Universitatea Ovidius

Facultatea de Stiinte Economice

Master Administrarea si Auditul Proiectelor de Afaceri anul 2
Masterand Defta Sorin

REFERAT
Etica in Afaceri
Profesor Universitar Doctor Milca
Constanta, 2011

ETICA IN AFACERI

I. INTRODUCERE
Au trecut 21 ani de la schimbarea radical a sistemului social din Romnia i cnd
citeti oricare din marile cotidiene centrale gseti cel puin un articol pe zi, care s
trateze un caz de corupie, la nivel nalt, din aproape toate domeniile din societatea
romneasc. Dealtfel este recunoscut chiar i de parlamentari faptul c "situaia grea
economic, financiar i social este generat de legtura foarte strns dintre politic i
corupie.
Cauza principala a corupiei o reprezint lipsa unui sistem de valori bine determinat i
ndoctrinarea societii romaneti, timp de aproape 50 de ani, n mod barbar, cu
ateismul materialist. Odat cu prbuirea sistemului social comunist, neexistnd o
limitare moral i etic, alta dect cea comunist, nu a mai existat nimic care sa mpiedice
oamenii aflai n posesia prghiilor politice, economice, juridice i sociale s le foloseasc
n interesul personal sau al cercului de prieteni apropiai. Acest lucru fiind posibil i
datorita faptului ca morala nu poate fi impusa prin lege, pentru c un om care nu
accepta morala i etica nu va accepta nici legile care ar impune-o, i le-ar eluda
oricum .
n ceea ce privete societatea romneasc actuala se poate observa c ea este condus mai
mult de interese individualiste sau cel mult interese ale unui grup restrns, dect de
principii care s serveasc interesului naional. Iar srcia, subdezvoltarea economic,
violena nu ar putea fi nlturate dect prin creterea gradului de cultur, educaie i
desvrire moral. ntruct starea social a unei societi se determin prin starea ei
economic, intelectual i moral aa cu aprecia i Spiru Haret, n lucrarea sa Mecanica
Social.
Actualul context sociopolitic cat si criza mondiala ar trebui sa ne invite catre un
moment de introspectie si de revizurire a principiilor care ne ghideaza actiunile. Este
criza mondiala o urmare a faptului ca niste oameni bine intentionati (politicieni,
investitori, comercianti etc.) au pierdut controlul unui sistem financiar complex sau este o
urmare a fraudelor, a coruptiei, a unui lobby excesiv pentru interese personale? Raspunsul
combina, poate, elemente ce tin de ambele intrebari, insa dincolo de orice context
financiar, este limpede faptul ca oamenii au nevoie de un sistem etic care sa fie axat pe
valori precum responsabilitatea si onestitatea.
II. DAR CE ESTE MORALA I ETICA
1. Ce este morala
Dicionarul explicativ al limbii romne, definete morala ca fiind: "ansamblul
normelor de convieuire, de comportare a oamenilor unii fa de alii i fa de
colectivitate, i a cror nclcare nu este sancionat de lege, ci de opinia public". n
Dicionarul limbii franceze Petit Robert, definete morala ca fiind: "tiina binelui i
rului ansamblu de reguli de conduit care decurg dintr-o anumit concepie despre
moral".
2

