Analiza Cheltuielilor Intreprinderii

NTRODUCERE
Simbioza dintre potentialul resurselor si rezultatele obtinute urmeaza, in

practica economica, o evolutie in spirala avand la baza corelarea si conditionarea
reciproca dintre ele. Pe de parte, potentialul resurselor umane, materiale,
financiare si informationale conditioneaza si restrictioneaza nivelul
performantelor care se obtin intr-un ciclu de utlizare/productie, iar pe de alta
parte nivelul rezultatelor obtinute in urma valorificarii potentialului resurselor
creeaza sursele si cuantumul acestora, ce poate fi alocat pentru amplificarea
potentialului resurselor.
In contextul economic actual se impune luarea unor decizii de management
rapide referitoare la activitatea intreprinderii, la urmarirea si atingerea
obiectivelor sale fundamentale, acestea determinand insasi existenta pe piata a
agentului economic.
Conform teoriei economice neoclasice si teoriei financiare, obiectivul
major al firmei este maximizarea profitului, respectiv maximizarea valorii
intreprinderii si, implicit, a averii proprietarilor.
De-a lungul timpului s-au identificat urmatoarele obiective generale:
supravietuirea, profitul si cresterea economica. Drept scopuri financiare au fost
identificate: echilibrul financiar, rentabilitatea financiara, cresterea economica,
flexibilitatea. Criteriile de masurare a atingerii acestor scopuri si obiective sunt fie
marimi absolute, precum fondul de rulment, trezoreria neta, cifra de afaceri,
capacitatea de autofinantare, fie marimi relative, precum rata indatorarii (efectul
de levier), rata rentabilitatii etc.
Activitatea desfasurata de o intreprindere in decursul unei perioade de
timp se reflecta in situatia financiara a acesteia. Starea financiara a unei
intreprinderi, indiferent de sectorul de activitate, de dimensiune sau structura
capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pana la momentul efectuarii
analizei si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare.
Analiza financiara este sursa principala de informatii necesare
fundamentarii deciziilor tactice si strategice la nivel microeconomic. Ea consta
intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei
financiare (gestiune, echilibru financiar, structura financiara, bonitate) si a
performantelor unei intreprinderi.
In ultimul timp importanta analizei financiare este amplificata de
numeroasele solicitari, de un grad mare de sinteza, generate in special de:
necesitatea informatiilor financiare prelucrate, pentru imbunatatirea

gestionarii intreprinderii si luarii deciziilor de participare pe piata
financiara;
dezvoltarea si diversificarea pietei financiare;
restructurarea intreprinderilor si privatizarea acestora;
interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al concurentilor;
necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre

performantele intreprinderii.
Analiza economico-financiara este practic indispensabila in conducerea si

gestionarea unei afaceri, motiv pentru care ea se constituie intr-un instrument de
baza la indemana managementului intreprinderilor.
Una din principalele functii ce revin analizei economicofinanciare este aceea de instrument al managementului intreprinderii, deoarece
a conduce competent inseamna a cunoaste realitatile vietii economice in care
intreprinderea activeaza, a cunoaste plusurile si minusurile entitatii pe care o
conduci, ori acest lucru nu este posibil fara o analiza pertinenta.
O a doua functie importanta a analizei economicofinanciare consta in diagnosticarea fenomenelor si proceselor economice,
respectiv diagnosticarea starii de performanta pe care o intreprindere o
realizeaza la un moment dat, in vederea luarii unor decizii privind evolutia
viitoare a acesteia.
Informatiile necesare analizei financiare sunt preluate din conturile
anuale, care cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, anexa la bilant.
Prezentarea informatiilor in bilantul contabil referitoare la sursele financiare si
mijloacele economice raspunde unor cerinte de ordin fiscal, contabil si juridic,
fara a raspunde cu promptitudine obiectivelor financiare, care urmaresc mai ales
probleme prezente si viitoare decat probleme trecute. In consecinta, bilantul
contabil este supus unor corectii si regrupari care sa ordoneze elementele de
activ si pasiv in functie de gradul de lichiditate, respectiv gradul de exigibilitate.
Aceasta retratare a bilantului contabil are ca scop final obtinerea bilantului
financiar.
Lucrarea Analiza situatiei financiare a S.C. CONS S.R.L.
Deva este un model de analiza care imbina teoria cu un studiu de caz ilustrativ
pentru modul de utilizare a instrumentelor analizei mentionate mai sus in
cunoasterea si interpretarea situatiei financiare a intreprinderii.
Obiectivul prezentei lucrari este reprezentat de diagnosticarea situatiei
financiare a firmei luate in studiu in perioada 31.12.1999 31.12.2001,
considerand anul 1999 drept an de referinta.
Scopul lucrarii consta in:
aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico-financiari ai

intreprinderii;
analiza structurii financiare a firmei;
analiza gestiunii creantelor si datoriilor;
aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;
analiza bonitatii financiare (respectiv lichiditatea si solvabilitatea) a S.C.

CONS S.R.L. Deva;
analiza rentabilitatii comerciale, economice si financiare a firmei

respective.
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA S.C. CONS S.R.L. DEVA
1.1.
PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI
1.1.1.
ELEMENTE DE IDENTIFICARE
1.
Denumirea: S.C. CONS S.R.L. Deva
2.
Sediul social: Deva, Str. Iosif Vulcan, nr. 63, jud. Hunedoara
3.
Telefon: 0254/233376
4.
Fax: 0254/233377
5.
Numar inregistrare ORC: J20/2076/1994
6.
Cod fiscal: R6963026
7.
Persoana juridica: - societate cu raspundere limitata

- persoana juridica romana
- capital integrat privat
8.
Durata de functionare: nelimitata
1.1.2.
SCURT ISTORIC
S.C. CONS S.R.L. a fost infiintata in anul 1994, in urma inregistrarii la Oficiul
Registrului Comertului, dupa obtinerea codului fiscal si a avizelor necesare de
functionare (avizul sanitar, avizul de mediu si avizul de protectie a muncii).
Obiectul principal de activitate l-a constituit executarea de constructii noi,
reparatiile la constructiile existente, lucrarile de instalatii la constructii.
In anul 1996, societatea a fost atestata pentru executarea de retele stradale,
bransamente si lucrari interioare de gaze naturale, si a inceput executia acestui
tip de lucrari. De asemenea, in anul 1997 unitatea a realizat din surse proprii un
atelier de tamplarie pentru executarea confectiilor din lemn (usi, ferestre etc.)
necesare lucrarilor de constructii in executia societatii. In acest atelier s-a
executat si mobilier de birou cu materiale de import.
Produsele si serviciile oferite de intreprindere: in timp, S.C. CONS S.R.L. Deva si-a
diversificat gama de produse si servicii oferite, adaptandu-si domeniul de
activitate cerintelor pietei.
Societatea are propriul manual de calitate pentru constructii in conformitate cu
HG nr. 261/1994 si este atestata in:
executia sistemelor de alimentare cu gaze naturale conform I6-86;
executia lucrarilor de inchidere de mine conform Legii Minelor;
recuperarea si valorificarea deseurilor metalice;
agrement REFER executare lucrari pentru SNCFR.
1.1.3.
OBIECTUL DE ACTIVITATE
In baza statutului societatii, principalele activitati desfasurate de S.C. CONS S.R.L.

Deva sunt:
q
lucrari de constructii noi, modernizari si reparatii capitale la cladiri (sociale,
administrative) si constructii speciale industriale si agrozootehnice;
q
lucrari de instalatii interioare de gaze naturale, retele de medie si redusa
presiune din conducte de otel si polietilena;
q
lucrari de instalatii termice si sanitare, centrale si retele termice, alimentare
cu apa, statii pompare si de hidrofor;
q
lucrari de drumuri, cai ferate uzinale, terasamente, ziduri de sprijin,
regularizari de rauri si aparari de maluri,
q
lucrari de hidroizolatii cu materiale din import derbigum acreditare
Imperbel Belgia;
q
lucrari de instalatii electrice interioare si bransamente, confectionat tablouri
electrice;
q
lucrari de proiectare pentru categoriile de lucrari enumerate mai sus;
lucrari de inchidere a exploatarilor miniere care isi inceteaza activitatea;
q
lucrari de constructii si confectii metalice la hale industriale, piloni pentru
sustinerea conductelor aeriene, piloni de telecomunicatii, precum si prelucrari
mecanice pentru nevoi proprii si terti;
q
lucrari in sistemul de telefonie montare HDP pentru fibra optica;
q
lucrari de confectionare mobilier de birotica cu materiale din import, binale
pentru constructii;
q
module ecologice pentru organizari de santier parteneri din Finlanda.
Activitatea de executie a societatii se desfasoara in principal in judetul

Hunedoara, realizand in cadrul lucrarilor contractate cu beneficiarii si lucrarile
legate de asigurarea cerintelor de apa industriala si potabila, epurarea apelor
evacuate in emisari, provenite de la unitatile industriale si de la activitati sociale,
respectiv grupuri sociale, cantine, corpuri administrative si locuinte.
1.2.
PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI
Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. CONS S.R.L. Deva la sfarsitul

celor trei exercitii financiare luate in considerare (1999, 2000, 2001) sunt
urmatorii:
Cifra de afaceri reprezinta unul dintre obiectivele strategice ale

intreprinderii, deoarece este criteriul major dupa care se judeca performantele
intreprinderii in mediul concurential in care aceasta activeaza. Cifra de afaceri
reflecta rezultatul global al unei perioade de gestiune, fiind principala forma de
venit a firmei. Cifra de afaceri are ca sursa de formare activitatea de exploatare a
intreprinderii, neincluzand veniturile financiare si exceptionale.
Productia exercitiului reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse

de firma pe o perioada de un an. Principalele elemente componente ale acestui
indicator sunt: productia vanduta (care insumeaza bunurile si serviciile facturate
la pret de vanzare), productia stocata (a carei valoare pozitiva indica cresterea
stocului final), productia imobilizata (destinata nevoilor proprii firmei).
Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea

factorilor de productie, indeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea
materiilor prime, materialelor si serviciilor cumparate de la terti. Valoarea
adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti care asigura remunerarea
participantilor directi si indirecti la activitatea economica a intreprinderii:
personalul, statul, creditorii, actionarii, intreprinderea.
Rezultatul din exploatare masoara, in marimi absolute, rentabilitatea

procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor exploatarii (platibile
si executabile) din veniturile exploatarii (incasabile si calculate).
Rezultatul brut al exercitiului este determinat de rezultatele activitatilor

de exploatare, financiare si exceptionale, obtinandu-se prin diferenta intre
veniturile si cheltuielile totale. Acest indicator exprima, in marimi absolute,
rentabilitatea bruta sau pierderile aferente activitatii firmei.
Rezultatul net al exercitiului reprezinta, in marimi absolute, masura

rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris de actionari. Acesta urmeaza
sa se distribuie sub forma de dividende in raport cu numarul actiunilor sau
partilor sociale detinute, sau sa se reinvesteasca in firma. Profitul net se obtine
prin deducerea impozitului pe profit din profitul brut.
Principalii indicatori economico-financiari
Tabelul nr.
1.1.
Nr.
crt.
SPECIFICATIE
1.
Cifra de afaceri
2.
UM
PERIOADA DE ANALIZA
1999
2000
2001
mii lei
937255
3
9671975
1712418
0
Productia exercitiului
mii lei
975497
6
1060184
1
1733360
5
3.
Valoarea adaugata
mii lei
424254
8
3694040
6822260
4.
Rezultatul brut al exploatarii
mii lei
285653
6
1702578
2456843
5.
Rezultatul brut al exercitiului
mii lei
286536
7
1709526
2274964
6.
Rezultatul net al exercitiului
mii lei
286536
7
1281115
1926165
7.
Numar mediu de salariati (cu

contract de munca)
persoa
ne
69
71
67
8.
Numar mediu de colaboratori (cu

conventie civila)
persoa
ne
19
Figura nr. 1.1. Principalii indicatori economico-financiari

Din tabelul nr. 1.1. prezentat mai sus se poate observa ca:
v
cifra de afaceri si productia exercitiului au inregistrat un trend crescator pe
parcursul perioadei analizate;
v
valoarea adaugata a inregistrat o tendinta oscilanta, nivelul indicatorului fiind
in crestere in anul curent 2001 fata de anul de baza 1999;
v
rezultatul brut al exploatarii, rezultatul brut al exercitiului si rezultatul net al
exercitiului au manifestat, de asemenea, o tendinta oscilanta, valorile obtinute
fiind de data aceasta in scadere in anul 2001 fata de anul 1999.
CAPITOLUL 2
ANALIZA STRUCTURII FINANCIARE A S.C. CONS S.R.L. DEVA
Analiza structurii patrimoniale urmareste reflectarea raporturilor dintre
diferite elemente patrimoniale, mutatiile calitative in situatia mijloacelor si
surselor generate de schimbarile interne si de interactiunea cu mediul
economico-social[1], precum si fundamentarea politicii si strategiei financiare.
Prin structura financiara a unei intreprinderi, in sens larg, se intelege
raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung[2].
Structura financiara a intreprinderii se analizeaza:
- din punctul de vedere al surselor de finantare (reflectate in pasivul bilantului);
- din punctul de vedere al utilizarii acestora (reflectate in activul bilantului).
Elementele de pasiv definesc structura financiara de capital, in timp ce
elementele de activ (plasamentele) definesc structura economica de capital a
intreprinderii.
Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau o
grupa de posturi din activ sau pasiv si totalul bilantului, precum si ca raport intre
diferitele componente de activ sau pasiv.
Sursele informationale utilizate pentru efectuarea calculelor sunt bilantul
financiar si contul de profit si pierdere.
2.1. ANALIZA STABILITATII FINANCIARE
Rata stabilitatii financiare (Rsf) reflecta ponderea capitalurilor
permanente in totalul surselor de finantare (pasive totale). Capitalurile
permanente sunt formate din capitalul propriu si capitalul imprumutat cu o
durata mai mare de un an, motiv pentru care se mai numesc si surse stabile de
finantare.
Relatia de calcul este:
unde: CP = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung
Nivelul minim admis al ratei este de 50%, dar stabilitatea financiara a

intreprinderii este cu atat mai mare cu cat nivelul ratei este mai aproape de 100.
O intreprindere cu un grad mare de stabilitate financiara poate realiza strategii
pe termen lung atat in ceea ce priveste procesul investitional (activele
imobilizate), cat si in ceea ce priveste procesul de exploatare (activele
circulante), deoarece ponderea mare a surselor stabile de finantare aflate la
dispozitia sa permite acest lucru.
Rata stabilitatii financiare
Tab
elul nr. 2.1.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Capital permanent
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
248274
9
236410
3
5979067
CP=Cpr+DTML
Pasiv total
mii lei
539043
3
437218
2
1205081
0
PT=CP+DTS
3.
Rata stabilitatii
financiare
46,06
54,07
49,62
Rsf=CP/PT
4.
Indicele de crestere
a CP
100,00
95,22
240,82
ICP=CPn/CP0
5.
a PT
100,00
81,11
223,56
IPT=PTn/PT0
6.
Valoarea minim
acceptabila
50,00
50,00
50,00
Min
Figura nr. 2.1. Evolutia stabilitatii financiare

