STUDENTOCRATIA
'
Fiecare 0 mie de metri incep cu primul pas’
‘Revistd apdrvtd sub egida Asocetiei
“Gheorghe Sincar” ¢ studentilor tn istrie
=,arene -
Vocea studenjilor - STUDENTOCRATIA
ruta la inifiativa colegului nostru Sebast
4 devina vocea tuturorstudengilor Ui lu din Oradea, Echips
in jurul membrilor Asoctaiet ,GI Sincai” a studengilor ini
alaturat colegi dela Litere, Jurnalism sau Arte. Impround ne propunem s4 va informam asupra
Viefi studenfesti cin Universitatea noastré cu bune si cu rele, Promovim in primal numa, Studfest
Oradea 2010 precum si implicarea in Voluntariat, dar sa lism cuprinsul si Vorbeasc’ de la sine:
3 Editorial
6 Intervia
Interviu cu rectorul Universitatii din Oradea, Cornel Antal
8 Gandari (n¢g)biTgrar€
“Dear Mr. Stolencraft,
| was sitting on my new house’s veranda when | remembered you. Last year at this
time | was living on the Commonpeople Street.”
10 Program StudFest
Ideea nastrusnic a rasarit dintr-un abur de cafea fierbinte si din framantarea cdtorva
minti ascutite. FAST catre STUDFEST!
12 Manifgst impotriva indifergntgi eroniceg
Ne batem cu pumnul in piept ca realizim multe activitati si ca ele atrag atentia
mass-mediei nationale asupra urbei noastre. Dar chiar asa sa fie oare?
14 Studgntoeratii
Vezi cine define puterea!
19 Teatra/Pilm
“iceu, revista “Studentoc —Studfest Oradea 2010-manifest
studentesc
cum 4 ani cand am fost ales pentru
Avprima data in Senatul Universitatii
din Oradea, se discuta destul de pusin
despre problemele gi dorintele
studentilor . Eram considerati o masa
amorfa fara a avea lideri cunoscuti in
randul studentilor, structurilor de-
cizionale din Universitate sau ale
comunitatii locale. Astazi, suntem
unul din centrele universitare unde
vocea noastra se face tot mai puternic
auzita si beneficiem de foarte multe
drepturi cuprinse in diverse regula-
mente interne pe care va indemn sa le
cunoasteti.
Nascut din ideea prietenului Rares
Zbucea, primul festival studentesc de
anvergura din Oradea reprezinta, de
fapt, nivelul la care a ajuns viata
studenteasca oradeana. Daca acum
patru ani parea o utopie, astazi traim
realitatea unei experinte unice in viata
noastra de studenfi. Ma bucura faptul
ca s-a putut da sansa tinerilor din
Oradea de a se exprima si de a avea
acces la experiente noi, un singur ex-
emplu: clubul de dezbateri care este
atat de apreciat in alte tari. Ne-am
gandit apoi ca in aceasta societate atat
de agitata si dezordonata tinerii ar
avea nevoie de modele si de un ghidaj
corect aga au aparut in program
conferintele domnilor Calin Georges-
cu, Andrei Marga, Mircea Diaconu,
Mihai Berinde, Cristian Parvulescu si
Dacian Paladi. Cinematograful in aer
liber va fi prezent pentru trei zile la
Oradea, avand ca punct de reper
filmul premiat international “Eu cand
vreau sa fluier ,fluier” care va fi in
premiera nationala in aer liber vineri
seara.
Pregedintele Studentilor din
‘Universitat din Orac
‘Adrian Dumitru Dume
u lipsesc concertele,
Margineanu, Parazit
Paparude vor fi la Oradea si ne
vor incanta. Sigur, ne-am gandit
si la dezvoltarea noastra de
aceea, va asteptam cu multe
trainning-uri precum gi cu
manifestatii culturale. Dorim
prin intermediu —_Studfest
Oradea 2010 sa sprijinim cam-
pania ASEB de colectare de
carte pentru tinerii din Repub-
lica Moldova, care in scolile lor
nu au carfi in limba romana
scrise cu caractere latine, de
aceeava indemn sa transmitem
acolo fiecare cel pufin 0 carte de
calitate.
Studfest Oradea este momentul
care va declanga o primavara,\
oraédeand pe care 0 vom per-
manentiza in fiecare an aga ca"
nu va ramane decat si va (
implicati si sa participati. ‘ee RITUL my
S.
Je spune ca inceputul e mai greu.
