FUNDAIA CULTURAL UMANITARHENRI COAND ORADEA

Centrul de formare Iasi

Program de perfecionare Management european educaional

Portofoliu
Modul 2
Disciplina:
Proiectarea, managementul i evaluarea programelor
educaionale
Disciplina Obligatorie

Formator: Andreescu Magda

Cursant: Padurariu Emanuela Tatiana

Unitatea de nvmnt: Colegiul Economic Administrativ

Mai-iunie 2012

APLICAII PORTOFOLIU:
1.

Proiectai o sesiune de formare, innd cont de stilurile de predare.

2.

Elaborai un set de criterii de evaluare pentru un program educaional.

Proiectarea unei sesiuni de formare

1. Stilurile de predare
Ideea de stil de predare", inclusiv de stilistic didactic" constituie o cucerire relativ
recent n teoria instruirii. Ea s-a impus, ctignd amploare i profunzime, n ultimele decenii,
datorit multiplelor semnificatii teoretice i practice pe care stilurile prezint. i anume, acestea:

reprezint o form de manifestare a originalittii n activitatea didactic;

au o valoare strategic, inspirnd alegerea i utilizarea preferential a unor strategii. In
cadrul unui stil se pot pune n actiune mai multe tipuri de strategii, ceea ce faciliteaz
adaptarea instruirii la stilurile cognitive dominante la elevi. Altfel, pot s apar
dezarmonii de natur s creeze dificultai n invatare, perturbri i chiar unele blocaje;
imbogatesc, practica colar, introduc variatie, favoriznd o activitate mai vie, mai
nuantata n clas;
induc comportamente variate de invaare si cotribuie la modelarea stilurilor de munca
intelectuala la elevi;
o utilizare prefereniala de stiluri poate sa semnaleze schimbari vizibile in sistemul de
valori ce ghideaza activitatea cu elevii, noi direcii n practica colar capabile s
angajeze n mai mare masura gandirea i imaginaia, inventivitatea i creativitatea, s
faciliteze depirea mai rapid a unui eventual didacticism arid i stereotip;
sugereaz interpretarea predrii drept abilitatea profesorului de a se comporta utiliznd
diferite stiluri educationale n vederea atingerii obiectivelor.Ceea ce ar putea s nsemne
c stilurile devin o necesitate n susinerea unei prestaii didactice de calitate i eficien;
pot scoate la iveal i supune verificrii noi tipuri de competene pedagogice ceea ce ar
putea s contribuie la lrgirea bazei teoretice a formrii profesional iniiale i continue a
personalului didactic.

n general, studiul stilurilor i al factorilor care le genereaz imbogete percepia

noastr despre procesul de invmnt, ne ajut s inelegem mai bine orientrile i direciile
noi ale dezvoltrii calitative a invamntului. Pornind de la stilurile aplicate se poate ajunge
la aprecierea mai justa a valorii actului de predare. Ca orice stil personal, stilul de predare al
profesorului asigura un caracter personal al predarii, orienteaza predarea prin trasaturi
permanente, are valoare metodologica, operationala pentru situatiile problematice ale predarii
invatarii. Stilul imprima pecetea personalitatii in rezolvarea problemelor, in orientarea
evolutiilor.
n functie de axarea activitatilor didactice fie pe rolul dominant al profesorului, fie pe
activitatile grupului distingem:

stilul de conducere autoritaritarista:

hotararea si promovarea de catre profesor a tuturor tacticilor predarii, a modalitatilor de

lucru, a tehnicilor si etapelor activitatii care sunt comunicate si dirijate efectiv de catre el;
profesorul structureaza timpul, initiativele nu sunt incurajate si nici admise;

profesorul isi asuma o responsabilitate foarte mare in predarea si in dirijarea mersului

invatarii, il lauda ori il critica; el recompenseaza ori sanctioneaza atitudinile si rezultatele
instruirii elevilor, si se mentine la o anumita distanta de grup.

stilul definit prin conducerea democratica conditioneaza folosirea posibilitatilor de

participare a elevilor, a initiativei si experientei acestora; perspectiva si liniile de
desfasurare a activitatii de predare-invatare se definesc si decid prin cooperare si
conlucrare cu elevii; aceasta inseamna ca stilul profesorului se distinge prin faptul ca el
elaboreaza si propune mai multe variante de predare-invatare, elevii avand posibilitatea
sa aleaga; elevii au libertatea sa se asocieze cu cine doresc pentru a rezolva anumite
sarcini si probleme ale invatarii; profesorul prezinta criteriile comune de apreciere, de
laudare, de criticare pe care le respecta in comun cu elevii; el se comporta, intr-un fel, ca
un membru al grupului;
stilul definit prin laissez-faire exprima un educator care se remarca prin roluri
pasive, prin indiferenta ori minimalizarea fenomenelor semnificative in procesul
instruirii; accepta deciziile elevilor; el considera ca intotdeauna este suficient ce preda,
cat preda si cum preda, fiind sigur ca elevii inteleg, acordandu-le insa ajutor la cererea
lor; au un minimum de initiativa in cea priveste formularea unor sugestii.

Efectele celor trei stiluri difera: multe comportamente de invatare mecaniciste, de tip
executorii disponibilitati spre agresivitate si rabufniri (- 1); (- 2) ofera rezultate mult mai
aceptabile din punct de vedere social, dar produce si rezultate superioare pe plan didactic. Nu
este insa concludent pentru toate situatiile.
Conducerea democratica poate furniza mentalitatea de participare voluntara, constiinta
caracterului facultativ al sarcinilor invatarii; stilul laissez-faire este cel mai deficitar: nivelul
scazut al aspiratiilor si exigentelor pedagogice ale predarii, lasarea procesului didactic sa mearga
de la sine nu poate avea decat rezultate slabe in invatare si in conduita.
n fine, o coala care se pretinde a fi modem nu i mai poate permite s perpetueze stiluri
anacronice, neperformante.
Stilurile de predare nu se identific, totui, cu stilurile de conducere ale clasei de elevi, de
relationare profesor-elevi. Sunt de retinut, aadar, stilurile:

academic sau discursiv (centrat pe transmitere, comunicare)/euristic (axat pe stimularea

