Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
84)
a) n infecii cronice
b) n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy
c) n cazul pacienilor cu psihic echilibrat
d) n cazul pacienilor cu igien precar.
e) In toate cazurile se indica realizarea acestora
Protezarea provizorie: (pg. 84)
a) Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii cranio-mandibulare
b) Este indicat ntotdeauna
c) Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii
d) Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale.
e) Nu se indica
Protezarea de urgen este indicat: (pg. 85)
a) n toate situaiile n care dorim repoziionarea cranio-mandibular
b) Ca i conformator,postextracional
c) Cnd considerente de maxim urgen o impun,fizionomie,fonaie
d) Cnd dorim temporizarea planului terapeutic.
e) Corecte A si C
Elementele componente ale protezei acrilice sunt: (pg. 86)
a) Conectorul principal bar lingual
b) eile mixte
c) Arcada dentar artificial
d) Croetele din srm.
e) Conectorul principal bara maxilara
: Conform legii biomecanice a lui Chayes: (pg. 89)
a) Suprafaa unei ei trebuie s fie ct mai extins pentru a nu suprasolicita
b) Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de seciune la colet a dinilor pe care i
nlocuiete
c) Suprafaa unei ei trebuie s respecte strict raportul la suprafaa dentar
d) Fora de solicitare trebuie s cad n mijlocul eii.
e) Nici una din variante
Legea lui Ant urmrete: (pg. 89)
a) Schimbarea poziiei dinilor artificiali
b) Reducerea numrului dinilor din protez
c) Reducerea suprafeei ocluzale
d) Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete.
e) Corecte A si B.
Legea lui Ackermann: (pg. 89)
a) Vizeaz micorarea dimensiunii eii protetice
b) Se numete Legea celor 3 H
c) Urmrete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa de cea a dinilor naturali
d) Inverseaz poziia ntre molarul 1 i premolarul 2.
e) Nici o varianta corecta
Protezarea de tranziie n edentaia parial ntins: (pg. 84)
a) Este varianta de tratament aplicat postextracional
b) Este aplicat doar pentru restabilirea fizionomiei
c) Nu reface funciile
d) Este utilizat pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene.
e) Corecte A si B.
Heteronumrul se refer la: (pg. 89)
a) Creterea numrului dinilor din protez pentru o mai bun stabilitate
b) Reducerea numrului dinilor n arcada artificial
c) Modificarea poziiei molarului1 cu premolarul2
d) Scderea numrului de croete aplicate
e) Cresterea numarului de crosete
Conectorul plcu palatin are urmtoarele caracteristici: (pg. 91)
a) Este aplicat att la maxilar ct i la mandibul
b) Are grosime de 2-4mm,pentru rezisten
c) Este situat la distan de 5-10mm de parodoniu fiind decoletat
d) Rscroirea distal se face 5-10mm.
e) Nu se face rascroire distala
Conectorul n form de T: (pg. 91)
a) Este rscroit distal
b) Are aspect de lingur
c) Trimite prelungiri laterale pentru croete
d) Este doar mandibular datorit dimensiunii mici.
e) Varianta C si B sunt corecte
: Croetele simple acrilice dentare: (pg. 94)
a) Se sprijin pe procesul alveolar
b) Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mm
c) Sunt rigide
d) Extremitatea se situeaz deasupra liniei ghid
e) Nici o varianta corecta
Croetul cervico-ocluzal deschis dental: (pg. 95)
a) Are rol antibasculant
b) Este utilizat n edentaii terminale
c) Este indicat pe dini foarte retentivi
d) Extremitatea liber este orientat spre zona dentat.
e) Nu se utilizeaza
Croetul cervico-ocluzal bidentar: (pg. 95)
a) Este aplicat n situaia unei arcade edentat redus
b) Se sprijin pe procesul alveolar
c) Reciprocitatea este asigurat de conectorul principal situat oral
d) Fiecare croet este alctuit din trei brae.
e) Corecte primele trei variante de raspuns
Croetul cervico-ocluzal ntors: (pg. 96)
a) Are trei brae
b) Este indicat pe premolarul 1 i 2
c) Este indicat pe molarii mezializai
d) Este indicat pe molarii distalizai
e) Se realizeaza prin turnare
2258. [S] Capitol: 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE.
