1.

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC

1. Definitie: astmul bronsic se caracterizeaza, din punct de vedere clinic, prin accese de dispnee paroxistica
expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm.
2. Circumstante de aparitie:
- contact cu alergeni ( astm extrinsec )
- infectii ( astm intrinsec )
Factori favorizanti: expunere la umezeala, frig, ceata, trecerea brusca de la aer cald la aer rece, emotii.
3. Manifestari de dependenta
a. criza de astm bronsic
- uneori, stare prodomala: stranut, rinoree, tuse uscata.
- dispnee cu caracter exspirator.
- anxietate.
- tuse cu expectoratie.
- transpiratii.
- bradicardie.
- pozitia pacientului: ortopnee.
b. starea de rau astmatic
- polipnee, cu expiratie prelungita.
- tiraj.
- cianoza.
- transpiratii abundente.
- imposibilitatea de a vorbi.
- tahicardie.
- hipertensiune arteriala.
4. Examene paraclinice
- eozinofilie in singe si sputa.
- Examen cilogic(eozinofile, cristale Charcot-Leyden i spirale Curschman) si bacteriologic al sputei.
- teste cutanate pozitive ( in astmul extrinsec ).
- capacitate pulmonara totala crescuta, volum rezidual crescut, V.E.M.S. scazut.
5. Probleme de dependenta
- alterarea respiratiei;
- anxietate;
- deficit de autoingrijire;
- alterarea somnului;
- discomfort;
- alterarea comunicarii.
6. Obiective de ingrijire:
- combaterea crizei de astm bronsic
- ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice.
- prevenirea complicatiilor.
- ameliorarea tolerantei la efort.
7. Interventii:
- aplicarea masurilor de urgenta pentru combaterea crizei de astm:
- pozitionarea pacientului sezind, sprijinit, sters de transpiratie.
a. pregatirea tratamentului medicamentos: antispastice (papaverina ), brohodilatatoare ( miofilin ),
simpaticomimetice ( alupent, berotec, astmopent-in inhalatii sau sub forma de spray).
- se evita simpaticomimeticele in cazul primului acces de astm la un pacient in ale carui antecedente nu sunt
semnalate accese de astm bronsic sau care are valori tensionale crescute
b. medicamente uzuale de urgenta:
- miofilin, una-doua fiole i.v. administrat lent
- hemisuccinat de hidrocortizon i.v. daca criza nu cedeaza la miofilin.
1

- oxigenoterapie prin sonda nazala, oxigen umidificat cu debit de sase pina la opt litrii pe minut.
- simpaticomimetice
- efedrina fiole s.c., adrenalina un mililitru unu la mie s.c.
- internarea pacientului cu stare de rau astmatic
- mentinerea pacientului in pozitie care sa faciliteze respiratia( sezand)
- identificarea si inlaturarea factorilor care contribuie la accentuarea manifestarilor clinice ( paturi, saltele,
folosirea pernelor din burete ).
- sustinerea psihologica a pacientului.
- ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
- administrarea tratamentului medicamentos prescris ( bronhodilatatoare, corticoizi, antihistaminice,
antibiotice ) si observarea efectelor secundare: aritmie, tahicardie, greata, varsaturi.
- masurarea functiilor vitale si notarea lor.
- hidratare corecta pentru fluidificarea secretiilor.
- la pacientul cu stare de rau astmatic se monitorizeaza:
- functii vitale la 15 minute
- PaCO2, PaO2, pH sanguin la una ora
- electroliti Na, K la opt ore.
- educatia pacientului referitor la:
- modul de administrare a tratamentului la domiciliu, efecte secundare ale acestuia si regim alimentar in
timpul tratamentului cu cortizon.
- masuri de prevenire a crizelor de astm bronsic ( evitarea factorilor emotionali, a efortului fizic).
- hidratare corecta.
- modul de intretinere si utilizare a aparatului de aerosoli la domiciliu.
- necesitatea curelor climaterice, in special in saline.
- toaleta cavitatii bucale dupa expectoratii.
- regim de viata echilibrat, gimnastica respiratorie.
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, L Titirca,
pag 40-42: definitie, circumstante de aparitie, manifestari de dependenta; examene paraclinice; probleme de
dependenta; obiective de ingrijire; interventii.
Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca.: investigatii, interventii in criza de astm bronsic .

2. INGRIJIREA PACIENTULUI CU HTA

Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii arteriale (sistolice sau diastolice)
peste valorile normale(139/89 mmHg).
Culegerea datelor
1. Circumstante de aparitie :
- fara cauze directe (HTA esentiala );
- secundara unei afectiuni renale , endocrine , cardiovasculare , neurologice (HTA secundara).
2.Factori de risc : stresul psihic;fumatul; obezitatea; sedentarismul; ingestia excesiva de Na.
3. Persoane cu risc:
- cei cu responsabilitatti sociale crescute;
- cei cu regim de viata dezechilibrat;
- cei cu comportament agresiv, hipercompetitiv.
4. Manifestarii de dependenta (semne si simptome)- sunt difertiate in fuctie de stadiul HTA:
- cresterea moderata a valorilor TA ,tranzitorie;
- cresterea permanenta a valorilor TA;
- cefalee occipitala, frecvent dimineata, cu caracter pulsatil;
- ameteli, (vertij);
- astenie, oboseala;
- tulburari de vedere( muste zburatoare- miodezopsii);
- tulburari de memorie si concentrare;
- parestezii;
- palpitatii;
- dureri precordiale;
- dispnee de efort;
- hemoragii( epistaxis, metroragii).
5. Examinari paraclinice;
2

- electrocardiograma,
- oftalmoscopia (F.O.),
- echografia cardiaca,
- sange : glicemie, colesterol, creatinina, azotemie, etc;
- examenul urinei.
Problemele pacientului :
- scaderea debitului cardiac legata de scaderea fortei de contractie a ventriculului stang (insuficienta
ventriculara stanga );
- alterarea perfuziei tisulare legata de scaderea debitului cardiac;
- potential de accident (vulnerabilitate fata de pericole) legat de tulburarile de vedere;
- diminuarea tolerantei la efort legata de slabiciune , oboseala;
- potential de complicatii.
Obiective :
Vizeaza:
- scaderea valorilor TA in limite acceptabile;
- asigurarea confortului ;
- prevenirea accidentelor;
- prevenirea complicatiilor.
Interventii :
- asigurarea repausului fizic si psihic;
- combaterea factorilor de risc;
- masurarea si inregistrarea functiilor vitale:T.A. ,puls, respiratie,etc ;
- supravegherea bolnavului (functii vitale, stare generala, comportament, aparitia unor complicatii) ;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris si urmarirea efectului acestuia;
- efectuarea bilantului hidric (intrari- iesiri ) pentru prevenirea depletiei de potasiu, care provaca aritmii;
- asigurarea unei alimentatii echilibrate tinand cont si de afectiunile existente :
- hipocaloric - in obezitate;
- hipolipidic - in ateroscleroza ;
- reducerea aportului de sodium ;
- lichide administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a T.A.;
- educatia pacientului ;
- regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus );
- evitarea stresului psihic (stari conflictuale, surmenaj intelectual);
- suprimarea fumatului;
- combaterea obezitatii ;
- recomandarea exercitiilor fizice , plimbarilor ;
- alimentatie echilibrata ;
- control periodic.
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca,
pag 60-62.

3. INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT

Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o suprafata mai mult
sau mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana prin tromboza.
Circumstante de aparitie: dupa mese copioase, efort fizic intens, expunere la frig.
Factori predispozanti: ateroscleroza coronariana, stenoza congenitala coronariana, leziuni valvulare.
Factori de risc: hiperlipemii, hipercolesterolemii, alcool, tutun, obezitate, stres, sedentarism, diabet zaharat ,
HTA.
Manifestari de dependenta(semne si simptome):
durere: anginoasa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena );
- retrosternala sau precordiala
- este descrisa ca osenzatie de constricite sau in gheara;
- o senzatie de presiune sau ca un corset de fier care impiedica respiratia;
- uneori ca simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura, de greutate sau apasare suportabila
- iradiaza in umarul si in bratul stang , in regiunea cervicala, in mandibula;
3