cutrii, experimentrii, cercetrii, descoperirii, de participare cot la cot cu cei care
invat);
raional (bazat pe argumentatie tiintifica i evaluare sistematica, pe deliberare logic
ntr-o perspectiv temporar ateptat)/intuitiv (axat pe intuitie, imaginatie, pe
cunoaterea de sine, emotional, pe spontaneitate, miestrie pedagogic, cu sentimentul
prezentului);
inovator (cu deschidere spre nou, spre inventie, creatie, originalitate,
ingeniozitate)/rutinier (rigid, cu inclinatie spre repetitie, fr alt reflectie sau punere n
chestiune, avnd ca pretext experienta proprie);
informativ/formativ (centrat pe dezvoltarea personalittii elevilor, fcnd continut un
instrument de exersare a gndirii specifice domeniului, valorifica maximal potentialul
educativ al continutului);
productiv
(bazat
pe
gndire
divergent,
critic,
producere
de
nou)/reproductiv(confomist, dogmatic, de imitatie);
profund\superficial;
independent (cu initiativ, ntreprinztor, depete dificulttile, nu simte nevoia de
ajutor)/dependent (analiza greoaie a situatiei);
expozitiv/socratic (cu preferint pentru dialog);
descriptiv/dialectic;

analitic/sintetic;
autoritar (centrat pe dirijare riguroas)/centrat pe autonomie (independenta conferit
elevilor, pe spontaneitatea lor);
imperativ (exigent)/indulgent (nivel sczut de exigent);
afectiv sau empatic(apropiat, cald, atitudine empatic)/distant (rece, rezervat, autoritar);
autocontrolat sau autocenzurat (calculat ntru toate, metodic)/spontan (impulsiv,
dezorganizat);
solitar(prefera munca de unul singur)/de echip (lucreaz n cooperare cu colegii);
axat pe profesor/axat pe elev;
elaborat/neelaborat (spontan);
motivant (compensatoriu, rspltete eforturile, performantele, lauda)/ nemotivant (nu
stimuleaz curiozitatea, interesul, pasiunea, aspiratiile);
vechi (cu inclinatie spre forme standardizate)/nou (situat n actualitatea pedagogic,
dovedete flexibilitate, adaptabilitate la schimbri);
previzibiI \imprevizibil

Mosston distinge un numr de 11 stiluri didactice frecvent utilizate, ordonate dup cum
urmeaz:

Stilul de comand sau directiv, bazat pe autoritatea profesorului care comanda

succesiunea activittilor; sau activittile sunt impuse, n totalitate, prin intermediul
programrii (a programelor-nucleu);
Stilul practic (bazat pe o explicatie precis, apoi pe o executie prin imitatie din partea
subiectului);
Stilul de reciprocitate (bazat pe evaluarea reciproca, dup criterii pregtite de profesor, ca
n cazul activittii n echip, a invatrii n perechi);
Stilul de autocontrol (cu accent pe autonomia subiectului i capacittile sale de
autoevaluare);
Stilul de incluziune (de includere a elevului n ndeplinirea unor sarcini de niveluri
diferite, el fiind acela care decide la ce nivel se poate implica);
Stilul centrat pe descoperirea dirijat;
Stilul centrat pe descoperirea convergent (menit s conduca la descoperirea solutiei unei
probleme, la formularea unei concluzii prin rationament si gndire critic);
Stilul centrat pe activitate divergent, ce conduce gndirea pe traiectorii necunoscute,
neobinuite, spre solutii inedite, spre creativitate;
Stilul bazat pe proiectarea programului individual (personal);
Stilul initiat de cel care invat (acesta avnd posibilitatea sa initieze experiene proprii, sa
le proiecteze, s le exceute i s le evalueze);

2. Instruirea diferentiata a elevilor - conceperea de aplicatii practice la disciplina

TIC/Informatica, prin prisma teoriei inteligentelor multiple.
In contextual actual al societatii si al sistemului de invatamant romanesc, aflate intr-o
continua schimbare, scoala trebuie s asigure dezvoltarea personala a adolescentilor.
Scoala traditionala se adreseaza n mod predominant inteligenei matematice i verbale, in
cadrul ei adesea copii sunt etichetai ca avnd dificulti de nvare sau hiperactivitate, dar n
realitate acestia nu sunt implicai n nvare printr-o sarcin adaptat tipului de inteligen.
Autorul Teoriei inteligenelor multiple, pe care le-a definit n lucrarea The Frames of
Mind - Structurile spiritului, Howard Gardner, profesor de teoria cunoaterii, educaie i
psihologie, la Universitatea Harvard, propune o nou viziune asupra inteligenei.
Autorul afirma ca Inteligenta este abilitatea de a rezolva problema sau de a crea
produse, valorizate de catre una sau mai multe culturi, ca toate fiintele umane au
inteligenta multipla si ca fiecare in divid poseda noua tipuri de inteligenta:

1) inteligenta verbal-lingvistica: abilitati verbale bine dezvoltate si sensibilitate la