Pe intreaga perioada de analiza firma dispune de un grad relativ scazut de
stabilitate financiara, nivelul ratei situandu-se sub nivelul minim admisibil de
50%, cu exceptia anului 2000, cand se constata o usoara imbunatatire.
Indicatorul a crescut de la 46,06% in anul de baza 1999 la 49,62% in anul curent

2001, reflectand din acest punct de vedere o ameliorare a stabilitatii financiare a
intreprinderii. Cresterea valorii indicatorului in perioada curenta fata de perioada
de baza arata cresterea ponderii resurselor stabile in totalul surselor de finantare
ale firmei. Cauza evolutiei inregistrate de rata stabilitatii financiare este data de
faptul ca ritmul de crestere a capitalului permanent (140,82%) a devansat ritmul
de crestere a pasivului total (123,56%), respectiv ICP>IPT.
2.2. ANALIZA AUTONOMIEI FINANCIARE
Rata autonomiei financiare (Raf) reflecta ponderea capitalurilor proprii in
totalul surselor de finantare, respectiv masura in care sursele de finantare apartin
intreprinderii. In practica exista doua tipuri de autonomie financiara, si anume:
autonomie financiara globala, cand sursele proprii se compara cu totalul

surselor de finantare;
autonomie financiara la termen, cand sursele proprii se compara doar cu

sursele permanente de finantare.
2.2.1. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE
Rata autonomiei financiare globale (Rafg) reflecta ponderea surselor
proprii in totalul surselor de finantare si se calculeaza ca raport intre capitalul
propriu si pasivul total. Indicatorul arata gradul de independenta financiara a
societatii.
Formula de calcul este:

Valoarea indicatorului difera de la o intreprindere la alta in functie de
politica financiara promovata. Tocmai de aceea este foarte dificil de stabilit
valoarea de referinta a acestei rate. Se considera satisfacatoare pentru echilibrul
financiar o rata Rafg >1/3 (respectiv 33%).
Rata autonomiei financiare globale
Tab
elul nr. 2.2.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Capital propriu
2.
3.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
248274
9
236410
3
5979067
Cpr
Pasiv total
mii lei
539043
3
437218
2
1205081
0
PT
Rata autonomiei
46,06
54,07
49,62
Rafg=Cpr/PT
financiare globale
4.
Indicele de crestere a
Cpr
100,00
95,22
240,82
ICpr=Cprn/Cpr0
5.
PT
100,00
81,11
223,56
IPT=PTn/PT0
6.
Valoarea minim
admisibila
33,33
33,33
33,33
Min
Figura nr. 2.2. Evolutia autonomiei financiare globale

Pe parcursul celor trei ani de analiza firma a inregistrat o autonomie
financiara globala ridicata, valorile calculate fiind peste nivelul minim admisibil.
Autonomia financiara globala a crescut de la 46,06% in anul de referinta 1999 la
49,62% in anul curent 2001, reflectand cresterea ponderii surselor proprii in
pasivul total al firmei.
Cauzele acestei evolutii sunt urmatoarele:
v
cresterea capitalurilor proprii cu 140,82% in perioada curenta fata de
perioada de baza;
v
cresterea pasivului total cu doar 123,56% in perioada curenta fata de
perioada de baza.
2.2.2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Rata autonomiei financiare la termen (Raft) considera ca sursele de
finantare cu caracter permanent se mentin intr-o anumita structura doar o
perioada limitata de timp. Ea se calculeaza ca raport intre capitalul propriu si
capitalul permanent si reflecta ponderea surselor proprii in totalul surselor
permanente de finantare. Formula de calcul este urmatoarea:
Nivelul acestei rate are o mare importanta pentru deciziile viitoare de

politica financiara pe care managementul firmei intentioneaza sa le ia. Se
considera ca firma beneficiaza de o structura financiara sanatoasa, careia ii este
asociat un grad scazut de risc, atunci cand ponderea surselor proprii in sursele
permanente este de cel putin 50%, respectiv Raft 50%.
Rata autonomiei financiare la termen
Ta
belul nr. 2.3.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Capital propriu
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
248274
9
236410
3
597906
7
Cpr
Capital permanent
mii lei
248274
9
236410
3
597906
7
CP=Cpr+ITML
3.
Rata autonomiei
financiare la termen
100,00
100,00
100,00
Raft=Cpr/CP
4.
Cpr
100,00
95,22
240,82
ICpr=Cprn/Cpr0
5.
CP
100,00
95,22
240,82
ICP=CPn/CP0
6.
Valoarea minim
acceptabila
50,00
50,00
50,00
Min
Figura nr. 2.3. Evolutia autonomiei financiare la termen
Rata autonomiei financiare la termen s-a mentinut constanta (100%) pe

parcursul intregii perioade analizate si mult peste nivelul de referinta (minim
admisibil). Aceasta inseamna ca resursele permanente ale firmei sunt constituite
in proportie de 100% din capitaluri proprii. Se considera ca firma are o situatie
favorabila, ca urmare a cresterii capitalului propriu (confirmandu-se astfel
desfasurarea unei activitati profitabile) si a politicii intreprinderii de neapelare la
credite pe termen mediu si lung.
2.3. ANALIZA INDATORARII
Ratele de indatorare caracterizeaza dependenta financiara a intreprinderii
si gradul de risc al politicii sale financiare. Altfel spus, ele masoara ponderea
obligatiilor in patrimoniul intreprinderii, calculandu-se in urmatoarele variante:
q
rata de indatorare globala;
rata de indatorare la termen[3].
OBSERVATIE: Ca urmare a faptului ca S.C. CONS S.R.L. Deva are numai datorii pe
termen scurt in toti cei trei ani analizati (fara sa apeleze la imprumuturi pe
termen mediu si lung), se va calcula doar rata indatorarii globale (rata indatorarii
la termen fiind nula).
Rata indatorarii globale (Rig) masoara ponderea datoriilor indiferent de natura,
durata si originea lor in totalul surselor de finantare. Relatia de calcul este:
unde: Dt = ITML + DTS

PT = Cpr + ITML + DTS = Cpr + Dt
Nivelul de indatorare maxim acceptat este de 66%. Cu cat nivelul ratei
este mai mic decat acest nivel, cu atat riscul imposibilitatii de a onora aceste
datorii este mai mic, iar dependenta fata de creditori este mai scazuta. Daca
nivelul indatorarii scade, odata cu reducerea gradului de indatorare are loc
cresterea gradului de autonomie financiara.
Rata indatorarii globale
Tab
elul nr. 2.4.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Imprumuturi pe
termen mediu si lung
2.
Datorii pe termen
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
ITML
mii lei
290768
200807
6071743
DTS
scurt
3.
Datorii totale
mii lei
290768
4
200807
9
6071743
Dt=ITML+DTS
4.
Pasiv total
mii lei
539043
3
437218
2
1205081
0
PT
5.
Dt
100,00
69,06
208,82
IDt=Dtn/Dt0
6.
PT
100,00
81,11
223,56
IPT=PTn/PT0
7.
Rata indatorarii
globale
53,94
45,93
50,38
Rig=Dt/PT
8.
Valoarea maxim
admisibila
66,00
66,00
66,00
Max
Nota: In anul 2001, DTS = Datorii din exploatare + ITS = 5529643 + 542100 =
6071743 mii lei.
Figura nr. 2.4. Evolutia indatorarii globale

Gradul de indatorare al S.C. CONS S.R.L. Deva inregistreaza valori
normale, cifrandu-se sub nivelul maxim admis de 66%. Rata de indatorare
globala a scazut de la 53,94% in anul de baza la 50,38% in anul curent,
semnificand reducerea gradului de indatorare a firmei (si implicit cresterea
autonomiei financiare), diminuandu-se totodata riscul incapacitatii de plata.
Evolutia ratei de indatorare globala a avut drept cauze:
v
cresterea datoriilor totale cu 108,82% in perioada curenta fata de perioada
de baza;
v
cresterea pasivului total cu 123,56% in perioada curenta fata de perioada de
baza;
v
sau, altfel spus, ritmul de crestere a datoriilor totale a fost devansat de ritmul
de crestere a pasivului total cu 14,74% (123,56% - 108,82% = 14,74%).
2.4. ANALIZA RATEI IMOBILIZARILOR CORPORALE
Rata imobilizarilor corporale reflecta greutatea specifica a activelor
imobilizate tangibile in totalul patrimoniului si masoara gradul de investire a
capitalului in unitate. Rata imobilizarilor corporale (Ric) arata ponderea
imobilizarilor corporale in total active imobilizate, respectiv in total activ.
Formulele de calcul sunt urmatoarele:
;
Nivelul minim admisibil este de 85% din activele imobilizate nete.
Marimea acestui indicator depinde, in primul rand, de natura activitatii,
fiind mult mai ridicat in cazul ramurilor din industria grea fata de ramurile care
solicita o slaba dotare tehnica. Daca se analizeaza intreprinderi din acelasi sector
de activitate, rata imobilizarilor corporale depinde de optiunile strategice ale
fiecareia, de politica de dezvoltare, de conditiile concrete in care isi desfasoara
activitatea. Pentru intreprinderile care au o valoare foarte mare a acestei rate
este mai dificila conversia activelor sale in lichiditati.
Rata imobilizarilor corporale

Tabelul nr. 2.5.
Nr.
crt
.
SPECIFICATIE
1.
Imobilizari corporale
2.
UM
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
174023
3
256474
2
607696
6
Ic
Active imobilizate nete
mii lei
190809
5
256564
2
607786
6
Ain
3.
Activ total
mii lei
539043
3
437218
2
120508
10
AT
4.
Ic
100,00
147,38
349,20
I=Icn/Icn-1
5.
Ain
100,00
134,46
318,53
I=Ainn/Ainn-1
6.
100,00
81,11
223,56
I=ATn/ATn-1
AT
7.
Rata imobilizarilor
corporale I
91,20
99,96
99,99
Ric=Ic/Ain
8.
Rata imobilizarilor
corporale II
32,28
58,66
50,43
Ric=Ic/AT
9.
Valoarea minima
acceptabila (in Ain)
85,00
85,00
85,00
Min
Figura nr. 2.5. Evolutia ratei imobilizarilor corporale

In anul curent 2001 ponderea imobilizarilor corporale in total active
imobilizate a fost de 99,99%, mai mare cu 8,79% fata de anul de referinta.
Cauzele acestei evolutii au fost: cresterea imobilizarilor tangibile cu 249,20% in
2001 fata de 1999, comparativ cu cresterea activelor imobilizate nete cu doar
218,53%. Situatia poate fi interpretata ca fiind pozitiva, daca tinem cont de faptul
ca valorile obtinute pentru rata imobilizarilor corporale au fost peste nivelul
minim admisibil de 85%.
In acelasi timp, ponderea imobilizarilor corporale in activul total a crescut
de la 32,28% in anul de baza 1999 la 50,43% in anul curent 2001, respectiv cu
18,15%. Evolutia inregistrata de indicatorul calculat a avut drept cauze: cresterea
imobilizarilor corporale cu 249,20% in 2001 fata de 1999, in comparatie cu
cresterea activului total cu doar 123,56% in aceeasi perioada.
2.5. ANALIZA RATEI STOCURILOR
Rata stocurilor (Rst) arata care este ponderea activelor circulante de
natura stocurilor in total active circulante, respectiv in total activ. Relatiile de
calcul sunt urmatoarele:
Situatia se poate considera normala cand stocurile nu depasesc 50% din

total active circulante.
Rata stocurilor este influentata de urmatorii factori:
v
sectorul de activitate unde isi desfasoara activitatea intreprinderea; astfel,
rata stocurilor este mai ridicata la intreprinderile din sfera productiei si distributiei
si foarte scazuta la intreprinderile din sfera serviciilor;
v
durata ciclului de exploatare: rata stocurilor este ridicata la intreprinderile cu
durata ciclului de exploatare lung si este redusa la intreprinderile cu ciclu de
exploatare scurt;
v
factori conjuncturali si conditiile pietei: specularea fluctuatiilor de pret de pe
piata.
Cresterea stocurilor este justificata doar atunci cand este determinata de sporirea
volumului de activitate, respectiv cand indicele de crestere a cifrei de afaceri este
mai mare decat indicele de crestere a stocurilor (I CA > ISt), si este nejustificata
atunci cand duce la formarea de stocuri fara miscare sau cu miscare lenta.
Rata stocurilor
Tabelul nr. 2.6.
Nr.
crt
.
SPECIFICATIE
1.
Stocuri
2.
UM
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
128345
286017
9
St
Active circulante
mii lei
348233
8
180654
0
597294
4
Ac
3.
Activ total
mii lei
539043
3
437218
2
120508
10
AT
4.
St
100,00
2228,51
I=Stn/Stn-1
5.
Ac
100,00
51,88
171,52
I=Acn/Acn-1
6.
AT
100,00
81,11
223,56
I=ATn/ATn-1
7.
Rata stocurilor I
3,69
0,00
47,89
Rst=St/Ac
8.
Rata stocurilor II
2,38
0,00
23,73
Rst=St/AT
9.
Valoarea maxima
admisibila (in Ac)
50,00
50,00
50,00
Max
10. Cifra de afaceri
mii lei
937255
3
967197
5
171241
80
CA
11. Indicele de crestere a