Croetul cervico-alveolar deschis edental: (pg. 95)
a) Are rol antibasculant
b) Nu are rol antibasculant
c) Are ncercuire excelent
d) Are ncercuire bun.
e) Este realizat din acrilat
Protezarea flexibil: (pg. 97)
a) Este o protezare de urgen
b) Este protezare de temporizare
c) Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase
d) Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase.
e) Nu este o protezare definitive
Indicaiile protezelor flexibile Valplast: (pg. 98)
a) Pacieni cu toleran crescut la monomerul acrilic
b) Pacienii cu despicturi palatine
c) Pacieni cu igien precar
d) Pacieni cu cmp protetic neretentiv.
e) Corecte B si C.
Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: (pag. 116)
a) Volum redus
b) Grosime minima
c) Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal
d) Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala
e) Este plasat asimetric
Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)
a) Latime de 6-7mm
b) Grosime de 3mm
c) Latime de 9-10mm
d) Grosime 4-5mm
e) Forma triunghiulara pe sectiune
Conectorul principal metalic sub forma de bara: (pag. 116)
a) Latime de 6-7mm
b) Grosime de 3mm
c) Forma ovalara
d) Forma triunghiulara
e) Forma rotunda
Conectorii principali metalici: (pag. 116)
a) Aliaje metalice cu duritate a
b) Aliaje metalice cu rezistenta mare
c) Aliaje stelite de crom-cobalt
d) Aliaje mobile din aur platinat
e) Aliaje inooxidabile de crom-nichel
Bara mandibulara se plaseaza: (pag. 118)
a) Lingual
b) Vestibular
c) Mezial
d) Dentar
e) Distal
conectorul principal
b) elastici pot fi situati proximal sau interdentar
c) rigizi au forma de "S"
d) rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune
e) rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal
Crosetele din sistemul Ney asigura: (pag. 139)
a) reciprocitatea
b) Stabilizarea
c) Fixarea
d) Retentia
e) Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial
Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: (pag. 152-153)
a) sunt compuse dintr-o singura portiune
b) nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica
c) sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux
d) prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare
e) nu necesita preparari complexe
Telescoparea: (pag. 154-155)
a) se poate realiza doar coronar si corono-radicular
b) nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o despicatura maxilo-palatina
c) se aplica in defectoproteze
d) se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile
e) favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea
Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare simple sunt reprezentate de:
(pag. 166)
a) elemente conjunctoare cu amortizor
b) crosetele disjunctoare
c) bara cu capse Ceka
d) sistemul Aktiv click rigid
e) crosetul in forma de balansoar
Linia ghid se mai numeste: (pag. 124)
a) linia oblica interna
b) linia ecuatorului protetic
c) linia oblica externa
d) linia de mentinere
e) linia "Ah"
Paralelograful prezinta urmatoarele componente: (pag. 125-126)
a) tija de analiza
b) mina de grafit
c)
tija de turnare
d) razusele
e) retentiometrul
Functia de mentinere a crosetului: (pag. 129)
a) impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic
b) asigura stabilizarea orizontala a protezei
c) se opune deplasarilor verticale in directie mucozala
d) se datoreaza bratului retentiv al crosetului
e) necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui
a) in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie
b) in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globala
c) dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care
inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare
d) cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale
e) cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective
Port-amprentele individuale: (pag. 285)
a) se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile
b) sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si port-amprente distantate parcelar
c) cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic
pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia
d) port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive
e) au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali
Miscarile efectuate in amprentarea functionala: (pag. 285)
a) sunt efectuate doar de medic
b) sunt efectuate doar de pacient
c) pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale)
d) nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in
nicio situatie
e) trebuie sa se realizeze rapid
Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: (pag. 286)
a) deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1
b) deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring
c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
d) sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala
e) suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale
2308. Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: (pag. 286)
a) balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring
b) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie
c) umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta)
d) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale
e) varful limbii intr-un obraz si in celalalt
2309. Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: (pag. 286-287)
a) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenring
b) deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish
c) umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor
d) limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala
e) sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona
milohioidiana