sunete, ritmul si sensul cuvintelor.
2) Inteligenta logico-matematica: abilitatea de a gandi conceptual si abstract, ca si
capacitatea de a discerne modele logice sau numerice.
3) Inteligenta muzicala: abilitatea de a produce si aprecia ritm si timbru.
4) Inteligenta spatio-vizuala: capacitatea de a gandi in imagini si reprezentari, de a
vizualiza cu acuratete si abstract
5) Inteligenta kinestezica: abilitatea de a-si controla miscarile corpului si de
indemanare in manipularea obiectelor.
6) Inteligenta interpersonala: capacitatea de a detecta si raspunde in mod adecvat la
starile, motivatiile si dorintele celorlalti.
7) Inteligenta intrapersonala: capacitatea de a fi constient si conectat la sentimentele
interioare, valori, convingerisiprocese de gandire.
8) Inteligenta naturalista: abilitatea de a recunoaste si de a categoriza plante, animale
si alte obiecte din natura.
9) Inteligenta existentiala: sensibilitatesi capacitate de a aborda intrebari profunde
despre existent umana, cum ar fi: sensul vietii, de ce murim? si cum am ajuns pe
planeta asta?
Din aceast perspectiv, fiecare elev trebuie ncurajat s utilizeze tipul de inteligen preferat
atunci cnd nva.
Experiena acumulat de-a lungul anilor la catedr, precum i reforma nvmntului
preuniversitar mi-a aratat c o formare performanta a cadrelor didactice trebuie s se bazeze pe
minim de vocaie i trebuie completat cu experiena concret n instruirea difereniat a
elevului.
Inteligenele sunt n mod specific legate de coninuturi. Aceste inteligene exist datorit
tipurilor de coninuturi informaionale pe care le gsesc oamenii nviaa de fiecare zi: informaii
numerice, informaii de localizare spaial, informaii despre oameni.
Atunci cnd vrem s elaborm un plan de lecie din perspectiva inteligenelor multiple
trebuie s ne punem o serie de ntrebri care s ne ajute s descoperim cum putem implica tot
mai multe inteligene la or, mai ales c de multe ori reuim s activizm un numr minim de
abiliti cognitive datorit coninutului mai puin permisiv al leciei.
Astfel de ntrebri posibile sunt:
Cum pot s folosesc cuvntul scris sau vorbit la ora de TIC?
Cum pot s include calcule, gndirea critic, clasificri n cadrul lecii?
Cum pot s folosesc culorile, graficele, organizatori grafici, desenul n diferite momente
ale leciei?
Cnd pot s folosesc ritmuri diverse, sunete specifice din mediul nconjurtor, muzica?
La ce moment al leciei ar fi potrivit un exerciiu de nvare bazat pemicare,
dramatizare?
Cnd este important s utilizez timpul i spaiul de nvare n mod individual?
Cnd folosesc lucrul nperechi i grup mic i care sunt criteriile pe baza crora alctuiesc
grupurile?
In proiectarea unei lecii de TIC, la clasa a XI-a, pentru unitatea de invatare Prezentarea i
utilizarea informaiilor n documente Microsoft Word sau Prelucrarea datelor cu
ajutorul foilor de calcul Microsoft Excel, aplicarea teoriei inteligenelor multiple se poate
face lucrnd pe grupe, numrul acestora fiind, eventual, corespunztor numrului de inteligene
identificate in clas.
Astfel lucrarea de fata isi propune sa prezinte proiectarea unei lectii si a aplicatiilor
concepute pentru tipul de lectie de formare a priceperilor i deprinderilor, respectiv pentru
lectie de asimilare si dobandire de noi cunostinte.

Proiectarea unor sesiuni de formare

Unitatea de nvmnt: Colegiul Economic Administrativ
Data: 9 noiembrie 2011, Ora: 11:25 12:15
Clasa: a XI a
Profesor: Padurariu Emanuela Tatiana

PROIECT DIDACTIC
UNITATEA DE NVARE: Realizarea documentelor i a prezentrilor folosind
informaii de pe Internet (conform planurilor cadru aprobate prin OMECI nr. 3412 / 16.03.2009)
TITLUL LECIEI: Prezentarea i utilizarea informaiilor n documente Microsoft Word
TIPUL LECIEI: Lecie de formare a priceperilor i deprinderilor
LOCUL DE DESFASURARE: Laboratorul de informatic
UNITATEA DE COMPETENE (din componena Standardului de pregtire profesional / SPP)
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei
COMPETENE SPECIFICE:
Utilizeaz informaii de pe Internet;
Organizeaz i prelucreaz informaia folosind aplicatia Microsoft Word.
COMPETENTE DERIVATE:
Utilizeaza informatii de pe internet;
Prelucreaza informatia cu ajutorul tabelelor word, a instrumentelor de desenare;
Realizeaza importul obiectelor, tabelelor, graficelor, fiierelor de pe Internet sau din alte
documente;
Rezolva aplicaii practice din domeniul propriu de activitate ce presupun utilizarea noiunilor
dobndite.
STRATEGII DIDACTICE:
PRINCIPII DIDACTICE:
- Principiul participrii i nvrii active;
- Principiul asigurarii progresului gradat al performantei;
- Principiul conexiunii inverse.
METODE DE NVARE:
- Metode de comunicarea oral: conversaia, explicaia.
- Metode activ participative: invatarea prin descoperire, problematizarea, exerciiul,
exemplificarea.
FORME DE ORGANIZARE:
- Frontal i individuala;
FORME DE DIRIJARE A NVRII:
- Dirijat de profesor sau independent;
- Instruirea programat i nvarea asistat de calculator.
MIJLOACE DE NVMNT:
- Manuale colare: Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor (auxiliar la manualele
TIC clasele XI) MilosescuMariana, Editura Didactica Pedagogica
- Manuale electronice (www.office.microsoft.com/ro-ro/ excel/,www.idd.ugal.ro/
Tutoriate/msexcel.htm);
- documente electronice elaborate de profesor publicate pe platforma educationala
www.ThinkQuest.com sau la adresa: http://it-teacher11.blogspot.com/p/despre-firmade-exercitiu.html ;

- prezentare multimedia PowerPoint;

- reea de calculatoare cu acces la Internet.
- fie de lucru - aplicaii practice (anexa)
- fisa de evaluare;
- fisa de autoevaluare - jurnal de invatare online;
RESURSE :
- oficiale : programa colar aprobat prin O.M.E.C. 4598 / 31.08.2004 ;
- temporale : 100 minute;
- psihologice : cunotine dobndite de elevi pn la aceast dat;
- materiale: materiale bibliografice ( manualul, prezentare PowerPoint); fie de lucru;
set de aplicaii;
- colectiv eterogen.
METODE DE EVALUARE :
- Evaluarea lucrarilor conform fisei de evaluare, a fiselor de autoevaluare si
interevaluare;
- Aprecierea verbal ;
- Chestionare oral;
- Observare sistematic a activitatii si atitudinii fata de sarcina trasata.
Momentele lectiei:
1. Moment organizatoric 2 min
notarea absenilor
repartizarea elevilor la calculator
verificarea resurselor materiale i de soft necesare desfurrii leciei (tabl, cret,
funcionarea staiilor de lucru, funcionarea sistemului de operare, a softului, mediu
Microsoft Office, reea de calculatoare n bun funcionare, acces la Internet).
2. Captarea atentiei 2 min
anunarea titlului lectiei, anunarea obiectivelor urmrite
3. Formarea echipelor 2 min
Colectivul clasei este mprit n patru grupe n funcie de talentul fiecruia.
Fiecare grup primete cartonaul cu numele echipei.
Profesorul formeaza echipele astfel:
Nr.total elevi: 30
Nr.echipe: 4
Nr. membrii in echipa: 5
4. Derularea activitatiilor 89 min
Profesorul solicita realizarea unui poster care face reclam firmei de exercitiu parcurgand
succesiv cele doua activitati: Activitatea nr.1 si apoi Activitatea nr.2.
4.1.
Activitate pe grupe:
a) Activitatea nr.1 - 20 min: Sarcina de lucru este comuna tuturor echipelor:
Cerinta:
Realizati un poster care sa prezinte firma de exercitiu, lipind pe o folie de
flipchart imagini, texte, grafice, etc. decupate din revistele primite.
Discutati cu colegii modalitatea de realizare a posterului, problemele pe care le-ati
intampinat in realizarea lui (se urmareste si diferentierea elevilor pe tipuri de inteligente
multiple).

