U { lff '+ianlng 'a_ J'rolaioto oatnfnsuot

q -1rpE|q' E .o;azo6' 'nrsaiuUS 'l leutrutl I

'ilv-Wt'LgZ-6lZ'd'OtOt'rt
:tu'y1yy lnue
lipap.o5 p u Ealrl,g u t,,azalBue
'aoluqaqtod

lulpere - alaSers"'nrsaiuUs.;Lt:l?l;?

'zs '8s'd ''p!qt s

'lE'u '+e"rrrnH{?lo1
'111661 1nue.'arluqailpd l,liptarros :-llutalng u!
'nlsauttqtpol '9 toJpuV
-eu1ge alaiu1nlo1"
'tst 'd 'Ot6t 'rlSarnrng ',,lntodod"
gngeledooS eger8odrl'lsuuz nun aqpuwasul
'QlDunwD plllloo ap rs plDrfos unloDltJ

ap Druot) "'unlqnsapa?'nuPaoqPg'N Z
'98-98'd'OOZ'tlSolnlng
lsprs ap eur6eyrl e,ln11pl 'otugwou.u ailDol ap
pqllod 'aplqDnl)o ts auoTst arlul 'PrloN 'ls.ael

-or!N lzo^'puealsornlnq PalelaDos ap lPloall

alqlulsP !s aleloa))e pulu a^llPlllu! 0p laJlsP
'Eseounll rls nr etirasrel!! el '99-0S 'lu 'touol
-r!A palpl ad 'gurapo61 elirntlsuo3 PalPlal)os
ap ZZ6L

uJ

llnrlsuor lsoJ

e (UodeJ ap

lrqour

nu 'aleteudo.rd uJ olep atuaupllPde n)) ontl

-ra1or aiulnrol ap lolq lnut.td 'tl6elntng ul I

'8qlPllo^zap luallunsul Plu! eJa lllqnd uodsuPll ap PnPaiaJ

aJpl ur 'lntl6arnrnE [un]a.ld (elo tnun lnzPl ulluPUodtul ]lodse

'glunur ap rnlnlol p 'rlap 't6 tnlnllua: ealatldolde uJ pulU'tleuoli

-lunj ap lelajajd lsoJ g Jp'1nro1nP Por.unu u unr Bdnp i,(]elrlqlul

ap lulJpzpl) Uoder ap aspl nl Jarupl" lsate'lglp ]glap llnul lPW
:rollJnuaral ale alPltpt.l Joluniald P aleuln Pl 'FlPlluaA ad Palel
-loMap Ple[e]n3ut etnqal] tnlntl6arn:ng le lPllrauol lnlnlaluP)
p alplpuna^ plplpaur uJ pleue puoz nlluad Pt elpP Jolne liPlale
'(st6v1 n1a*oto Dutnylsuot ur ,,lntop" ts .,Dpilod" u1 'r6n1o1
'alPrlr ruPJ!u n alu

nlol ap lolaraluel

eaJelo^zap nrluad raiuua;a.rd prdnsp llierlldurr aual nl euntido

'rarellonzap ap lapou trsa)p nrluad eiur.ra;eld - 1e:r1qnd ya1
un-llut plep puud nrtuad lrqeqo.rd - eurUp g61 '(eL6L) ,,aza18ue
lu!p^p.rg - alaierg" lnlollue ut 'alpt 'nrsaiu95 lPutlutl lnraut8ut
16 g:4sr:r1qnd ealpltntlre eade:u1 161 gpeouad qtsealP ul
'earpfaJd alruarEr l( areltltpa !lpllo^
-zap raun epnD u! 'rolaiurnrol e Blnzpls Ealellsuap utld teu:ol
roualuP alelr^a PrasasnJ'-e;nsgu alPu ul 'ale: t6
puglstr Pal
rloq 16 ari:e;ur ap aluaupurad areloJ" ezelaua8 ps",aseot8e1uo:
-sale'plpJps pliplndod nrluad a^rllalol aiutn:o1 ap perPzrleaJ
ea^p palnd rP-al arel ad a^tfou a'|!liPrlldul elPlP lnlolne 'lPlP
tlnl
lgrap llnu reyy 'guea$alnlnq altntlsuol ap etirpe.rl ap lf lu
-nuaral eriern8guo: ap e1e8a1 rrguorirpuo: ap nru Blnrol pu!Uau
aulpnlrlp ap laJlsp o ',,e1ee6a.r8 aJeut o" lsoJ U Je anrpalo: aiul