poate fi localizata extratoracic, in epigastru, abdomen, brate, antebrate, coate, pumni, sau in orice
regiune a toracelui depasind in sus gatul, iar in jos poate iradia in epigastru, hipocondru drept sau
stang;
anginoasa, intensa ( atroce, violenta, insuportabila si socogena );
- nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus;
- dureaza de la 30 minute pana la cateva (48 ore).
- apare de obicei in repaus;
- determina agitatia bolnavului;
dispnee, sughit.
semnele care insotesc durerea sunt: anxietate, agitatie extrema, senzatia de moarte iminenta, , transpiratii reci,
adinamie, astenie, ameteli, greturi, varsaturi, distensie abdominala, senzatie de plenitudine epigastrica, mai rar
diaree,
hipotensiune arteriala :poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedat de o usoara crestere a tensiunii
arteriale(datorita actiunii stresante a durerii; scaderea TA brusc poate determina socul cardiogen,
febra absenta la inceput, apar la 12-24 ore de la debut ( in jur de 38 C);
alte semne
- stare de soc: paloare, tegumente reci si umede, puols rapid filiform, alterarea starii generale, oligurie
grava;
- socul inexplicabil, edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva, tulburari de ritm- atrag
atentia asupra unui infarct miocardic acut chiar in absenta durerii;
- debutul atipic este frecvent indeosebi la varstnici;
- debutul nedureros insotiet de semnele si pimptomele enumerate mai sus, poate duce la deces.
Ingrijirea acestor categorii de bolnavi constituie o urgenta medicala.
Examinari complementare:
- electrocardiograma,
- examinari de laborator: sange, VSH (crescuta), fibrinogen (crescut), TGO (crescuta), leucocitoza,
creatinfosfokinaza (crescuta),
- coronarografie,
- ventriculografie radioizotopica,
- cateterism cardiac.
Probleme de dependenta:
- disconfort legat de durere
- anxietate legata de senzatia mortii iminente
- scaderea debitului cardiac legata de obstructia coronariana
- alterarea perfuziei tisulare legata de prezenta zonelor de necroza
- deficit de autoingrijire legat de intoleranta la efort
- potential de alterare a nutritiei prin deficit legat de greturi, varsaturi
- potential de complicatii.
Obiective
Vizeaza:
- calmarea durerii,
- combaterea anxietatii,
- prevenirea complicatiilor imediate si tardive( retrombozarea, etc),
- limitarea extinderii necrozei,
- recuperare socio-profesionala.
Interveniile asistentei medicale:
Conduita de urgen
In faza de prespitalizare (intervalul de la debutul infarctului miocardic si pana la momentul sosirii bolnavului in
spital):
1. Prevenirea morii subite:
- aezarea bolnavului n decubit dorsal;
- interzicerea oricrei micri;
- psihoterapie.
2. Preintampinarea altor complicaii:
- sedarea durerii - la indicaia medicului.
4

Se poate administra:
- morfin 0,01-0,02 g (1 fiol= 0,02 g) subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos lent, diluat cu ser
fiziologic sub controlul respiratiei. Morfina poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei
pulmonare. Asocierea cu atropina 1 mg subcutanat sau intramuscular, eventual 0,5 mg intravenos poate preveni
aceste fenomene.
- mialgin 0,10 g subcutanat sau intramuscular, eventual intravenos diluat in 10 ml ser fiziologic sau glucoza
10%.
- fortral 30 mg intravenos sau intramuscular.
- in durerile de mica intensitate se poate administra algocalmin, fenobarbital, codeina.
- urmarirea TA si puls; mentinerea TA cu perfuzii de glucoza 5%, dextran, marisang, hemisuccinat de
hidrocortizon; corectarea extrasistolelor cu xilina de uz cardiologic.
- meninerea permeabilitii cilor aeriene prin aspirarea secreiilor;
- oxigenoterapie.
3. Scurtarea timpului pn la internarea n spital: transportul de urgen ntr-o unitate spitaliceasc cu autosanitare
(dotate cu aparatur de monitorizare, defibrilare i reanimare), obligatoriu cu targa si insotite de cadre medicale.
Bolnavii cu infarct miocardic sunt internai de urgen n seciile de terapie coronarian a seciei de cardiologie
care este organizat pentru urgenele cardio-vasculare i reanimare.
Seciile de terapie coronarian sunt
dotate cu personal medical calificat n asemenea urgene precum i cu aparatura de specialitate.

ngrijiri n uniti spitaliceti:

1. Instalarea bolnavului n pat:
Transportul bolnavului se face direct n secie de cardiologie, terapie intensiv sau medicin intern, cu
targa, ntr-un timp ct mai scurt.
Mutarea bolnavului de pe targa in pat ( de catre personalul sanitar) fara sa permita bolnavului nici o miscare.
Asistenta va asigura un climat de linite, salon luminos, bine nclzit, aerisit.
Pozitie cat mai comoda in pat. Paturile trebuie s aib somiere reglabile pentru a se evita pozitiile fortate.
2. Continuarea msurilor de urgen i prim ajutor:
La indicatia medicului:
sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfin, Mialgin), Fortral sau amestecuri litice.
anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital, Diazepam). Se evita administrarea concomitenta a sedativelor
cu opiaceele.
oxigenoterapie.
3. Supravegherea funciilor vitale:
Monitorizarea (supravegherea permanent) n primele zile a electrocardiogramei, TA, pulsului, respiraiei,
temperaturii. In sectiile de boli interne mai putin dotate se monitorizeaza din ora in ora si ori de cate ori este
nevoie functiile vitale si vegetative( TA, puls, respiratie), inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a
temperaturii.
4. Recoltarea probelor de laborator:
Se va recolta snge pentru dozri enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol,
acid uric.
5. Prevenirea complicaiilor tromboembolice:
- Se administreaz anticoagulante: Heparin sub controlul timpului de coagulare; Trombostop , apoi funcie
de timpul Quick (indice de protrombin).
6. Prentmpinarea hiperexcitabilitii miocardice:
Se administreaz Xilin 200 mg n perfuzie, i.v. sau 200 mg intramuscular.
7. Administrarea medicatiei:
- cu punctualitate pentru a evita emotiile, la pat, in pozitie orizontala.
- asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele complicatii.
- administrarea oxigenului.
8 .Alimentaia bolnavului:
Mesele vor fi fracionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantiti mari de alimente la o mas.
La nceput se face alimentaie pasiv la pat, treptat trecnd la alimentaie activ. Dup mobilizarea bolnavului,
se poate servi masa n sala de mese.
Regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric. n primele zile se d o alimentaie lichid administrata lent
cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi, evitnd alimentele care produc gaze
sau ntrzie tranzitul intestinal.
Se interzice fumatul.
5

9.Urmrirea evacurilor de urin i scaun:

Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar i bazinet la nivelul lui pentru a nu necesita efort suplimentar.
Constipaia se combate prin laxative uoare sau clisme uleioase.
Diureza i scaunul se noteaz n foaia de temperatur.
10. Igiena bolnavului:
Baie general sau parial la pat pn la mobilizarea bolnavului fr a-l obosi i fr a-l ridica.
11. Mobilizarea bolnavului:
Repausul absolut la pat este n prima saptamana in funcie de evoluia bolii.
Durata imobilizrii este stabilit de medic.
Dac bolnavul nu are dureri, febr sau alte complicaii, ncepnd chiar din primele zile se pot face micri
pasive ale degetelor de la mini i de la picioare.
Treptat se permite schimbarea poziiei n pat, micri active ale membrelor.
Mobilizarea se face progresiv ezut n pat, la marginea patului, aezarea n fotoliu, ridicarea n picioare
sub control pulsului i al tensiunii arteriale, primii pai numai n prezena medicului.
12. Crearea unui mediu psihologic favorabil:
Se vor evita discuiile cu voce tare, chemrile la telefon.
Nu se va permite vizitarea n grup.
Se evit vizitele lungi.
Nu se comunic veti neplcute.
Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitai, cu efect psihic bun.
13. Educaia sanitar:
Se instruiete bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele supradozajului digitalic.
Se recomand controlul periodic.
Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara imbolnavirii.
Se interzice fumatul.
Se recomand un regim de via ordonat, raional.
Se insista asupra respectarii regimului alimentar.
Bibliografie:
- definitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala
Romanesca, pag 53-54);
- circumstante de aparitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura
Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);
- factori predispozanti, factori de risc(Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca,
Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);
- semne clinice (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca).
- obiective de ingrijire (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata
Medicala Romanesca, pag 55);
- interventii:
- conduita de urgenta (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca pag 44-45)
- ingrijirea in unitatile spitalicesti (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca pag, L Titirca, pag 45-47).

4. INGRIJIREA PACIENTEI CU AFECTIUNI TUMORALE

ALE APARATULUI GENITAL
Tumorile genitale reprezinta formatiuni chistice sau solide,benigne sau maligne,localizate la nivelul
aparatului genital feminin.
Se dezvolta lent la inceput,fara simptome,apoi,pe masura ce cresc,apar tulburari menstruale,
leucoree,durere.
Cele mai frecvente sunt:fibromul uterin, chistul ovarian, cancerul ovarian,leziunile precanceroase,cancerul
de col.
Culegerea datelor:
- apar de obicei dupa 30 de ani,cu exceptia chistului dermoid care apare si in copilarie;
- cancerele ovariene se intalnesc si in perioada prepubertara si climacteriu;
- pentru cancerul de col, factorii de risc stabiliti prin studii epidemiologice sunt:parteneri sexuali multipli,debutul
vietii sexuale inainte de 17 ani, tabagismul, nivel socio-economic scazut,carente de vitamine.
Manifestari de dependenta(semne si simptome)
-sangerarea are caracteristici diferite,in functie de tumora:
6


in fibrom: menoragie prelungita,cu cheaguri in formele submucoase, pot aparea si tulburari
menstruale(metroragii) care sa determine anemie;

in cancerul de col: sangerarile reduse cantitativ, intermitente la contactul sexual sau dupa spalari
vaginale;

in chistul de ovar apare mai rar menometroragia, mai frecvent-amenoreea, hipomenoreea,

dismenoreea.
-durerea

se manifesta,de obicei,ca o jena,tensiune in abdomenul inferior

este insotita de febra,greturi,varsaturi in torsiunea de chist

in cancer apare,in formele avansate,putand fi continua sau intermitenta

-leucoreea

este prezenta in cancer, apare inaintea sangerarii si este, de obicei neglijata;

poate avea aspect characteristic.