Formulati concluzii, evidentiind necesitatea utilizarii calculatorului si a unui

program profesional pentru realizarea unui afis de promovare.

b) Activitatea nr.2 39 min: Sarcina de lucru este trasata in functie de stilul de

invatare preponderent al grupei respective, astfel:

Grupa: PROMO - Scriitorii Inteligena verbal- lingvistic

Cerinta: Lucrati in echipa de promovare a firmei Realizati
folosind aplicatia Microsoft Word:
un logo pentru firma;
enunturi pentru poster care sa evidentieze profilul firmei,
obiectului de activitate, produsele realizate de firma.
motivai importana realizarii lucrarii si prezentati oral
continutul lucrarii.

Grupa: DTP- Desingneri-Inteligena spaial

Cerinta: Lucrati in echipa de promovare a firme Realizati
folosind aplicatia Microsoft Word/ Publisher
Sigla firmei de exercitiu;
Un afis publicitar pentru firma.
Prezentati oral continutul lucrarii.

Grupa: Reporterii -Inteligena interpersonal

Cerinta:Suntei realizatorii unei emisiuni:

Realizeaza in Microsoft Word, un chestionar prin
care sa adresati cteva ntrebri(minim 5) colegilor
votri referitoare la firma de exercitiu, astfel incat sa
evidentiati obiectul de activitate al firmei si
produsele realizate.
Realizeaza, in Microsoft Word, o reclama si o stire
TV/radio care sa promoveze firma de exercitiu.
Prezentati oral continutul lucrarii.
Observatie: Utilizeaza n construirea enunurilor, termini
specifici domeniului propriu de activitate.

Grupa: Evaluatorii -Inteligena logico-matematic

Cerinta: Faceti parte din conducerea firmei de exercitiu - evaluati comportamentul si activitatea
echipelor formate prin:
Realizarea, in Microsoft Word, a unor grile si a unor bareme
de evaluare (funcie de activitatea trasata, comportamentul,
gradul de implicare a membrilor echipei).
Prezentati oral continutul lucrarii.
4.2. Activitate frontal - 5 min
Se prezint posterul i argumentele care au stat la baza realizrii lui.
Cerinta:
Formulati concluzii privind realizarea unui afis de promovare raportat la cele
doua metode de realizare si la teoria inteligentelor multiple.
Pot fi supuse la vot cele mai reuite argumentari

5. Completarea jurnalului de invatare 4 min (anexa)

6. Tema pentru acasa 1 min
Rezolvati sarcina nr.1: cerinta postata pe blog http://it-teacher11.blogspot.com/
Consultati Suportul de curs si aplicatii practice (postat pe blog http://itteacher11.blogspot.com/)
Jurnal de invatare - Prezentarea i utilizarea informaiilor n documente
Microsoft Word
In diferite momente ale zilei,oprete-te i f o mic evaluare.

Completai spaiile libere indicate:

Ce am nvat azi?

Cum am nvat azi?

Cum m-am simit?

Dac nelegi ntr-adevr o problem, rspunsul va iei la iveal fiindc rspunsul

nu este separat de problem.
Fiecare problem rezolvat nate o nou problem nerezolvat nc.
O problem exist doar atunci cnd exist o diferen ntre ceea ce se ntmpl de fapt
i ceea ce doreti s se ntmple.

PROIECT DIDACTIC
UNITATEA COLAR: Colegiul Economic Administrativ Iai
DISCIPLINA: Tehnologia informatiei si a comunicatiilor
CLASA: a XI-a E
DATA: 30 mai 2012
CADRU DIDACTIC: Pdurariu Emanuela-Tatiana
UNITATEA DE NVARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul Microsoft Excel
TEMA LECIEI: Functii financiare - Partea a II-a
Functii pentru obiective financiare
Functii pentru previziuni
TIPUL LECTIEI : Lectie de asimilare si dobandire de noi cunostinte
VARIANTA: Mixta
LOCUL DE DESFURARE: Sala de laborator
UNITATEA DE COMPETENE (din componena Standardului de pregtire profesional /
SPP)
Utilizarea calculatorului i prelucrarea informaiei
COMPETENA GENERALA:
Organizeaz i prelucreaz informaia.
COMPETENA SPECIFICA:
Prelucreaza informatia cu ajutorul functiilor financiare Excel
COMPETENTE DERIVATE:
Recunoaterea situaiilor n care este necesar utilizarea functiilor financiare Excel;
Cunoasterea sintaxei functiilor financiare si aplicarea corecta in aplicatii specifice
domeniului de activitate;
Identificarea avantajelor si dezavantajelor utilizarii functiilor financiare in aplicatiile
specifice domeniului de activitate;
NIVELUL INIIAL AL CLASEI:
Colectiv eterogen
Capacitatea de nvare a elevilor: nalt 15 elevi; medie 8 elevi; mic 1 elevi;
STRATEGII DIDACTICE:
Principii didactice

10

principiul participrii i nvrii active;

principiul asigurrii progresului gradat al performanei;

principiul conexiunii inverse.

 Resurse

Timp: 50 minute

Materiale: cret, tabl, manual, calculator, Fia de reflectie/Jurnal de invatare,

prezentare PowerPoint, Fie de lucru, http://it-teacher11.blogspot.com/; Yahoo.mail;
blog-jurnal de invatare;

Procedurale:
- Metode de comunicare oral: expunerea, conversaia;
- Metode de aciune: exerciiul, analiza problemei, invarea prin descoperire;
- Procedee de instruire: explicaia n etapa de comunicare, invarea prin
descoperire prin rezolvarea de aplicaii, conversaia n etapa de fixare a
cunotinelor;
- Forme de dirijare a nvrii: dirijat de profesor sau prin materiale didactice;
grupe 2 elevi, frontal;
- Metode de evaluare: observarea i aprecierea verbal; chestionare oral; set de
aplicaii practice.

