Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE I TIINELE EDUCAIEI


DEPARTAMENTUL PENTRU PREGTIREA PERSONALULUI DIDACTIC
PROGRAMUL DE STUDII: FORMARE PSIHOPEDAGOGICA PENTRU
CARIERA DIDACTICA, NIVEL I

ESEU LA: PEDAGOGIE II (2014-2015)

COMUNICAREA IN CLAS

Coordonator: Conf. univ.dr.


Vrasmas Traian

Student,
Veisel (Seidamet) Cidem

I. Formele comunicarii in clasa de elevi. Comunicare nonverbala


in clasa de elevi.

I.1.Formele comunicarii in clasa de elevi.


In acceptiunea unor teoreticieni din domeniul educational, comunicarea reprezinta
capacitatea individului de a prezenta propriile intentii, nevoi sau interese, precum si de a

percepe interlocutorul, in vederea initierii unui dialog in procesul de invatamant.


Existe mai multe forme sau tipuri de comunicare in clasa de elevi, si anume: comunicare
suportiva, comunicare asertiva, comunicare verbala, comunicare nonverbala etc.
Comunicarea suportiva poate fi considerata fundamentul relatiilor interpersonale si
presupune consideratie, respect si intelegere fata de interlocutor.
Un cadru didactic care isi propune sa devina eficient in managementul clasei de elevi
trebuie sa fie preocupat de mentinerea relatiilor pozitive cu elevii.
Jones si Jones (2007) considera ca relatiile cu clasa depind de abilitatile profesorului de a
comunica interesul, grija si suportul fata de fiecare elev, in calitatea sa de persoana care merita
consideratie.
Comunicarea suportului se realizeaza prin manifestarea interesului pentru cunoasterea
elevului, a familiei, a culturii din care face parte, ascultarea (pasiva si activa a elevului) atunci
cand acesta are nevoie sa se exprime, comunicarea expectantelor pozitive cu privire la elev,
oferirea feedback-urilor specifice, utile formarii si dezvoltarii elevului.
Eficienta comunicarii suportive depinde prioritar de abilitatile cadrului didactic de a oferi
elevului suport emotional in situatiile de traume, de amenintare si de stres.
De exemplu, este important ca elevul sa stie ca in situatiile de evaluare profesorul ii
intelege starea de anxietate, ca nu-i este dusman si ca il va ajuta valorifice tot ceea ce el stie.
Comunicarea asertiva . Inca de la varstele cele mai mici, copiii pot observa daca adultii
implicati in educatia lor au incredere in capacitatea de a-si indeplini rolul de parinte, profesor,
2

model sau lider. In virtutea statutului de educator, elevii au anumite asteptari de la adult pe care-l
pot percepe sau nu ca o autoritate.
Cele mai multe dintre problemele de management al clasei sunt determinate de modul in
care este inteleasa relatia de autoritate in campul educational (de catre profesor sau de catre
elev). Tipul de manifestare a autoritatii este legat de o competenta extrem de importanta in
managementul comunicarii si al conflictelor asertivitatea.
A comunica asertiv inseamna a sti sa exprimi sentimentele si convingerile tale, fara a ataca
si jigni pe ceilalti.
O persoana asertiva nu este agresiva, nu striga la ceilalti, nu jigneste, nu se cearta, nu
incalca regulile existente si nu rezolva conflictele si problemele prin dominare si violenta.
Comunicarea verbala este definit ca un tip de comunicare n interiorul cruia se
utilizeaz limbajul articulat.
Comunicarea verbal, care poate fi denumit oral sau direct, prin ea realizndu-se un contact
direct cu interlocutorul, n cazul dialogului, are un rol important n viaa contemporan. Prin
comunicarea verbal se realizeaz urmtoarele activiti : obinerea i transmiterea de informaii,
elaborarea unor propuneri, exprimarea unor opinii convergente sau divergente, realizarea unei
uniti de vedere care s conduc la ncheierea unor acorduri, convenii, contracte etc.
Comunicarea nonverbala reprezinta un element in sistemul comunicarii umane si trebuie
analizata ca atare , nu independent de comunicarea verbala.

I.2. Comunicarea nonverbala in clasa de elevi.


