific astfel: (p. 589)
a) pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni
verticale
b) se cere pacientului s zmbeasc
c) se exercit presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal a feei palatinale a incisivilor
d) se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a protezei
e) toate variantele sunt corecte
La controlul fizionomiei i fonaiei: (p. 589)
a) se observ forma i culoarea feei
b) se observ respectarea criteriilor estetice
c) se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
d) se efectueaz primele probe fonetice
e) se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor superiori
Controlul relaiilor intermaxilare : (p. 589-590)
a) se verific DVO folosind testul Silvermann
b) n RC se verific apariia contactelor multiple, simetrice i simultane
c) nu presupune corectarea relaiilor ocluzale
d) presupune contacte ntre dinii frontali dac montarea s-a fcut dup Gysi
e) permite meninerea dezechilibrelor n RC dac ele sunt uoare
La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral: (p. 590)
a) poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai
b) poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea oralizai
c) poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai
d) poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea oralizai
e) poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii inferiori sunt prea lingualizai
2481. Indicaiile cptuirii sunt: (693)
a) deteriorarea modelului funcional
b) ameliorarea sprijinului
c) ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus proeminent
d) profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii
e) n amprentare funcional greit
Contraindicaiile cptuirii sunt: (693)
a) migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate
b) dini laterali montai n afara crestei
c) DVO supraevaluat
d) atrofie avansat a zonei de sprijin
e) profilaxia esuturilor sensibile
2483. Obiectivele cptuirii sunt: (693-694)
a) mbuntirea meninerii protezei
b) creterea nlimii crestei alveolare
c) scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare
d) reechilibrarea ocluzal
e) stabilizarea protezei prin nfrnarea deplasrilor orizontale
2484. Cptuirea direct are ca avantaje: (694)
a) stabilizarea protezelor pe dinii restani
b) rapiditatea
c) fr risc de iritaie pentru mucoasa bucal
d) economie-se consum numai materialele din cabinet
e) profilaxia dento-prodontal
2485.

Cptuirea direct are ca dezavantaje: (694)

a)
b)
c)
d)
e)

iritaii pe mucoasa oral din cauza monomerului acrilic


dureaz mult
consum mare de materiale
pacientul rmne disfuncionat ct dureaz fazele de laborator
nici un rspuns correct

2486. Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: (694)


a) acoperirea dinilor artificiali i a versanilor eilor cu o band de leucoplast
b) ndeprtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faa intern a eilor
c) ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor
d) aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil cnd acesta se trage n fire
e) exercitarea de presiuni digitale uoare pe poriunea supracingular a protezei
2487. Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: (p.694-695)
a) ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor
b) mobilizarea protezei dup priza acrilatului

c) modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcional


d) modelarea marginilor protezei de ctre medic
e) prelucrarea marginilor protezei prin frezare,lefuire si lustruire provizorie
2488. Readaptarea ocluzal a protezei dup cptuirea direct: (p.695)
a) are 2 timpi
b) are 3 timpi
c) are 4 timpi
d) poate fi fcut n ci timpi dorete pacientul
e) presupune ndeprtarea eventualelor contacte premature
2489. Cptuirea protezelor prin metoda cu gura nchis (Ionescu,1999) (p.695)
a) presupune ndeprtarea 1,5mm de acrilat de pe faa mucozal a protezei
b) presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr n zona distal
c) este necesar dac testul de rotaie este pozitiv
d) presupune aplicarea prin pensulare pe faa radiat a protezei a unui strat de cear bucoplastic
e) ndeprtarea protezei cu amprenta n cear se face numai dup rcire cu ap
2490. Cptuirea temporar: (p.695)
a) se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco-osoas
b) materialele folosite au vscozitate lent progresiv
c) materialele se prezint sub form de monocomponent
d) dureaz 1-2 zile
e) nu reface esuturile traumatizate
2491. Cptuirea definitiv: (p.696)
a) este doar direct
b) poate fi direct sau indirect
c) materialele folosite au consisten elastic
d) materialele folosite au rezisten mecanic mare
e) materialele folosite au grad de porozitate sczut
2492. Modificrile morfologice ale cmpului protetic care impun reparaia protezelor sunt: (p.697)
a) reziliena neuniform a cmpului
b) schimbarea de form a substratului muco-osos c)
schimbarea de volum a substartului muco-osos d)
igien oral defectuoas
e) esuturi traumatizate
2493. Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt: (p.698)
a) montarea dinilor n afara crestelor
b) folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cmpului protetic
c) ruperea croetelor
d) deficiene de preparare, ndesare i polimerizare a acrilatului
e) ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare
2494. Deficiene de laborator care favorizeaz fractura protezelor sunt: (p.698)
a) n timpul dezambalrii se poate produce deformarea sau ruperea croetelor
b) montarea dinilor laterali n afara crestelor
c) grosimea neuniform a bazei protezei
d) lipsa total a folierii sau folierea necorespunztoare
e) toate variantele sunt corecte
2495. Tehnicile de
reparaie a protezei: (p.699)
a) se pot executa att n cabinet ct i n laborator
b) cuprind completarea bazei n cazul extraciei dinilor distali