Exist un moment de acomodare cu
fiecare lucru, persoana sau situatie noua
Cat dureaza acel moment? Cine stie. in:
odata depasit impasul, totul merge bine,
ideile curg, apare relaxarea si in final
obisnuinfa. Apoi trecem la
urméatorul lucru, un now
inceput, o noua provo
care si tot aga un cere
esecurt.
insa farmecul
const in dori
Dorinta de a
eva nou, de
a trece la alt
caministii
Viatd de eaminist ts
O... daaaa! Minunata viata de
caminist... Nu cred ca te poti numi.
student in toata puterea cuvantului
daca nu ai experimentat si viata la
Amin. Pe tot parcusul studiilor, un an,
Dorinfa si pasiune... daca crezi i
cea ce faci, poi face orice ifi doresti. Din
‘cate, astazi se gaseste prea putina pasi-
‘une in sufletele tinere, si prea mult super-
ficialitate. Ce-i de facut? Nimic. Nu pofi
motiva 0 persoand care nu vrea sa fie
motivatd. De schimbat, cu atat mai putin.
esi lumea tanjeste dupa o schimbare dar
imeni nu o spune in gura mare.
Asa c&, acum o spunem noi. Noi, studentii
Avem plangeri, cerem drepturi si strigim
in gura mare. Vrem schimbare! Vrem ener-
ie! Creativitate! Imaginafie! Sponta-
ieitate! Incepem, pornim de jos si
primii pasi spre ceea ce
idei, ironii, glume si
i-n dreapta. Suntem
tineri, liberi ca
pasirea cerul ¥s=nu acceptim limite.
Intr-o fara, intr-un oras gi un campus
studentesc “amorfit”, haidefi cu noi si
aflim si (de ce nu?!) sa criticam tot ce
misci-n campus. Si rupem gura targului!
Studentocrafia! Speak Up!
doi, sau macar in schimb de experient’.
Viata de cdminist este ceea ce reprezinta 0
mare parte din viata de student. Petreceri,
prieteni, evenimente, toate se leaga intre
ele. S4 nu mai adaug faptul ca, daca itilipseste ceva, sigur gasesti la vecinul, care Dani. ding] minden! oetsderd, em
e dispus oricand sa te ajute. mai stafi pe ganduri. Plecafi in
Sa te stii in cAmaruja ta, pe care o imparfi schimburi de experienfa sau alegefi
cu inca 2, 3 sau 4 colegi. Aceasta depinde o bursa de studiu in strainaitate.
de cat de constiincios sau norocos ai fost.
Pofi prinde un loc in cAmin la etajele 1, 2
sau 3 si te trezesti cu alti 4 colegi de Sebastian Ciceu
camera. Lucru bun - daca privesti din ees TRS
prisma plictiselii. Cu asa companie nu te
plictisesti niciodata, cunosti mai multa
lume si poate, daca esti si harnic, prinzi
pufina meserie de bucdtar de la unul
dintre ei. Pretul cel mai mic e in ciminul
C1, conditiile bune, te asteapta s& te cazezi.
Daca esti tare in gura si ai activat anul an-
terior pe la facultate, si daca ai si ajutor
Divin pe deasupra, te pofi trezi fericitul
cazat la parter. Parerea mea este cd e cel
mai bun loc din cAmin. Cum intri in
camera vezi c& mai sunt 3 locatari pe lang
tine, camera mare si spatioasa. De calduré
nu ai cum s& te plangi; iarna cald
Experimentafi! Nu veti regreta!
e “Conditiile sunt bune (dar
nu ca la mama acasda!)”
vara racoare... toate conditiile pentru a studia (sau
nu). Ultimul etaj, mansarda, este pastrat celor silitori_ —_¢
studentii cu media mare, studenfii care si-au tocat nervii
rabdarea si nopfile invafand pentru “Stresiune”. S-ar
spune c& e etajul de lux. Condifiile sunt bune (dar nu
ca la mama acasat!) si demne de studenfi cu note mari.
Preful este cel mai mare din cdmine, - pe motiv c&
stau doar 3 studenji in camera -, dar e 0 suma acceptabil’..
Aici pot vorbi din experienta proprie. Sunt fericitul
cAstigator al unui loc la mansarda ciminului si nu ma
plang de conditii. Pana si nenea de la caldura si-a facut
griji ca noi sé invatim pentru sesiunea din iarna sia
facut ca la noi in camere sa fie mai frig ca in sala de lectura
Asa c& am petrecut mai mult timp la caldura, cu burta pe
carte.
ins& un singur mister mai am de elucidat: Gatitul.
Un detaliu interesant la viata de ciminist este “rana de
razboi”. Ca sa fi un caminist “vero” trebuie s& ai cel putin
0 cicatrice sau o fractura din timpul sederii tale in cAmin. F
Eu m-am asigurat ca voi avea asa ceva inca din primul an
m-am ales cu 0 cicatrice de toata frumusetea cand, in
iarna, s& zicem doar ca am exagerat cu bulgareala.Rectorul Universitagii din Oradea
Prof. univ. dr. Cornel Antal
‘rcém scarile marunte ale cladirii
pana la primul etaj. Drept in fafa,
usa mare cu inscriptie ce nu are
cum sd treacé neobservaté ochiului,
impune seriozitate si ne face si ne
emofionam. Doar putin dar tragem aer in
piept si ne facem curaj, sperand ca prima
noastra intalnire face-to-face sa iasi bine.