CA
100,00
103,19
182,71
ICA=CAn/CAn-1
Figura nr. 2.6. Evolutia ratei stocurilor

Ponderea stocurilor in total active circulante a crescut de la 3,69% in anul de
baza la 47,89% in anul curent (respectiv cu 44,20%), cauzele acestei evolutii
fiind: cresterea stocurilor cu 2128,51% comparativ cu cresterea activelor
circulante cu doar 71,52%. Daca tinem cont de valoarea maxima admisibila
(50%), se poate aprecia ca situatia este pozitiva.
De asemenea, ponderea stocurilor in total activ a crescut de la 2,38% in anul de
referinta 1999 la 23,73% in anul curent 2001 (respectiv cu 21,35%). Aceasta
evolutie a avut drept cauze: cresterea stocurilor cu 2128,51% si cresterea
activului total cu numai 123,56%.
Daca facem corelatia cu cifra de afaceri rezulta o situatie nefavorabila pentru
intreprindere, deoarece indicele de crestere a stocurilor devanseaza cu mult
indicele de crestere a cifrei de afaceri (ISt > ICA).
2.6. ANALIZA RATEI CREANTELOR
Rata creantelor (Rcr) arata ponderea creantelor pe care le are
intreprinderea in total active circulante, respectiv in total activ. In general, o
valoare ridicata a acestei rate poate contribui la dinamizarea cifrei de afaceri, dar
creeaza dificultati de lichiditate.
Relatiile de calcul sunt:
;
Rata creantelor este influentata de domeniul de activitate (fiind foarte
scazuta sau nula in cazul firmelor aflate in contact direct cu o clientela
numeroasa ce achita cumparaturile in numerar comert cu amanuntul, prestari
de servicii catre populatie -, si inregistrand valori mai ridicate in cazul relatiilor
inter-intreprinderi), de natura relatiilor comerciale, precum si de termenele de
plata practicate.
Rata creantelor
Tab
elul nr. 2.7.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Creante
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
264449
2
565838
2006790
Cr
Active circulante
mii lei
348233
8
180654
0
5972944
Ac
3.
Activ total
mii lei
539043
3
437218
2
1205081
0
AT
4.
Cr
100,00
21,40
75,89
ICr=Crn/Cr0
5.
Ac
100,00
51,88
171,52
IAc=Acn/Ac0
6.
AT
100,00
81,11
223,56
IAT=ATn/AT0
7.
Rata creantelor I
75,94
31,32
33,60
Rcr=Cr/Ac
8.
Rata creantelor II
49,06
12,94
16,65
Rcr=Cr/AT
9.
Cifra de afaceri
mii lei
937255
3
967197
5
1712418
0
CA
10.
CA
100,00
103,19
182,71
ICA=CAn/CA0
Figura nr. 2.7. Evolutia ratei creantelor

In anul curent 2001 ponderea creantelor in total active circulante a fost
de 33,60%, mai mica cu 42,34% fata de anul de referinta, cauza fiind scaderea
creantelor cu 24,11% si cresterea activelor circulante cu 71,52% in perioada
curenta fata de perioada de baza (I Ac > ICr). Totodata, a scazut si ponderea
creantelor in activul total, de la 49,06% in anul de baza la 16,65% in anul
curent; aceasta evolutie s-a datorat reducerii creantelor cu 24,11% si cresterii
activului total cu 123,56% (IAT > ICr). Situatia poate fi apreciata ca fiind favorabila,
datorita faptului ca cifra de afaceri a crescut cu 82,71%, iar creantele s-au
diminuat cu 24,11% in anul curent 2001 fata de anul de baza 1999 (I CA > ICr),
aceasta semnificand reducerea duratei medii de incasare a creantelor, cu efecte
pozitive pentru firma.
2.7. ANALIZA RATEI DISPONIBILITATILOR
Rata disponibilitatilor banesti si plasamentelor (Rdb) reflecta ponderea
disponibilitatilor banesti in patrimoniul intreprinderii, adica gradul de lichiditate
imediata a activelor curente.
Relatiile de calcul sunt urmatoarele:
;
La nivelul unei intreprinderi se considera acceptabile urmatoarele nivele
(de referinta) ale ratei disponibilitatilor:
nivelul minim acceptat este de 3-5% in total active circulante, iar cel maxim
de 25% in total active circulante;
nivelul minim acceptat este de 1,5-2% in total activ, iar nivelul optim este
de 10% din total activ.
Rata disponibilitatilor
Ta
belul nr. 2.8.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Disponibilitati
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
709501
124070
2
110597
5
Db
Active circulante
mii lei
348233
8
180654
0
597294
4
Ac
3.
Activ total
mii lei
539043
3
437218
2
120508
10
AT
4.
Db
100,00
174,87
155,88
IDb=Dbn/Db0
5.
Ac
100,00
51,88
171,52
IAc=Acn/Ac0
6.
AT
100,00
81,11
223,56
IAT=ATn/AT0
7.
Rata disponibilitatilor I
20,37
68,68
18,52
Rdb=Db/Ac
8.
Valoare minim
admisibila
5,00
5,00
5,00
Min (in Ac)
9.
Valoare maxim
admisibila
25,00
25,00
25,00
Max (in Ac)
10.
Rata disponibilitatilor
II
13,16
28,38
9,18
Rdb=Db/AT
11.
Valoare minim
admisibila
2,00
2,00
2,00
Min (in AT)
12.
Valoare optima
10,00
10,00
10,00
Opt (in AT)
Figura nr. 2.8. Evolutia ratei disponibilitatilor

Pe parcursul perioadei analizate, disponibilitatile banesti au avut o
evolutie oscilanta. Se poate observa ca in anul 2000 valoarea ratei
disponibilitatilor a fost mult peste nivelul maxim admis, respectiv nivelul optim,
acest lucru fiind semnul detinerii unor resurse ineficient utilizate. In ceilalti doi ani
ai perioadei de analiza (anul de baza si anul curent), valorile indicatorului s-au
incadrat intre nivelul minim si nivelul maxim admis, reflectand o utilizare
eficienta a resurselor intreprinderii.
Ponderea disponibilitatilor banesti in activele circulante a scazut de la
20,37% in anul de referinta la 18,52% in anul curent, ca urmare a cresterii
activelor circulante cu 71,52% fata de cresterea disponibilitatilor cu doar 55,88%.
De asemenea, ponderea disponibilitatilor banesti in activul total a scazut
de la 13,16% in 1999 la 9,18% in 2001, cauza acestei evolutii descrescatoare
fiind devansarea ritmului de crestere a disponibilitatilor (55,88%) de ritmul de
crestere a activului total (123,56%), respectiv IAT > IDb, cu efecte pozitive asupra
lichiditatii firmei.
CAPITOLUL 3
ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR SI DATORIILOR
S.C. CONS S.R.L. DEVA
Exprimarea modului de gestionare a resurselor se realizeaza prin viteza
lor de rotatie, cu ajutorul careia se masoara durata in timp necesara parcurgerii
tuturor fazelor ciclului de exploatare si comercializare. Viteza de rotatie a
resurselor completeaza informatiile privind lichiditatea intreprinderii si, in acelasi
timp, furnizeaza cele mai importante informatii calitative asupra activitatii
financiare, reflectand in ultima instanta modul in care managementul se implica
in folosirea resurselor disponibile[4].
Activitatea de exploatare presupune parcurgerea unor procese financiare

succesive de alocare de fonduri banesti pentru desfasurarea productiei si de
achitare a obligatiilor banesti pe de o parte, si de recuperare a lor din incasarea
vanzarilor sau completarea cu surse imprumutate, pe de alta parte. Aceste
procese de mobilizare si alocare de fonduri, de incasare a creantelor si de plata a
datoriilor exprima manifestarea dinamica a echilibrului financiar al intreprinderii.
Din acest motiv, cel mai sigur echilibru financiar este cel realizat pe seama
incasarilor din vanzarile proprii, adica pe seama cifrei de afaceri.
Drept urmare, fiecare element de activ circulant va fi reinnoit intr-un
interval de timp specific prin cifra de afaceri, iar fiecare datorie va fi achitata intrun anumit timp prin componenta valorica corespunzatoare din cifra de afaceri.
Masurarea vitezei de rotatie se realizeaza cu ajutorul a doi indicatori, si
anume:
numarul de rotatii (nr) exprima numarul de rotatii pe care il efectueaza

elementele de activ sau de pasiv[5] prin cifra de afaceri intr-o perioada de
gestiune.
Cifra de afaceri
nr =
Element de activ sau de pasiv
durata in zile a unei rotatii (dz) masoara durata in zile necesara

elementului de activ sau de pasiv analizat pentru a parcurge intregul ciclu
economic si a se reintoarce in firma sub forma baneasca initiala.
Element de activ sau de pasiv
dz =
* 360
Cifra de afaceri
Accelerarea sau incetinirea vitezei de rotatie are ca efect direct eliberarea
(E) sau imobilizarea (I) absoluta sau relativa de resurse. Eliberarea (relaxarea)
sau imobilizarea (presiunea) de resurse se determina cu relatia:
Analiza vitezei de rotatie presupune urmarirea obiectivelor[6] mentionate

mai jos:
masurarea vitezei de rotatie si identificarea elementelor de calcul;
interpretarea si semnificatia modificarii vitezei de rotatie;
identificarea factorilor de influenta si interpretarea lor;
efectele cresterii vitezei de rotatie.
Sursele informationale utilizate in vederea efectuarii calculelor sunt bilantul

financiar si contul de profit si pierdere.
3.1. ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR TOTALE
Rata de gestiune a creantelor exprima durata medie in zile de incasare a
contravalorii creantelor pe termen scurt (furnizori-debitori, clienti, alte creante).
Valoarea minima care asigura o stare acceptabila a gestiunii creantelor este de 8
rotatii, care corespunde unei durate medii de incasare a creantelor de 45 de zile.
Valoarea optima ar fi de maxim 30 de zile[7].
Relatiile de calcul sunt urmatoarele:
;
Viteza de rotatie a creantelor totale
Tabel
ul nr. 3.1.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Creante totale
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
2644492
565838
2006790
Crt
Cifra de afaceri
mii lei
9372553
9671975
1712418
0
CA
3.
Numar de rotatii
rotatii
3,54
17,09
8,53
nr=CA/Crt
4.
Durata in zile
zile
102
21
42
dz=(Crt/CA)*360
5.
Valoare minima
rotatii
8,00
8,00
8,00
Min
Figura nr. 3.1. Evolutia vitezei de rotatie a creantelor totale
Din tabelul nr. 3.1. se deduce ca in anul de baza 1999 numarul de rotatii a
fost cu mult sub nivelul minim admis, durata medie de incasare a creantelor pe
termen scurt fiind foarte mare (102 zile). Se observa insa o reala imbunatatire la
nivelul ultimilor doi ani de analiza.
In ultimul an de analiza creantele totale se roteau prin cifra de afaceri de
8,53 ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 42
zile. Numarul de rotatii a crescut cu 4,99 rotatii fata de anul de baza, iar durata
medie de incasare a creantelor a scazut cu 60 zile fata de acelasi an. Accelerarea
vitezei de rotatie a creantelor totale inseamna un decalaj favorabil in incasarea
creantelor curente in perioada curenta fata de perioada de referinta, cu impact
favorabil asupra lichiditatilor firmei.
3.2. ANALIZA GESTIUNII CREANTELOR-CLIENTI
Pentru realizarea echilibrului financiar, intreprinderea va trebui sa
actioneze atat asupra vitezei de rotatie a stocurilor, cat si asupra creditului
comercial. Creditul comercial se regaseste sub doua forme:
creditul client
creditul furnizor
Rata de gestiune a clientilor[8] reflecta relatiile stabilite de

intreprindere cu clientii si, indirect, pozitia detinuta pe piata fata de concurenta.
Aceasta rata exprima creditul client acordat de firma, adica durata medie in zile
de incasare a contravalorii marfurilor vandute de la beneficiari. Practic indica
decalajul mediu in zile intre data facturarii si data incasarii contravalorii
marfurilor vandute. Valoarea minima[9] care asigura o stare acceptabila a
gestiunii creantelor fata de clienti este de cel putin 12 rotatii, care corespunde
unei durate medii de incasare a creantelor de 30 de zile.
Rata de gestiune a clientilor se exprima prin:
numarul de rotatii:
durata in zile a unei rotatii:
O viteza de rotatie mica inseamna utilizarea de catre clienti pe o perioada mare

de timp a resurselor intreprinderii, stare nefavorabila care este amplificata daca
tendinta vitezei de rotatie este in scadere. In situatia in care durata in zile a unei
rotatii depaseste 30 de zile, inseamna ca intreprinderea se confrunta cu
probleme in ceea ce priveste incasarea facturilor. Daca durata de incasare a
creantelor nu depaseste 30 de zile, atunci intreprinderea se afla intr-o situatie
favorabila in cazul in care viteza de rotatie a creditului client este mai mica decat
viteza de rotatie a creditului furnizor.
Marimea ratei de gestiune a clientilor este influentata de:
pozitia intreprinderii furnizoare;
relatiile stabilite cu clientii (se va acorda un termen mai lung clientilor

traditionali, marilor intreprinderi al caror ciclu de productie este important,
intreprinderilor straine care permit intreprinderii sa-si dezvolte exportul,
intreprinderilor care prezinta garantii serioase);
specificul productiei;
conjunctura economica;
politica de credit practicata pe piata (daca creste rata dobanzii pe piata,

durata creditelor acordate va scadea; iar daca scade rata dobanzii pe piata,
efectul va fi cresterea duratei creditului clienti).
Politica de credit a firmei trebuie sa urmareasca cresterea vanzarilor in masura in
care aceste vanzari contribuie la cresterea profitului.
Viteza de rotatie a creditului-client
Tabelul
nr. 3.2.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Clienti
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
907999
178962
144048
4
Cl
Cifra de afaceri
mii lei
937255
3
967197
5
171241
80
CA
3.
Numar de rotatii
rotatii
10,32
54,04
11,89
nr=CA/Cl
4.
Durata unei rotatii
zile
35
30
dz=(Cl/CA)*360
5.
Valoare maxima
zile
30
30
30
Max
6.
Presiune(+),
relaxare(-)
mii lei
+5727
67
752265
-237836
Efect
7.
a Cl
100,00
19,71
158,64
ICl=Cln/Cl0
8.
a CA
100,00
103,19
182,71
ICA=CAn/CA0
Nota: In 1998, CA = 5527379 mii lei, Cl = 202385 mii lei nr = 27,31 rotatii,
dz =13 zile.
Figura nr. 3.2. Evolutia vitezei de rotatie a creditului-client