c) nu pot fi executate dect n cabinet


d) includ completarea unuia sau mai multor dini
e) nu includ reparaia pentru nlocuirea unor dini
2496. Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: (p.699)
a) include ca etap de lucru coaptarea celor dou fragmente bine uscate, de-a lungul liniei de fractur
b) include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilai
c) include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear de lipit de-a lungul liniei de fractur
d) include ca etap de lucru nlocuirea dinilor
e) include ca etap de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model
2497. Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: (p.699-700)
a) include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obine un model
b) include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model
c) include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini
d) include ca etap de lucru pregtirea celor dou fragmente de proteze
e) toate variantele corecte
2498. Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului: (p.699-700)
a) este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe
b) este o etap de lucru n cadrul reparaiei unei proteze fracturate
c) include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 2-3mm ntre fragmente
d) include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractur
e) include ca etap de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisur retentiv n form d ecoad de rndunic
2499. n cadrul reparaiilor de protez: (p.699-700)
a) cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic
b) dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face
c) se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi
d) se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou fragmente
e) fragmentele de protez nu trebuiesc reazate pe model
2500. Cnd dintele din protez este detaat dar integru ca i form: (p.701)
a) dintele se repune n lcaul su
b) reparaia nu se poate face n cabinet
c) se creaz retenii n plac i pe faa oral a dintelui
d) este necesar amprenta cu silicon solid pentru reparaie
e) se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui n zonele de retenie create
2501. Cnd dintele din protez este deteriorat sau absent: (p.701)
a) e necesar o amprent cu silicon chitos peste proteza aplicat n gur
b) amprenta solidar cu proteza se umezeze i se un toarn model n dou etape
c) se repoziioneaz dintele
d) se reface ntreaga protez
e) n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin lefuire
2502. n cazul nlocuirii unui croet din srm: (p.701)
a) se nregistreaz amprent cu silicon solid
b) amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza scoas din gur
c) amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza n gur
d) modelul se toarn din gips extradur
e) modelul se toarn din gips obinuit
2503. n cazul nlocuirii unui croet din srm: (p.701-702)
a) se nregistreaz amprent cu alginat
b) se creaz un lca n placa protetic n locul unde va ptrunde coada croetului

c) lcaul se amplaseaz aleatoriu


d) de obicei coada vechiului croet determin exact locul unde se face lcaul n placa protetic
e) coretul se realizeaz din srm de vipl elastic
2504. n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: (p.702)
a) se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur
b) se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular i antagonitilor
c) amprenta se nregistreaz cu materiale elastice
d) modelul se va turna ntr-un timp
e) modelul se va realiza fr cheie de angrenaj
2505. n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: (p.702)
a) n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii
b) montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile fizionomice ci doar de cele masticatorii
c) montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo-ocluzal
d) montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal
e) pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n cheie
2506. n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali: (p.702-703)
a) reparaia se poate executa oricnd
b) reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protez
c) se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul protetic
d) n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici
e) proteza nou realizat nu trebuie s acopere n totalitate tuberozitatea
2507. n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente.
a) reparaia se realizeaz cu acrilat fotopolimerizabil
b) modelul se izoleaz cu o substan alginic
c) suprafeele care se vor lipi nu se umecteaz cu monomer
d) zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt ca este fragil
e) unii autori recomand ca proteza s fie inut dup ntrirea acrilatului n ap rece pentru definitivarea
polimerizrii
2508. Care sunt avantajele coroanelor ceramice: (pg. 192)
a) sunt bine tolerate de parodoniul marginal
b) ofer protecie pulpei fa de agenii termici
c) rezisten la flexiune i traciune
d) tehnologia de realizare este complicat
e) pot reda nuanele dorite de culoare
2509. Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte: (pg. 200-201)
a) ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul restaurrilor integral ceramice, ceramica se
aplic strat cu strat;
b) sinterizarea folosete doar mase ceramice cu coninut ridicat de leucit;
c) calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz capacitii de refracie a luminii n proporie
de 75%;
d) sistemul IPS Empress2 a aprut mbunti performenele optice ale sistemelor integral ceramice;
e) masele ceramice moderne au structur bifazic
2510. Care din urmtoarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii: (pg. 215)
a) s nu se priveasc mult timp eentionul
b) dintele s fie privit n diferite poziii
c) se alege culoarea la soare
d) se alege culoarea la umbr
e) se repet operaiunea de mai multe ori