-alte manifestari in neoplasme:

tulburari urinare-disurie, polakiurie, nicturie in cancerul uterin si ovarian;

tulburari digestive-constipatie, colici intestinale, tenesme rectale;

scaderea in greutate.
Probleme de dependenta:

deficit de cunostinte

anxietate in legatura cu investigatiile si cu diagnosticul;

tema in legatuta cu interventia;

posibila alterare a relatiilor sexuale din cauza tratamentului , scaderii libidoului dupa operatie,
dispareuniei, determinata de scaderea estrogenilor;

posibila alterare a imaginii de sine din cauza operatiilor mutilante(histerectomie, anexectomie.

Obiective:
Este necesar ca pacienta:
-sa cunoasca si sa inteleaga importanta controlului medical periodic;
-sa cunoasca tehnica investigatiilor,sa accepte diagnosticul;
-sa participe la pregatirea preoperatorie,la ingrijirea postoperatorie;
-sa poata reveni la o viata a cuplului normala,sa accepte limitarile;
-sa accepte noua imagine corporala, sa-si poata indeplini rolul obisnuit.
Interventii
-pentru depistarea precoce a afectiunilor tumorale,asistenta sfatuieste femeia sa se prezinte periodic la control
ginecologic la primele simptome de boala
-pentru scaderea anxietatii si a fricii legate de operatie:
castiga increderea pacientei;
o incurajeaza,ii explica desfasurarea unor investigatii,o insoteste in timpul efectuarii acestora;
insoteste pacienta la tratamentele efectuate;
ajuta pacienta sa accepte operatia;
faciliteaza prezenta familiei,a persoanelor semnificative pentru pacienta;
ajuta membrii familiei sainteleaga starea psihologica a pacientei si nrvoia de ajutor;
isi rezerva mai mult timp pentru a sta cu pacienta a-I observa comportamentul reactiei;
- asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicatiilor;
- explica recomandarile medicale efectuate la externare cu privire la :
evitarea efortului fizic;
ridicarea greutatilor;
condusul autoturismului;
sederea prelungita in masina;
evitarea relatiilor sexuale 4 saptamani;
igiena locala si controlul medical;
continuarea tratamentului in functie de boala
( chimioterapie, radioterapie, tratament hormonal.
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, L Titirca,
pag 178-180.
7

5. NGRIJIREA PACIENTULUI CU BOAL ULCEROAS

Definitie
Boala ulceroas este o ulceratie cu sediul pe stomac(pe mica, pe marea curbura, antrul piloric),pe partea
inferioara a esofagului sau pe duoden.
Ulceratia e favorizat de secretia gastric crescut de HCl si de infectia cu Helicobacter pylori. Localizarea
ulcerului pe duoden este mai frecvent dect localizarea gastric.
Circumstante de aparitie:
-persoane cu orar neregulat de alimentatie,exces de condimente, alcool, tutun;
-persoane cu teren ereditar;
-persoane cu stres fizic si psihic;
-persoane cu tratamente cronice cu aspirin, corticoizi, antiinflamatoare nesteroidiene;
-frecventa mai mare la brbati;
-incident maxim ntre 55-60 ani, pentru localizarea gastric.
Manifestri de dependent(semne si simptome)
- durerea are o localizare epigastrica, apare la 2-3 ore dup mese(mica periodicitate) , se calmeaz dup
alimentatie;
- durerea apare n pusee dureroase, toamna si primvara(marea periodicitate),urmate de perioade de
remisiune;
- pirozis;
- vrsturi postprandiale;
- scdere ponderal;
- astenie.
Probleme de dependenta:
- disconfort abdominal cauzat de durere,
- anxietate,
- deficit de volum lichidian,
- risc de complicatii ca: hemoragie digestiva superioara ( hematemeza si/ sau melena ), perforatie, stenoza
pilorica, malignizare ( indeosebi pentru ulcerul gastric ).
Obiective de ngrijire:
-pacientul s prezinte stare de confort fizic si psihic;
-pacientul s se alimenteze corespunztor perioadei de evolutie a bolii, nevoilor sale calitative si
cantitative;
-pacientul s previn aparitia complicatiilor.
Interventii
Asistenta medicala:
-asigur repausul fizic si psihic al pacientului(12-14 ore/zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial n
perioada dureroas;
-asigur dieta de protectie gastric individualizat n functie de fazele evolutive ale bolii(5-7 mese pe zi).
n perioada dureroasa supe de zarzavat strecurate , lapte ndoit cu ceai, sup crem de zarzavat piure de
zarzavat, sufleuri, soteuri, brnz de vaci, pine veche, fainoase fierte n lapte si apoi carne fiart de pasre sau
vit.
In perioada de acalmie sunt permise-laptele dulce, finoase fierte n lapte, ou fiert moale sau sub form de ochi
romnesc,carne de vit sau pasre fiart sau la grtar, pine veche de o zi, supe de zarzavat, legume sub form de
piureuri, sufleuri, biscuiti, prjituri de cas, fructe coapte.
Alimente interzise-laptele btut, iaurtul,carnea gras,legume tari(varz,castraveti,fasole), pinea neagr, cafeaua,
ciocolata, supele de carne, sosuri cu prjeli, alimente reci sau fierbinti.
- pregteste pacientul fizic si psihic pentru explorri functionale si l ngrijeste dup examinare(examenul
radiologic cu sulfat de bariu, fibroscopie esogastroduodenal cu biopsie, chimism gastric, proba Adler)
- supravegheaz pulsul, TA, respiratia,temperatura, semnele de deshidratare, scaunul, greutatea corporala si le
noteaza in foaia de observatie;
-face bilantul zilnic intre lichidele ingerate si cele excretate;
- pregateste pacientul preoperator, cand se impune necesitatea interventiei chirurgicale;
- administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare : medicatia antisecretoare inaintea
meselor , medicatia antiacida si alcalinizantala 1-2 ore dupa mese; pentru a evita recidivele este necesara
8

eradicarea germenului Helicobacter pylori prin administrarea antibioticelor prescrise .-educa pacientul pentru a
recunoaste semnele complicatiilor(scaunul melenic, caracterul durerii in caz de perforatie ,varsaturile alimentare
cu continut vechi in caz de stenoza pilorica).
-educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare (alcool,tutun).
Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca,
pag 80-82
- definitie
- circumstante de aparitie
- manifestari de dependenta
- probleme de dependenta
- obiective de ingrijire
- interventii

6. NGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET ZAHARAT

Definiie
Diabetul zaharat este o boala metabolica cu evolutie cronica, transmisa genetic sau castigata in timpul vietii,
caracterizata prin perturbarea metabolismului glucidic, insotita sau urmata de perturbarea celorlalte metabolisme
(lipidic, proteic, mineral).
Dupa OMS, clasificarea actuala a diabetului zaharat este urmatoarea :
Diabet zaharat tip I, insulinodependent (20% din cazuri apar sub varsta de 20 de ani)
Diabet zaharat tip II, insulinoindependent (80% din cazuri au raspuns pozitiv la antidiabeticele orale)
EDUCATIA PENTRU PREVENIREA DIABETULUI ZAHARAT
Masuri de profilaxie primara
Masurile vizeaza reducerea numarului de cazuri noi de imbolnavire si constau in:
- dispensarizarea persoanelor cu factori genetici potential diabetogeni (DZ la rudele de grad I);
- dispensarizarea persoanelor cu infectii pancreatotrope (virus urleian, virusul hepatitei);
- educarea populatiei pentru a reduce din alimentatie glucidele rafinate, excesul de glucide);
- educarea populatiei pentru a combate supraalimentatia, obezitatea, stresul factori ce favorizeaza diabetul
zaharat de maturitate;
- educarea femeilor care au nascut feti cu greutate de peste 5 Kg sa reduca glucidele din alimentatie, sa
monotorizeze glicemia;
- educarea tinerilor diabetici care vor sa aiba copii sanatosi sa evite casatoriile cu parteneri diabetici (riscul pentru
copil este de 60-100% sa aiba diabet zaharat).
Masuri de profilaxie secundara
- dispensarizarea bolnavilor cu DZ prin efectuarea periodic a controalelor clinice si de laborator;
- invatarea pacientului sa isi administreze corect medicamentele si sa-si prepare alimentele pentru a putea duce o
viata cvasinormala;
- invatarea pacientului sa evite alcoolul, fumatul, eforturile fizice mari, obezitatea, pentru a preveni complicatiile
bolii;
- invatarea pacientului sa utilizeze mijloacele de monitorizare a glicemiei la domiciliu.
Masuri de profilaxie tertiara
- Readaptarea individului, reinserarea sa sociala in cazul aparitiei unor complicatii invalidante (nevrite, retinopatie
diabetica).
Masuri de gradul IV
- In stadiile finale ale bolii, asigurarea unei morti demne, linistite.
EVALUAREA FUNCTIONALA
Examene de laborator ale sangelui
Glicemia
- se recolteaza 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg florura de sodiu sau cu sistemul vacutainer;
(glicemia normala 70-110mg% testul tolerantei la glucoza pe cale orala TTGO tehnica OMS);
- se recolteaza sange pentru dozarea glucozei a jeune;
- se administreaza 75 g glucoza pulvis dizolvata in 200 ml apa;
- se recolteaza sange pentru dozarea glucozei la 30,60,90,120 minute dupa administrarea glucozei;
- interpretare la 2 ore: dupa administrarea glucozei TTGO mai mic sau egal cu 200 mg% la persoanele sanatoase.
Valorile TTGO peste 200 mg% sunt caracteristice pentru persoanele cu DZ.
Rezerva alcalina
9