Pe parcursul celor trei ani de analiza viteza de rotatie a creditului-client are o
evolutie oscilanta. In ultimul an de analiza creantele-clienti se roteau prin cifra de
afaceri de 11,89 ori, recuperandu-se intr-un termen mediu de 30 de zile. Fata de
anul de baza 1999 numarul de rotatii a crescut cu 1,57 rotatii, iar durata medie in
zile a unei rotatii a scazut cu 5 zile, ceea ce inseamna reducerea duratei medii de
recuperare a creantelor. Accelerarea vitezei de rotatie a creditului-client a
generat efecte asupra trezoreriei, respectiv o relaxare financiara (cu 237836 mii
lei).
Cuantificarea influentei fiecarui factor la evolutia vitezei de rotatie a
creditului-client este determinata prin urmatoarele modele factoriale de
analiza.
a) Analiza factoriala a numarului de rotatii a creditului-client
Abaterea absoluta a numarului de rotatii este:
nr = nr1 nr0 = 11,89 10,32 = +1,57 rotatii
Factorii de influenta sunt:
cifra de afaceri
valoarea clientilor (la sfarsitul perioadei de gestiune)
a1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:
rotatii
a2) Influenta modificarii valorii clientilor:
rotatii
Relatia de verificare este: nr = nr(CA) nr(Cl)
b) Analiza factoriala a duratei in zile a creditului-client
Abaterea absoluta a duratei in zile este:
dz = dz1 dz0 = 30 35 = -5 zile
cifra de afaceri
valoarea clientilor
b1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:
zile
b2) Influenta modificarii valorii clientilor:
zile
Relatia de verificare este: dz = dz(CA) dz(Cl)
In perioada analizata a avut loc o crestere a numarului de rotatii a
creditului-client cu 1,57 rotatii, respectiv o scadere a duratei de incasare a
creantelor de 5 zile.
Cresterea numarului de rotatii a clientilor a fost determinata de
urmatoarele modificari:
v
cresterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei in anul 1999 la 17124180 mii
lei in anul 2001, respectiv cu 82,71%, a determinat sporirea numarului de rotatii
cu 8,54 rotatii;
v
cresterea creantelor fata de clienti de la 907999 mii lei in 1999 la 1440484
mii lei in 2001, respectiv cu 58,64%, a determinat reducerea numarului de rotatii
cu 6,97 rotatii.
Scaderea duratei in zile a numarului de rotatii cu 5 zile a fost determinata de:
cresterea cifrei de afaceri a determinat reducerea duratei medii de

incasare a creantelor cu 16 zile;
cresterea valorii creantelor a determinat sporirea duratei in zile cu 11 zile.
Incasarea creantelor cu 5 zile mai repede este un aspect pozitiv pentru gestiunea
intreprinderii, cu atat mai mult cu cat nu este depasit nivelul maxim acceptabil
(de 30 de zile).
3.3. ANALIZA GESTIUNII DATORIILOR TOTALE
Rata de gestiune a datoriilor curente exprima durata medie in zile de plata a
contravalorii datoriilor pe termen scurt (imprumuturi pe termen scurt, furnizori,
clienti-creditori, alte datorii). Ea arata de cate ori, respectiv in cate zile, s-ar putea
restitui datoriile pe seama cifrei de afaceri.
numarul de rotatii:
Valoarea minima[10] care asigura o stare acceptabila a gestiunii datoriilor

curente este de 6 rotatii, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor
de 60 de zile. Valoarea optima a perioadei de decontare este de maxim 30 de
zile.
Viteza de rotatie a datoriilor totale
Tabelul nr.
3.3.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Datorii totale
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
290768
4
200807
9
6071743
Dt
Cifra de afaceri
mii lei
937255
3
967197
5
17124180
CA
3.
Numar de rotatii
rotatii
3,22
4,82
2,82
nr=CA/Dt
4.
Durata unei
rotatii
zile
112
75
128
dz=(Dt/CA)*360
5.
Valoarea
minima
rotatii
6,00
6,00
6,00
Min
Figura nr. 3.3. Evolutia vitezei de rotatie a datoriilor totale

In ultimul an de analiza datoriile curente se roteau prin cifra de afaceri de 2,82
ori, recuperandu-se sub forma baneasca initiala intr-un termen mediu de 128 de
zile. Numarul de rotatii a scazut de la 3,22 rotatii in anul de baza la 2,82 rotatii in
anul curent (respectiv cu 0,4 rotatii), iar durata medie de recuperare a datoriilor a
crescut de la 112 zile in 1999 la 128 zile in 2001 (respectiv cu 16 zile). Reducerea
vitezei de rotatie a datoriilor inseamna cresterea duratei de creditare comerciala
si financiara a societatii, fapt ce a generat efecte negative asupra firmei, in
sensul diminuarii eficientei utilizarii resurselor imprumutate si atrase.
Pentru ultimul an al perioadei analizate durata incasarii creantelor curente este
mult mai mica decat durata de plata a datoriilor curente, insemnand din acest
punct de vedere o relaxare financiara asupra trezoreriei nete.
3.4. ANALIZA GESTIUNII CREDITULUI-FURNIZOR
Rata de gestiune a furnizorilor[11] reflecta relatiile stabilite cu furnizorii si
increderea pe care o prezinta intreprinderea pentru furnizori. Aceasta deoarece
creditul furnizor reprezinta pentru intreprindere o sursa de finantare pe termen
scurt, care contribuie la cresterea soliditatii financiare a intreprinderii.
Viteza de rotatie a furnizorilor exprima creditul-furnizor primit de firma, adica
durata medie in zile de plata a contravalorii marfurilor achizitionate de la
furnizori. Practic indica decalajul mediu in zile intre data facturarii si data platii
contravalorii marfurilor cumparate. Valoarea minima[12] care asigura o stare
acceptabila a gestiunii datoriilor fata de furnizori este de cel putin 12 rotatii, care
corespunde unei durate medii de plata a facturilor de 30 de zile.
numarul de rotatii:
In mod practic, desi o viteza mica de rotatie permite agentului economic sa

foloseasca resursele furnizorului, aceasta stare poate conduce la inrautatirea
relatiilor dintre cei doi parteneri.
Creditele furnizor constituie o parte importanta a indatoririlor pe termen scurt,
ele finantand un procentaj mai mare sau mai mic al stocurilor, in functie de
sectorul de activitate.
Reducerea vitezei de rotatie a furnizorilor reflecta o stare nefavorabila pentru
intreprindere, cu influente asupra capacitatii de plata a acesteia. Presiunea
financiara asupra firmei scade insa daca viteza de rotatie a creditului furnizor
este mai mica decat viteza de rotatie a creditului client.
Viteza de rotatie a creditului-furnizor
Ta
belul nr. 3.4.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Furnizori
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
384851
101835
7
3302908
Fz
Cifra de afaceri
mii lei
937255
3
967197
5
1712418
0
CA
3.
Numar de rotatii
rotatii
24,35
9,50
5,18
nr=CA/Fz
4.
Durata unei rotatii
zile
15
38
69
dz=(Fz/CA)*360
5.
Valoare maxima
zile
30
30
30
Max
6.
Presiune(+),
relaxare(-)
mii lei
104139
+6179
32
+256862
7
Efect
7.
a Fz
100,00
264,61
858,23
IFz=Fzn/Fz0
8.
a CA
100,00
103,19
182,71
ICA=CAn/CA0
Nota: In 1998, CA = 5527379 mii lei, Fz = 290668 mii lei nr = 19,02 rotatii,
dz =19 zile.
Figura nr. 3.4. Evolutia vitezei de rotatie a creditului-furnizor

In anul 2001 datoriile fata de furnizori se roteau prin cifra de afaceri de
5,18 ori, achitandu-se intr-un termen mediu de 69 de zile. Numarul de rotatii a
scazut de la 24,35 rotatii in anul de referinta la 5,18 rotatii in anul curent, iar
durata medie in zile a unei rotatii a crescut de la 15 zile in 1999 la 69 de zile in
2001, ceea ce inseamna cresterea duratei medii de achitare a datoriilor
comerciale. Reducerea vitezei de rotatie a creditului-furnizor a generat efecte
negative asupra trezoreriei, respectiv o presiune financiara de 2568627 mii lei.
Din tabelul nr. 3.4. se poate observa ca tendinta duratei medii in zile de
achitare a creditului comercial este de crestere (situandu-se in ultimul an mult
peste durata normala de decontare de 30 de zile), aceasta situatie fiind un
semnal ca firma se confrunta cu greutati de plata (lipsa de lichiditati), putand
genera inrautatirea relatiilor cu furnizorii.
De retinut este faptul ca, in situatia in care cumparatorul se gaseste in
pozitie dominanta fata de furnizor, el poate negocia credite furnizor avantajoase.
Situatia comparativa a creantelor clienti si a datoriilor comerciale
prezentata in tabelul nr. 3.5. arata ca durata creditului-furnizor este mai mare
decat durata creditului-client, reflectand din acest punct de vedere un excedent
de resurse financiare pentru intreprindere[13].
Situatia comparativa a creditului-client si a creditului-furnizor
Tabelul nr. 3.5.
CREDITUL-CLIENT
CREDITUL-FURNIZOR
11,89 rotatii
5,18 rotatii
Tipul de credit
Indicator
nr
dz
30 zile
69 zile
Pentru a putea masura influenta factorilor asupra modificarii vitezei de

rotatie a furnizorilor, se folosesc urmatoarele douamodele de analiza
factoriala.
a) Analiza factoriala a numarului de rotatii a creditului-furnizor
Abaterea absoluta a numarului de rotatii este:
nr = nr1 nr0 = 5,18 24,35 = -19,17 rotatii
cifra de afaceri
valoarea furnizorilor (la sfarsitul perioadei de gestiune)
a1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:
rotatii
a2) Influenta modificarii valorii furnizorilor:
rotatii
Relatia de verificare este: nr = nr (CA) nr(Fz)
b) Analiza factoriala a duratei in zile a unei rotatii
Abaterea absoluta a duratei in zile este:
dz = dz1 dz0 = 69 15 = +54 zile
cifra de afaceri
valoarea furnizorilor
b1) Influenta modificarii cifrei de afaceri:
zile
b2) Influenta modificarii valorii furnizorilor:
zile
Relatia de verificare este: dz = dz (CA) dz(Fz)

In perioada analizata a avut loc o reducere a numarului de rotatii a
creditului-furnizor cu 19,17 rotatii, respectiv o crestere a duratei de plata a
obligatiilor comerciale cu 54 de zile.
Reducerea numarului de rotatii a furnizorilor a avut urmatoarele cauze:
cresterea cifrei de afaceri de la 9372553 mii lei in anul de referinta 1999 la

17124180 mii lei in anul curent 2001, respectiv cu 82,71%, a determinat sporirea
numarului de rotatii cu 20,14 rotatii;
cresterea obligatiilor fata de furnizori de la 384851 mii lei in 1999 la

3302908 mii lei in 2001, respectiv cu 758,23%, a determinat reducerea
numarului de rotatii cu 39,31 rotatii.
Cresterea duratei in zile a unei rotatii a fost determinata de:
q
cresterea cifrei de afaceri a generat reducerea duratei medii de achitare a
datoriilor comerciale cu 7 zile;
q
cresterea valorii furnizorilor a determinat sporirea duratei medii de plata cu
61 de zile.
Durata de plata a furnizorilor in perioada curenta (69 de zile) se mentine la un
nivel mult peste durata normala de decontare (30 de zile). Aceasta situatie poate
fi provocata de lipsa de disponibilitati pentru plata obligatiilor curente, ceea ce
poate genera intreruperea livrarilor de catre furnizori si blocarea procesului de
productie (cu exceptia situatiei in care aceasta intarziere este rezultatul unor
intelegeri prealabile ale intreprinderii cu furnizorii).
CAPITOLUL 4
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL
Realizarea consecventa a obiectivului major al intreprinderii, respectiv
maximizarea valorii sale patrimoniale, poate avea loc numai in conditiile unei
activitati profitabile si de mentinere a echilibrului financiar. Problema echilibrului
financiar, perceputa ca o conditie necesara bunei derulari a procesului productiv,
este considerata o problema cheie a managementului. Rezolvarea ei consta in
modul in care se realizeaza corelatia dintre exigibilitatea resurselor de capital si
lichiditatea activelor. Echilibrul financiar al intreprinderii[14] rezulta tocmai din
confruntarea permanenta a duratei plasamentelor de capital in active cu
exigibilitatea datoriilor.
Aprecierea echilibrului financiar se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:

fondul de rulment reflecta echilibrul pe termen lung, cand se compara
capitalul permanent cu activele imobilizate;
nevoia de fond de rulment reflecta echilibrul curent, cand se compara

activele circulante cu obligatiile pe termen scurt;
trezoreria reflecta echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de

rulment cu nevoia de fond de rulment.
Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare
si poate fi considerat atins cand exercitiul financiar se incheie cu trezorerie
pozitiva.
4.1. FONDUL DE RULMENT
Fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea
imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante. Fondul de
rulment mai poate fi definit si ca excedentul de active circulante peste valoarea
datoriilor pe termen scurt. Altfel spus, el reprezinta excedentul de resurse
financiare care se degaja in urma acoperirii activelor permanente din resursele
permanente si care poate fi folosit pentru finantarea nevoilor curente. Practic
fondul de rulment este partea din capitalul permanent care depaseste valoarea
imobilizarilor nete si este destinata finantarii activelor circulante.
Din punctul de vedere al gestiunii financiare reprezinta:
q
marja de securitate privind finantarea activelor circulante;
cota de autonomie financiara.
Fondul de rulment este compus din:
fondul de rulment propriu, care reprezinta partea din capitalurile proprii

care depasesc valoarea imobilizarilor nete si care sunt destinate finantarii
activelor circulante);
fondul de rulment strain, care pune in evidenta participarea

imprumuturilor pe termen mediu si lung la finantarea activelor circulante.
Exista doua modalitati de calcul pentru fondul de rulment (tinand cont de figura
nr. 4.1), si anume:
Active imobilizate nete (Ain)
Capital
perma
nent
(CP)
FR
Datorii
pe
termen
Active circulante (Ac)
scurt
(DTS)
Figura nr. 4.1. Bilantul financiar

a) pornind de la partea de sus a bilantului, ca diferenta intre capitalul permanent
si activele imobilizate nete:
FR = CP Ain
b) pornind de la partea de jos a bilantului, ca diferenta intre activele circulante si
datoriile totale pe termen scurt (obligatii de exploatare + datorii financiare pe
termen scurt):
FR = Ac DTS
Fondul de rulment
Ta
belul nr. 4.1.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Capital permanent
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
248274
9
236410
3
597906
7
CP
Active imobilizate
nete
mii lei
190809
5
256564
2
607786
6
Ain
3.
Capital propriu
mii lei
248274
9
236410
3
597906
7
Cpr
4.
Fond de rulment
mii lei
574654
201539
-98799
FR=CP-Ain
5.
FR propriu
mii lei
574654
201539
-98799
FRp=Cpr-Ain
6.
FR strain
mii lei
FRs=FR-FRp
7.
CP
100,00
95,22
240,82
ICP=CPn/CP0
8.
Ain
100,00
134,46
318,53
IAin=Ainn/Ain0
9.
FR
100,00
IFR=FRn/FR0
10.
Ponderea FR in CP
23,15
Pfr=FR/CP
11.
Finantarea Ac din FR
16,50
Rfac=FR/Ac
12.
Valoarea optima
mii lei
312418
4
322399
2
570806
0
Opt=1/3*CA
Nota: In 1999, Ac = 3482338 mii lei (in bilantul financiar).
Figura nr. 4.2. Evolutia fondului de rulment