Bibliografie
- Manual Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, clasa a XI-a , Mariana
Milosescu.
- Suport de curs http://it-teacher11.blogspot.com/
- Modele de aplicatii practice Excel culegere de aplicatii, Ed.SedcomLibris, Dinu
Airinei s.a.
DESFURAREA ACTIVITII:
a. Moment organizatoric :

Pregtirea leciei
o ntocmirea proiectului didactic;
o intocmirea unitatii de invatare;
o intocmirea prezentarii multimedia/
o publicarea materialelor: http://it-teacher11.blogspot.com/;
o pregatirea fiselor de lucru;
o pregtirea setului de aplicaii demonstrative.

11

b. Structura leciei
Nr.
Crt.
1.

Etapele lectiei
Organizarea
pregtirea clasei

Timp
i

2. Reactualizarea

2 min

5 min

cunostintelor

3. Captarea ateniei clasei

12

1 min

Continut instructiv educativ

Strategii didactice
Metode si
Mijloace de
Mod de
procedee
invatamant organizare
Verificarea calculatoarelor, a Conversatia
Calculatoare Individual
conexiunii
la
Internet:
http://itteacher11.blogspot.com/
Verificarea prezenei;
Verificarea
existenei
resurselor materiale.
Crearea unei atmosphere
propice invatarii
Profesorul propune elevilor
sa completeze fisa de
verificare
Conversatia
Fisa
Colectiv
Cere elevilor sa completeze Exercitiu
verificare
si folia de flipchart cu
cunostinte
sintaxa functiilor studiate in
ora anterioara (anexa1)
Profesorul adreseaza elevilor Conversatia
Prezentare
Colectiv
intrebarea esentiala a lectie:
multimedia
Power Point
Microsoft
Excel
sau
ofera utilizatorului functii
http://itpentru obiective financiare
teacher11.bl
si pentru previziuni?
Impreuna
cu
acestia
ogspot.com/
construiesc
intrebarile
derivate:
Care sunt functiile pentru
obiective
financiare?
Care sunt functiile pentru
previziuni? (anexa nr.2)

Evaluare

Observatia

Obsevatia

Chestionare
orala
Chestionare
orala

Nr.
Crt.

Etapele lectiei

4. Dobandire
cunostinte

de

Timp

Continut instructiv educativ

Metode si
procedee

Strategii didactice
Mijloace de
Mod de
invatamant organizare

Evaluare

noi 15 min Profesorul prezinta:

Functii pentru obiective
financiare:

Functia RATE
Functia NPER

Explicatia

Functii pentru previziuni:

Fisa de
aplicatii
demo

Functia NPV
Functia IRR

Colectiv
Profesorul prezinta pentru Conversatia
fiecare tip de functie sintaxa,
rezultat intors.
Exemplifica prin exercitii
demonstrative modul de
aplicare a acestora in diferite
aplicatii practice asigurand
principiul progresului gradat
al performanei; (anexa nr.3)
5. Formare si consolidare 25 min Profesorul imparte clasa in
grupe de cate 2 elevi la
de noi deprinderi
fiecare statie de lucru si
distribuie fisele cu aplicatii,
numerotand din 3 in trei
echipele. Solicita elevilor
parcurgerea
fiselor
si
incadrarea in timpul acordat.

13

Analiza
problemei

Aprecierea
verbala
Aplicatii
rezolvate in
Excel

Observatia
Invarea prin
descoperire
prin
rezolvarea de
aplicaii,

Fise de
lucru listate
cat si pe
platforma
profesorului

Grupe de 2
elevi

Chestionare
orala

Nr.
Crt.

Etapele lectiei

pentru acas,
discutii, intrebari

6. Tem

14

Timp

2 min

Continut instructiv educativ

(anexa4)
Profesorul
urmareste
activitatea elevilor furnizand
explicatii/ajutor acolo unde
este necesar.
Solicita elevilor numiti prin
sondaj sa isi prezinte
colegilor
solutiile
corespunzatoare
variantei
primite.
Profesorul prezinta tema
pentru acasa si ofera
indicatii (anexa 5)
Solicita
elevilor
sa
completeze jurnalul de
invatare
din
sectiunea
comentarii
http://itteacher11.blogspot.com/
(anexa 5)
Ce am invatat azi?
Cum m-am simtit?
Cum am invatat?
Profesorul distribuie si
Jurnalul de reflectie pe
care elevii il vor completa ca
tema pentru acasa (anexa6)

Metode si
procedee

Strategii didactice
Mijloace de
Mod de
invatamant organizare

Conversaia
n etapa de
fixare a
cunotinelor

Yahoo.mail
Aplicatii
rezolvate

Set aplicatii
practice
Colectiv

Individual

Conversatia

Blog- jurnal
de invatare

Jurnal de
reflectie

Evaluare

Individual

Aprecierea
verbala

Anexa nr.1- Reactualizarea cunostintelor

15

Anexa nr.2 Captarea atentiei

16

Anexa nr.3- Dobandire de noi cunostinte

17

Anexa nr. 4 Formare de priceperi si deprinderi

Fisa de lucru nr.1

UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul Microsoft Excel
TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a

Functii pentru obiective financiare

Functii pentru previziuni

1. Rezolvati aplicatiile urmatoare:

Aplicatia nr.1 - Functia RATE: Pentru cumpararea unui utilaj se imprumuta de la banca
suma de 2.500 $. Stiind ca valoarea platii este de 130 $/luna si perioada de 2 ani sa se
determine rata lunara a dobanzii, precum si rata anuala a dobanzii.
Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Dac s-au mprumutat 3 000.000 lei cu o dobnd de 20%
pe an i se restituie lunar 200.000 lei, se cere s se determine n cte pli se va restitui suma
mprumutat.
Aplicatia nr.3 Functia NPV: Pentru o investitie trebuie platiti 10 000 $ timp de 1 an. n
urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ si 6 800 $. Dobnda anuala este
de 10%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei.
Aplicatia nr.4 - Functia IRR: O persoana vrea sa faca o afacere. Pentru inceperea afacerii
are nevoie de 70 000 $. Veniturile estimate din primii cinci ani sunt: 12000, 15000, 18000,
21000 si 26000 de dolari. Calculati rata interna de rentabilitate a investitiei.

2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.