2511. La inlay de

clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: (pg.185)


a) puuri dentinare
b) santuri de retentie
c) perete parapulpar plan
d) realizarea unei casete suplimentare
e) aripioare de stabilizare
2512. Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: (pg.251)
a) prepararea fetei vestibulare, ocluzale, vestibulara a fetelor proximale
b) prepararea fetei orale, ocluzale cu excepia versantului extern al cuspidului vestibular i 2/3 orale a le feelor
proximale
c) prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor
proximale
d) numai fetele proximale si fata ocluzala
e) numai fata orala si fetele proximale
2513. Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: (pg.262)
a) 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale b)
2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale c)
un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian
d) an orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale
e) un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular
2514. Indicaiile pinledge-ului sunt: (pg.254)
a) pe dini malpoziionai
b) pe dini ngustai vestibulo-oral
c) ca element de agregare n puni frontale reduse
d) pe dini devitali
e) pentru oprirea abraziei frontalilor superiori
Caracteristicile anurilor de retenie pentru coroana parial sunt: (pg.249)
a) anurile sunt uor convergente spre peretele proximal
b) 2 anuri proximale paralele ntre ele de 0,8 - 1mm unite cu un an orizontal (paraincizal)
c) anul paraincizal are versantul oral mai nalt dect versantul vestibular
d) anul orizontal se prepar pe o profunzime de 1,5mm
e) se accept o convergen de 20 spre incizal a anurilor proximale
2516. Tipul de preparaie la colet pentru coroana parial va poate fi: (pg.252)
a) prag drept
b) prag chamfer, juxtagingival
c) preparaie end-knife
d) prag chamfer, subgingival
e) end-knife chamfreinat
2517. Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaz prin:
a) 2 santuri proximale in 1/3 incizala
b) 3 pivoturi dentinare 2 incizale i unul cingular
c) puturi dentinare pe toata fata orala
d) 2 santuri proximale si unul incizal
e) doar un sant incizal
2518. Puurile dentinare n preparaia pentru pinledge sunt:( pg 255)
a) plasate n smal la distan de pulp,
b) paralele cu jumtatea uncizal a feei vestibulare
c) paralele ntre ele
d) paralele cu axul de inseria al dintelui

e) adncime 2mm
Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru incrustaii din compozite: ( pg 296)
a) pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii
b) limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluzal
c) realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti
d) adncimea cavitii de minim 1,5mm
e) se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite
Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituie sunt: ( pg 262)
a) 2/3 lungime si 1/2 grosime b)
2/3 lungime si 1/3 grosime
c) 1/3 lungime si 2/3 grosime
d) are form ovalar
e) are forma cilindrica
Particularitile cavitilor pentru incrustaii integral ceramice sunt: ( pg 298)
a) nu se bizoteaz marginile ocluzale
b) unghiurile interne ale cavitii se rotunjesc
c) preparaie n chanfrein a marginii ocluzale a cavitii
d) se bizoteaz n unghi de 300
e) fundul cavitii plan
2522. Prepararea anurilor proximale pentru coroan se face cu: ( pg 313)
a) freza cilindro-conic cu vrf plat
b) freza cilindric cu vrf rotunjit
c) freza fisure
d) freza cilindro-conic cu vrf rotunjit
e) freza globular
2523. Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : ( pg 313)
a) se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa de axa de inserie
b) in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
c) in urma prepararii se scurteaza dintele
d) se traseaza un bizou in unghi de 90
e) nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala
2524. Avantajele coroanelor turnate sunt: ( pg 321)
a) retenie mai mare dect a coroanelor pariale
b) sunt rezistente
c) sunt nefizionomice
d) ndeprtarea lor poate afecta pulpa i parodoniul
e) permit modificarea conturului axial al dintelui
2525. Care din urmtoarele erori apar frecvent n prepararea bonturilor: ( pg 330)
a) reducerea insuficient din suprafaa oculzal
b) convergen prea mare a suprafeelor proximale
c) preparare insuficient n zona terminal a bontului
d) deschiderea camerei pulpare
e) reducerea insuficient a feei vestibulare
2526. Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal debueaz cu: ( pg 332)
a) prepararea marginii incizale b)
prepararea feei vestibulare c)
prepararea feelor proximale
d) prepararea feei vestibulare i feelor proximale

e) prepararea marginii incizale i feei vestibulare


2527. Care din urmtoarele tipuri de prag nu se realizeaz n zona vestibular pentru coroanele metalo-ceramice:
(pg 338)
a) prag cu bizou
b) prag nclinat
c) prag drept de 900
d) end-knife chanfreinat
e) chanfreinul

S-ar putea să vă placă și