In anul de baza 1999, fondul de rulment este pozitiv, cifrandu-se la o
valoare absoluta de 574654 mii lei. Aceasta situatie este favorabila deoarece
capitalurile permanente finanteaza partial activele circulante, dupa finantarea
integrala a imobilizarilor nete, astfel:
v
pentru finantarea activelor imobilizate 1908095 mii lei (76,85%);
pentru finantarea activelor circulante 574654 mii lei.
In primul an, ca urmare a fondului de rulment pozitiv, se inregistreaza un

excedent de lichiditati potentiale (active circulante) asupra exigibilitatilor
potentiale pe termen scurt (datorii pe termen scurt). Totodata, sub aspectul
solvabilitatii sale, intreprinderea dispune de o marja de securitate care o poate
proteja partial sau integral de efectele perturbarii ciclului de incasari si plati.
In ultimii doi ani ai perioadei analizate se inregistreaza valori negative, care
reflecta utilizarea unei parti din datoriile pe termen scurt pentru acoperirea
activelor imobilizate nete (contrar principiilor de finantare[15]). Aceasta situatie
in care activele circulante transformabile in lichiditati sunt insuficiente pentru
acoperirea datoriilor pe termen scurt este o situatie de dezechilibru care reflecta
o stare nefavorabila sub aspectul solvabilitatii. In acest caz se impun interventii
corectoare, respectiv accelerarea incasarilor, incetinirea platilor, apelarea la
imprumuturi pe termen scurt, cresterea capitalurilor proprii, reducerea activelor
imobilizate.
Comparand valorile obtinute cu o valoare considerata optima[16] (1/3 din cifra de
afaceri) se constata ca nivelul inregistrat de intreprindere in cei trei ani ai
perioadei de analiza este mult sub nivelul optim, situatia fiind negativa din acest
punct de vedere.
4.2. NECESARUL DE FOND DE RULMENT
Necesarul de fond de rulment reprezinta partea din activele circulante ce trebuie
finantate din resurse stabile. Reprezinta excedentul de nevoi ciclice de finantare
ramase dupa acoperirea activelor curente pe seama resurselor curente si care
vor trebui sa fie acoperite din resurse permanente. Practic reprezinta partea din
activele ciclice ce trebuie finantate din resurse stabile.
Mult mai precis, necesarul de fond de rulment este definit ca diferenta dintre
necesitatile de finantare a ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.
Relatia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR = Active ciclice Pasive ciclice
NFR = (Active circulante Disponibilitati si plasamente) [Obligatii pe termen
scurt (Credite curente + Soldul creditor la banci)]
NFR = Stocuri + Creante Datorii pe termen scurt
Necesarul de fond de rulment
Tab
elul nr. 4.2.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Stocuri
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
128345
2860179
St
Creante
mii lei
264449
2
565838
2006790
Cr
3.
Datorii pe
termen scurt
mii lei
290768
4
200807
9
6071743
DTS
4.
Necesarul de
fond de rulment
mii lei
-134847
144224
1
1204774
NFR=(St+Cr)-DTS
5.
Indicele de
crestere a NFR
INFR=NFRn/NFR0
6.
Valoarea optima
mii lei
140588
3
145079
6
2568627
Opt=15%*CA
Figura nr. 4.3. Evolutia necesarului de fond de rulment

Pe parcursul intregii perioade de analiza nevoia de fond de rulment a inregistrat
valori negative, reflectand un surplus de surse temporare in raport cu nevoile
temporare; acest lucru s-a datorat cresterii intr-un ritm mai rapid a pasivelor
ciclice fata de activele ciclice. Situatia este negativa, fiind reflectata de cresterea
insuficienta a vitezei de rotatie a creantelor, comparativ cu valoarea minima
admisibila.
De asemenea, daca se compara valorile obtinute cu valoarea
optima[17] (10-15% din cifra de afaceri) se observa ca acestea sunt mult mai
mici decat nivelul optim, situatia fiind nefavorabila si din acest punct de vedere.
4.3. TREZORERIA NETA
Pentru orice societate comerciala insuficienta lichiditatilor reprezinta o
preocupare permanenta de care depinde mentinerea sa in afaceri. De aceea,
managementul performant al trezoreriei poate accelera fluxurile banesti din
circuitul unei afaceri si poate asigura, pe aceasta baza, o reala profitabilitate a
firmei.
Fiind legata de activitatea de exploatare (aprovizionare productie
desfacere realizare), trezoreria reprezinta segmentul cel mai dinamic al
gestiunii financiare pe termen scurt a firmei. De nivelul la care se organizeaza si
se desfasoara managementul trezoreriei depinde echilibrul financiar pe termen
scurt si deci eficienta intregii activitati a agentului economic[18]. Trezoreria
ocazioneaza intersectia tuturor operatiunilor financiare care rezulta din
desfasurarea intregii activitati economico-financiare a firmei. Aici se regasesc
toate incasarile si platile unei anumite perioade de gestiune, indiferent ca
acestea se refera la investitiile pe termen lung sau la activitatea curenta de
productie.
Trezoreria neta pune in evidenta modul de realizare a ciclurilor financiare
ale firmei, semnificand surplusul de lichiditati ce se degaja la sfarsitul perioadei
de gestiune, adica reala capacitate a firmei de a investi. Trezoreria neta
reprezinta disponibilitatile banesti ramase la dispozitia firmei rezultate din
activitatea desfasurata pe parcursul unui exercitiu financiar. Altfel spus, este

diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment, respectiv
excedentul de lichiditati ramase dupa acoperirea excedentului de nevoi ciclice
(ramase neacoperite) de catre excedentul de resurse permanente.
Trezoreria neta se poate determina in doua modalitati, si anume:
a) ca diferenta intre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment:
TN = FR NFR
b) ca diferenta intre disponibilitati banesti (si plasamente) si imprumuturile pe
termen scurt (credite curente + soldul creditor al conturilor curente la banci):
TN = Db ITS
Trezoreria neta
Ta
belul nr. 4.3.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Fond de rulment
2.
3.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
574654
-201539
-98799
FR
Necesar de fond
de rulment
mii lei
-134847
1442241
1204774
NFR
Trezoreria neta
mii lei
+439807
+124070
2
+110597
5
TN = FR - NFR
Figura nr. 4.4. Evolutia trezoreriei nete

Pe parcursul intregii perioade analizate se inregistreaza o trezorerie
pozitiva si cu tendinta oscilanta (in crestere de la anul de baza la anul curent),
reflectand un surplus de fond de rulment fata de nevoia de fond de rulment.
Trezoreria pozitiva semnifica faptul ca excedentul de finantare se regaseste sub
forma disponibilitatilor banesti proprii (din conturi bancare si din casa). Din acest
punct de vedere intreprinderea se gaseste intr-o situatie favorabila, caracterizata
prin autonomie financiara si echilibru financiar pe termen scurt.
4.4. RATELE DE FINANTARE
Ratele de finantare pun in evidenta modalitatile de finantare a investitiilor
intreprinderii, care pot fi strategice, de exploatare si de echilibru.
a) Rata de finantare a activelor imobilizate din surse
permanente (Rfai) exprima masura in care activele imobilizate, la valoarea lor
neta, sunt finantate din capitaluri permanente.
b) Rata de finantare a activelor imobilizate din capitalul

propriu (Rfaip) exprima gradul in care capitalul propriu participa la finantarea
activelor imobilizate.
c) Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RfNFR) masoara

proportia in care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama surselor
permanente (respectiv din fondul de rulment).
Ratele de finantare
Ta
belul nr. 4.4.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Capital permanent
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
248274
9
2364103
597906
7
CP
Active imobilizate
mii lei
190809
5
2565642
607786
6
Ain
3.
Rata de finantare a
Ai din surse
permanente
130,12
92,14
98,37
Rfai=CP/Ai
4.
Capital propriu
mii lei
248274
2364103
597906
Cpr
5.
Active imobilizate
mii lei
190809
5
2565642
607786
6
Ai
6.
Rata de finantare a
Ai din capitalul
propriu
130,12
92,14
98,37
Rfaip=Cpr/Ai
7.
Fond de rulment
mii lei
574654
-201539
-98799
FR
8.
Necesar de fond de
rulment
mii lei
134847
1442241
120477
4
NFR
9.
Rata de finantare a
NFR
-426,15
13,97
8,20
RfNFR=FR/NFR
10.
Indice de crestere a
CP
100,00
95,22
240,82
ICP=CPn/CP0
11.
Ai
100,00
134,46
318,53
IAi=Ain/Ai0
12.
Cpr
100,00
95,22
240,82
ICpr=Cprn/Cpr0
13.
Rfai
100,00
70,81
75,60
IRfai=Rfain/Rfai0
14.
Rfaip
100,00
70,81
75,60
IRfaip=Rfaipn/Rfaip0
15.
RfNFR
IRfNFR=RfNFRn/RfNFR0
Figura nr. 4.5. Evolutia ratelor de finantare
O prima observatie care se impune este coincidenta ratei de finantare a

activelor imobilizate din surse permanente cu rata de finantare a activelor
imobilizate din capitalul propriu, ca urmare a faptului ca sursele permanente sunt
egale cu sursele proprii ale firmei.
In anul de baza 1999 exista urmatoarea situatie:
Rfai = 130,12% > 100%, ceea ce inseamna ca activele stabile sunt

finantate integral din surse stabile, existand un surplus de surse permanente care
constituie fondul de rulment global.
Rfaip = 130,12% > 100%, semnificand faptul ca activele imobilizate sunt

finantate integral din capitalul propriu (realizandu-se cel mai mic cost al
capitalului) si exista fond de rulment propriu.
RfNFR = -426,15% < 100%, reflectand faptul ca necesarul de fond de

rulment este finantat partial pe seama fondului de rulment si partial pe seama
datoriilor pe termen scurt.
In anii 2000 si 2001 situatia ratelor de finantare este urmatoarea:
v
Rfai < 100%, ceea ce inseamna ca activele stabile sunt finantate partial din
surse ciclice, fondul de rulment fiind negativ.
v
Rfaip < 100%, semnificand faptul ca activele imobilizate sunt finantate numai
partial pe seama capitalului propriu, diferenta fiind finantata pe seama surselor
ciclice, fondul de rulment fiind negativ.
v
RfNFR > 100%, reflectand faptul ca necesarul de fond de rulment este asigurat
prin capitalul permanent, creandu-se trezorerie neta pozitiva.
CAPITOLUL 5
ANALIZA BONITATII FINANCIARE A
Analiza bonitatii financiare urmareste reflectarea capacitatii de plata a datoriilor
firmei la diferite termene. Bonitatea se analizeaza din trei puncte de vedere:
din punctul de vedere al lichiditatii, care reflecta capacitatea de plata a

datoriilor pe termen scurt;
din punctul de vedere al solvabilitatii, care reflecta capacitatea de plata a

datoriilor totale pe termen mediu si lung;
din punctul de vedere al ratelor de bonitate.
Instrumentul informational utilizat in analiza bonitatii financiare este

bilantul financiar.
5.1. ANALIZA LICHIDITATII

Capacitatea unei societati de a-si plati datoriile rezida in lichiditatea
activelor sale. Decalajul intre termenele de lichiditate ale activelor si cele de
exigibilitate ale datoriilor este principala cauza a insolvabilitatii.
Lichiditatea, in sens general, este definita ca fiind caracteristica elementelor
patrimoniale de a fi transformate in bani la un moment dat.
In termeni de echilibru financiar, prin lichiditate se intelege capacitatea
intreprinderii de a-si acoperi obligatiile pe termen scurt cu ajutorul activelor
circulante.
Pentru a caracteriza lichiditatea intreprinderii se folosesc urmatoarele rate:
rata lichiditatii curente;
rata lichiditatii rapide;
rata lichiditatii imediate.
5.1.1. ANALIZA LICHIDITATII CURENTE

Rata lichiditatii curente (Lc) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si acoperi
obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale
de natura activelor circulante in lichiditati. Aceasta rata se exprima ca raport
intre activele circulante (stocuri, creante, disponibilitati) si pasivele circulante
(obligatiile pe termen scurt).
Pornind de la principiul echilibrului financiar potrivit caruia activele circulante