- se recolteaza sange venos pe heparina sau cu sistem vacutainer; normal 27mEq/l, scade in DZ decompensat
Glicozuria
- se recolteaza urina din 24 de ore intr-un borcan curat, gradat.
Din intreaga cantitate se trimit la laborator 150-200ml urina; pe eticheta ce insoteste produsul se noteaza cantitatea
de urina/24 de ore. Normal, glicozuria este absenta.
Dozarea corpilor cetonici
- se recolteaza urina din 24 de ore, se trimit la laborator 150ml. Prezenta corpilor cetonici se intalneste in coma
diabetica si la pacientii cu varsaturi prelungite.
Toleranta la glucide
- scop: stabilirea dozei de insulina ce urmeaza a se administra
- se administreaza pacientului timp de 3 zile, in alimentatie o cantitate fixa de glucide
- zilnic se recolteaza urina din 24 ore (pentru glicozurie) si sange (pentru dozarea glucozei)
- se face media glicozuriei pe cele 3 zile si se scade cantitatea de glucide administrate in 24 ore
- daca pacientul nu prezinta glicozurie sau 10g/24 ore, se considera o buna toleranta la glucide.
Circumstante de aparitie
- persoanele cu risc genetic (o singura gena sau poligenetica);
- persoane cu boli care scad rezerva functionala a pancreasului, actionand asupra celulelor beta, (traumatisme
pancreatice, pancreatite urleiene, alcoolism, lues);
- persoane cu boli care scad rezerva functionala a pancreasului prin suprasolicitarea celulelor beta si epuizarea lor
(supraalimentatie, obezitate, sarcina, traume psihice);
- persoane care fac tratamente cu citostatice, imunosupersive, glicocorticoizi, ACTH, care inhiba sinteza insulinei.
Manifestari de dependenta (semne si simptome):
- poliurie, 4-5 litri/24 ore;
- polidipsie, ingestia 2-5 litri lichide/24 ore;
- polifagie accentuata, indeosebi la tineri;
- scaderea ponderala, ca urmare a catabolismului si pierderilor de material energetic (glucoza);
- astenie fizica si intelectuala;
- crampe musculare;
- prurit genital si infectii genitale fara raspuns la tratamentele obisnuite;
- manifestarile unor complicatii in formele atipice (plagi nevindecabile, furunculoza).
Problemele pacientului:
- alimentatie inadecvata prin surplus(mai mult decat necesarul organismului);
- deshidratare;
- intoleranta la activitate fizica si intelectuala;
- anxietate;
- risc de infectii;
- risc de complicatii acute:
coma hipoglicemica
coma hiperglicemica
- risc de complicatii cronice:
- scaderea acuitatii vizuale( retinopatie)
- dureri in membrele inferioare( nevrite, arterite).
Obiective de ingrijire:
- sa se obtina echilibul metabolismului glucidic;
- pacientul sa se alimenteze in raport cu nevoile sale cantitative si calitative/24 orepacientul sa-si recapete conditia
fizica si intelectuala;
- pacientul sa fie constient ca prin respectarea alimentatiei si a tratamentului poate duce o viata cvasinormala;
- pacientul sa cunoasca manifestarile bolii, regimul de viata pe care sa-l respecte;
- sa se obtina echilibrul psihic al pacientului;
- sa se implice familia in ingrijirea pacientului;
- pacientul sa fie ferit de complicatii infectioase, acute si cornice.
Interventii:
a) pentru pacientul ambulatoriu:
- invita periodic pacientul la controale clinice si e laborator, in cadrul cabinetului medical (glicozurie, glicemie)
b)pentru pacientul dezechilibrat, tratat in spital:
- asigura un regim alimentar echilibrat, cu scopul de a furniza ratia calorica necesara, de a reduce hiperglicemia si
de a mentine o greutate corporala satisfacatoare si stabila:
10

evalueaza nevoile cantitative si calitative in functie de varsta (copil, adolescent, adult), sex, stare fiziologica
(sarcina, alaptare), activitatea pacientului, forma bolii
stabileste ratia alimentara cu: proteine 13-15%, lipide 30-35%, absorbtie lenta si 1/3 glucide simple cu absorbtie
rapida, repartizate pe diferite mese si adaptate la efortul fizic . Cand pacientul are o activitate usoara se recomanda
30-35 cal/hg/corp/24ore
numarul meselor/24ore: 4-5-6 mese (3 mese principale si 2-3 gustari)
alegerea alimentelor se face in functie de contintul de glucide;
alimente interzise: zahar, produse zaharoase, fructe uscae, prajituri, leguminoase uscate, siropuri,struguri, prune;
alimente permise, cantarite: paine (50% glucide), cartofi (20% glucide), pastele fainoase, fructe, legume (cu peste
5% glucide), lapte, branza de vaci, mamaliga;
alimente permise necantarite: carnea si derivatele din carne, pestele, ouale, branzeturile, smantana, untul,
legumele cu 5% glucide (varza, conopida, patlagelele rosii, fasolea verde); din alimentatia zilnica nu trebuie sa
lipseasca oul, carnea, pestele;
prepararea alimentelor: se va folosi, pentru indulcirea ceaiurilor, compoturilor, ciclamat de sodiu sau zaharina
(care se pun dupa fierberea produselor), sosurile nu se ingroasa cu faina, ci cu legume pasate; pastele fainoase se
cantaresc inainte de fierbere;
painea se cantereste inainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza in glucide);
se folosesc
fierberea si coacerea ca tehnici de preparare a alimentelor;
- recolteaza produsele pentru examelul de laborator (sange,urina);
- administreaza medicatia prescrisa de medic, la orele indicate;
in diabetul zaharat de tip 1 insulina ordinara prin injectie SC, in doza recomandata (in functie de valorile
glicemiei si glicozuriei), se administreaza cu 15-30 min. inaintea mesei (se foloseste seringa speciala, gradata in
unitati de insulina, se tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul); ritmul de administrare: 2-3ori/zi, inaintea
meselor principale;
administreaza insulina ordinara prin injectie IV numai in cazul comei diabetice;
administreaza insulina monocomponenta, semilenta, lenta o data sau de doua ori pe zi, la ore fixe, prin injectii
subcutanate;
respecta, cu strictete, masurile de asepsie;
altereaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile (loc de injectare: fata externa a bratului, 1/3 mijlocie;
fata antero-externa a coapsei, 1/3 mijlocie; flancurile peretelui abdominal; regiunea subclaviculara; regiunea
fesiera; superoxterna);
in diabetul zaharat de tip II administreaza medicatia hipoglicemianta pe cale orala; sulfamide hipoglicemiante
sau biguanide si urmareste efectele secundare ale acestora (greturi, varsaturi, epigastralgii, inapetenta);
administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia KCL
- masoara zilnic diureza si noteaza in foaia de temperatura;
- masoara greutatea corporala la interval de 2-3 zile;
- evalueaza manifestarile de deshidratare: aspectul pieii si al mucoaselor, pulsul, tensiunea arteriala;
- evalueaza astenia, epuizarea pacientului si il ajuta in efectuarea ingrijirilor igenice pentru conservarea fortei sale
fizice;
- asigura conditii de ingrijire in spital, in saloane mici, linistite, care sa permita repausul fizic si psihic al
pacientului;
- explica pacientului normele de viata si alimentatie pe care trebuie sa le respecte;
- pune la dispozitia pacientului exemple de diabetici cu evolutie favorabila indelungata;
- supravegheaza zilnic temperatura corpului, pulsul, tensiunea arteriala, consemnand, in foaia de temperatura,
rezultatul;
- supravegheaza tegumentele bolnavului si mucoasele, sesizand manifestarile cutanate;
- educa pacientul privitor la pastrarea igienei personale corporale, in general, si a picioarelor, in special, pentru a
preveni escoriatiile, fisurile, bataturile la acest nivel, care se pot infecta usor (atentie la obezi, la nivelul plicilor);
- sesizeaza unele modificari, care au drept cauza diverse complicatii: schimbari ale comportamentului
(obnubilarea), transpiratii, repiratie Kussmaul, coma;
- acorda ingrijiri speciale in coma hiperglicemica:
administreaza doza de insulina ordinara recomandata de medic pe cale subcutanata si intravenoasa, la intervalul
stabilit;
recolteaza periodic sange pentru monitorizarea glicemiei, a rezervei alcaline si urina pentru glicozurie;
monitorizeaza pulsul, tensiunea arteriala, respiratia, revenirea constientei;
reechilibreaza hidroelectrolitic si acidobazic pacientul prin perfuzii cu ser fiziologic, solutie Ringer sau Fischer
si solutie de bicarbonat de sodiu 14%0;

11

ingrijeste tegumentele si mucoasele pacientului comatos.