Biroul secretarei e gol aga ca trecem Ia ur-
matoarea inc&ipere. Acolo, ne sar in ochi 2
icoane pe acelasi perete si un birou imens
cu prea multe scaune. in mijloc, domnul
rector Cornel Antal citeste ceea ce pare a fi
un comunicat de presi. Da, am tras cu
ochiul, doar suntem viitoare jurnaliste.
Dupa ce fl lamurim cu privire la scopul
vizitei noastre, ne invita sa luam loc. fnar-
mate cu notife, reportofon si manecile
C & M: Domnule rector, la inceputul luni mai,
Universitatea din Oradea, in actuala ei
configuratie, a implinit doua decenii de
existenta. Daca ar fi si
alegefi trei dimensiuni ale
dezvoltarii sale in acesti
20 de ani, care ar fi acelea?
C.A.: In primul rand, din
punct de vedere cantitativ,
universitatea s-a extins
prin objinerea si punerea
in folosinja a mai multor
corpuri si nu doar ceea ce
se vede pe dinafara ci tot
felul de regulamente si
proceduri necesare pentru
eventuale controale. lar
cea de-a doua dimensiune
ar fi cea calitativa, noua
conducere a pus accent
pecresterea
competitivitagii
Universitaii din Oradea
in raport cu celelalte centre
universitare din jara,
C & M: Sa trecem la ce ne doare cel mai tare in
momentul de fafa. In ce masura proiectul noii
Legi a Educafiei_ va periclita _existenfa
Universitafii din Oradea ca entitate distincta in
peisajul universitar romanesc, daca ea va ajunge
sa fie volala si sa intre in vigoare?
CA: Sunt multe prevederi acolo care nu
afecteaza Universitatea din Oradea ci care
afecteaza in general invatimantul universitar si
mai era acel controversat articol 175, care a fost
scos din proiectul de lege ce prevedea coma-
sarea universitatilor pe principiul distantei (200
km), dar ramane sa discutm cu legea pe
masa”.
C & M: fn legatura cu articolul 192, privind
durata mandatului de rector apar modificari in
legea Funeriu?
CA. : Sistemul de alegere a unui rector ramane
cel folosit si pana acum, postul fiind ocupat prin-
u-un concurs pe note, pe baza Cartel
Universitafii.
C&M: Presa locala a semnalal adesea critic de-
rularea programului de investifii, cu precadere
finalizarea Bibliotecii si a caminelor studenjesti.
Ce perspective sunt pentru finalizarea acestor
obiective?
C.A.: in data de 8 mai va fi inaugurata colectia
Monica Lovinescu si Virgil lerunca”, iar de
saptimana viitoare biblioteca va fi deschisa
doar pentru imprumut, iar salade lectura, la sugestia studentilor,
va putea fi folosita dupa sesiunea
de vara. Pentru citirea carfilor se
va folosi sala de lectura a vechii
biblioteci. La inaugurarea oficial,
cel care va taia panglica va fi
presedintele Uniunii Scriitorilor
din Romania, Nicolae Manolescu.
lar in legatura cu caminele
studenjesti, pentru acestea inca
agteptam fonduri, iar in functie de
acestea speram sa finalizam cen-
trul si macar o aripa in urmatorul
an universitar, dar nu pot sa
promit.
“Puteti chiar sa
Nu mG supGr!”
C&M: Se apropie admiterea 2010.
Care este oferta Universitatii
Oradene? Va asteptasi la un numar
mai mare de studenfi inscrisi?
C.A.: N-as crede sa fie mai mulfi
decat in anii trecufi. Un motiv ar fi
curba demograficaaflata. in
scadere iar asta nu doar in Oradea
ci la nivelul intregii ari. Un alt
motiv ar fi criza economica, dorito-
rii nu-si vor mai putea permite
luxul de a se inscrie la o facultate,
personal m-ar surprinde daca ar fi
mai mufi decat in anii precedenti.
C & M: O casa de cultura a
studentilor ramane un deziderat.
Ce sperante putefi da in acest sens
studentilor actuali gi viitori?
C.A. : Nu stiu daca sunt speranfe
pentru o adevarata casa de cultura,
in schimb pentru clubul studenfesc
deja avem planuri, am primit o
cladire in campusul trei pe care le
putem folosi, Am ajuns la un acord
cu Facultatea de Muzica ce va fi
mutata acolo, iar in locul facultafii
se deruleaza proiectul de infiinjare
al clubului.Totul depinde de cum
putem face rost de bani sa
amenajam acea cladire.