2310. Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: (pag. 286-287)
a) deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen
b) sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch
c) suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale
d) balansarea mandibulei dreapta-stanga
e) mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: "a", "ah"
2311. Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: (pag. 287)
a) cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si
testelor de deglutitie
b) miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor port-amprente individuale rezistente prevazute cu valuri de
ocluzie
c) miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase
d) miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii,
paralizii)
e) nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate
2312. In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: (pag. 287) a) nu se
utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal)
b) nu se utilizeaza materiale elastice
c) se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli
d) nu se utilizeaza materiale cu prize retard
e) nu se utilizeaza masele termoplastice
2313. Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: (pag. 288)
a) se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral
b) se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral
c) urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala
d) trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor
periferice ale campului protetic
e) nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice
2314. Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): (pag. 288-289)
a) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida
b) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa
c) se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita
d) in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei
e) presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic
2315. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: (pag. 289)
a) este o metoda de amprentare in 2 timpi
b) utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul
protetic si dintii restanti
c) utilizeaza material semirigid
d) este o metoda de amprentare intr-un singur timp
e) utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi
2316. Amprenta finala cu portamprenta decupata: (pag. 290)
a) vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate
b) vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii
c) dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta
d) incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa
acopere spatiul peridentar
e) incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a
port-amprentei
2317. Tehnicile de amprenta cu model corectat secionat: (pag. 291)
a) sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme
b) se adreseaza edentatiilor frontale
c) nu se adreseaza edentatiilor terminale
d) presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti
e) presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti
2318. Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: (pag. 292-293)
a) a fost introdusa de Boucher si Renner
b) presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate
c) presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in
spatiul ramas se introduce acrilat elastic
d) presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente
e) nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului
2319. n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene n cazul n care pe unul din maxilare vom realiza o
protezare parial mobil, iar cellalt va fi protezat prin protez total vom utiliza: (pag.296)
a) o folie de cear decupat dup forma arcadei;
b) poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric prin metoda discriminrii tactile;
c) machetele de ocluzie;
d) ocluzorul;
e) articulatorul.
2320. Urmtoarele aspecte sunt adevrate n legtur cu arcul facial: (pag.299)
a) permite nregistrarea tridimensionale a micrilor fundamentale la subiecii dentai, edentai parial sau
edentai total;
b) urmrete raportarea corect a modelului maxilar la axa de nchidere/deschidere a simulatorului;
c) permite plasarea modelului maxilar fa de planul orizontal;
d) permite nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru
de srm;
e) permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri
2321. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix urmtoarele
repere: (pag.299)
a) planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ;
b) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioar - meatul auditiv
extern;
c) planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion;
d) planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion
e) planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar.
2322. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: (pag.299)
a) spina nazala anterioar - meatul auditiv extern;
b) Orbitale-Porion ;
c) Orbitale- Nasion;
d) Porion- spina nazala anterioar;
e) Ophrion-Porion.
2323. Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: (pag.299)
a) Gnaion- subnazal;
b) conductul auditiv extern i intern;
c) spina nazal anterioar - meatul auditiv extern;
d) orbitale - tragus;
e) Gonion- Zygion.
2324. n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama
se va ine cont de urmtoarele aspecte: (pag.300)
a) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 20 mm;
b) braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 12 mm naintea tragusului;
c) pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 10 mm; d)
pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 40 mm; e)
braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 5 mm naintea tragusului.