O buna comunicare intre elevi si intre profesor si elevi are efecte benefice pentru procesul
educativ. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje, care nu sunt exprimate prin cuvinte i
care pot fi decodificate, crend nelesuri Aceste semnale pot repeta, contrazice, nlocui,
completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.
Tipuri de comunicare nonverbala in clasa de elevi
Contactul vizual . (Daca un profesor vrea sa afle care dintre elevi a facut o isprava,
intrebandu-i si privindu-i in ochi pe fiecare in parte, s-ar putea sa greseasca luand lasarea privirii
in jos drept un semnal universal de recunoastere a vinovatiei. Unii copii lasa privirea in jos in
semn de respect, nu de vinovatie).
Comunicarea nonverbala si efectul Pygmalion . Legenda spune ca Pygmalion a
sculptat o statuie din fildes intruchipand o femeie nespus de frumoasa. S-a indragostit de opera
sa. Implorata de Pygmalion, zeita iubirii, Afrodita, a dat viata statuii. Realitatea asupra careia au
atras atentia Robert Rosenthal si Leonnore Jacobson (1968) este ca in clasa de elevi profesorii isi
fac o imagine despre elevi si reactioneaza fata de acestia in functie de imaginea creata de ei, nu
in functie de comportamentul efectiv al elevilor. ( Profesorul care crede ca are de a face cu un
elev bun aproape ca ii zambea acestuia, dadea aprobator din cap, se apleca inspre el si il priveau
insistent in ochi, toate acestea fiind simptome ale unui limbaj pozitiv al corpului ).
Vocalica. Ritmul vorbirii reprezinta un factor care influenteaza desfasurarea activitatilor
scolare. Profesorul trebuie sa plece de la premisa: cu cat informatia pe care doresc sa o transmita
elevilor este mai nefamiliara, cu atat ritmul vorbirii trebuie sa fie mai lent.
Efectul contactului cutanat. Atingerile cutanate se desfasoara conform unui model
sociocultural, care prevede cine pe cine are dreptul sa atinga (in acord cu statusul social si
3

ocupational), in ce situatie concreta (in spatiul public sau privat) si ce parte a corpului poate fi
atinsa, in functie de sex si varsta. La modul general, atingerile cutanate intre profesor si studenti
sunt considerate politically incorect, mai ales cand este vorba de studente.

II. Barierele in comunicarea didactica


Comunicarea poate fi obstructionata sau doar perturbata de o serie de factori care se
interpun ntre semnificatia intentionata si cea perceputa.
Comunicarea dintre profesor si elev este marcata de numite particularitati ale emitatorului
sau ale receptorului, eficienta transmiterii mesajelor intre cei doi actori educationali, fiind
conditionata de obstacole care pot aparea in cadrul procesului.
I. Astfel barierele de comunicare pot fi legate de oricare
comunicarii (emitator, mesaj, canal, receptor), sau de interactiunea lor.

dintre

componentele

1. La nivelul emitatorului principalele bariere sunt legate de faptul ca:


lipseste motivatia in desfasurarea activitatii didactice;
emitorul (profesorul) nu stpnete coninutul mesajului didactic transmis;
acesta nu este expus clar, inteligibil i sistematizat;
emitorul vorbete prea ncet, prea tare sau prea repede;
nu prezint la nceput scopul mesajului i nu creeaz motivaii pentru a trezi interesul
pentru comunicare;
emitorul nu sincronizeaz diferitele tipuri de comunicare (verbal, paraverbal,
nonverbal, vizual etc.);
comunicarea este numai unidirecional, producnd pasivitate;
elevii nu sunt angajai n comunicare prin dialog sau prin ntrebri retorice;
eficiena comunicrii este blocat si de fondul stresant creat de emitor (plictiseal,
oboseal, nerbdare, teama de a nu grei n expunere etc.).
2. La nivelul receptorului identificam blocaje ca:
elevii nu au cunotinele necesare pentru a inelege mesajul didactic sau acestea nu au
fost fixate temeinic i ca urmare se produc interferene;
starea de oboseal a elevilor;
lipsa de interes (una din cele mai mari bariere ce trebuiesc depasite este lipsa de interes
a interlocutorului fata de mesajul emitatorului);
deficit de atentie in cadrul orelor;
lispa de motivatie in rezolvarea sarcinilor scolare.
3. La nivelul canalului:

alegerea gresita a canalelor sau a momentelor trebuie alese canalele corecte pentru
fiecare informatie si de asemenea si momentul trebuie sa fie bine ales o situatie urgenta nu are
sorti sa fie ndeplinita daca este ceruta la sfritul orelor de program sau la sfrsitul saptamnii
lungimea excesiva a canalelor o retea organizationala complicata duce la o
comunicare lenta.
factorii fizici perturbatori- iluminatul necorespunzator, zgomote parazite, temperaturi
excesiv de coborte/ridicate, ticuri, elemente ce distrag atentia telefon, cafea, ceai etc;
distanta fizica dintre actorii implicati intr-un proces instructiv- educativ.
4. La nivelul mesajului:
suprancrcarea (determinat de criza de timp, dar i de dorina unor profesori de a nu
omite lucruri importante);
utilizarea unui limbaj ncifrat, inaccesibil (sau greu accesibil) elevilor; dozarea
neuniform, n timp, a materialului de predat;
formularea de mesaje lacunare in ceea ce priveste explicarea noilor cunostinte expuse.
II. In ceea ce priveste factorul educational, barierele care apar pot fi impartite in doua mari
categorii aflate in stransa interactiune: informationale si relationale.
1. Nivelul informational:
Informatiile nu sunt receptionate ca atare in cadrul procesului de comunicare, ci ele se
compun continuu pe parcursul desfasurarii acestui proces. La nivel informational putem astfel
diferentia:
a.
Factorul extern:
Este compus din stimuli auditivi si vizuali prezenti in contextul desfasurarii comunicarii,
care pot distrage atentia de la receptarea mesajului in maniera in care acesta a fost codat de catre
expeditor. Acestea afecteaza in primul rand canalul de transmisie avand repercursiuni asupra
mesajului respectiv asupra receptorului.
Una dintre cele mai cunoscute perturbri ale canalelor de transmisie o reprezint
pronunia deficitar din partea profesorului care, n cursul transmiterii se poate amplifica. De
asemenea, defectele de auz la unii elevi determin ca transmisia de la profesor s nu fie receptat
n mod satisfctor.
Distorsiunile la nivelul canalelor de transmisie (zgomote, vibraii) perturb fidelitatea
transmisiei, ntre mesajul expediat i cel receptat nu se constat corespondena necesar. Se
deterioreaz astfel nelesul cuvintelor, al propoziiilor, al sensului global al celor ce se comunic.
b.
Factorul intern:
Aceasta categorie, de obstacole interne, se refera la diferite stari, sentimente, trairi care
pot aparea pe parcursul stabilirii comunicarii dintre emitator si receptor.
Aici pot fi incluse si perturbarile social- valorice deoarce acestea au repercursiuni la
nivelul psihologic. Obstacolele sociale sunt determinate de statutul social al participantilor,

anumite experiente si credinte sociale specifice, iar cele sociopsihologice se refera la steretipuri,
prejudecati, tarditii).
In categoria barierelor de natura social- valorica este menionat, n primul rnd, conflictul
de autoritate. Profesorul este considerat autoritate epistemic, pentru c el stpnete mai bine
un domeniu. Elevul este doar cel care beneficiaz sau nu de autoritatea cognitiv a profesorului
su. Dac elevii l consider pe profesor ca autoritate tiinific real i autentic, atunci
comunicarea cu el va fi benefic, i va apropia pe elevi de educator pentru a afla de la el ct mai
multe informaii n legtur cu o problem sau alta. Dac ns profesorul respectiv va fi
considerat autoritate excesiv, care, prin caracteristicile lui de personalitate imprim team,
datorit creia elevii nu-i pot permite analize sau preri proprii, atunci apare conflictul de
autoritate care provoac distorsiuni n comunicarea didactic.
c.
Factorul semantic:
Barierele de ordin semantic sunt acele sensuri alternative ale unui simbol care pot crea
distorsiuni in intelegerea mesajului. Ne referim aici la anumite particularitati in utilizarea
vocabularului, a gramaticii limbii, unele implicatii de ordin emotional atribuite mesajului. Aici
sunt inclusi si factorii gnoseologici ce presupun lacune in cunostintele necesare desfasurarii
eficiente a procesului de comunicare educationala.
2. Nivelul relational
Barierele de comunicare la nivel relational sunt la fel de importante ca si cele de la nivel
informational, atunci cand se doreste un management eficient al clasei. Cel mai des, conflictele,
neimplicarea in sarcina, abaterea de la regului, precum si dificultatea rezolvarii acestora sunt
urmarea instalarii unor obstacole la nivelul comunicarii relationale. Criticarea frecventa a
elevului, etichetarea, moralizarea, ordinele, safturile sunt doar cateva exemple de bariere care
impiedica o comunicare deschisa si eficenta.

Pentru perfectionarea comunicrii didactice, este necesar cunoaterea respectarea


unor reguli de ctre profesori, ntre care menionm:
vorbirea corect, deschis i direct (care previne sau reduce distorsiunea mesajelor);
ncurajarea feedback-ului din partea elevilor (pentru a cunoate n ce msur mesajele
transmise au fost corect recepionate i nelese);

ascultarea atent, rbdtoare i ncurajatoare a mesajelor primite din partea elevilor, concomitent
cu efortul de a nelege exact sensul acestor mesaje;
folosirea mai multor forme de comunicare didactic pentru acelai tip de mesaje
(de regul, oral i vizual, concomitent);

repetarea mesajelor mai complexe.