C&M: Cum privifi inifiativa studentilor de a
organiza un mega-eveniment precum Stud-
Fest?
C.A. : Sper din tot sufletul sa iasa bine pentru
c& asta fi va incuraja sa repete gi in anii
urmatori. S-a mai facut un bal de caritate or-
ganizat de Student Pro. incurajez initiativele
de orice fel ale studenfilor si chiar imi doream
sd existe cat mai multe evenimente
studentesti, in special un ziar sau revista
scrisi de catre studenfi si pentru studenfi,
ceva atractiv, cu un limbaj accesibil, noncon-
formist. Putefi chiar sa ma gi criticafi. Nu ma
'
supar! C & M: Ce gand, ce
mesaj avefi_ pentru
ma si criticati. studensi in pragul sesi-
uni care se apropie?
C.A.: De obicei eu le spun studenfilor ,, Bafta la
sesiune”, dar bafta ca bafta, vremea trece
repede, ii indemn sa invefe pentru ca invafa
pentru ei chiar daca acum ei nu-si dau seama,
unii invafa doar ca si aiba o diploma dar pe
urma diploma nu stiu cat va valora daca nu e
insofita si de cunostinje.
inaugurarea revistei iar el ne-a incurajat sa
ne dam frau liber imaginatiei in ale scrisu-
lui indemnand astfel tofi studenfii sa se im-
plice in activitati creatiye;-oferindu-ne un
zambet ce ne sugereaza uf vitor sprijin pentru
orice noi proiecte.
S pre final, Lam invitat pe domnul rector laganduri (nepeiTerare
A letter to a burglar
Dear Mr. Stolencraft,
Torsion ny ne tases eran on ements son
Last ur tae ns ng ont Common sat
tnalsmil heen ny msg svt ey ebro Seng
Dinan dane Penvnrt Sosered aie
ror ty evento eset ny Resa kc
Wing oswant icles ty token piece ny coal
rents Oh apes gl ei ars onc ny Se hn
tent onthe ergagoon my i re a cw
fh ay hen thy preheated
itt skaeon eae
taking care of others'things! Oh, and you
tooka golden =
eialema with small
rubies, well, it was not
really made of gold anc
neither had ruby
but colored
glass. Thad
found that
diadema
very
cheap
“Think
twas £199-ina
small boutique in Paris, Thad
liked it and bought it! Could you, please,
return it back to me? I haven't found anything as beautiful as that one
‘was, What about you How is your lien prison? I heard they gave you
5 years because you were drugged when thoy got you. Thope they treat
you well isthe food tasty? I onated them $250,000 last month,
Now [have to finish my lotr - Tam invited toa family dinner and
am not allowed to be late, Take care and stay out of troubles
PS
D.
am grateful to you because you determined me to move into a new
‘house and [ like this one best ~ ithas also a swimming, pool, it's awe
ome, I think you would like it too
Sorry for émilting my address, 'm helping you to stay away from
troubles
POC nctd Fe y
Cand apa se coboara in creieri "
eres tn
eerie
ae ome
irate an gems gaa
peer
ee ee
pe git imi alinta o
eet an ee
rae
een Serene
Seat)
eeeeete te eet :
Re
ear
Peet eee
eee
Logdua | Nous
Ea: Ce-i cu tine?
EI: Cu mine nimic, doar
Totul e-0 zare
Oapa de pietre
Si-un pamant de valuri,
Fa: Ji-am adus in dar ceva,
El: Inefabil?
Ea: E ca tine. Priveste alaturi, in oglindal
El: Nu pot, daca se sparge?
... tears still cover my eyes
when | think of it!”
Ea: in fericire nu exista nu pot. Nu vrei:
i-e teama de tine. De aceea te-am adus la
mine, Am sa fiu "eu" si pentru tine.
El: Dar atunci tu?
Fa: ... nu mai exist nici tu, nici eu. Am
existat candva sub soare.
El: Si noi suntem tot noi de-acum?
Ea: Noi suntem noi in tot si-n toate, mai
noi ca niciodata in noutatea noastra
amandoi.
Raluca MitraAmi fac casa pe Prut. Sau poate
in Prut; mai bine ,in” decat
pe”. De maine imi fac casa in
Prut.
In Prut nimeni nu ma va acuza
de moldovenism gi statalism
sau romanism si fascism. in
Prut nu voi avea nevoie de viza
tip D, tip C, viza atipica sau
viza pandemica. In Prut nu-mi
va pasa de criza identitaray
criza financiara si criza,
varstei a doua. in Prui
nu voi fi nici ~
roman, nici . “® @'
moldovean, nici rus
sinicicongolez