2325. Sistemul N.O.R. este format din: (pag.302)
a) dispozitvul clinic Clini-Nor;
b) dispozitivul de laborator Labo-Nor;
c) element condilian;
d) pantograph
e) stiletele arcului facial.
2326. Relaia de ocluzie se definete ca fiind: (pag.303)
a) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaia de intercuspidare maxim;
b) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie centric;
c) contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie de postura;
d) relaia de ocluzie habitual
e) toate rspunsurile a-d.
2327. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: (pag.303)
a) repere osoase, articulare, musculare;
b) repere dentare;
c) repere labiale;
d) repere linguale;
e) repere nazale.
2328. La realizarea relaiei centrice particip urmtori factori: (pag.299)
a) factori extrinseci i intrinseci;
b) factori anatomici reprezentai de arcadele dentare;
c) factori anatomici reprezentai de punctele craniometrice;
d) factori funcionali neuro-musculari;
e) factori funcionali masticatorii.
2329. n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau fr proteze fixe asociate, iar
pe maxilarul antagonist vom realiza o protez mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate mandibulocranian, nivelul i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: (pag.298)
a) stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd criterii antropometrice
gnatoprotetice cunoscute;
b) nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim grupul dentar restant;
c) stabilirii relaiei de ocluzie corecte;
d) nregistrrii relaiei de postur;
e) msurrii distanei interpupilare.
2330. n scopul programrii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz: (pag.301)
a) pantograph-ul;
b) punctele care formeaz triunghiul lui Bonwill;
c) micarea corporeal a mandibulei (micarea Bennet);
d) un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar a
articulatorului.
e) sfera condilian
2331. Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? (pag.301) a)
articulatoare simple;
b) articulatoare cu micri limitate;
c) articulatoare semi-adaptabile ;
d) articulatoare adaptabile;
e) articulatoare complexe.
2332. Legea I postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor
fundamentale mandibulo-craniene este: (pag.303)
a) oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia
suprafeelor mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi;
b) naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n
condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic;
c) stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar
i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntro
stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii;
d) presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie
s corespund celei exercitat n momentul amprentrii.
e) la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase.
2333. Macheta de ocluzie este alctuit din: (pag.304)
a) baz ( confecionat din plac de baz sau acrilat);
b) dini artificiali;
c) bordur de ocluzie (confecionat din cear sau alt material termoplastic);
d) conector principal cu sprijin mucozal;
e) toate elemntele precizate la punctele a-d
2334. Etapa clinic de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: (pag.304)
a) verificarea extraoral;
b) verificarea intraoral;
c) verificarea montrii dinilor artificiali;
d) verificarea corespondenei liniilor mediene;
e) verificarea redrii corecte a curbelor sagitale i transversale.
2335. Verificarea extraoral a machetelor de ocluzie urmrete: (pag.304)
a) modalitatea de execuie a bazei;
b) modalitatea de execuie a marginilor;
c) modalitatea de execuie a bordurii de ocluzie;
d) modalitatea de redare a planului de ocluzie;
e) modalitatea de execuie a conectorului principal.
2336. Nivelul planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: (pag.305)
a) este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare;
b) se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
c) urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
d) urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.
2337. Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: (pag.305)
a) este situat la 1.5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare;
b) se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate;
c) urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar;
d) urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper;
e) este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare.
2338. Orientarea planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: (pag.305) a) se
realizeaz raportndu-se la planul lui Camper ;
b) are o orientare paralel cu linia bipupilar;
c) se realizeaz raportndu-se la planul de la Frankfurt;
d) este paralel cu planul bazal mandibular;
e) este perpendicular pe planul lui Camper
2339. Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: (pag.305) a) este
paralel cu planul bazal mandibular;
b) are o orientare paralel cu linia bipupilar;
c) se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper
d) se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion;
e) se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaion;
d) permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste pereii exterior ai amprentei;
e) toate variantele sunt corecte.
