CURS 1 HISTO

Sistemul vascular sanguin face parte din sistemul circulator: cord, sist vasc
sanguin si cel limfatic.
Sist limfatic este un sist orb, nu inchis. Incepe de la nivelul capilarelor -> vase
mari -> vene.
Atat vasele sanguine cat si cele limfatice sunt acoperite de endoteliu epiteliu
simplu.
Sistemul vascular sanguin
Sistem inchis cu vase tubulare prin care va circula sangele pompat de cord pe
toata durata vietii. Circuitul pulmonar si circulatia sistemica.
Vasele = organe alcatuite din tesuturile:
Endoteliu
Conjunctiv lax
Muscular neted
Nervos
Plan de organizare generala (exceptie = capilarele si venulele):
Centru: lumen
In jurul lumenului: 3 straturi concentrice (tunici)
1. Interna: intima
Endoteliu vascular obligatoriu; dp cu diametrul
Forma poligonala turtita; ax lung de 30 microni, in lungul vasului; si unul
scurt;
Unele venule din organele limfoide (timus, splina) sunt cubice inalte;
Unele capilare au niste mici orificii in peretele lor
La capilarele sinusoide celulele sunt turtite, cu aspect neregulat cu
sparturi mari in structura peretelui.
1% din celule se inlocuiesc pe zi. Cu variatii, cateva luni, cativa ani
(nervos).
Sub influenta anumitor celule- pericite, aceste celule endoteliale se vor
multiplica si va incepe inmugurirea vasului => formare de noi capilare;
Nucleu oval turtit heterocromatic
Citoplasma putina si greu de observat la MO;
Nucleii bombeaza in lumen artere; la vene nu proemina in lumen.
Organite cel slab dezvoltate + microfilamente de actina si miozina slaba
capacitate contractila; exista caveole la suprafata si in interior exista
vezicule plasmatice; nr lor dp cu debitul schimburilor.
Exista niste corpi electronodensi alungiti cu structura regulata = corpi
Weiber Palade; contin factorul von Wilebrand si selectina cu rol in
inflamatii
Intre celule exista jonctiuni stranse si GAP si doar la unele vase mai mari
pot aparea desmozomi. O celula endoteliala trimite un fald citoplasmatic
care va acoperi zona de jonctiune si aceste jonctiuni se pot deschide mai
usor la nivel de post-capilar.

Functiile celulei endoteliale

Rol de protectie
Bariera semipermeabila intre sange si tesut situat imediat sub mb bazala
(Mb bazala, sau t din jurul vasului); poate fi foarte stricta! Rol de nutritie:
oxigen, elem nutritive necesare pt elem cel de sub mb bazala a endoteliului
Sintetizeaza comp bazale ale mb bazale; la vasele cu strat subendotelial
impreuna cu cel musc netede vor sintetiza elem fibrilare pt stratul
subendotelial.
Functie metabolica la vasele de tip arteriole pulmonare; se sintetizeaza o
enzima de conversie care activeaza angiotensia 1 -> angiotensina 2
Secreta elemente de inactivare a bradikineni, serotoninei pe care le
inactiveaza.
Lipoliza
Suprafata cel endoteliale este acoperita de glicocalix si incarcata negativ. Si
elem sunt incarcate negativ => se resping si nu adera la suprafata
endoteliului.
Secreta factori anticoagulanti inhiba aderarea
Secreta o serie de factori care actioneaza pe tunica medie: endotelina
contractia fb musc netede; oxidul nitric si prostaciclina determina relaxare.
Inflamatie produce o serie de interleukine si factori de aderare => leaga
leucocitele de endoteliu si trec prin diapedeza.
Efect procoagulant prin factorul Wilebrand
Sintetizeaza factori de crestere pt fibrablaste si fb musc netede.
Strat subendotelial sintetizat de cele 2 straturi inconj: endoteliu si
muscular. Cel endoteliale trimit prelungiri scurte care trec prin mb bazala si
interactioneaza cu cel intra-murala: fb musc netede (jonct GAP), fie jonctiuni
cu pericitele.
La artere, arteriole mari si vene limitanta elastica interna. Formata din
elastina sub forma de lamele ondulate; orceina!
2. Mijlocie: medie
Limitanta elastica externa doar la arterele musculare
3. Externa: adventice in struct si altor organe (ex: TD)
Ambele T. conj lax cu elemente fibrilare si celulare (fibroblaste);
La seroasa pot aparea si adipocite albe;
Ambele vase de sange, limfatice, nervi
Seroasa la suprafata are mezoteliu epit simplu pavimentos.
T conj lax cu elemente fibrilare cu fibroblaste
Pot aparea celule musculare netede fara organizare (exceptie uterul gravid).
In struct vaselor mari gasim niste vase mai mici, vasa vasorum care dau
ramificatii in toata media.
Diagnostic de vas sanguic:

In lumen elemente figurate sanguine; diametru mai mare se pot

pierde acestea; la o sangerare pot intra elemente in locuri in care nu
exista in mod normal.
Lumen delimitat de endoteliu epiteliu simplu pavimentos. In exterior
putem identifica clar cele 3 tunici.
Artera
lumen rotund
perete mai gros
Vena
mai mare
lumen oval, putin turtit, chiar neregulat