(nevoile temporare) trebuie sa aiba permanent o valoare mai mare decat
obligatiile pe termen scurt (resurse temporare), rata lichiditatii curente trebuie sa
fie o marime supraunitara[19].
Marimea optima a lichiditatii curente este cuprinsa intre 1,2 si 2, limita sa minima
(respectiv nivelul sau asigurator) fiind 1.
Studii empirice realizate asupra unui numar mare de firme au aratat ca,
firmele care au avut un nivel al ratei de lichiditate curenta mai mic de 2-3 pe
durata mai multor exercitii financiare, au devenit insolvabile.
Lichiditatea curenta
Ta
belul nr. 5.1.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
PERIOADA DE ANALIZA
1999
2000
2001
SIMBOL
1.
Active circulante
mii lei
348233
8
180654
0
597294
4
Ac=St+Cr+Db
2.
Datorii pe termen
scurt
mii lei
290768
4
200807
9
607174
3
DTS=Datorii
din expl. pe
TS+ITS
3.
Lichiditatea curenta
1,20
0,90
0,98
Lc=Ac/DTS
4.
Valoarea minim
acceptabila
1,00
1,00
1,00
Min
5.
Valoarea maxim
acceptabila
2,00
2,00
2,00
Max
6.
a Ac
100,00
51,88
171,52
IAc=Acn/Ac0
7.
a DTS
100,00
69,06
208,82
IDTS=DTSn/DTS0
8.
a Lc
1,00
0,75
0,82
ILc=Lcn/Lc0
Figura nr. 5.1. Evolutia lichiditatii curente

De-a lungul celor trei ani de analiza, lichiditatea curenta a manifestat o
tendinta oscilanta. In anul de baza 1999 indicatorul a inregistrat un nivel
asigurator (de 1,20), dar in ceilalti doi ani valorile obtinute au fost sub valoarea
minima; situatia intreprinderii in ultimii doi ani este riscanta, ea inregistrand plati
restante ci influenta asupra fluxurilor banesti si financiare ale firmei.
Lichiditatea curenta a scazut de la 1,20 in perioada de baza la 0,98 in
perioada curenta, respectiv cu 0,22 in marimi absolute si cu 18% in marimi
relative. Evolutia indicatorului a avut drept cauze:
cresterea datoriilor pe termen scurt cu 108,82% in 2001 fata de 1999;
cresterea activelor circulante cu doar 71,52% in 2001 fata de 1999.
Valoarea inregistrata in ultimul an se traduce prin incapacitatea firmei de a-si

onora obligatiile pe termen scurt din activele curente.
5.1.2. ANALIZA LICHIDITATII RAPIDE
Rata lichiditatii rapide (Lr) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora
obligatiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate
rapid in lichiditati (creante si disponibilitati). In acest fel, din calculul ratei se
elimina elementele de active circulante care au un grad de lichiditate redus sau
care presupun efectuarea anumitor cheltuieli pentru transformarea lor in
lichiditati, respectiv stocurile (acestea constituind elementul cel mai incert sub
aspectul valorii si gradului de lichiditate).
Aceasta rata se determina ca raport intre activele circulante lichide si pasivele
circulante.
Marimea optima a lichiditatii rapide este cuprinsa intre 0,60 si 1,00, fiind
influentata de corelatia dintre viteza de rotatie a creantelor si viteza de rotatie a
furnizorilor.
Lichiditatea rapida
Tabelul nr.
5.2.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Creante
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
264449
2
565838
2006790
Cr
Disponibilitati
mii lei
709501
124070
2
1105975
Db
3.
Active circulante
fara stocuri
mii lei
335399
3
180654
0
3112765
A1c = Cr + Db
4.
Datorii pe termen
scurt
mii lei
290768
4
200807
9
6071743
DTS
5.
Lichiditatea rapida
1,15
0,90
0,51
Lr=A1c/DTS
6.
Valoarea minim
acceptabila
0,60
0,60
0,60
Min
7.
Valoarea maxim
acceptabila
1,00
1,00
1,00
Max
8.
100,00
53,86
92,81
IAc=A1cn/A1c0
a A1c
9.
a DTS
100,00
69,06
208,82
IDTS=DTSn/DTS0
10.
a Lr
1,00
0,78
0,44
ILr=Lrn/Lr0
Figura nr. 5.2. Evolutia lichiditatii rapide

Tendinta manifestata de indicatorul calculat in perioada analizata este de
scadere. In anii 1999 si 2001 valorile inregistrate de lichiditatea rapida se afla
peste nivelul maxim acceptabil, acest lucru semnificand incapacitatea firmei de
a-si onora datoriile pe termen scurt din activele circulante lichide.
Lichiditatea rapida a scazut de la 1,15 in anul de baza la 0,51 in anul curent,
respectiv cu 0,64 in marimi absolute si cu 56% in marimi relative. Cauzele au fost
urmatoarele:
reducerea activelor circulante de natura creantelor si disponibilitatilor cu

7,19% in perioada curenta fata de perioada de baza;
cresterea datoriilor pe termen scurt cu 108,82% in anul 2001 fata de 1999.
Nota:Lichiditatea curenta si lichiditatea rapida sunt numai indicatori primari ai

lichiditatii, deoarece nu iau in considerare caracterul rotativ al activelor si
pasivelor curente (rotatia creantelor, stocurilor si a furnizorilor denumiti si
indicatori secundari de lichiditate).
Analiza indicatorilor secundari ai lichiditatii permite aprecierea capacitatii
firmei de a controla activitatea sa comerciala:
abilitatea de a controla si corela marimea stocurilor cu nivelul vanzarilor;

abilitatea de a corela politica de credit comercial practicata in relatia cu
clientii cu decalajele de plata a facturilor acceptate de furnizorii firmei.
5.1.3. ANALIZA LICHIDITATII IMEDIATE

Rata lichiditatii imediate (Li) reflecta capacitatea intreprinderii de a-si
plati obligatiile pe termen scurt din disponibilitati, calculandu-se ca raport intre
disponibilitati si obligatii pe termen scurt.
Se apreciaza ca pentru functionarea normala a intreprinderii lichiditatea

imediata trebuie sa fie cuprinsa intre 0,20 si 0,30.
Lichiditatea imediata
Ta
belul nr. 5.3.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Disponibilitati
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
709501
124070
2
110597
5
Db
Datorii pe termen
scurt
mii lei
290768
4
200807
9
607174
3
DTS
3.
Lichiditatea
imediata
0,24
0,62
0,18
Li = Db / DTS
4.
Valoarea minim
acceptabila
0,20
0,20
0,20
Min
5.
Valoarea maxim
acceptabila
0,30
0,30
0,30
Max
6.
a Db
100,00
174,87
155,88
IDb=Dbn/Db0
7.
a DTS
100,00
69,06
208,82
IDTS=DTSn/DTS0
8.
a Li
1,00
2,58
0,75
ILi=Lin/Li0
Figura nr. 5.3. Evolutia lichiditatii imediate

Lichiditatea efectiva a inregistrat o tendinta oscilanta de-a lungul celor
trei ani ai perioadei analizate. In ultimii doi ani valorile obtinute s-au situat in
afara valorilor de referinta (considerate normale), firma fiind din acest punct de
vedere intr-o pozitie nefavorabila (existand pericolul incapacitatii de plata).
Lichiditatea imediata a scazut de la 0,24 in anul de baza la 0,18 in anul
curent, ceea ce inseamna o reducere cu 0,60 in marimi absolute si cu 25% in
marimi relative. Cauza a fost devansarea ritmului de crestere a disponibilitatilor
banesti (55,88%) de ritmul de crestere a datoriilor pe termen scurt (108,82%) cu
52,94% (108,82% - 55,88% = 52,94%).
5.2. ANALIZA SOLVABILITATII
Solvabilitatea reflecta capacitatea intreprinderii de a-si onora obligatiile
pe termen mediu si lung, de a asigura sursele banesti capabile sa sustina
continuitatea exploatarii pe termen lung.
In functie de nivelul la care se considera obligatiile pe termen mediu si
lung, se pot constitui patru rate de solvabilitate:
a)
solvabilitatea patrimoniala (SP) exprima gradul in care capitalul social
asigura acoperirea obligatiilor de plata pe termen lung (creditele pe termen lung
+ aportul actionarilor), determinandu-se cu relatia:
unde: CS capital social

ITML imprumuturi pe termen mediu si lung
Nivelul asiguratoriu pentru aceasta rata este cuprins intre 40 60%,
limita minima fiind considerata 30%.
NOTA: In acest studiu de caz, ca urmare a politicii firmei de neapelare la

credite pe termen mediu si lung, solvabilitatea patrimoniala este de 100% in toti
cei trei ani ai perioadei analizate.
b)
gradul de acoperire a serviciului datoriei (gSD) arata masura in care
intreprinderea acopera rata creditelor pe termen lung respectiv dobanda
aferenta din profit si amortizare, considerandu-se ca menirea creditului este de
crestere a eficientei, iar intreprinderea trebuie sa dovedeasca posibilitatea
rambursarii lui din veniturile viitoare.
unde: PN profitul net

A amortizarea
D dividendele
RC rata de rambursare a creditului pe termen mediu si lung
DC dobanda scadenta aferenta creditului
NOTA: Deoarece pe parcursul perioadei de analiza S.C. CONS S.R.L. Deva
nu a contractat imprumuturi pe termen mediu si lung, calculul gradului de
acoperire a serviciului datoriei nu prezinta relevanta.
c)
solvabilitatea generala (Sg) exprima gradul de acoperire a datoriilor
totale catre terti (indiferent de termen), in cazul falimentului, din activele totale.
Se determina cu relatia:
unde: AT active totale

DTS datorii pe termen scurt
ITML imprumuturi pe termen mediu si lung
Dob dobanzi totale aferente creditelor
Dt datorii totale
Marimea asiguratorie a ratei este cuprinsa intre 3 si 4, deoarece in caz de
lichidare a intreprinderii valoarea de lichidare este inferioara valorii contabile.
Marimea minima admisibila este de 1,66.
In stransa corelatie cu acest indicator se afla raportul de solvabilitate (Rs),
care exprima ponderea activului net contabil in activul total, determinandu-se cu
ajutorul relatiei:
unde: Anc - activul net contabil (este activul negrefat de datorii)

AT activul total
Nivelul minim acceptabil al acestui indicator este de 35%.
Solvabilitatea generala
Ta
belul nr. 5.4.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Activ total
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
539043
3
437218
2
120508
10
AT
Datorii totale
mii lei
290768
4
200807
9
607174
3
Dt
3.
Activ net contabil
mii lei
248274
9
236410
3
597906
7
Anc=AT-Dt
4.
Solvabilitatea
generala
1,85
2,18
1,98
Sg=AT/Dt
5.
Valoarea minim
admisibila
1,66
1,66
1,66
Min
6.
a AT
100,00
81,11
223,56
IAT=ATn/AT0
7.
a Dt
100,00
69,06
208,82
IDt=Dtn/Dt0
8.
a Sg
1,00
1,18
1,07
ISg=Sgn/Sg0
9.
Raportul de
solvabilitate
46,06
54,07
49,62
Rs=Anc/AT
10.
Valoarea minim
admisibila
35,00
35,00
35,00
Min
Figura nr. 5.4. Evolutia solvabilitatii generale

De-a lungul perioadei analizate solvabilitatea generala a inregistrat o
tendinta oscilanta. Intreprinderea se afla intr-o situatie pozitiva, ca urmare a
faptului ca indicele de solvabilitate generala s-a situat peste nivelul minim
admisibil de 1,66, firma nefiind deci in pericolul incapacitatii de plata.
Solvabilitatea generala a crescut de la 1,85 in anul de baza 1999 la 1,98
in anul curent 2001, respectiv cu 7%. Cauza a fost devansarea ritmului de
crestere a datoriilor totale de ritmul de crestere a activului total (I AT > IDt), astfel:
v
activul total a crescut cu 123,56% in anul curent fata de anul de baza;
v
datoriile totale au crescut cu doar 108,82% in anul curent fata de anul de
baza.
Situatia pozitiva a firmei, din punctul de vedere al solvabilitatii, este reflectata si
de raportul de solvabilitate, care pe parcursul celor trei ani de analiza a
inregistrat valori peste nivelul minim acceptabil si care a crescut de la 46,06% in
1999 la 49,62% in 2001, respectiv cu 3,56% in marimi absolute si cu 7,73% in
marimi relative (IRs = Rsn/Rs0 * 100 = 107,73%). Astfel, in anul curent 2001 activul
net contabil (negrefat de datorii) reprezenta 49,62% din activul total, avand
efecte pozitive asupra solvabilitatii generale a intreprinderii.
d)
capacitatea de rambursare a datoriilor la termen (Crd) arata masura
in care sursele potentiale de autofinantare degajate din activitatea firmei poate
acoperi datoriile totale. Acest indicator priveste solvabilitatea din perspectiva
dinamica si se determina cu relatia:
unde: Caf capacitatea de autofinantare