III. Eficiena n comunicarea didactic


Una dintre caracteristicile principale ale procesului de comunicare este eficien a coordonrii ei.
Eficiena comunicrii depinde de calitatea transmisiei, adic de structura logic a con inutului, claritatea,
precizia, plasticitatea exprimrii, fapte care in de presonalitatea profesorului, de rela iile profesor- elev,
de contextul psihosocial, ca i de nivelul dezvoltrii psihice a receptorului, de structurile mentale i
lingvistice ale elevului, de participarea lui activ n procesul comunicrii.
Profesorul trebuie s aib grij ca asociaiile posibile, pe care informa iile sale le declan eaz n
mintea elevilor s se apropie de experiena acestora, ntruct, astfel, apare riscul ca ei s re in cuvinte
goale, lipsite de coninut. Eficiena comunicrii este condiionat i de aplicarea permanent a conexiunii
inverse ( feed- back), pentru a facilita armonizarea scenariului didactic, a repertoriului activit ii
profesorului i al elevilor, fapt care permite reglarea i autoreglarea comunicrii.
Preocuprile privind facilitarea i mbuntirea comunicrii au existat din cele mai vechi timpuri.
Dei regulile unei comunicri eficiente par foarte simple i la ndemna oricui, ele fiind rodul unei
ndelungate experiene comunicaionale, practica relev faptul c aplicarea lor este frecvent nclcat.
Reguli de baz privind comunicarea eficient
Exprimate sintetic, acestea sunt :

regula cantitii n ceea ce spun, cadrul didactic/ elevul trebuie s ofere informaia

necesar, nici mai mult, nici mai puin;

regula calitii ceea ce spun vorbitorii trebuie s respecte realitatea;

regula relaiei mesajul vehiculat de vorbitor trebuie adecvat scopului comunicrii;

regula semnificaiei informaia transmis trebuie s fie semnificativ pentru contextul i

circumstanele n care se desfoar comunicarea;

regula stilului vorbitorii trebuie s fie clari, coereni, comprehensivii concii;

regula receptivitii emitenii trebuie s-i adapteze mesajele la caracteristicile receptorilor

i la cunotinele presupuse de acetia.


Prin comunicarea didactic se realizeaza interaciunea profesor elev i o serie de relaii
care influenteaza procesul de predare : relaii de schimb informaional, de influenare reciproc, de
cooperare, simpatetice fa de emitorul mesajului didactic.
Comunicarea eficient trebuie s ntruneasc anumite condiii :
a) coninutul relevant al mesajelor, informaie actual, bine structurat i organizat, selectat
potrivit particularitilor clasei i n timpul afectat momentelor leciei; argumentare logic, exemple
riguros selecionate, limbaj corect i riguros, nivelul de conceptualizare adecvat elevilor;
b) modul de prezentere : coeren logic, strategie de abordare variat, adecvat coninutului i
scopului, alternarea strategiilor ( inductiv, deductiv, analogic ), implicare afectiv prin exprimarea
interesului, pasiunii, convingerea copiilor de autoritatea i competena nvatorului;
c) stilul stimulator, incitant, antrenant, atrgator al exprimrii verbale, pentru a crea o ambian
favorabil comunicrii;
7

d) concordan ntre exprimarea verbalizat i limbajul trupului;


e) empatie pentru a putea imprima circulaiei informaionale sensul dorit;
f) tact n comunicare pentru a putea preveni distorsiunile: mod politicos de adresare, incitant,
stimulator, pentru a putea capta atenia copiilor i bunvoina lor de a asculta i de a participa activ la
comunicare.
n actul comunicrii, receptorul elev i valorific conotinele, priceperile i
deprinderile, le consolideaz n funcie de relevana informaiei primite. Faptul c informaia primit
aduce ceva nou pentru elev l determin s-i concentreze atenia, s se implice cu toate capacitile
intelectuale, afective, volative i atitudinale pentru a recepiona corect mesajul, a-l nelege i a-l
interpreta corect. Dorina lui de a afla ceva nou l determin s asculte activ, iar aceast dorin depinde
de calitatea emiterii i de msura n care elevul este stimulat s-i exprime opiniile proprii.
Eficiena comunicrii didactice depinde i de o serie de factori tehnici. Astfel, calitatea canalelor
de informare favorizeaz schimbul de mesaje, previne distorsiunile i pierderile de informaii. Formarea
competenei comunicative presupune un nivel de performan bazat pe cunotine, capacitai i atitudini i
un nivel optim educaional care determin eficiena subiectului ntr-o activitate. i este la fel de
important atat pentru educatori cat i pentru educai.
Comunicarea didactic este eficient atunci cnd, att profesorul ct i elevii respect anumite
cerine:
a) ale profesorului:
-