2363. : n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final mandibular, zona disto-vestibular a
amprentei apare: (p. 543)
a) ca un an uor evideniat;
b) aplatizat i larg;
c) ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare;
d) ca mici linii n materialul de amprent;
e) adncit sau pliat spre exterior;
2364. : Materialele cu vscozitate lent progresiv au ca indicaii: (p. 536)
a) "condiionarea tisular" a esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat i mobil;
b) cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de pacient;
c) "condiionarea" cmpului protetic edentate total, n vederea adaptrii cu o protez imediat;
d) amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale.
e) toate variantele sunt corecte.
2365. : Siliconii cu reacie de condensare de consisten chitoas se indic: (p. 535)
a) n amprentarea preliminar a cmpurilor protetice edentate total;
b) la modelarea marginal a portamprentei individuale;
c) la amprentarea zonei de nchidere marginal posterioar-zona Ah;
d) la adaptarea portamprentei individuale;
e) n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de splare.
2366. : Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice polieterilor: (p. 536)
a) fidelitate deosebit;
b) miros neplcut;
c) sunt materiale hidrofile;
d) timpul de priz depinde de temperatur i umiditate.
e) stabilitate dimensional bun.
2367. : Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei de oxid de zinc-eugenol: (p. 535) a)
fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a detaliilor;
b) uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei;
c) distorsionare minim a esuturilor,
d) rapiditate n manipulare;
e) toate variantele sunt corecte.
2368. : Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: (p. 519)
a) este o metod de amprentare combinat, gur-nchis, gur-deschis; b)
necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane, c)
necesit portamprente speciale "Si-Plast";
d) portamprenta superioar poate fi conectat la un arc facial;
e) necesit un articulator ergonomic complex.
2369. : Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: (p. 519)
a) este o metod de amprentare bimaxilar;
b) este o metod de amprentare cu gura nchis;
c) necesit utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaiilor intermaxilare;
d) este o metod de amprentare cu gura deschis;
e) necesit micri de modelare marginal executate de pacient.
2370. Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat: (p. 550)
a) la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal;
b) la 2 - 3 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal;
c) la o treime din distana existent ntre cele dou creste edentate, n zona lateral;
d) mai aproape de creasta alveolar cu rezorbie mai mic, n zona lateral;
e) nici un rspuns nu este corect.
2371. Orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: (p. 551)
a) paralel cu planul Camper n zona frontal i cu planul Frankfurt n zonele laterale;
b) divergent fa de planul Frankfurt n zonele laterale;
c) paralel cu linia bipupilar n zona frontal i convergent cu planul Frankfurt n zonele laterale;
d) paralel cu linia bipupilar, n zona frontal i paralel cu planul Camper, n zonele laterale;
e) nici o variant nu este corect.
2372. Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt
reprezentate de: (p. 554)
a) preluarea DV a etajului inferior din fia bolnavului, preluat din perioada dentat;
b) metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
c) metoda Swenson;
d) metoda Willis;
e) metoda Boianov.
2373. Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV a etajului inferior sunt
reprezentate de: (p. 555)
a) metoda compasului de aur Appenrodt;
b) metoda Wright;
c) metoda Silvermann;
d) utilizarea profilometrului lui Sears;
e) nici o variant nu este corect.
2374. Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: (p. 555)
a) utilizeaz fotografii din perioada dentat;
b) consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre fanta labial i unghiul extern al ochiului;
c) consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana intercomisural;
d) compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat subnazale-gnation;
e) consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazale-ofrion.
2375. Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: (p. 554)
a) utilizeaz srma de contur;
b) urmrete egalitatea perfect dintre vertex- plan Frankfurt i plan Frankfurt- plan basilar mandibular;
c) recomand utilizarea unor mti faciale din polistiren sau celluloid transparent;
d) msoar etajul inferior pe radiografii cefalometrice;
e) utilizeaz fotografii din perioada dentat pe care se msoar distana interpupilar i distana ofrion-gnation.