Dt datorii totale
Nivelul minim acceptabil este de 50% (corespunzand achitarii datoriilor

intr-un termen de 2 ani), sub acest nivel firma aflandu-se in pericolul incapacitatii
de plata, iar nivelul optim este considerat de 100%.
Capacitatea de autofinantare (Caf) este un surplus monetar global
rezultat din confruntarea veniturilor care genereaza incasari cu cheltuielile care
genereaza plati din intreaga activitate a firmei, in decursul unui exercitiu
financiar. Reprezinta lichiditatile potentiale generate de intreaga activitate pe
perioada exercitiului, care raman la dispozitia firmei si care pot fi folosite pentru
autofinantare. Altfel spus, capacitatea de autofinantare este o sursa stabila
generata de activitatea fiecarui agent economic, putand fi utilizata la finantarea
investitiilor, rambursarea imprumuturilor sau remunerarea actionarilor societatii
prin plata dividendelor repartizate acestora. Se calculeaza cu ajutorul relatiei:
Caf = Profit net + Cheltuieli calculate Venituri calculate =
= Profit net + Amortizari si provizioane constituite Provizioane
reluate la venituri Subventii de exploatare + Valoarea neta contabila a activelor
cedate Venituri din cedarea activelor
Capacitatea de autofinantare
Ta
belul nr. 5.5.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Profit net
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
286536
7
128111
5
192616
5
PN
Cheltuieli cu
amortizari si
provizioane
mii lei
416445
317793
574910
Chap
3.
Venituri din
provizioane
mii lei
93443
202629
Vp
4.
Subventii de
exploatare
mii lei
Se
5.
Cheltuieli cu cedarea
activelor
mii lei
Chca
6.
Venituri din cedarea

activelor
mii lei
Vca
7.
Capacitatea de
autofinantare
mii lei
318836
9
139627
9
250107
5
Caf= PN+ChapVp-Se+ChcaVca
Capacitatea de autofinantare a firmei a scazut de la 3188369 mii lei in perioada

de referinta 1999 la 2501075 mii lei in perioada curenta (respectiv cu 21,56%),
cauza principala fiind diminuarea profitului net cu 32,78% (I PN = PNn/PN0 * 100 =
1926165 / 2865367 * 100 = 67,22%).
Capacitatea de rambursare a datoriilor
Tabe
lul nr. 5.6.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Capacitatea de
autofinantare
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
318836
9
139627
9
250107
5
Caf
Datorii totale
mii lei
290768
4
200807
9
607174
3
Dt
3.
Capacitatea de
rambursare a
datoriilor
109,65
69,53
41,19
Crd = Caf/Dt
4.
Valoarea minima
acceptabila
50,00
50,00
50,00
Min
5.
Caf
100,00
43,79
78,44
ICaf=Cafn/Caf0
6.
Dt
100,00
69,06
208,82
IDt=Dtn/Dt0
7.
Crd
100,00
63,41
37,56
ICrd=Crdn/Crd0
Capacitatea de rambursare a datoriilor a inregistrat o tendinta descrescatoare

de-a lungul perioadei analizate; ea a scazut de la 109,65% in anul de baza la
41,19% in anul curent, respectiv cu 62,44%, aceasta evolutie avand drept cauze:
diminuarea capacitatii de autofinantare a firmei cu 21,56% in perioada

curenta fata de perioada de baza;
cresterea datoriilor totale cu 108,82% in perioada curenta fata de perioada

de baza.
Din punctul de vedere al capacitatii de rambursare a datoriilor firma se
incadreaza in limitele normale (valorile obtinute in primii doi ani fiind peste
nivelul minim admisibil), cu o usoara descrestere (8,81%) fata de nivelul minim in
anul 2001.
5.3. ANALIZA RATELOR DE BONITATE
Pentru analiza bonitatii financiare a intreprinderii prezinta relevanta ratele de

bonitate:
rata creditelor de trezorerie;
rata de prelevare a cheltuielilor financiare.
5.3.1. RATA CREDITELOR DE TREZORERIE

Rata creditelor de trezorerie arata masura in care creditele pe termen
scurt acopera necesarul de fond de rulment. Arata partea din necesarul de fond
de rulment care a trebuit sa fie acoperita din credite de trezorerie.

Rata creditelor de trezorerie
Tab
elul nr. 5.7.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Imprumuturi pe
termen scurt
2.
3.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
542100
ITS
Necesar de fond de
rulment
mii lei
134847
1442241
1204774
NFR
Rata creditelor de
trezorerie
0,00
0,00
-45,00
Rct=ITS/NF
R
Deoarece in primii doi ani ai perioadei analizate societatea nu a apelat la

credite pe termen scurt, rata creditelor de trezorerie a fost nula. In anul curent sa obtinut pentru acest indicator o valoare de 45%, ca urmare a unui necesar de
fond de rulment negativ.
5.3.2. RATA DE PRELEVARE A CHELTUIELILOR FINANCIARE
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare arata masura in care
cheltuielile financiare consuma numerar din acumularile brute din activitatea de
exploatare (respectiv din excedentul brut de exploatare[20]).
Formula de calcul este:

Nivelul maxim acceptabil este de 50%, peste acest nivel firma aflandu-se
in pericol de numerar negativ.
Rata de prelevare a cheltuielilor financiare

Ta
belul nr. 5.8.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Cheltuieli financiare
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii
lei
20669
24637
82891
Chf
Excedentul brut de
exploatare[21]
mii
lei
325403
4
181266
4
303175
3
EBE
3.
Rata de prelevare a
cheltuielilor
financiare
0,64
1,36
2,73
Rpchf=Chf/EBE
4.
a Chf
100,00
119,20
401,04
IChf=Chfn/Chf0
5.
a EBE
100,00
55,71
93,17
IEBE=EBEn/EBE0
6.
a Rpchf
100,00
212,50
426,56
IRpchf=Rpchfn/Rpchf0
7.
Valoarea maxim
acceptabila
50,00
50,00
50,00
Max
Pe parcursul celor trei ani de analiza rata de prelevare a cheltuielilor

financiare a inregistrat o tendinta crescatoare, valorile obtinute fiind mult mai
mici decat nivelul maxim acceptabil; situatia intreprinderii este favorabila din
acest punct de vedere, semnificand faptul ca excedentul brut de exploatare este
suficient pentru crearea trezoreriei de exploatare, adica cheltuielile financiare
consuma foarte putin numerar din excedentul brut de exploatare.
Indicatorul a crescut de la 0,64% in anul de baza la 2,73% in anul curent,
cauzele acestei evolutii fiind:
v
cresterea cheltuielilor financiare cu 301,04% in 2001 fata de 1999;
scaderea excedentului brut de exploatare cu 6,83% in 2001 fata de 1999.
La finele perioadei de analiza cheltuielile financiare consumau doar 2,73% din

excedentul brut de exploatare, acest nivel fiind foarte satisfacator pentru
bonitatea financiara a firmei.
CAPITOLUL 6
ANALIZA RENTABILITATII
Abilitatea managementului de a conduce si orienta performantele
intreprinderii intr-o directie dorita, conforma cu strategia generala a acesteia,
reprezinta una din principalele chei ale succesului unei afaceri. Rentabilitatea
este componenta cea mai importanta si cu cea mai mare valoare de semnificatie
in ce priveste starea de performanta a intreprinderii, deoarece reflecta nivelul de
satisfactie a detinatorilor de capital confirma sau infirma nivelul de performanta
al intreprinderii.
Fructificarea capitalului investit, a capitalului propriu sau a capitalului
permanent se materializeaza in capacitatea exploatarii lor de a degaja venit net.
Starea de profitabilitate este confirmata de obtinerea unor venituri superioare
cheltuielilor de exploatare si comercializare, respectiv obtinerea de profit.
Aprecierea randamentului resurselor utilizate se face cu ajutorul
indicatorilor de rentabilitate, care ofera informatii asupra situatiei trecute si
prezente si dau posibilitatea estimarii perspectivei afacerii.
Cel care doreste sa investeasca intr-o intreprindere urmareste nu numai
recuperarea sumei avansate, ci si obtinerea unui profit. Cu cat o intreprindere
este mai rentabila, cu atat valoarea si implicit pretul ce se va negocia va fi mai
mare.
Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de
rentabilitate (raport intre rezultate si capitaluri) si de rate de marja (raport intre
rezultate si cifra de afaceri).
Ratele de rentabilitate exprima rezultatele obtinute in raport cu
activitatea intreprinderii (rentabilitatea comerciala), cu resursele economice
utilizate (rentabilitatea economica) si cu resursele financiare (rentabilitatea
financiara).
6.1. ANALIZA RENTABILITATII COMERCIALE
Rentabilitatea comerciala apreciaza eficienta politicii comerciale
(respectiv a procesului de aprovizionare, stocare si vanzare) si mai ales a politicii
de preturi practicata de intreprindere, determinandu-se ca un raport intre un
indicator de rezultate (rezultatul exploatarii, rezultatul exercitiului etc.) si cifra de
afaceri.
Rata rentabilitatii comerciale (Rv) arata deci rezultatul brut al exploatarii
aferent cifrei de afaceri. Calculat in acest mod, indicatorul se mai numeste rata
marjei nete de exploatare si reflecta eficienta activitatii de exploatare, fiind

influentata de amortismente si provizioane. Se determina cu relatia:
unde: Re = rezultatul exploatarii

CA = cifra de afaceri
Valoarea minima admisibila pentru acest indicator este 25%.
Rata rentabilitatii comerciale
Ta
belul nr. 6.1.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Rezultatul
exploatarii
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii
lei
285653
6
1702578
2456843
Re
Cifra de afaceri
mii
lei
937255
3
9671975
1712418
0
CA
3.
Rata rentabilitatii
comerciale
30,48
17,60
14,35
Rv = Re/CA
4.
a Rv
100,00
57,74
47,08
IRv = Rvn/Rv0
5.
Valoarea minim
admisibila
25,00
25,00
25,00
Min
6.
a Re
100,00
59,60
86,01
IRe = Ren/Re0
7.
a CA
100,00
103,19
182,71
ICA = CAn/CA0
Figura nr. 6.1. - Evolutia rentabilitatii comerciale

In anul de baza 1999, rentabilitatea comerciala inregistrata a fost de
30,48%, deci peste nivelul minim, reflectand o politica de preturi si de vanzare
eficienta.
In urmatorii doi ani se constata o inrautatire a eficientei politicii
comerciale, valorile obtinute situandu-se sub nivelul minim acceptabil.
In anul curent 2001 indicatorul a inregistrat un nivel de 14,35%, ceea ce
inseamna ca la 100 de lei cifra de afaceri revin 14,35 lei profit brut din
exploatare. Fata de anul de referinta nivelul acestei rate a scazut cu 16,13% in
marime absoluta (de la 30,48% in 1999 la 14,35% in 2001), respectiv cu 52,92%
in marime relativa, ceea ce semnifica reducerea eficientei valorificarii produselor
firmei. Aceasta evolutie a rentabilitatii comerciale reflecta o situatie negativa si a
avut loc deoarece indicele de crestere a cifrei de afaceri a devansat ritmul de
crestere a rezultatului din exploatare (ICA > IRe). Altfel spus, cauzele trendului
descrescator al ratei de rentabilitate comerciala au fost:
v
reducerea rezultatului exploatarii cu 13,99% in 2001 fata de 1999;
cresterea cifrei de afaceri cu 82,71% in 2001 fata de 1999.

Modelul factorial utilizat este urmatorul:
Re/VA este ponderea rezultatului exploatarii in valoarea adaugata, care

exprima rezultatul exploatarii ce revine la 1 leu valoare adaugata;
VA/CA reprezinta rata valorii adaugate.
Abaterea ratei de rentabilitate comerciala este:
a) Influenta modificarii ponderii rezultatului exploatarii in valoarea

adaugata
b) Influenta modificarii ratei valorii adaugate
Relatia de verificare este:

In anul 2001 nivelul ratei de rentabilitate comerciala arata ca la 100 de lei
cifra de afaceri au revenit 14,35 lei profit din exploatare, nivel ce nu asigura
pastrarea valorii intreprinderii, fiind cu 10,65% mai mic decat valoarea de
referinta. Fata de anul de baza valoarea indicatorului a scazut cu 16,13% in
marimi absolute, respectiv cu 52,92% in marimi relative. Aceasta modificare a
avut urmatoarele cauze:
reducerea ponderii rezultatului exploatarii in valoarea adaugata a

determinat scaderea rentabilitatii comerciale cu 14,18% (efect negativ asupra
indicatorului);
reducerea ratei valorii adaugate a determinat scaderea rentabilitatii

comerciale cu 1,95% (efect negativ asupra indicatorului).
6.2. ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE
Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate, din
perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate in
activitatea intreprinderii. Ea masoara performanta activului total, reflectand
rezultatele economice ale acestuia, independent de modul de finantare a
capitalului (capital propriu sau imprumutat) si de sistemul fiscal.
Rata rentabilitatii economice (Re) arata cat profit brut revine unei unitati de activ
total si se determina cu ajutorul relatiei:
unde: Rb = rezultatul brut al exercitiului
At = activul total
Pentru ca activitatea intreprinderii sa fie viabila este necesar ca rata
rentabilitatii economice sa indeplineasca urmatoarele conditii:
q
sa asigure mentinerea substantei economice a intreprinderii, pastrarea
valorii sale, acest lucru fiind garantat daca rata de rentabilitate economica este
mai mare decat rata inflatiei;
q
sa asigure reinnoirea si cresterea activelor intr-un termen cat mai scurt.
In practica se considera corespunzatoare o rata economica de cel putin 25%,

ceea ce inseamna ca, in maxim 4 ani, intreprinderea isi poate reinnoi capitalurile
angajate.
Rata rentabilitatii economice
Tabelul nr.
6.2.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Rezultatul brut al
exercitiului
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
286536
7
1709526
2274964
Rb
Activul total
mii lei
539413
3
4378382
1206487
4
At
3.
Rata rentabilitatii
economice
53,12
39,04
18,86
Re = Rb/At
4.
Re
100,00
73,49
35,50
IRe= Ren/Re0
5.
Valoarea minim
acceptabila
25,00
25,00
25,00
Min
6.
Rb
100,00
59,66
79,40
IRb= Rbn/Rb0
7.
At
100,00
81,17
233,67
IAt = Atn/At0
8.
Rata inflatiei
45,80
40,70
30,20
Ri
Figura nr. 6.2. - Evolutia rentabilitatii economice

Datorita importantei acestei rate de rentabilitate pentru activitatea intreprinderii
se va proceda la o analiza aprofundata (prin intermediul unui model factorial),
prin descompunerea indicatorului in rate explicative.
Modelul factorial utilizat este:
Rb/CA este rata de rentabilitate comerciala, care exprima profitul brut ce

revine la 1 leu cifra de afaceri;
CA/At exprima viteza de rotatie a activului total prin cifra de afaceri.