-nlol ap paJpzrlpar et praptsuol nlsaulqlPol 'lxaluol lsalP ul

'EJolrJnuolol lp lnzPls rnlnierd e alPuln el
'alenprnrpur aiutn:o1 nttu op lualpntLlla lPtunu tnun ltlFllpll lual
lolq un-llul
-aJp lal nl (arpLu teu utind tetql) .lel!uts Pla
^tllalol
aledn.rB alueuellpde ap ooL p llPzllPal 1n1so: 'elertlqnd lo1a1n:
-lpl ruroJuol 'alprlrueJrun aiurn:o1 ap aJatuPl ap PalPztleal dols

'sn1d u; 'prseauguol ealelatfos uluad e:gt:ads pulUau a^lllalol

aiurn:b1 ap alunlolq 'a1e111ue;tun aiurn:o1 ep ealPzlleal ed
]ezeq lal era ra1elrde3 lnzpl uJletuln ap lnlapoq 'E,,lletll alollual
ur oronau elplp a tJPl ap'autp;o ap aluauala" pulg Pl tlelalld
-o.rd rnru.r eJaprsuol 'autul aiutn:o'l nrluad aleunuol lliPralroS
'aluet
lnro]raJrp 'nlsaurtq:eo; 'g tatpuv 1n;aut8ut 'Z16l u! '1apsy
-.rodr.ur rpu aunu ap ri penlatd trsoJ P aulpnllle Blsealv
',rarieulge pzpq el ]pls np alet ala^ttrotu psulerlplap e gt^q i,ltua
-r8r 16:rurouolo arapa^ ep pund ulp Fllln aueoJ" pulU el Jolne ap
pleJoplsuol era tl6augurol ;;iP1arlos e atieutlrut Plsealv
-FrprqLu! nrlued t6 alerueul nrtuad anq1l lJ oleaal Plgllles
",olull,u
'1o1 g:qu:es" etalef eartutldaput ntluad i,.re1audo.td luanap P
ap giurrop FlsPosP alP - llLu lal salD lDw e) altz ealnd ule t6

:ru

e1

gugd ri areu elap - lnuguol

lol" alorPoap'Plelllqlu!

Ue

n;lued olrnJlsuol ralal lnluauulap u! 'alelatldo.td u! PlPp Piul

-nro1 glefern]uJ ptnqatl gr 1e:tdsgr PulJUe lnlo]nv 'r]a aiupuU
'prr1a1se 'a1e1r1rpa ap a1e8a1 aleunuol lalie.rlslururpP ole lJnsPul
alasla^rp t6 ralelldel e guetBl ap parPls elnlslp a: g.rn6olq o-.r1u1
asnllur rololxal lnJppl ut gu.ra; aritzod o 16-npugu.rge nuPaoqPg
'p 1n6r1eurn['oL6L ulp p:ug aleiunua lso] nP ltdtrut.td ap laJ]sV
'alenosrp U puglndau ergt:ads
r.rnsrnfsrp pnop alal 'aletttqrul .tolaiurn:o1 lnluaulllap uJ aJPlnl
-rued rriplar.rdord earautisns nlluad eueopald o 16 'dut;l t6e1a:e
ur 'e;e e1e11rr.r.re;tun aiutn:o1 nlluad eueopald '1a;]sy 'l.rodel ep
rolalrqour puo8elec uJ asnllut lPtuolnP pulU alPlllulPltlnld a1t.t
-rpg1: ',a1elaudo.td ut alpp aluaueuede n: a^lllalol aiutnrol
n65lnrng uJlrnrlsuol ne-s nu 'eelrar1 lp rnlnrualap u! pugd 'liPr
-audord rt:tu earautisns n;luad ri glerlruelrun eiutnrol nllued

arel: aiuua;ard taun eareutttdxa :eal-xX lP tnlnlolas e a1e19ulnI

eur.rd urp p:rperd t6 euoal e8earlulleztlallelPl e ale:'tn1n6eto
!upllonzap erdnse aunrzlA o 1e:tdsg.t poul ut Px+ P ap 1n1o.r r6n1o1