- acorda ingrijiri speciale in coma hipoglicemica:
administreaza la recomandarea medicului, solutie glucozata, hipertona 10-20%, 250-500 ml/ora, repetat, pana la
revenirea din starea de coma si reluarea alimentatiei pe cale naturala, sub controlul glicemiei.
Interventii educative:
- Educa pacientul pentru prevenirea complicatiilor
- Invata pacientul sa respecte ratia de glucide/24 si sa-si cantareasca alimentele;
- Invata pacientul sa inlocuiasca unele alimente cu continut mare de glucide prin altele cu continut mai redus,
pentru a obtine senzatia de satietate (ex painea care are 50% glucide se poate inlocui cu mamaliga care are 12%
glucide);
- Invata pacientul sa dozeze insulina, tehnica injectiei cu insulina, pastrarea produsului la loc uscat, la o
temperatura de 4-7 grade C, sa manance la 15-30 min dupa administrarea insulinei;
- Invata pacientul sa recunoasca cauzele si semnele complicatiilor acute si cum sa intervina in cazul producerii lor.
Cauzele hiperglicemiei pot fi :abaterile alimentar, episoadele infectioase,diferite stari fiziologice
Manifestarile hiperglicemiei constau in : oboseala, somnolenta, inapetenta, greturi, varsaturi, diaree, tahicardie,
hipotensiune arteriala, piele uscata, respiratie Kussmaul, pierderea lenta a constientei.
Cauzele hipoglicemiei pot fi:excesul de insulina, ingestia incompleta de hidrati de carbon, lipsa controlului
glicemiei.
Manifestarile hipoglicemiei constau in : ameteli, astenie, piele rece, transpiratii, HTA, pierderea brusca a
constientei, respiratie normala.
- Invata pacientul sa efectueze autocontrolul metabolic (glicemia si glicozuria la domiciliu). Controlul glicemiei se
poate face cu ajutorul bandeletelor sau strip-urilor folosind sangele capilar.

Bibliografie:
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, L Titirca,
pag 411- 416

7. COLICA BILIARA
Definitie: este o durere acuta, violenta, localizata in hipocondru drept, cu iradiere pana in coloana
vertebrala, umarul si omoplatul drept survenita in cursul colecistopatiilor litiazice si nelitiazice (colecistite acute si
subacute), diskinezii veziculare, cistice sau oddiene, colecistoze, tumori biliare.
Cauze
- litiaza biliara este prezenta de calculi in vezicula biliara sau in caile biliare intra- si extra- hepatice.
- colecistita acuta este o infectie cu caracter acut a peretelui colecistic (congestive, supuratie, gangrena) de cele
mai multe ori survine prin obstructia canalului cystic (litiaza cistica) si infectiei peretelui veziculei biliar.
- angiocolitele (colangite) afectiune inflamatoare a cailor biliare extra- si intra- hepatice (daca este interesat
colecistul este vorba de angiocolecistita).
- colecistita cronica si diskineziile biliare (dinkineziile biliare sunt tulburari motrice ale veziulei biliare).
- parazitozei intestinale si intra veziculare (giardia).
Simptomatologie
Durerea determinata de contractii spastice refrexe ale veziculei sau ale cailor biliare urmata de cresteri ale
presiunii din arborele biliar. Debuteaza in hipocondrul drept sau in epigastru si se accentueaza progresiv, atingand
intensitate maxima in decurs de cateva ore si cedeaza brusc sau lent. Iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea
dorso-lombara, scapulara, in umarul drept.
Greturi si varsaturi cu continut alimentar sau bilios.
Icter coloratia datorata unui edem, spasm reflex al sfincterului Oddi si se poate instala fara sa existe un obstacol
in canalul coledoc.
Febra apare in mod deosebit in colecistitele acute si angiocolite secundare infectiei cu germeni microbieni.
Frison apare in cazul infectiei cailor biliare si este urmat e stare generala alterata si transpiratii abundente.
Semne locale la palpare vezicula biliara este foarte sensibila semnul Murphy prezent.
Conduita de urgenta
In cazul colicilor biliare de intensitate si durata mica fara complicatii se trateaza la domiciliu prin:
- repaus la pat
- regim alimentar
- analgezice
- antispastice.
Colicile biliare insotite de varsaturi si tulburari electrolitice reprezinta urgenta medico-chirurgicala.
In spital
12

Actiuni proprii:
- repaus absolut la pat
- se supravegheaza functiile vitale si vegetative (T.A., P., temperatura)
- se supravegheaza coloratia tegumentelor si se noteaza in foaia de observatie
- se supravegheaza starea generala a pacientului
- se ajuta pacientul sa vomite si se face toaleta cavitatii bucale se noteaza in foaia de observatie aspectul si
cantitatea varsaturii
- se administreaza alimentatia hidrica ceai de tei, musetel sau menta
Actiuni delegate:
- se recolteaza sange : hemoleucograma, bilirubinemie, transaminaze, ionograma sanguina, rezerva alcalina, azot,
glicemie, amilazemie.
- examenu urinii: urobiliogen, picmenti biliari.
- in criza nu se efectueaza tubaj duodenal sau colecistografie cu substanta de contrast
- calmarea durerii:
- antispastice : scobutil, scobutil compus, papaverina, sulfat de atropina, nitroglicerina sublingual sau
injectabil (reduce spasmul sfincterului Oddi si contractiile hipertone ale veziculei biliare)
- antialgice : algocalmin, fortral,mialgin (nu provoaca spasmul musculaturii
netede)
- calmarea varsaturilor:
- bolnavul varsa deci nu se administreaza nimic peros.
- emetiral supozitoare, torecan fiole.
- combaterea infectiei se administreaza antibiotice la indicatia medicului
- corectarea tulburarilor hidroelectrolitice si acido-bazice in functie de ionograma.
- punga cu gheata pe hipocondrul drept pentru reducerea inflamatiei.
- in caz de evolutie nefavorabila se recurge la tratament chirurgical.
Bibliografie: Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013

8. NGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZ RENAL

DEFINITIE
Litiaza renal este o afectiune caracterizata prin prezena calculilor n bazinet i cile urinare. Poate
evolua sub forma latenta sau colicativa.
Calculii se formeaza prin precipitarea unor substante (cristaloizi) care in mod normal se gasesc in
urina. Precipitarea lor este favorizata de modificarea pH urinei , concentrarea urinei. Calculii au in compozitia
lor oxalati, acid uric, fosfati, cistina.
CIRCUMSTANE DE APARIIE
- staz urinar ( prin diferite obstructii);
- infecii urinare repetate ;
- deshidratri masive care duc la creterea concentraiei urinare;
- afeciuni n cursul crora crete eliminarea urinar a substanelor ce formeaz calculi;
- hjperparatiroidie,
- osteoporoza (se elimina fosfat i oxalat de calciu);
- guta,
- rinichi polichistic (se elimin acid uric);
- modificarea pH-ului urinar:
- scderea aciditii duce la precipitarea acidului oxalic;
- creterea aciditii accelereaz precipitarea acidului uric;
- n mediul alcalin se precipit fosfaii.
FACTORI FAVORIZANI:
- clima calda si uscata;
- imobilizare prelungit la pat;
- aport excesiv de sruri minerale :
- ap bogat n sruri de calciu;
- alimente bogate in oxalati: spanac , ciocolata, cacao, viscere;
MANIFESTRI DE DEPENDEN (SEMNE I SIMPTOME)
- durere lombar permanent sau provocata de efort;