3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).
4. Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-2705201201062012.html

SUCCES!
Mod de lucru: grupe 2 elevi
Timp de lucru: 25 min (5 min/aplicatie, 5 min prezentare)

18

Fisa de lucru nr.2

UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul Microsoft Excel

TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a

Functii pentru obiective financiare

Functii pentru previziuni

1. Rezolva aplicatiile urmatoare:

Aplicatia nr.1 - Functia RATE: Sa se calculeze dobanda care se percepe la un imprumut

de 30.000 lei acordat pe o perioada de 5 ani, daca se doreste ca rambursarile lunare sa fie de
1000 lei.
Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Aflati de cati ani este nevoie pentru a obtine o valoare
viitoare de 50.000 lei, in urmatoarele conditii:
Depunerea anuala: 3.500 lei,
Rata anuala a dobanzii: 11,20%

Aplicatia nr.3 - Functia NPV: Pentru o investitie trebuie platiti 10000 lei timp de 2 ani. n
urmatorii trei ani se obtin venituri anuale de 3 000 lei, 4 200 lei si 6 800 lei. Dobnda anuala
este de 7%. Sa se calculeze valoarea neta actualizata a investitiei.
Aplicatia nr.4 - Functia IRR: Un intreprinzator realizeaza o investitie initaiala de 250.000
lei. El asteapta sa obtina de pe urma acestei investitii, in urmatorii 4 ani, urmatoarele venituri:
35.000 lei, 37.500 lei, 25.000 lei si 35.000 lei. Sa se calculeze rata interna de trebuie
introdusa cu semnul minus, fiind o plata.

2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.

3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).
4.Vezi
indicatii:
01062012.html

http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-27052012-

SUCCES!
Mod de lucru: grupe 2 elevi
Timp de lucru: 25 min (5 min/aplicatie, 5 min prezentare)

19

Fisa de lucru nr.3

UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul foilor de calcul Microsoft Excel
TEMA LECTIEI: Functii financiare - Partea a II-a

Functii pentru obiective financiare

Functii pentru previziuni

1. Rezolva aplicatiile urmatoare:

Aplicatia nr.1 - Functia RATE: n cazul n care, se efectueaz un mprumut bancar n

valoare de 30.000 lei pe operioad de 2 ani i se pot restitui lunar 1.700 lei, se cere s se
determine care ar fi cota dobnzii ce ar putea fi suportat n aceast perioad.
Aplicatia nr.2 - Functia NPER: Avem in cont 1500 RON si vrem sa ajungem la suma de
100.000 RON. Putem depune cate 250 RON pe luna, iar banca acorda o dobanda de 9%. Cate
depuneri lunare trebuie sa facem? Cati ani?
Aplicatia nr.3 - Functia NPV: Se achiziioneaz un utilaj cu 43.000.000 lei (cu sum
mprumutat), iar dobnda de pia este de 20% anual. Prin exploatarea utilajului se obin
urmtoarele profituri, pe patru ani: 19.000.000 lei, 18.000.000 lei, 17.000.000 lei, 14.000.000
lei. La finele celor patru ani, utilajul este vndut cu suma de 14.500.000 lei. Se cere s se afle
care este valoarea net actual a utilajului.
Aplicatia nr.4 - Functia IRR Pe baza datelor din tabelul de mai jos, s se calculeze varianta
optim pentru investirea unei sume ntr-o companie publicitar, prin care se estimeaz
obinerea veniturilor conform tabelului. Dobnda pe pia este de 40% pe an.

2. Trimite aplicatiile pe adresa de e-mail a profesorului.

3. Discuta cu colegii si profesorul solutiile propuse (prezentate la videoproiector).
4. Vezi indicatii: http://it-teacher11.blogspot.com/2012/05/activitatea-nr16-2705201201062012.html

SUCCES!

20

Anexa 5 - Tema pentru acasa/ Jurnal de invatare

21

Anexa 6 - Jurnal de reflectie

COLEGIUL ECONOMIC ADMINISTRATIV IASI
NUME SI PRENUME ELEV..
CLASA: a XI-a E
UNITATEA DE INVATARE: Prelucrarea datelor cu ajutorul

foilor de calcul Microsoft Excel

JURNAL DE REFLECTIE
Activitatea nr.15

Functii financiare

LA CE MA
GANDESC
?

1. Functii pentru obiective financiare

2. Functii pentru previziuni

Compleaza jurnalul urmator raspunzand

in zonele indicate:
REFLECTIA
Incep sa studiez despre, incepand de la
Scopul meu este sa ajung sa.
Ma intereseaza ideea despre
Ma documentez
Nu inteleg
Caut informatii despre..
Unde?
Informatiile le gasesc aici
Aplic informatiile in practica.
Cum?
Informatiile imi sunt necesare
Astzi am reuit s...............................................................................................
Dificultile cele mai mari le-am ntmpinat la........................................................
Cum m simt azi:
Compleaza jurnalul cu alte concluzii si reflectii pe care nu le regasiti in tabel, pentru a va stimula auto-formarea!
SUCCES!

22

Criterii de evaluare pentru un program educaional

1. Evaluarea programelor/ proiectelor educaionale - Scurt istoric
Evaluarea modern de programe sociale a aprut n anii '60, insa se stie ca ncercri aparinnd
acestui domeniu au fost iniiate nc din secolul al XIX-lea astfel:
in 1833, in Europa apare un studiu evaluativ, descoperit de Weiss, si care demonstreza
msura n care programele educaionale au determinat scderea ratei delicvenei juvenile.
Concluzia studiului a fost c nu exist nici o corelaie ntre program i rata delicvenei.
n 1845, in America de Nord, a fost efectuat un studiu evaluativ prin care au fost administrate
teste scrise pentru toate disciplinele de baz din coal ("Boston Survey"). Rezultatele acestor
studii nu au fost ns valorificate.
La nceputul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o micare favorabil testelor psihologice i
educaionale, impunndu-se ideea ca testele au o legitimitate i c ofer informaii relevante.
Un moment important n dezvoltarea evalurii programelor educaionale, n ordine cronologic,
este localizat temporal n anii '30 - '50 i este caracterizat prin dezvoltarea modelului evalurii
centrate pe obiective (R. Tyler) i prin micarea n favoarea acreditrii unitilor de nvmnt.
n deceniile 6, 7, 8, se nregistreaz o schimbare de optic la nivelul evalurii: scade interesul
pentru obiective si pentru instrumentele de testare, pentru msurare i crete interesul pentru
conceptualizarea evalurii.
Anii '80 - '90 se caracterizeaz:
- prin consolidarea bazelor teoretice ale evalurii programelor sociale si educaionale,
- prin dezvoltarea unor programe de pregtire a evaluatorilor - "profesionalizarea
evalurii",
- preocupri pentru metaevaluare, pentru definirea unor standarde de apreciere a evalurii
programelor sociale si educaionale.
n Europa, evaluarea programelor educaionale s-a dezvoltat la nceputul anilor '80, n contextul
integrrii europene.
n Romnia, domeniul evalurii programelor educaionale se afl la nceput, deoarece obiectul su programele educaionale - au aprut n urm cu aproximativ un deceniu. Primele evaluri de
programe au fost cele realizate cu asisten internaional (de ex., programul Phare). Primul program
care a cuprins i o component de monitorizare i evaluare a fost PAEM - Programul de Msuri
Active pentru Combaterea omajului, administrat de Fundaia Internaional pentru Management, n
perioada 1994-1997.