Cord artere mari artere musculare mici arteriole (reglarea presiunii)

meta-arteriole sfincter precapilar (la emergenta capilarelor) capilare venule
postcapilare.
La nivelul capilarelor si venulelor are loc schimbul de substante.
Artera elastica
Aorta, pulmonare, carotida comuna, subclavia, brahiocefalica, iliaca comuna
Intima groasa, amusculara, nu are LEI
Media groasa: 40-70 lamele; lamele elastice fenestrate concentrice; cel
musc netede, colagen, subst fundamentala, nu exista LEE.
Artera musculara
Majoritatea arterelor
Intima ondulata, crenelata; nucleii vor proemina mai mult in lumen decat la
cea elastica.
Strat subendotelial mai subtire decat la cea elastica si se poate ingrosa cu
varsta.
LEI foarte bine reprezentata; ajuta la diagnosticul de vas. Orceina/HE.
Media multe randuri de fb musculare netede (40 -> diminunandu-se cu
ramificatiile); ajung pana la limita cu arteriolele; limita se face numarand
straturile (maxim 3-4 la arteriole).
LEE nu la fel de bine structurata ca cea interna;
Adventicea mai multe lamele elastice decat la arterele elastice; pot aparea
niste microggl nervosi la arterele coronare, mezenterice si a tr celiac.
Perete gros lumen mic coronare, mb inf.
Perete subtire lumen mare intracraniene, pulmonare.
Arteriole
Sunt ramif arterelor musc mici, sub 0.5 mm diametru.
Intima poate prezenta un strat subendotelial subt si o LEI; a renale mici au
LEI neaparat si la un sg rand de celule.
Media NU exista LEE; 1-3 randuri fb musc netede

Adventicea bn inervata, nu are vasa vasorum.

Meta-arteriole
Sunt ramificatii ale arteriolelor
Intre fb musc netede apar spatii
Contractia lor regleaza fluxul de sange care intra in capilare, nu opreste
complet curgerea sangelui
La emergenta capilarului exista sfincter pre-capilar.
Microcirculatia
Capilarele Nu exista diferenta intre capilare arteriale sau venoase dpdv
structural
Metaarteriola capilare venula
In anumite zone exista sunturi arterio-venoase cu fb musc netede si f bn
inervate: m striati, piele mb si ureche; prin dilatarea acestor sunturi si
inchiderea sfincterelor precapilare sangele nu intra in reteaua capilara, ci
intra direct din arteriola in venula. Se deschid la frig.

Exista sisteme port:

Venos venula se continua cu capilare si apoi se strange in venula;
lobul hepatic clasic; ram din v porta capilare sinusoide v
centralobulara;
Arterial: arteriola- capilare arteriola; nefron: arteriola aferenta
glomerul arteriola eferenta / pancreas: arteriole din jurul insulelor
Langerhans capilare in insula arteriola la iesire capilare din jurul
acinilor exocrini venula.

Retea bogata: ficat, rinichi, m striati

Retea saraca: t. musc neted, t. conj

Tipuri de capilare
1. Continue
Cele mai intalnite; somatice.
Sectiune transversala: diametru 5-10 microni (2 microni peretele)
Lungime de zeci-sute microni
In SNC, nervi, muschi, gl exocrine, plamani, timus, ggl limfatici, testicul,
ovar etc
Organizare:
o Endoteliu continuu pe mb bazala continua
o Mb bazala se dedubleaza si cuprinde pericitele
o La exterior putine fb de colagen si reticulina si fb nv
Pericitele (cel. Rouget)
Cel mezenchimala perivasculara
Prelungire cu slaba contractilitate pt reglarea diametrului capilar

 In capilarele continue, venulele post-capilare (cele mai multe), rare la

capilarele fenestrate, niciodata la sinusoide, in struct arteriolelor mici.
Rol de:
o Reglarea lumenului
o Fagocitoza
o Capacitate mare de diferentiere in alte tipuri celulare: fibroblaste,
condroblaste, adipocite albe, microglii refacere tisulara!
o Revascularizarea unui teritoriu lezat secreta un factor => formare
de noi capilare.
2. Fenestrate/viscerale
Aceeasi structura
Diferenta la ME
Tract intestinal, plexuri coroide, majoritatea gl endocrine, glomerulul
renal.
Endoteliu continuu pe mb bazala continua cu jonctiuni intre celule
Intre peretii celulelor apar fenestratii cu diametre de zeci de nm; la
unele capilare pot prezenta o diafragma subtire la nivelul acestor orificii
La exterior avem pericite rare.
3. Sinusoide
Traseu sinuos
Lumen mare 40 microni
MO nu se poate face diagnostic intre ele si venula.
In ficat, splina, mdv osoasa, hipofiza ant (fenestrate in rest)
Endoteliu intreruperi mari cu aspect neregulat, nu au diafragma, mb
bazala discontinua.
In jur sunt numeroase macrofage
Bariera sange-tesut
Semipermeabila
Mai stricta in anumite zone
Nr caveole, vezicule ip cu strictetea
Endoteliu cu nr redus de caveole, fenestrate cu diafragma
Jonctiuni si pericite
Factorii care participa la schimburi:
o Presiuni hidrostatice, oncotice, grd de concentratie
o Incarcarea electrica a moleculelor
Oxigen si CO2 liber
Glucoza activ prin plasmalema
Apa, electroliti si molecule mici prin jonctiuni intercelulare <2nm
Diafragma mai negativa decat in rest => barierea electrica (trec molecule cu
diametru <10nm)
Venulele postcapilare
Mai mari decat capilarul

Struct similara capilarelor; exosta pericite, jonctiuni intercelulare slabe

-> v. colectoare -> v. musculare (1-2 fb musc netede + adventice)

Vene
mai mari decat arterele coresp
70% sange
cea mai groasa e adventicea
vasele situate sub nivelul cordului prezinta valve, ca niste buzunarase care
impiedica intoarcerea sangeului
endoteliu
t conj din continuitatea stratului subendotelial
poate fi LEI, niciodata LEE
fb musc netede mai putine decat la artere
exista si vene care nu prezinta medie => vene conjunctive (splina, os)
adventicea: cea mai groasa vasa vasorum bn reprezentata in toata media,
fb musculare;
nucleii endoteliului NU proemina in lumen.