2376. Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu repere pre- extracionale
se numr i: (p. 554)
a) metoda Leonardo da Vinci;
b) metoda Wright;
c) metoda Boianov;
d) metoda Boianov modificat;
e) metoda compasului de aur a lui Appenrodt.
2377. Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte i: (p. 560)
a) stimularea reflexului de ocluzie molar;
b) manevra maseterin Gysi;
c) memoria ocluzal Lejoyeux;
d) metoda Patterson;
e) manevra temporal Green;
La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: (p. 552)
a) paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal;
b) paralel cu linia bipupilar n zona lateral;
c) divergent cu planul Camper n zona lateral;
e) 20 - 22 mm.
2393. Controlul extraoral al machetelor din cear cu dini se face: (p. 568)
a) conform datelor nregistrate n fia de laborator;
b) n absena pacientului;
c) conform indicaiilor trasate pe abloane;
d) n prezena pacientului;
e) toate variantele sunt corecte.
2394. Controlul ocluzorului i al modelelor edentate total, presupune: (p. 568)
a) verificarea trasrii pe modele a liniilor de referin;
b) existena unui joc uor al ocluzorului n balama;
c) ocluzorul trebuie s rmn deschis pe toat perioada examinrii;
d) contrapiulia trebuie s rmn deschis pentru fixarea modelelor n plan median;
e) toate variantele sunt corecte.
2395. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din cear cu dini, urmrete: (p. 569)
a) controlul arcadelor artificiale;
b) corectitudinea realizrii bordurilor de cear;
c) bazele din cear s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic;
d) papilele interdentare s fie modelate concave;
e) toate variantele sunt corecte.
2396. Controlul bazelor din cear ale machetelor, urmrete: (p. 570)
a) extinderea lor peste limitele funcionale ale cmpului protetic;
b) tuberculii piriformi s fie acoperii n totalitate;
c) versantele vestibulare ale machetelor s fie modelat convex;
d) s comprime uor fundurile de sac;
e) versantul lingual s fie modelat convex.
2397. Macheta maxilar din cear cu dini trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: (p. 570)
a) s aib o lungime i o grosime concordant cu cele ale fundurilor de sac;
b) la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor, baza machetei trebuie s se desprind cu uurin;
c) s ocoleasc frenul buzei superioare i bridele;
d) baza machetei superioare trebuie s se extind posterior, pn la linia de vibraie anterioar;
e) macheta trebuie s stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide gura.
2398. Stabilitatea static a machetei maxilare din cear cu dini, se verific prin: (p. 570)
a) teste funcionale fonetice;
b) presiuni alternative cu degetele arttoare pe feele ocluzale ale PM i M;
c) teste funcionale masticatorii;
d) testele Herbst;
e) teste de deglutiie.
2399. Tendinele de basculare ale machetei maxilare din cear cu dini sunt determinate de: (p. 570)
a) existena unor creste laterale reziduale nalte;
b) existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona lateral;
c) existena unor creste laterale alveolare foarte late;
d) montarea dinilor laterali n afara crestei;
e) toate variantele sunt corecte.
2400. Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear cu dini se realizeaz: (p.