lnnp ne palsele 'aleptoqe lolapatqns e aleltxalduor ti tunts

'pl!laqalup pppotled ulp PluJ allla.loal
-uaurp pl alsapou prul-aua]6arn:nq

alaual ur :sasg8a;

as

ttltnlol eldnse rri:egeg

'pupqJn e1ie1s13e1 u1 l6 19: 'euoal u! lgle alunrJ ap lol un edn:o

gs rolaiurn:o1 etuelqotd 'Pltlaqlalut epeotiad u1 'er nrlued '1n1

-nlolas lp nruarap lnutlln n: pugde:u1 loltllpa elllednroald

ur rol lpJ 161 ealsa:e'liplrolne ap alelou8t ]soJ ne - BsPu ap
eiurnrol 'r:ep 't6 - a:ua;uad aleriuap;ze.r alauoz 'eel-Xlx lP lnlnl
-ofas p;fupd uetu tptu talal 1nBun1 e-ap'9re6'nqs lnlquesue u!
'rnln6ero e gre[1rrp alp]lo^zap o nl]uad loltlgdn:oald lnlnlnqap
lsaJU pzpotuJn al luauJotu 'eal-xx lP tnlnlolas lP nlualap lnlnul
-l.rd 1n1r6.r-e;s e1 aleseld g trod tuslueqln ap touoal a;trnlndarul

'epeouad talsaf,P 11rr1sr:t1qnd ale oluP^alal

atrxal ap arJas o Pl altlaJal ut.td'- letlttueltlnld nes lelllule;lun rnlnrl6arn:ng lnzer uJ u.ttldo eltnlol ep 1nd1r n: uodel uJ o-lPtll
-nse ne-ri rugrxor ruorlloJoal are: ad prirzod g1Plnlslp + PA
orpnurluol u1'aleltntlsneqxa ap !!iualald PlPl 'ueqJn lnlnlnsai

lug.rn8guo: erdnse

pedut nl aual

taun eulst.td utrd aleztleue

'eal-Xx lp lnlnloras e alelgunI eut.td u1 ra1e1tdel PalPllo^zap

lpplqE np alEl a)llaloal tolttdt:ut.td prdnse BllJolsl autBeurt
gunrs o ruprnluol gs uaundord au 'gzeauln al alal ul

Plolel Pulll :lxal

oar)(xro ln n o)as p
a1olgwn[ owltd u1 aua1*atntnq

pl npanp arel alal lglap alrqpluaJ rPu nero nu antllalol aiutnrol

u1 alllirFenur pl elpre lnlolnp 'ant1e:qlutuas nPla uPqln uolal
ap alaruazal arpl ul'ta1eltde3 plienlls arelaptsuol uJ puenl
'rPteluauoldtut g ealnd nu BluPlJp^ euud alpr ul lnzel ul
'aleuorida:xa lginlos e: leop aleldatlP putU anlllalol alal 'alenp
-rnrpur aiurn:ol ap parnrlsuo: neautisns ltznl)uol lnlPl ale'(oL6[
'eualn) auruat lolaiulnrol 1e leuotieuralut lnsal8uo3 Pl alllaJar
ulrd 'auadorna alaiuatladxa aluaunS;e Pl PalnpP n)satulL1lPol

lylmol otdnso aoqarcal a lDadsad

aa^lpalo)

nPs

olenp!^!pu!

oluln)ol

Iil,

Artitectura > 1,1R.3/2014 (651)

Dosar tematic

56 _57

Aceastl viziune de dezvottare a fost pretuati ;i in actele normative, primut document care i;i asumi in mod cert aceastd
pozifie fiind ptanut general de sistematizare a[ ora;ului, etaborat incep6nd cu 1914, dar promulgat abia in 1921e. Astfel, teoria
uttimitor ani ai perioadei antebelice a stabilit direclii ctare de
dezvoltare a zonetor rezidenliale bucuregtene: daci in cazul
zonei centrale se permitea locuirea colectivl (ca un compromis
fecut pentru confortul asigurat de amplasarea in centru[ orasutui), pentru periferie se impunea dezvoltarea cartierelor de
tocuinle unifamitiate. Acestea din urmi erau preferate atdt din
punct de vedere igienic, cit gi prin raportare [a caracteruI societilii romdnegti gi ta dorinla sustinerii micii proprietili urbane,
necesare in cazuI unui orag aflat in plind cregtere demograficS,
rezultatl din asimitarea unui numirinsemnat de [ocuitori veniti
din restu[!5rii gi, in specia[, din mediuI rura[.