13

- durere colicativ: determinata de faptul ca musculatura caliceala, bazinetala si ureterala se contracta pentru a
evacua calcul.De cele mai multe ori colicile apar dupa in efort fizic mai deosebit , dupa o calatorie cu
automobilul, pe motocicleta (trepidatii), bai reci, alteori in cursul noptii.
- sediul durerii: apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere caracteristica, de-a lungul
ureterului spre organele genitale externe, radacina coapsei.
- durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore ( 2-6 ore).
poziie antalgic- (culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat);
- anxietate, nelinite, agitaie,
tenesme vezicale,
disurie, polakiurie, hematurie(adesea macroscopica).
- greuri, vrsturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinal ( scaunul si gazele) cu tabloul clinic de ocluzie
dinamica (dificultati de diagnostic si abordare terapeutica).
paloare, transpiraii, extremiti reci, pulsul mai des tahicardic, rareori, bradicardic, in formele prelungite grave
pot sa apara hipotensiune, lipotimii, stare de soc, convulsii, ( la copii), delir (la adulti), poate sa apara
febra moderata.
- examenul local : se constata exacerbarea durerii la percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a
mainii- Semnul Giordano- Pasternatki (+).
EXAMINRI PARACLINICE
- evidenierea calculului (cistoscopie, urografie, radiografie simpla, echografie);
- examenul urinei: hmaturie (macro sau microscopic), n sediment: cristale de acid uric, urai, fosfai sau oxalai;
PROBLEME DE DEPENDENTA:
alterarea confortului( disconfort)
- legata de durerea vie, polakiurie, disurie,
- potential de deficit de volum lichidian
- legata de varsaturi, transpiratii abundente,
- potential de alterare a nutritiei prin deficit
- legat de greata , varsaturi;
- potential de complicatii:
- legat de cura de diureza la pacienti cu HTA, insuficienta cardiaca,
- legat de dilatatia pielo-caliceala.
OBIECTIVE
Vizeaza :
- combaterea durerii;
- asigurarea confortului;
- diminuarea anxietatii;
- prevenirea complicatiilor;
- corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice( la nevoie);
- asigurarea dietei corespunzatoare.
INTERVENTII
Masuri de urgenta:
- repaus la pat;
- calmarea durerii;
- combaterea starii de soc ;
- recoltarea de sange si urina pentru examinari de laborator;
- suport psihic al pacientului;
- observarea semnelor si simptomelor unor complicatii( anurie, febra);
- aplicrea tratamentului specific in functie de natura calculului:
litiaza calcica:
- reducerea aportului de calciu din alimentatie administrarea substantelor care scad absortia calciului,
tratamentul afectiunii cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalati( tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata);
litiaza oxalica:
- dieta fara telina, cacao, sucuri de citrice;
litiaza urica:
- dieta bogata in vegetale, restrictie de proteine, evitarea consumului de ridichi, fasole, mazare, ciuperci,
ciocolata, conopida;
litiaza fosfatica:
- dieta hiposodata bogata in proateine si lipide, evitarea consumului de branza, oua, legume uscate;
- recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator;
- pregatirea pacientului pentru investigatii radiologice;
14

- cura balneara: Calimanesti, Caciulata, Olanesti;

- pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie sau distrugere a calculilor:
- ablatie chirurgicala(pielolitotomie, ureterolitotomie);
- cistoscopie cu ablatie;
- litotritie ultrasonica;
- administrarea tratamentului medicamentos n funcie de tipul litiazei:
inhibitori ai formrii substanelor care precipit;
substane care scad absorbia calciului;
substane care scad absorbia intestinal de fosfai.
Bibliografie: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca,
L Titirca, pag. 109-112

9. COLICA RENALA (NEFRETICA)

Este un sindrom dureros acut, paroxistic, de obicei apiretic, insotit de agitatie si iradieri uretero-vezicogenitale, provocat de un spasm al cailor urinare excretoare superioare.
Cauze
Litiaza reno-ureterala : prezenta de calculi in cavitatile renale, de unde pot migra in ureter si celelalte
segmente ale caii excretoare constitue afectiunea care este cauza colicii.
Inflamatiile urogenitale :
pielonefrita (infectia intereseaza caile urinare, bazinetul si parenchimul renal),
pionefroza ( formarea unei pungi cu continut purulent, prin distensie si distrugerea parenchimului renal),
tuberculoza renala.
Inflamatiile urogenitale deterimina (insa rar) colici renale prin inflamatiile ureterala; obliterari ureterale prin
mucus si puroi; iritatia plexului renal.
Tumorile renale si ale organelor de vecinatate (uter, colon, rect) provoaca foarte rar colici prin compresiune
ureterala extrinseca si spasm asociat.
Simptomatologie
Durerea, determinata de faptul ca musculatura caliceala, bazinetala si ureterala se contracta pentru a
evacua calcul, astfel ia nastere colica nefretica (renala).
De cele mai multe ori colicile apar dupa in efort fizic mai deosebit , dupa o calatorie cu automobilul, pe
motocicleta (trepidatii), bai reci, alteori in cursul noptii.
Sediul durerii: apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere caracteristica, de-a lungul ureterului spre
organele genitale externe, radacina coapsei.
Neliniste, agitatie, anxietate.
Uneori pozitie antalgica (culcat in decubit lateral cu membrul inferior flectat).
Tenesme vezicale (nevoie imperioasa de mictiune).
Disurie, polakiurie (uneori retentie de urina, alteori anurie).
Hematurie (adesea macroscopica).
Alte simptome : greturi, varsaturi, meteorism, oprirea tranzitului intestinal ( scaunul si gazele) cu
tabloul clinic de ocluzie dinamica (dificultati de diagnostic si abordare terapeutica).
Semne generale : Bolnavul este agitat, palid, transpirat, cu extremitati reci, pulsul mai des tahicardic,
rareori, bradicardic, in formele prelungite grave pot sa apara hipotensiune, lipotimii, stare de soc,
convulsii, ( la copii), delir (la adulti), poate sa apara febra moderata.
Examenul local : Se constata exacerbarea durerii la percutia regiunii lombare cu marginea cubitala a
mainii.
La palpare se pun in evidenta cele trei puncte dureroase ale ureterului: superior: (paraombilical), mijlociu
(prececal) si inferior (la tact rectal sau vaginal).
Durata colicii: de la cateva minute la mai multe ore ( 2-6 ore).
Conduita de urgenta
Repaus la pat
Calmarea durerii
Daca s-a eventualitatea abdomenului acut, se fac: aplicatii locale ( sticle cu apa calda, termofor, comprese
umede etc.) pe zona de maxima durere ( loja lombara, hipogastru), analgezice-antispastice ( la indicatia
medicului), scobutil compus - 1 fiola a 5 ml injectata foarte lent i.v.
Pentru intretinere :
15

 scobutil compus-supozitoare ( sau scobutil sau lizadon - supozitoare),

papaverina fiole a 0, 04 g i.v. sau i.m.
atropina fiole a 1 mg i.v.; s.c ; i.m.,
procaina (novocaina) 1% 10-20 ml i.v. foarte lent
algocalmin fiole a 2 ml i.m. sau
fortral fiola 1 ml i.m.
Bolnavii cu colici rebele la tratament se interneaza in spital. De asemenea se interneaza si cazurile
suspecte de ascociere cu ocluzie dinamica.
Conduita in spital
Examinari de urgenta :
examen complet de urina: volum, densitate, culoare; albumina, puroi, pigmenti biliari, sediment, testul
Addis-Hamburger, urocultura,
radiografie renala pe gol
recoltare de sange (pentru cazuri grave): uree, ionograma, rezerva alcalina si alte examinari pentru
diagnotic diferential: hemoleucograma, amilazemie, transaminaze, glicemie, bilirubinemie.
Administrare de ceaiuri diuretice si ape minerale in cantitati de 2000-3000 ml/24 ore, favorizeaza
diureza si eliminarea consecutiva a calculului.
Dupa calmarea durerii la nevoie se fac explorari pentru diagnostic etiologic:
urografie
pielografie
cistoscopie
Tratament antalgic si spasmolitic; (indicat de medic, este descris la conduita de urgenta). Se mai
asociaza fenobarbital, romergan, care potenteaza efectele procainei si atropinei.
In colicile violente prelungite, care nu cedeaza la medicatia amintita se utilizeaza: baralgim i.m. ; mialgin
si atropina subcutanat
In cazuri cu dureri socogene: perfuzie intravenoasa lenta cu procaina 1%, atropina, papaverina si mialgin
( sub controlul ritmului cardiac si respirator)
Antibiotice in caz de infectie
Combaterea starii de soc
Reechilibrarea hidroelectrolitica si acido-bazica ( la nevoie)
In cazurile in care tratamentul medical nu a dat rezultate sau in cazurile complicate cu suferinta renala se
aplica tratament urologic si, la nevoie, chirurgical.
Bibliografie: Urgente medico-chirurgicale , L Titirca, Editura Medicala, 2013

10. INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMONIE PNEUMOCOCICA

Definitie:
Pneumonia pneumococica este o pneumopatie acuta provocata de pneumococ care afecteaza un lob, debuteaza
acut si are evolutie ciclica.
Circumstante de aparitie
- apare frecvent la barbati , in special iarna;
- apare secundar unor infectii virotice, gripe, corize, laringite, etc
Cauze favorizante: frig, umiditate, alcoolism, oboseala fizica sau psihica, unele boli cronice ca insuficienta
cardiaca, ciroza, diabet zaharat,
Manifestari de dependenta:
- debut brusc;
- frison
- febra in platou;
- polipnee;
- junghi toracic;
- tuse, la inceput uscata, apoi cu expectoratie (galben-ruginie, vascoasa);
- tahicardie;
- frecvent herpes labial.
Examinari paraclinice (investigatii)
16

- A.S.L.O (crescuta in pneumonia streptococica);