570)
a) cu gura ntredeschis;
b) cu gura nchis;
c) n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapta - stnga;
2424. Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: (p.583)
a) Zona Ah
b) la nivelul mucoasei fixe palatinale
c) la nivelul frenului buzei superioare d)
zonele retentive ale crestei edentate e)
toate variantele corecte
d)
d) articain
e) toate rspunsurile corecte
Succiunea se verific astfel: (p. 589)
a) pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni
verticale
b) se cere pacientului s zmbeasc
c) se exercit presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal a feei palatinale a incisivilor
d) se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a protezei
e) toate variantele sunt corecte
La controlul fizionomiei i fonaiei: (p. 589)
a) se observ forma i culoarea feei
b) se observ respectarea criteriilor estetice
c) se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
d) se efectueaz primele probe fonetice
e) se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor superiori
Controlul relaiilor intermaxilare : (p. 589-590)
a) se verific DVO folosind testul Silvermann
b) n RC se verific apariia contactelor multiple, simetrice i simultane
c) nu presupune corectarea relaiilor ocluzale
d) presupune contacte ntre dinii frontali dac montarea s-a fcut dup Gysi
e) permite meninerea dezechilibrelor n RC dac ele sunt uoare
La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral: (p. 590)
a) poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai
b) poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea oralizai
c) poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai
d) poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea oralizai
e) poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii inferiori sunt prea lingualizai
2481. Indicaiile cptuirii sunt: (693)
a) deteriorarea modelului funcional
b) ameliorarea sprijinului
c) ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus proeminent
d) profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii
e) n amprentare funcional greit
Contraindicaiile cptuirii sunt: (693)
a) migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate
b) dini laterali montai n afara crestei
c) DVO supraevaluat
d) atrofie avansat a zonei de sprijin
e) profilaxia esuturilor sensibile
2483. Obiectivele cptuirii sunt: (693-694)
a) mbuntirea meninerii protezei
b) creterea nlimii crestei alveolare
c) scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare
d) reechilibrarea ocluzal
e) stabilizarea protezei prin nfrnarea deplasrilor orizontale
2484. Cptuirea direct are ca avantaje: (694)
a) stabilizarea protezelor pe dinii restani
b) rapiditatea
c) fr risc de iritaie pentru mucoasa bucal
d) economie-se consum numai materialele din cabinet
e) profilaxia dento-prodontal
2485.
a)
b)
c)
d)
e)
2511. La inlay de
e) adncime 2mm
Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru incrustaii din compozite: ( pg 296)
a) pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii
b) limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluzal
c) realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti
d) adncimea cavitii de minim 1,5mm
e) se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite
Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituie sunt: ( pg 262)
a) 2/3 lungime si 1/2 grosime b)
2/3 lungime si 1/3 grosime
c) 1/3 lungime si 2/3 grosime
d) are form ovalar
e) are forma cilindrica
Particularitile cavitilor pentru incrustaii integral ceramice sunt: ( pg 298)
a) nu se bizoteaz marginile ocluzale
b) unghiurile interne ale cavitii se rotunjesc
c) preparaie n chanfrein a marginii ocluzale a cavitii
d) se bizoteaz n unghi de 300
e) fundul cavitii plan
2522. Prepararea anurilor proximale pentru coroan se face cu: ( pg 313)
a) freza cilindro-conic cu vrf plat
b) freza cilindric cu vrf rotunjit
c) freza fisure
d) freza cilindro-conic cu vrf rotunjit
e) freza globular
2523. Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : ( pg 313)
a) se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa de axa de inserie
b) in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm
c) in urma prepararii se scurteaza dintele
d) se traseaza un bizou in unghi de 90
e) nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala
2524. Avantajele coroanelor turnate sunt: ( pg 321)
a) retenie mai mare dect a coroanelor pariale
b) sunt rezistente
c) sunt nefizionomice
d) ndeprtarea lor poate afecta pulpa i parodoniul
e) permit modificarea conturului axial al dintelui
2525. Care din urmtoarele erori apar frecvent n prepararea bonturilor: ( pg 330)
a) reducerea insuficient din suprafaa oculzal
b) convergen prea mare a suprafeelor proximale
c) preparare insuficient n zona terminal a bontului
d) deschiderea camerei pulpare
e) reducerea insuficient a feei vestibulare
2526. Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal debueaz cu: ( pg 332)
a) prepararea marginii incizale b)
prepararea feei vestibulare c)
prepararea feelor proximale
d) prepararea feei vestibulare i feelor proximale