Principiite enunlate in ace;ti ani s-au reglsit

;i in teoria ;i

practica interbelici, intr-o exprimare mai ctard 9i mai detaliatS,

ce se incadra in tendinta genera[5 de fundamentare a urbanismutui ;tiin1ific. in contextuI accentuirii crizei de [ocuin!e, ideea
reatizirii de locuinte colective pe scarl largi a reaplrutin dezbaterite teoretice. Ca un rispuns dat acestei direcfii, inci din 1921,
Cincinat Sfintescu incerca sd ageze bazele teoretice necesare
unei astfel de dezvoltlri, prin determinarea - pe cale gtiinlifici a variantei optime de implementat in cazuI Bucuregtiului.
Chiar daci, fird echivoc, acesta i9i asuma pozilia de sus!in5tor at Locuinlelor unifamiliale, Sfinlescu recunogtea necesitatea
existenlei in orag a unei zone cu clddiri inalte, destinate inclusiv
tocuirii -,,un riu necesar'i ce trebuia admis doarin zonele deja
construite, unde terenuI era scumplo. Pentru a putea determina
localizarea unor astfel de interventii in ora;, Sfinlescu definea
un sistem de zonificare a teritoriu[ui administrativ in funclie de
indttimite admise ale construcfiitor, impirlind oraguI in zone
conientrice. in viziunea autorului, zona centrali urma sd fie
ocupatl de ,,zona suprainitfati", urmati, spre exterior, de ,,zona
inalti" si de ,,zona medie'l pentru ca ,,zona joasS" si se identifice
aproape in totalitate cu periferiall.
Anatizi nd ca pitatu t i nvestit in construcli i ;i, in genera[, d iverse
aspecte ce tineau de situalia economicd, Sfinlescu decidea cd
tocuinlete cotective bucuregtene nu trebuiau sI depigeascl +-5
niveluri, in acest caz, raportuI dintre valoarea chiriilor gi condifiite de locuire fiind cetoptim. Aceste indtlimi scideau, in cazuI
medii'l prin reatizarea de constructii de maximum 2-3
"zonei
niveluri, pentru ca zona joasl (periferia) sd fie ocupati doar de

ctidiri de '1-2 nive[uri12.

in cazul zonei centrate accepta, excep[iona[, gi ctidiri mai inalte - chiar p6ni ta 15 niveturi - in condilii speciate de construire (parcela sI fie mdrginitd
pe toate plrgite de

,,zona suprainltlat5" -, s puteau

strlzi) gi de

echiparel3.

9 Arhivete Nationa[e lstorice Centrale, fond

Ministerul Luc'rdrilor Publice. Co nsiliul Tehnic
Superior, dosar 4211919, ff..26-97; Cincinat l.
Sfihtescu, Studiu osupra planului general de
\i\tpmotiTore al Capitalei
Caoitalei urmat de onteproect
onteDroe
sistemotizore
asupra stobilirei, construirei, dezvolde leoe
lege asupra

;E-? #r;;

ii, ii:;i

;; ;; ;;r o', r-ip

g ra n

in acord cu direcliite enunlate in epoci, ta mijtocut anilor '30,

ing. Gheorghe Virtosu argumenta necesitatea ca statuI sI intervini activin probtemele zonelor reziden[iale, prin construirea de
tocuinle pentru poputalia slracd. Printre diversele principii care
trebuiau, in viziunea autorului, si cStiuzeascl aceste mdsuri se
regesea, din nou, suslinerea reatizirii de [ocuin]e unifamiliate,
pentru a putea rdspunde preferinlelor locuitoritor: ,,Sd tinem in
seami caracteruI individuatist at poporutui. EI are o preferin]d
accentuatl pentru tocuinla famitiatS. Idealul romAnului e sd fie
<singur [a curte>". Mai mutt dec6t atdt, se invoca 9i nevoia suslinerii micii proprietSli, ,,care constituie cea mai puternici pavizi
a ordinii

tenti

sociale";i care ajutl poputalia sdraci st fie,,mai rezis-

fa15 de criz5"1a.