claritatea mesajelor;

precizia acestora (evitarea formulrii ambigue);

utilizarea unui limbaj adecvat i accesibil elevilor (potrivit nivelului lor

de

nelegere, corespunztor vrstei);


-

structura logic a mesajelor transmise;

prezentarea interesant a materiei predate;

asigurarea unui climat adecvat comunicrii.

b) ale elevilor:
-

sa aib capacitate de concentrare (pentru a putea recepiona i nelege mesajul


profesorului);

s posede cunotinele anterioare necesare nvrii care urmeaz;

s fie motivai pentru a nva (n general i la un anumit obiect de studiu, n


particular);

s cunoasc limbajele utilizate de profesor ( sau de calculator, n cazul instruirii


asistate de acesta).
Cunotinele, modul de gandire, vocabularul, deprinderile, priceperile i conduitele

communicative sunt dobandite prin instrucie i educaie i mbogite/perfecionate prin


autoinstruire,autoeducaie.

O importan deosebit n activitatea cu elevii o are capacitatea empatic a profesorului,


constituind o premis a optimizrii relaiilor i o condiie a comunicrii eficiente. Capacitatea empatic
are un potenial psihofiziologic nnascut, dar se realizeaz i se dezvolt n procesul cunoaterii
interpersonale i, dac subiectul i propune, prin antrenare autodirijare.
Ascultarea este unul dintre cele mai importante atribute ale comunicrii, ea solicitnd concentrare
att pentru perceperea cuvintelor rostite, cti pentru nelegerea mesajelor non-verbale. Acestea din urm
sunt, de cele mai multe ori, mai pline de semnificaie dect mesajul de baz.
Exist i cteva reguli nescrise privind eficien a comunicrii foarte importante:
* Nu subestimai niciodat importana comunicrii. Abilitatea unui lider de a inspira ncredere este
similar cu abilitatea de a comunica eficient. Ambele presupun ac iune din partea lui i un raspuns din
partea discipolilor. Comunicarea nseamna interaciune pozitiv.
*Este bine s manifestm o preocupare autentic fa de persoan cu care stm de vorb . Cand
oamenii simt c te preocup persoana lor, sunt dispui s te asculte cu aten ie. Capacitatea de comunicare
este rezultatul unui sentiment de afinitate fa de semenii no trii.
*Capacitatea de a ne concentra asupra interlocutorului nostru. Cei care nu sunt n stare s
comunice se concentreaz numai asupra propriei persoane i a prerilor lor. Cei care au aceast capacitate
se concentreaz asupra rspunsului persoanei cu care stau de vorb. Cei care comunic bine nteleg i
limbajul corpului.
*Capacitatea de a comunica cu diferii oameni . Un om care ntelege arta comunicrii, are
capacitatea de a-l face pe interlocutorul lui s se simt n largul su. El poate s comunice cu to i oamenii,
indiferent de poziia social.
*Contactul vizual pe care trebuie s-l stabilim cu interlocutorul nostru. Oamenii care sunt cinsti i
cu tine te privesc fr team n ochi.
* Un zambet cald. Modalitatea cea mai rapid prin care putem stabili ci de comunicare este
zmbetul. Un zmbet doboar nenumrate bariere n calea comunicrii, trecnd dincolo de grani ele
culturii, rasei, vrstei, clasei sociale etc.
n concluzie, comunicarea eficient

n cadrul coninuturilor procesului formativ este prin

maniera i nivelul realizrii sale, o surs de potenare sau diminuare a coninuturilor formale. De aceea
comunicarea eficient are o influen major asupra reuitei sau eecului colar. i este considerat
premisa esenial a eficientizrii nvamantului n vederea reuitei colare.

Bibliografie
Ion Ovidiu Pnioar - Comunicarea eficient, editura Polirom, Iai, 2006

Jean- Claude Abric- Psihologia comunicarii, editura Polirom, Bucuresti, 2002


Loredana Ivan,Adina Chelcea - Comunicarea nonverbala, gesturile i postura. editura
Comunicare.ro , Bucuresti, 2005