Abaterea ratei de rentabilitate economica este:
a) Influenta modificarii ratei de rentabilitate comerciala
b) Influenta modificarii vitezei de rotatie a activului total

Pe parcursul perioadei de analiza, rentabilitatea economica a inregistrat o
evolutie descrescatoare, in ultimul an situatia inrautatindu-se foarte mult,
valoarea obtinuta fiind mai mica decat valoarea minima de referinta. De
asemenea, in ultimii doi ani situatia intreprinderii poate fi apreciata ca fiind
negativa, tinand cont de faptul ca rata rentabilitatii economice este mai mica
decat rata inflatiei (Re > Ri). Evolutia inregistrata de indicatorul calculat mai sus
reflecta reducerea capacitatii activului total de a degaja profit brut si, in acelasi
timp, o remunerare diminuata a activului total pe seama profitului brut.
In anul 2001 nivelul ratei de rentabilitate economica arata ca la 100 de lei
activ total au revenit 18,86 lei profit brut, nivel ce nu asigura remunerarea
activului total si pastrarea valorii intreprinderii, fiind cu 11,34% mai mic decat
rata inflatiei in acelasi an. Fata de anul de baza valoarea indicatorului a scazut cu
34,26% in marimi absolute, respectiv cu 64,50% in marimi relative. Aceasta
modificare a avut urmatoarele cauze:
reducerea vitezei de rotatie a activului total a determinat scaderea

rentabilitatii economice cu 4,22% (efect negativ asupra indicatorului);
reducerea ratei rentabilitatii comerciale a determinat scaderea rentabilitatii

economice cu 30,04% (efect negativ asupra indicatorului).
6.3. ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE
Rata rentabilitatii financiare masoara randamentul capitalurilor proprii,
deci a plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut pentru cumpararea
actiunilor intreprinderii. Rentabilitatea financiara (Rf) reprezinta, de asemenea,
capacitatea intreprinderilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii
angajate in activitatea de exploatare si comercializare.
Relatia de calcul este urmatoarea:
unde: Rn = rezultatul net al exercitiului

Cpr = capitalul propriu
Intrucat remunereaza proprietarii intreprinderii prin acordarea de

dividende, este de asteptat ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare decat
rata medie a dobanzii pe piata, pentru a face atractive actiunile intreprinderii si
pentru a creste cursul lor bursier[22].
Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a
capitalurilor si, de aceea, este sensibila la structura financiara, respectiv la
situatia indatorarii intreprinderii.
Rata rentabilitatii financiare
Ta
belul nr. 6.3.
Nr. SPECIFICATIE
crt.
UM
1.
Rezultatul net al
exercitiului
2.
PERIOADA DE ANALIZA
SIMBOL
1999
2000
2001
mii lei
286536
7
1281115
1926165
Rn
Capitalul propriu
mii lei
198986
8
2044736
5341958
Cpr
3.
Rata rentabilitatii
financiare
144,00
62,65
36,06
Rf = Rn/Cpr
4.
Rf
100,00
43,51
25,04
IRf= Rfn/Rf0
5.
Valoarea minim
acceptabila
25,00
25,00
25,00
Min
6.
Rata medie a
dobanzii[23]
61,20
46,20
42,60
Rd
Figura nr. 6.3. Evolutia rentabilitatii financiare
Modelul factorial utilizat pentru aprofundarea analizei efectuate se

obtine prin descompunerea formulei de definitie a rentabilitatii financiare in rate
explicative, astfel:
Rn/CA reprezinta rata rentabilitatii comerciale si exprima profitul net

realizat la 1 leu cifra de afaceri;
Ca/Cpr exprima viteza de rotatie a capitalului propriu prin cifra de afaceri.
Abaterea ratei de rentabilitate financiara este:
a) Influenta modificarii ratei rentabilitatii comerciale
b) Influenta modificarii vitezei de rotatie a capitalului propriu

Pe parcursul celor trei ani de analiza rata rentabilitatii financiare a
manifestat o tendinta de scadere, acest lucru echivaland cu o mai proasta
remunerare prin profit net a resurselor proprii, respectiv diminuarea capacitatii
capitalurilor proprii de a crea profit net.
Daca se compara valorile obtinute in cei trei ani cu valoarea minima

admisibila, se constata ca situatia intreprinderii este pozitiva (deoarece nivelul
indicatorului a depasit cu mult nivelul minim in fiecare an al perioadei de
analiza). Daca insa se face comparatia cu rata dobanzii, se poate observa ca doar
in primii doi ani marimea ratei de rentabilitate financiara asigura o buna refacere
a capitalurilor proprii doar pe seama profitului net (Rf > Rd); in anul curent rata
rentabilitatii financiare se situeaza sub nivelul ratei medii a dobanzii (42,60%),
aceasta din urma reflectand rata minima de randament pe economie.
Nivelul ratei a scazut de la 144,00% in anul de baza la 36,06% in anul
curent, respectiv cu 107,94% in marimi absolute si cu 63,94% in marimi relative.
Aceasta modificare a avut urmatoarele cauze:
scaderea ratei rentabilitatii comerciale a determinat reducerea rentabilitatii

financiare cu 91,02% (deci cu efect negativ asupra indicatorului);
scaderea vitezei de rotatie a capitalului propriu a generat reducerea

rentabilitatii financiare cu 16,92% (de asemenea cu efect negativ asupra
indicatorului).
CONCLUZII
In urma efectuarii analizei financiare asupra S.C. CONS S.R.L. Deva, s-a
obtinut un cumul de informatii care pot fi sintetizate in urmatoarele concluzii:
Performantele financiare
Performantele financiare ale firmei analizate indica o tendinta de crestere
a eficientei globale a activitatii, a capacitatii de dezvoltare a firmei. Aceasta se
traduce printr-o crestere a cifrei de afaceri si a valorii adaugate in perioada
curenta (2001) fata de perioada de baza (1999). Pe de alta parte, se constata
diminuari ale indicatorilor de natura rezultatelor (rezultatul brut al exploatarii,
rezultatul brut al exercitiului, rezultatul net al exercitiului) in anul curent fata de
anul de baza, aceste tendinte fiind insa corelate cu volumul de activitate al
firmei.
Structura financiara
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale pasivului, care reflecta
modul de formare a resurselor financiare pe termene si surse de provenienta, se
poate conchide ca firma are o structura satisfacatoare, cu un grad ridicat de
autonomie financiara (globala si la termen) si un grad normal de indatorare.
Stabilitatea financiara este foarte apropiata de pragul minim, cu o tendinta de
apreciere a situatiei.
Din punctul de vedere al ratelor de structura ale activului, care reflecta
utilizarea, termenele si gradul de lichiditate al elementelor patrimoniale de
natura mijloacelor economice, firma se afla intr-o situatie favorabila,

caracterizata printr-un grad ridicat de lichiditate si eficienta in alocarea resurselor
temporare.
Gestiunea creantelor si datoriilor
Ratele de gestiune a elementelor de activ dupa termenele de alocare si
gradul de lichiditate evidentiaza sporirea eficientei utilizarii activelor circulante de
natura creantelor (creante totale si, respectiv, creante-clienti).
Ratele de gestiune ale datoriilor totale si creditelor-furnizor reflecta
scaderea eficientei utilizarii acestor resurse.
Important este faptul ca gestiunea corelata a datoriilor si a creantelor
curente (din exploatare) este excedentara, generand efecte pozitive asupra
trezoreriei.
Echilibrul financiar
Din perspectiva echilibrului financiar pe termen lung (fondul de rulment)
si a celui curent (necesarul de fond de rulment), firma se afla intr-o situatie
precara, care se reflecta intr-o stare nefavorabila sub aspectul solvabilitatii.
Pe de alta parte, insa, din perspectiva echilibrului financiar pe termen
scurt (trezoreria neta), situatia este favorabila, existand o trezorerie pozitiva,
respectiv un excedent de finantare care se regaseste sub forma disponibilitatilor
banesti proprii, din conturi bancare si din caserie. Singura problema ar putea fi, in
acest caz, utilizarea excedentului de trezorerie.
Bonitatea financiara
Din punctul de vedere al lichiditatii, care urmareste capacitatea firmei de
a-si achita obligatiile curente din active curente, situatia intreprinderii este destul
de precara, in conditiile in care lichiditatea curenta, lichiditatea rapida si
lichiditatea imediata nu se incadreaza in limitele minime si maxime admise (insa
sunt foarte apropiate de acestea).
Din punctul de vedere al solvabilitatii, care urmareste capacitatea firmei
de a-si achita obligatiile totale din activele totale, firma se afla intr-o situatie
buna.
In ceea ce priveste indicatorii de bonitate, rata creditelor de trezorerie a
fost nula in primii doi ani si negativa in anul curent, iar pentru rata de prelevare a
cheltuielilor financiare s-au obtinut valori mult mai mici decat nivelul maxim
acceptabil, reflectand o situatie favorabila pentru intreprindere.
Rentabilitatea firmei
Din cele analizate se deduce ca anul de baza 1999 a fost anul de varf in
ceea ce priveste randamentul financiar al intreprinderii, in anii imediat urmatori
inregistrandu-se o diminuare atat a eficientei politicii comerciale, cat si a
eficientei economice si financiare. De remarcat ca, in anul 2001, intreprinderea

nu reuseste sa asigure pastrarea valorii sale, rata de rentabilitate economica fiind
mai mica decat rata inflatiei, iar rata rentabilitatii financiare fiind mai mica decat
rata medie a dobanzii pe piata.
CONCLUZIE FINALA:
In conditiile accentuarii concurentei in domeniul sau de activitate,
societatea comerciala CONS S.R.L. desi inregistreaza o scadere a ratelor de
rentabilitate are o bonitate financiara buna, fiind caracterizata printr-un nivel
acceptabil de eficienta al gestiunii resurselor financiare. De asemenea, dispune
de o autonomie financiara ridicata si un grad redus de indatorare, cu impact
favorabil asupra lichiditatii si solvabilitatii firmei.
In ansamblu, situatia financiara a S.C. CONS S.R.L. Deva poate fi apreciata
ca relativ buna, intreprinderea avand un potential ridicat de dezvoltare in
perspectiva, in conditiile aplicarii unor masuri de imbunatatire corespunzatoare.
BIBLIOGRAFIE
1. Batrancea Ioan, Staneanu
Gheorghe
Analiza fluxurilor de trezorerie, Editura

Dacia, Cluj-Napoca, 1997
2. Buglea Alexandru, Eros-Stark

Lorant
Evaluarea intreprinderii. Teorie si studiu

de caz, Editura Marineasa, Timisoara,
2001
3. Lazar Ioan, Batrancea Ioan
Analiza economico-financiara a
intreprinderilor, Editura Intelcredo,
Deva, 1997
4. Margulescu Dumitru
(coordonator)
Analiza economico-financiara a
societatilor comerciale. Metode si
tehnici, Supliment la Tribuna
Economica, Bucuresti, 1994
5. Margulescu Dumitru, Niculescu

Maria, Robu Vasile
Diagnostic economico-financiar.
Concepte, metode, tehnici, Editura
Romcart, Bucuresti, 1994
6. Mihai Ioan, Buglea Alexandru,

Stefea Petru
Analiza financiara a intreprinderii.

Indrumator metodologic, Editura
Marineasa, Timisoara, 1999
7. Mihai Ioan (coordonator)
Analiza economico-financiara, Editura

Mirton, Timisoara, 1999
8. Niculescu Maria
Diagnostic global strategic, Editura
Economica, Bucuresti, 1997

9. Stancu Ion
Finante. Teoria pietelor financiare,

finantele intreprinderilor, analiza si
gestiunea financiara, Editura Economica,
Bucuresti, 1997
10. *** Colectia Tribuna economica, 2001-2002

11. *** www.bnr.ro

Analiza Cheltuielilor Intreprinderii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Cheltuielilor Intreprinderii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NTRODUCERE

Simbioza dintre potentialul resurselor si rezultatele obtinute urmeaza, in

necesitatea informatiilor financiare prelucrate, pentru imbunatatirea

dezvoltarea si diversificarea pietei financiare;

restructurarea intreprinderilor si privatizarea acestora;

interesul pentru studiul celorlalti parteneri si in special al concurentilor;

necesitatea informarii actualilor si potentialilor actionari despre

Analiza economico-financiara este practic indispensabila in conducerea si

aprecierea, pe scurt, a principalilor indicatori economico-financiari ai

analiza structurii financiare a firmei;

analiza gestiunii creantelor si datoriilor;

aprecierea echilibrului financiar al agentului economic prezentat;

analiza bonitatii financiare (respectiv lichiditatea si solvabilitatea) a S.C.

analiza rentabilitatii comerciale, economice si financiare a firmei

PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI

Denumirea: S.C. CONS S.R.L. Deva

Numar inregistrare ORC: J20/2076/1994

Cod fiscal: R6963026

Persoana juridica: - societate cu raspundere limitata

Durata de functionare: nelimitata

executia sistemelor de alimentare cu gaze naturale conform I6-86;

executia lucrarilor de inchidere de mine conform Legii Minelor;

recuperarea si valorificarea deseurilor metalice;

agrement REFER executare lucrari pentru SNCFR.

In baza statutului societatii, principalele activitati desfasurate de S.C. CONS S.R.L.

lucrari de proiectare pentru categoriile de lucrari enumerate mai sus;

lucrari de inchidere a exploatarilor miniere care isi inceteaza activitatea;

lucrari in sistemul de telefonie montare HDP pentru fibra optica;

module ecologice pentru organizari de santier parteneri din Finlanda.

Activitatea de executie a societatii se desfasoara in principal in judetul

PRINCIPALII INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI

Principalii indicatori economico-financiari ai S.C. CONS S.R.L. Deva la sfarsitul

Cifra de afaceri reprezinta unul dintre obiectivele strategice ale

Productia exercitiului reprezinta totalitatea bunurilor si serviciilor produse

Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea

Rezultatul din exploatare masoara, in marimi absolute, rentabilitatea

Rezultatul brut al exercitiului este determinat de rezultatele activitatilor

Rezultatul net al exercitiului reprezinta, in marimi absolute, masura

Rezultatul brut al exploatarii

Rezultatul brut al exercitiului

Rezultatul net al exercitiului

Numar mediu de salariati (cu

Numar mediu de colaboratori (cu

Figura nr. 1.1. Principalii indicatori economico-financiari

unde: CP = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung

Nivelul minim admis al ratei este de 50%, dar stabilitatea financiara a

Figura nr. 2.1. Evolutia stabilitatii financiare

Indicatorul a crescut de la 46,06% in anul de baza 1999 la 49,62% in anul curent

autonomie financiara globala, cand sursele proprii se compara cu totalul

autonomie financiara la termen, cand sursele proprii se compara doar cu

Formula de calcul este:

Figura nr. 2.2. Evolutia autonomiei financiare globale

2.2.2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Nivelul acestei rate are o mare importanta pentru deciziile viitoare de

Figura nr. 2.3. Evolutia autonomiei financiare la termen

Rata autonomiei financiare la termen s-a mentinut constanta (100%) pe

rata de indatorare globala;

rata de indatorare la termen[3].

unde: Dt = ITML + DTS

Figura nr. 2.4. Evolutia indatorarii globale

Rata imobilizarilor corporale

Active imobilizate nete

Figura nr. 2.5. Evolutia ratei imobilizarilor corporale

Situatia se poate considera normala cand stocurile nu depasesc 50% din