Studiut elaborat de G. Virtosu a fost inclus in Memoriul Justificativ al Ptanutui Director de Sistematizare din 1935, sub forma
Anexei 71s, principiile enunlate anterior fiind, astfe[, asumate ;i

de administralie. $i textuI propriu-zis a[ Memoriului (in acord

cu prevederite enunlate in ptan) isi asuma o pozilie similari,
incurajind in continuare dezvottarea [ocuinletor individuale in
Bucuregti, acest model de [ocuire fiind in acord cu ,,tendinlete
firegti" ate poputalieigiasigurind ,,un cadru de via!5 ce trebue
incurajat pentrucd dezvoltd personalitatea, asigurd o atmosferi

de via15 tini;tit5 si decentd"l6.

Nu era exclusi locuirea in ctidiri cu mai multe apartamente'
fiind recunoscute avantajete reale ale acestor construclii. Totusi,
un astfel de model de [ocuire nu trebuia sI fie incurajat decAt
in cazuI claselor sociate mai instlrite (in principat cea a ,,micei
burghezii") si nu trebuia sd fie imptementat dec6t in zonele
apropiate de centru, unde dezavantajele locuirii in comun

erau compensate de celelatte avantaje generate de localizare

9i de sporirea confortului prin reducerea costurilor. Locuintele
colective, conform autorilor Memoriului, corespundeau,,unor
nevoi imperioase ale viegii urbane", asigurAnd un tip de locuire
modern5, accesibit doar popuLaliei instiritelT. in cazu[ [ocuitoritor sdraci, autorii ptanu[ui erau vehement impotriva realizirii
de tocuinle colective, acestea prezentind doar dezavantaje, ce
erau exprimate in termeni de satubritate, confort, specific de
viali, regim de proprietate. Chiar dacd deja se construiseri in
Bucuregti locuinte colective cu apartamente v6ndute [ocuitoritor,
continuare aceasti formd de proprietatea nu era recunoscutl ca un model posibit de generalizat, locuinlele cu mai mutte
apartamente fiind automat incadrate in categoria imobitetor de

in

raport18.

Retuati cu consecvenfi de-a tungut primeijumltSli a secotului

a[ XX-[ea, aceastd atitudine - deopotrivd teoreticS, regulamentari ;i practici - a avut puterea de a stabiti specificuI zonelor
rezidenliate periferice, ce s-au dezvoltat prin ample parcetdri
de tocuinle individuale, in cadruI cirora, doar ocaziona[, 9i-au
gSsit tocut diverse [ocuinte pturifamitiate, majoritatea de mici
dimensiuni, aflate [a timita dintre locuinle colective ;i tocuinle
individuate. in mod asumat, amptasamentut stabitit aI imobilelor colective a fost zona centra[5, destinatl persoane[orinstirite,
acest tip de locuire fiind vlzut ca un atribut at vielii moderne, in
comparatie cu tradilionatismuI necesarin cazu[ locuirii de masi-

10 Cincinat l. Sfinfesiu, ,,Locuin]ele eftine".in

Buletinul Asociatiei Generale a lnginerilor din
p.
Romffnio anu[
anrrl l,llnr8-9. 1919,
1919. p.zou.
o. 2b8.
nr.8-9,1919,
nr. 8-9,
RomAnia,
Romanta,
11 Cincinat l. Sfin1escu, Transfoymar.ea

14 Gh. Virtosu, Locuinte pentru populatia

nevoio5d si problemo tomasdrilor, Tipografia
,,Bucoviha', Bucure5ti, f . a., p.79.
15 D. Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bo[omey, At.
Davidescu, Th. Ridulescu, Planul director de
sistem atizo re al Mu ni ci pi u lu i B u cu resti. Me m ori u i ustifi cativ, Ti pografi a,, B ucovi na', B ucu re;ti,

Bucuiesti, p.17.
12 tbid., p.14.
13 tbid., p.11, 41.

16 lbid.,p.20.
17 tbid., p.22.
18 lbid., p. 8s.

,,Jockev-Ctu b", Bucu resti, 1919.

"

Co n stru ctivd a cobita tci i, v ol. i : i n dlti m e o d e

dot cldidirilor $i inii nde|eo coresp u izdtoore
a cur[ilor in Bucu resti, Tipografi b Guten berg,

1935, p.92-123.