2. Delimitri conceptuale i metodologice

Evaluatorii definesc diferit unii termeni sau interpreteaz diferit anumite abordri. Evaluarea
este, n general, o activitate de echip, de aceea o armonizare a accepiunilor termenilor, strategiilor
i modelelor teoretice este necesar, n vederea ameliorrii comunicrii i colaborrii. Este important

23

ca membrii echipei s mprteasc o viziune comun asupra procesului de evaluare, astfel nct
activitile lor s fie complementare n atingerea acelorai scopuri.
ntrebrile generale recomandate echipei de evaluatori pentru a preveni i diminua diferenele de
abordri teoretice i metodologice sunt descrise n continuare.
Ce este evaluarea?
Exist moduri diferite de a defini evaluarea:

determinare a gradului de realizare a obiectivelor;

culegere de informaii pentru adoptarea unor decizii;
apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program;

Evaluarea nseamn "aprecierea sistematica a operaiilor i/sau a rezultatelor unui program sau
unei politici, raportate la un set de standarde explicite sau implicite, un mijloc care contribuie la
mbuntirea programului sau politicii" (Carol Weiss, 1998). Din perspectiva altor autori, evaluarea
nseamn, acumularea sistematica de fapte, pentru a oferi informaii despre realizrile unui program
in raport de efort, eficacitate si eficien, n fiecare stadiu al dezvoltrii lui" (Trippodi, Fellin,
Epstein, pag.12). Aceiai autori consider evaluarea ca fiind o "tehnic managerial care furnizeaz
feedback informativ administratorilor programelor" (idem, pag.7). Prin urmare, evaluarea reprezint
un proces de apreciere a valorii, meritului si calitii unui proces, produs sau rezultat.
Ce evalum (care este obiectul evalurii)?
Obiectul evalurii l constituie:

componentele programului (obiective, resurse umane, materiale, procedurale (strategii de

aciune) si de coninut, populaia-int, timpul, sistemul managerial si propriul sistem de
evaluare);
proiectul programului;
implementarea programului;
rezultatele, efectele (impactul programului).

Care sunt funciile i scopurile evalurii?

ofer informaii pentru adoptarea de decizii: utilitatea - evaluare formativ

controlul calitii - evaluare sumativ
dezvolt cunotine noi (apropiere de cercetare). Daniel Stufflebeam nu este de acord cu
apropierea dintre cele dou concepte, fiind de prere c dezvoltarea de cunotine noi este
apanajul cercetrii i c asemnarea celor dou activiti creeaz dificulti.

Evaluarea servete unor scopuri diferite, care presupun criterii de evaluare diferite sau cel puin
ierarhizri diferite ale criteriilor. Evaluatorii ar trebui s menioneze i s explice clar scopurile
evalurii, iar metaevaluarea s analizeze consensul, claritatea i implicaiile acestora. Rolul evalurii
se manifesta in trei direcii, dup cum susine Chelimsky: controlul calitii programului, ameliorarea
sa si, din punct de vedere epistemic, acumularea de noi cunotine teoretice in acest domeniu.
Ce ntrebri va adresa evaluarea?

24

n mod tradiional, evaluarea va adresa ntrebri privind rezultatele unui program sau proiect
educaional, dar nu trebuie s se rezume la acestea, ci s se intereseze i de scopurile programului, de
proiectul/ strategia de implementare, de activitile propriu-zise. Metaevaluarea poate analiza
ntrebrile care au fost adresate, dac sunt cele adecvate, dac sunt complete etc.
Ce informaii sunt necesare?
Este important s culegem date cantitative i calitative, de la diferite categorii de beneficiari. Este, de
asemenea, foarte important echilibrul dintre descrieri, observaii, judeci i recomandri.
Cui servete evaluarea?

Care este audiena, care sunt categoriile de beneficiari ai rezultatelor evaluative?

Care sunt ateptrile i nevoile de informare ale publicului?

De regul, exist mai multe categorii de beneficiari ai evalurii, iar nevoile lor de informare sunt
diferite. De exemplu, evaluarea unei inovaii educaionale sau evaluarea unor programe colare
intereseaz profesorii, elevii, prinii, factorii de decizie, politicienii, managerii colari, editorii,
sponsorii, cercettorii i nu n ultimul rnd, cetenii - pltitori de taxe i impozite.
Prin urmare, proiectul unei evaluri trebuie s reflecte diferitele categorii de public, nevoile,
interesele i ateptrile lor i modalitile prin care se ncearc rspunsul la aceste nevoi. Dac aceste
aspecte sunt lsate la voia ntmplrii, este foarte probabil ca evaluarea s eueze n a rspunde
nevoilor diferitelor categorii de beneficiari. Un raport de evaluare proiectat s rspund nevoilor
unor beneficiari nu va fi la fel de util i altei categorii de public int.
Un exemplu n acest sens l constituie evaluarea unui program de ameliorare a accesului la educaie
al copiilor defavorizai, iniiat n Statele Unite n 1967. Dou categorii de persoane interesate de
evaluarea acestui proiect - educatorii i politicienii, aveau ateptri foarte diferite: educatorii erau
interesai de "cum" pot reui proiectele individuale de acest tip, iar politicienii de "ce" s-a realizat n
ansamblu, "ct" s-a realizat din ceea ce s-a propus.
Comisia de evaluare a decis asupra tipurilor de ateptri i a ntrebrilor evaluative, fr a acorda
atenie nevoilor de informare diferite. Pe baza rapoartelor de evaluare realizate de fiecare coal n
parte, comisia de evaluare a ncercat elaborarea unui raport integrator, fr a ine seama de faptul c
un singur raport de evaluare nu ar fi fost suficient de comprehensiv sau de adecvat fiecrei categorii
de beneficiari. Rezultatul a fost dezastruos, ns a demonstrat importana identificrii i analizei
nevoilor de informare.
Culegerea datelor i elaborarea raportului sunt direct influenate de nevoile de informare, interesele
i ateptrile beneficiarilor. Dac evaluatorii acord atenie acestor aspecte, exist premise pentru a
satisface criteriile de relevan, importan, scop i timp.