- radiografie toracica;
- examene de laborator: hemoleucograma( leucocitoza cu neutrofilie), VSH (crescuta in pneumonia
pneumococica), fibrinogen (hiperfibrinemie);
- examenul sputei: pneumococi, streptococi.
6. Problemele pacientului:
- alterarea respiratiei,
- clearance ineficient al cailor respiratorii, obstructia cailor respiratorii
- potential de deshidratare,
- disconfort,
- potential de complicatii.
7. Obiective de ingrijire
Obiectivele vizeaza:
- combaterea infectiei;
- eliberarea cailor respiratorii;
- ameliorarea respiratiei;
- prevenirea complicatiilor.
8. Interventii autonome si delegate ale asistentului medical
- asigurarea repausului la pat in pozitie sezand, in perioadele febrile;
- aerisirea incaperii ;
- umidificarea aerului;
- administrare de oxigen;
- alimentatie lichida si semilichida in perioadele febrile, cu aport caloric corespunzator necesitatilor; treptat se
trece la alimentatia normala;
- hidratare corecta, asigurandu-se o cantitate suplimentara de lichide din cauza pierderilor prin febra, polipnee,
transpiratie;
- igiena tegumentelor si a mucoaselor, in special a cavitatii bucale;
- ajutarea pacientului sa adopte pozitii care faciliteaza expectorarea;
- incurajarea pacientului sa efectueze miscari active pentru mentinerea tonusului muscular;
- ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale, mentinerea autonomiei si incurajarea lui sa participe
la ingrijiri prin cresterea graduala a activitatii in functie de toleranta;
- masurarea functiilor vitale ;
- recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinari de laborator;
- administrarea tratamentului medicamentos prescris: tratament etiologic, simptomatic, tratamentul complicatiilor;
- educatie pentru sanatate:
- semnele de recunoastere a eventualelor complicatii (febra dupa administrarea antibioticelor, modificari ale sputei,
intensificarea durerii toracice, scaderea tolerantei la efort);
- necesitatea consumului de lichide pentru fluidificarea secretiilor;
- alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus;
- efectuarea exercitiilor respiratorii;
- toaleta cavitatii bucale dupa expectorare.
Bibliografie:
Definitie, circumstante de aparitie, cauze favorizante, investigatii: C. Borundel , Medicine interna pentru cadre
medii, Editura ALL,2011, pag 293- 294,
Manifestari de dependenta, examinari paraclinice (investigatii), problemele pacientului, obiective de
ingrijire, interventii autonome si delegate ale asistentului medical: Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romanesca, 2008, L Titirca, 42-44.

11. INGRIJIREA COPILULUI CU GASTROENTERITA ACUTA

Definitie:
Se caracterizeaza prin asocierea de scaune diareice cu varsaturi numeroase,pana la intoleranta gastrica pentru o
perioada relativ limitata 1-3 saptamani.
Etiologie:
1. Cauze alimentare:
-abuzuri cantitative
-erori calitative:
-alimente necorespunzatoare
-alimente gresit preparate.
17

2.Cauze infectioase digestive:

- in cazul gastroenteritei predomina cauzele infectioase
Infectii bacteriene:
-nespecifice
- flora intestinala autohtona exacerbata
-specifice
-Escherichia coli pathogen
-Yersinia enterocolitica
-Campylobacter jejuni
-Shigella
-Salmonella
-Clostridium difficile
-Aeromonas.
Infectii virotice:
-Enterovirusuri
-Rotavirusuri
Infectii parazitare:
-Giardia(Lamblia)intestinalis
-Entamoeba histolitica
-Entamoeba coli
-Blastocystis hominis
3.Infectiile parenterale:
-Rinofaringita acuta
-Adenoidita acuta
-Pneumopatii acute
4.Cauze toxice:
-Intoxicatii cu nitrit din apa de put
-Intoxicatii cu insecticide
-Intoxicatii cu saruri de mercur
-Intoxicatii cu naftalina
-Intoxicatii cu arsenic
5.Cauze alergice:
-Intoleranta sugarului la anumite tipuri de lapte
6.Cauze favorizante:
-Deficite biologice:
-malnutritia protein-calorica
-hipovitaminoze
-Igiena deficitara:
-prezenta mustelor
-Sezonul cald pentru infectiile bacteriene enterale
-Sezonul rece pentru infectiile parenterale
Simptomatologie:
-scaune modificate,semilichide sau lichide,uneori mucosanghinolente, in numar variabil, in functie de gravitate
-varsaturi absente,rare sau numeroase,in functie de component gastric
-apetit disparut in majoritatea cazurilor,present doar in formele usoare
-colici abdominale
-febra,uneori foarte ridicata in functie de germenul infectios
-in formele usoare stare generala buna
-in formele grave stare generala alterata
-pierdere in greutate,dupa intensitatea si durata manifestarilor bolii
-colaps prin hipovolemie si de cauza infectiosa in formele grava
-semne de deshidratare acuta: uscaciunea tegumentelor si a mucoaselor,oligurie.
PROBE DE LABORATOR:
-Coprocultura: pentru identificarea germenului bacterian causal si sensibilitatea la antibiotice a cestuia prin
efectuarea antibiogramei
-Hemoleucograma: evidentiaza leucocitoza cu neutrofilie in infectiile bacteriene
-Ionograma serica: in formele grave, urmarind stabilirea pierderilor hidroelectrolitice si echilibrul acido-bazic.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA COPILULUI CU GASTROENTERITA:
18

1.Urmarirea evolutiei manifestarilor digestive:

-numarul si aspectul scaunelor
-numarul si aspectul varsaturilor
-durerile abdominal
-modificarile aparute in starea generala a copilului
-aparitia sau scaderea febrei
-cantarirea la interval scurte a copilului
2.Stabilirea planului de realimentare progresiva cu alimente premise si controlarea respectarii lui de catre bolnav si
de catre familia acestuia.
3.Recoltarea probelor de laborator mentionate si inregistrarea rezultatelor.
4.Montarea unei perfuzii endovenoase de rehidratare,la indicatia medicului. Urmarirea ritmului in care aceasta se
desfasoara si cum este tolerate.
5.Efectuarea tratamentului si urmarirea modului cum acesta este tolerat
-eventualele reactii secundare de semnalat.
6. Pentru o periada de timp variabila,va recomanda abtinerea de la alimentelecu risc
-prune,porumb,pepene,pere
-caise verzi,ceapa,usturoi,seminte,varza
-fasole uscata,salata de vinete,conopida,
-sucuri,sosuri grase,lapte batut
-inghetata,crme de cofetarie,torturi.
Bibliografie:Puericultura si Pediatriepagina 289-291, Prof.Dr.Crin Marcean,
Dr.Vladimir Mihailescu.
- definitie( 328-331)
- etiologie ( pag 318)
- simptomatologie, probe de laborator , rolul asistentei medicale in ingrijirea gastroenteritei acute ( pag 328-331).
12. NGRIJIREA COPILULUI CU BRONHOPNEUMONIE
Definiie
Bronhopneumonia este o afeciune pulmonar acut, grav, ntlnit de regul pn la vrsta de 3 ani,
caracterizat prin apariia de multiple focare de condensare, centrate pe cte o bronhie lobular i, cel mai adesea,
prezente n ambii plmni.
Etiologie
Cauza determinanta infecia aerogen sau hematogen cu pneumococ( Streptococcus pneumoniae),
haemophilus influenzae, Klebsiella pneumoniae, mai rar cu alti germeni bacterieni.
Cauze favorizante sezonul rece, vrsta mic, rezistena sczut la infecii prin stare de denutriie, deficite
imune.
Simptomatologie:
- debut brusc n plin stare de sntate sau ca urmare a unei infectii acute de cai aeriene superioare;
- febr ridicat ce poate adesea depi 40;
- dispnee marcat insitita de polipnee, geamat expirator, batai ale aripilor nazale care ritmeaza miscarile
respiratorii;
- tiraj intercostal cu miscari ritmice in piston ale capului, ritmand miscarile respiratorii;
- tuse moniliform, obositoare;
- cianoz perioronazal;
- stare general profund alterat;
- reactivitate scazuta;
- privire anxioasa, facies suferind;
- in forme grave- coma hipoxica;
- anorexie (refuz sn sau biberon);
- semne de insuficien cardiac tahicardie extrem, jugulare turgescente, edeme periferice si la fata,
hepatomegalie;
- diaree nsoit de vrsturi.
Examinri paraclinice:
- examen radiologic pulmonar;
- HLG evideniaz anemie intrainfecioas, leucocitoz crescut i neutrofilie;
- gazometria sanguin evideniaz scderea saturaiei de O 2, creterea PaCO2 i acidoz respiratorie;
- examen bacteriologic din secreia traheal i antibiogram;
Interventii aplicate copilului spitalizat:
19

Asigurarea conditiilor de mediu:

Microclimat corespunzator (temperatura, luminozitate, umiditate);
Mediu securitar (plasarea patului la distant de surse de caldura, plasare de bare laterale sau plase la
paturi, indepartarea obiectivelor taioase);
Lenjeria de pat si de corp curate;
Jucarii in functie de varste.
Abordarea copilului cu calm, blandete, rabdare;
Asigurarea unui regim de viata echilibrat cu respectarea orelor de somn, baie, alimentatie in functie de
varsta;
Pregatirea copilului pentru interventii si tratamente:
Explicarea tehnicilor pe intelesul copilului;
Va fii lasat sa manevreze anumite aparate si instrumente (fara a exista pericolul desterilizarii) si sa
le utilizeze ca pe o jucarie;
Pe cat posibil se vor evita masurile de constrangere;
Va fii felicitat si recompensat pentru comportamentul din timpul interventiei.
Permiterea punerii in practica a abilitatilor dobandite: mers, imbracat, dezbracat, alimentat singur (in
masura permisa de boala si sub supraveghere);
Oferirea de activitati de destindere utilizand materialele care pot fii aduse de parinti: jucarii, carti, casete
audio cu muzica sau povesti, casete video cu desene animate;
Incurajarea comunicarii cu ceilalti copii din salon;
Asigurarea ingrijirilor igienice:
Indrumarea si supravegherea copiilor mari;
Efectuarea acestora in cazul copiilor mici.
Supravegherea copilului:
Masurarea functiilor vitale si vegetative;
Observarea tegumentelor si mucoaselor;
Observarea starii generale;
Aprecierea comportamentului.
Recoltarea produselor biologice si patologice;
Asigurarea alimentarii copilului:
Verificarea alimentelor primate de la bucataria dietetica (daca corespunde regimului si daca au
temperatura corespunzatoare);
Supravegherea alimentatiei celor care se autoservesc;
Alimentarea sau ajutarea in alimentatie a copiilor mici;
Se acorda timp suficient alimentarii;
Observarea apetitului, a cantitatii de alimente consumate si aparitiei unor simptome dupa
alimentatie (greata, varsaturi, diaree).
Aplicarea tratamentului prescris;
Aplicarea masurilor de prevenire a infectiilor nosocomiale:
Curatenie, dezinfectie, sterilizare, izolare;
Purtarea echipamentului de protectie;
Interzicerea vizitelor persoanelor straine;
Respectarea circuitelor functionale.
Participarea la examinarea medicala a copilului;
Prevenirea accidentelor:
Nu se vor lasa medicamente la indemana copiilor;
Se va verifica temperatura alimentelor si lichidelor ce urmeaza a fii oferite
Supravegherea atenta;
Trierea jucariilor;
Educatia mamei privind ingrijirile ulterioare la domiciliu.

Bibliografie:
1.Puericultur i pediatrie ndreptar pentru asistenii medicali, Colecia Fundeni, Ed. RCR, Bucureti 2004 Pr.
Dr. Crin Marcean, Dr. Vladimir Mihileanu, pag. 237- 239 i pag. 248 250.
20

2.Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de asisteni medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc,
Bucureti, 1998 sub redacia Lucreia Titirc, pag.250-252

13. NGRIJIREA PACIENTULUI CU HEPATIT VIRAL ACUT A

1. Definiie:
Hepatit viral acut A este o boal infecioas determinat de virusul hepatic A (din genul Enterovirus) cu
caracter hepatotrop, provocnd o boal general a organismului i mai ales a ficatului.
2. Culegere de daye
a. Circumstane de apariie:
- factorii determinani:
transmitere pe cale fecal oral (digestiv);
contact direct sau indirect;
- factorii favorizani:
vrsta (hepatita A domin la vrsta copilriei);
deficiene de igien personal, comunal (ape contaminate) i alimentar
persoane cu infecii inaparente n colectivitile de copii;
lipsa de cunotine ale pacientului i ale familiei despre boal.
b. Manifestri de dependen:
-debut pseudo-gripal cu febr, dureri musculare, manifestri catarale respiratorii
- debut digestiv cu semne de gastroduodenit manifestri digestive
- anorexie (cu repulsie de alimente, balonare)
- grea, vrsturi
- dureri: epigastrice, cefalee
- senzaie de greutate n hipocondrul drept
- prurit
- icter al tegumentelor i sclerelor
- astenie pronunat, ameeli
- insomnie sau somnolen
- irascibilitate sau apatie
- oligurie cu urini hipercrome
- constipaie cu scaune decolorate
c. Examinri paraclinice:
- examinri curente:
Leucograma i VSH, au valoare n a indica etiologia viral (leucopenie cu VSH normal sau chiar
ncetinit, datorit hemoconcentraiei)
Examenul urinei (urobilinogen crescut, bilirubin prezent)
- examinri patogenice, cu valoare de a stabili suferina hepatocelular:
Transaminazele (TGP, TGO), aldalozele, i sideremia cresc.
- examinri specifice:
Imunoelectromicroscopia deceleaz antigenul hepatic A din materiile fecale
Decelarea anticorpilor anti HAV, prin testul radioimun (RIA) sau imunoenzimatic (ELISA)
- alte investigaii:
Sindromul de inflamaie (teste de disproteinemie, electroforeza)
Sindromul colestatic (bilirubina, fosfataza alcalin)
Sindromul de deficit funcional hepatic (testele de coagulare, metabolismul glucidic).
3. Probleme de dependenta
Hipertermie legata de manifestarea generala infectioasa, fara frisoane;
Disconfort legat de prurit, de durerile musculare, articulare, de manifestarile digestive, manifestarile
catarale;
Greturi, varsaturi legate de gastroduodenita;
Anorexie legata de afectarea stomacului, intestinului si alterarea gustului;
Alterarea nutritiei prin deficit din cauza anorexiei, greturilor si varsaturilor;
Dureri-epigastrice, de cap, articulare, musculare legate de infectia care afecteaza aceste organe;
Diminuarea mobilitatii fizice (intoleranta la activitati) legata de astenie, ameteli, alterarea metabolismului;
Afectarea tegumentelor si mucoaselor legate de urticarie, de coloratia galbena (bilirubinei crescute);
21

Eliminare urinara inadecvata (prin ologurie la inceput) legata de retentia hidrica sau tulburare in
metabolismul apei si al electrolitilor, cu cresterea lichidului extracelular;
Constipatie sau diaree legata de insuficienta secretorie a pancreasului exocrin, de colestaza;
Cunostinte insuficiente asupra bolii si legate de regimul igieno-dietetic;
Anxietate legata de evolutia prognosticului bolii;
Risc de infectii bacteriene sau virale supraadaugate, legate de starea de nutritie anterioara (in special
carente de proteine), de boli cronice asociate.
4. Obiectivele de ngrijire
Vizeaz:
- diminuarea febrei i a pruritului;
- ameliorarea vrsturilor i a greurilor;
- reducerea durerilor ( de cap, epigastrice, musculare, articulare);
- o hidratare i stare de nutriie adecvat;
- ameliorarea confortului fizic i psihic.
Pacientul:
- s se deplaseze fr ajutor;
- s aibe tegumente i mucoase curate, integre;
- s prezinte o diurez i un tranzit intestinal normal;
- s nu prezinte anxietate;
- s fie instruit asupra regimului igieno-dietetic;
- s cunoasc principalele grupe de alimente i coninutul lor n factori nutritivi;
-s nu prezinte infecii intercurente bacteriene sau virale.
5. Intervenii autonome i delegate:
Toate interveniile vizeaz: protejarea ficatului, sprijinirea regenerrii celulelor hepatice, corectarea reaciilor
inflamatorii i a altor dezechilibre funcionale, protejarea pacientului de alte infecii, limitarea transmiterii bolii.
1.Izolarea pacientului , de obicei n spital cel puin 2 sptmni de la debutul bolii
2.Observarea funciilor vitale i nregistrarea valorilor, lor n FO
3.Asigurarea odihnei: repaus la pat, n perioada acut a bolii, dup perioada acut, repaus relativ n covalescen,
apoi reluarea treptat a activitii
4.Combaterea febrei: microclimat corespunztor n salon, mbrcminte lejer, medicaie antipiretic prescris de
medic
5.Combaterea vrsturilor: ingerarea de cantiti mici (30-60 ml) de lichide reci (ceai, siropuri diluate), la intervale
de 30 60 minute, la acelai interval se pot da pacientului buci mici ghea pe care le suge.
6.Observarea semnelor de dezhidratare
7.Respectarea dietei (mese mici i frecvente) , n funcie de tolerana digestiv sau de apetitul pacientului:
Diet lichid 1,5 2 l pe zi, hidro-lacto-zaharat (sucuri de fructe, n special citrice, ceaiuri, compoturi,
supe de zarzavat, lapte, iaurt)
Apoi, dieta va cuprinde alimente i preparate uor digerabile, care s asigure un aport suficient de
glucide i un aport suficient de aminoacizi necesari regenerrii celulare
8.Asigurarea tranzitului intestinal normal se realizeaz prin: regim de fructe, zarzavaturi, la indicaia medicului,
clisme sau laxative
9.Administrarea medicamentelor la indicaia medicului: simptomatice, hepatotrope, vitamine, corticoizi n
formele severe
10.Educarea pacientului:
Pentru cruarea ficatului, pacientul va evita asocierea altor noxe (efort, abuz alimentar, toxice, etc.)
Va evita consumarea alimentelor interzise: prjeli, rntauri, grsimi animale, conserve, afumturi,
alcool
Pentru dispensarizare corect, pacientul va fi informat c dispariia icterului i a celorlalte semne nu
nseamn vindecare total; refacerea ficatului necesit timp mai ndelungat (2-3luni) i urmrirea se
face timp de 12 luni (clinic i prin examene de laborator)
Familia i pacientul va fi ncurajat s pun ntrebri, s se informeze despre boal, regim igienodietetic
Informarea pacientului despre transmiterea bolii i a modului de prevenire a hepatitei de tip A.
Bibliografie:
1.Manual de ngrijiri speciale acordate pacienilor de asisteni medicali, Ed. Viaa Medical Romneasc,
Bucureti, 2008 sub redacia Lucreia Titirc, pag. 287-292
2.Boli infecioase i epidemiologie, Ed. Info Team, Bucureti, 1999, Constantin Bocrnea, pag. 166-176.
22

23