3. Criterii de evaluarea unui program educational care are ca

proiectarea, implementarea si evaluarea unui soft educational:

tematica-

Programul sa contina obiective definite de asa maniera incat sa duca la posibilitatea masurarii
performantelor elevului;
Prezentarea obiectivelor sa fie facuta pe baza unui curriculum(programa);

25

Structura programului sa se refere la :

o Activitati de recuperare integrate in program;
o Trimiteri la paginile anterioare pentru reactualizarea cunostintelor;
o Existenta ramificatiilor secundare pentru alegerea gradelor de dificultate ale
programului.
o Existenta unui meniu detaliat;
o Utilizarea unei grafici adecvate suportului vizual.
Cuantumul exercitiilor sa se reflecte prin:
o Varietate de exemple, probleme si exercitii care sa faca apel la achizitiile anterioare;
o Varietate de aplicatii propuse pentru aprofundarea notiunilor achizitionate prin softul
educational.
- Evaluarea raspunsurilor la itemi sa corespunda prin:
o Existenta explicatiilor pentru fiecare raspuns gresit;
o Furnizarea unui comentariu (de catre program)chiar in cazul unui raspuns neasteptat din
partea utilizatorului;
o Existenta unor pre-teste inaintea predarii noilor cunostinte care sa furnizeze elevului
indicatiile necesare alegerii drumului de parcurs din meniul programului;
o Calitatea post-testelor(in functie de obiectivele propuse) dn materia predata;
o Notarea realizata de program in functie de utilizatorul vizat;
o Inregistrarea performantelor obtinute de elev si facilitatile comunicarii lor catre
profesor si elev;
Raporturile softului cu elevul sa fie identificate prin:
o Gradul de solicitare a elevului;
o Controlul utilizatorului relativ la propria instruire(ritm, intrerupere, intoarcere,
repetare)

4. Criterii de evaluare Proiectul naional coala European

Criteriu/subcriteriu - Punctaj maxim pe criteriu
1. Coerena activitilor derulate n cadrul proiectelor/programelor comunitare cu politica
general a instituiei colare 25p
1.1 n ce msur este corelat tematica activitilor de cooperare cu misiunea colii?
1.2. n ce msur activitile derulate n cadrul proiectelor/ programelor comunitare se regsesc n
planurile manageriale anuale?
1.3. n ce msur se regsesc obiectivele prezentate n formularul de candidatur (la pct. 5 i 7) sunt
corelate cu obiectivele strategice din proiectul de dezvoltare instituional?
2.
Integrarea activitilor derulate n cadrul proiectelor/programelor comunitare n
programul curent al colii 20p
2.1 n ce msur sunt utilizate n procesul de predare-nvare-evaluare produsele rezultate din
activitile/proiectele/ programele comunitare?
2.2 n ce msur activitile derulate n cadrul proiectelor/programelor comunitare sunt integrate n
programul colii?
3. Asigurarea egalitii de anse 15p
3.1 n ce msur egalitatea de anse se regsete printre valorile promovate de coal?
3.2 Activitile derulate n cadrul proiectelor/ programelor comunitare vizeaz asigurarea egalitii
de anse att n constituirea grupurilor int ct i n implicarea acestora n derularea proiectelor

26

4. Varietatea disciplinelor de studiu (ariilor curriculare) implicate / activitilor colare i

extracolare 15p
4.1. Cte dintre ariile curriculare sunt reprezentate n activitile derulate n cadrul proiectelor/
programelor comunitare?
4.2. Activitile de cooperare european vizeaz diversificarea domeniilor care privesc activitatea
educativ colar i extracolar?
5. Continuitate i constan n derularea de activiti/ proiecte/programe comunitare
5p
5.1 n ce msur a fost asigurat sustenabilitatea activitilor/ proiectelor/ programelor comunitare
5.2 n ce msur activitile /proiectele / programele comunitare derulate au generat dezvoltarea altor
tipuri de activiti de cooperare?
6. Strategie i modaliti de implementare i evaluare 15p
6.1 n ce msur instituia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a
proiectelor/programelor comunitare?
6.2 n ce msur instituia are o strategie (obiective, planificare, evaluare) de implementare a
proiectelor/programelor comunitare?
7. Strategia i modaliti de valorizare (diseminare i exploatarea rezultatelor /produselor
25p
7.1 n ce msur instituia are o strategie de valorizare a activitilor/ proiectelor/programelor
comunitare?
7.2 Activitile de valorizare sunt variate i se regsesc detaliate, n documentele de organizare i
implementare a proiectelor/ programelor derulate de coal?
7.3 Produsele finale sunt utilizabile la nivelul comunitii educaionale
lrgite?
8. Dezvoltarea dimensiunii europene a educaiei prin activitile de cooperare european 30p
8.1 n ce msur este reflectat dimensiunea european a educaiei n cultura organizaional a
colii?
8.2 Ct de semnificativ este impactul activitilor derulate n cadrul proiectelor/programelor
comunitare asupra elevilor, profesorilor, prinilor, comunitii locale?
ilustrativ

8.3 n ce msur diversitatea proiectelor/programelor sprijin dezvoltarea dimensiunii europene n

coal?
9. Calitatea documentelor de candidatur 30p
9.1
Calitatea
portofoliului
ilustrativ (relevana
coninutului
portofoliului
pentru
activitile/proiectele/programele comunitare derulate)
9.2 Calitatea i coerena documentelor manageriale (proiect de dezvoltare instituional, planuri
manageriale anuale).
Total maxim 200 puncte

27