Thomas Maltus preciza n "Principles of Political Economy" (1820), ca

"Economia politic are cu mai multe relaii cu morala i politica dect cu tiinele
matematice".
La baza moralei stau cteva principii: principiul demnitii, principiul
responsabilitii, principiul libertii, principiul solidaritii, principiul dreptii i
principiul caritii.
2. Ce este etica
Dicionarul explicativ al limbii romne, definete etica ca fiind: "tiina
care se ocup cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare istoric, cu
coninutul lor de clas i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit
moral corespunztoare unei anumite clase sau societi"
O nelegere a eticii este critic pentru noi ca indivizi, pentru c o etic sntoas
reprezint nsi esena unei societi civilizate. Etica este fundaia pe care sunt cldite
toate relaiile noastre. Ea nseamn ansamblul nostru de a ne relaiona fa de patroni,
fa de angajai, de colegi, de clieni, de subordonai, de furnizori, fa de comunitatea
n care ne aflm i unii faa de alii. Etica nu se refer la legturile pe care le avem cu
alte persoane - toi avem legturi unii fa de alii - ci la calitatea acestor legturi.
III. ETICA IN AFACERI
Studierea eticii ca disciplin practic numit i "etica aplicat", ca ultim curent n
abordarea acestei tiine, a avut o contribuie foarte important n domeniul dreptului n
care etica legal sau jurisprudena este un subiect bine stabilit. Aceast abordare a
dreptului a avut o important contribuie la dezvoltarea Business Administration ca
disciplin de studiu, n special n SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea
Facultii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultile sale de
drept, n care abordarea etic a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat i
faptului c unii profesori i oameni de afaceri au considerat necesar impunerea n practica
afacerilor a valorilor acceptate de ctre comunitatea mai larga. Baza legal a acestei
concepii de ncorporare a eticii n afaceri se presupune c este coninut ntr-o decizie a
Curii Supreme de Justiie a SUA, n 1906, care spune c: "Corporaia (firma) este
creaia statului, i c are menirea s existe pentru binele comunitii".
Etica n afaceri reprezint o disciplin n cadrul eticii aplicate, care se ocup cu
analiza din punct de vedere moral a modului n care actorii economici firmele, acionarii,
angajaii, cumprtorii etc acioneaz. Ea a aprut la nceputul secolului al XX-lea n
Statele Unite ale Americii ca urmare a extinderii aplicabilitii teoriilor etice dincolo de
spaiul general al "aciunii umane".
Etic n afaceri nseamn a introduce n deciziile de zi cu zi i n strategiile de
management i alte norme dect cele impuse de lege. O companie este responsabil
3

social n msura n care ine seama nu doar de interesele acionarilor ci de interesele

tuturor grupurilor afectate de activitatea ei. Ca atare, etica n afaceri este un cost. Etica
n afaceri presupune a abate nite resurse de la traseul impus de calculul strict al eficienei
economice. Etica n afaceri cost: bani, resurse umane i de timp, expertiz, oportuniti,
precum investiii sau dezvoltare. Mai mult, etica n afaceri i forma ei cea mai vizibil,
implicarea social a companiilor, sunt opiuni nedeterminate de lege. n forma clasic a
filantropiei corporatiste, n forma reglementat a donaiei i sponsorizrii ori n forma
modern a programelor de responsabilitate social corporatist integrate n strategiile de
management, implicarea social a companiilor a fost mult vreme perceput drept un cost
mai mult sau mai puin necesar, un lux al marilor corporaii.
Contextul crizei mondiale actuale ar trebui sa ne invite catre un moment de
introspectie si de revizurire a principiilor care ne ghideaza actiunile. Este criza
mondiala o urmare a faptului ca niste oameni bine intentionati(investitori, comercianti
etc.) au pierdut controlul unui sistem financiar complex sau este o urmare a fraudelor,
a coruptiei, a unui lobby excesiv pentru interese personale? Raspunsul combina, poate,
elemente ce tin de ambele intrebari, insa dincolo de orice context financiar, este limpede
faptul ca oamenii au nevoie de un sistem etic care sa fie axat pe valori precum
responsabilitatea si onestitatea.
"Etica nu are cum sa fie un moft. Daca iti inseli partenerul de afaceri, ceea ce este
neetic, vei sfarsi prin a pierde afacerea, prin a pierde profitul acelei afaceri. Daca iti
inseli clientii scriind pe eticheta produsului tau altceva decat este in realitate, atunci acei
clienti nu se vor intoarce la tine." declara Cristian Ducu.
Pe termen scurt, comportamentul etic pare sa nu contribuie la prosperitatea unei
companii, pe turmen lung conduita morala ajuta la stabilizarea si chiar la cresterea
profitului unei firme.
"Nu cred ca trebuie sa convingem cetatenii ca etica este capabila sa atraga un profit mai
mare pentru firme, ci trebuie sa-i convingem pe oamenii de afaceri ca este mai profitabil
pe termen mediu si lung sa-si dezvolte propria lor moralitate. Iar cu cat aceasta
moralitate este mai puternica, adica este mai bine dezvoltata, cu atat ea va contribui la
intarirea reputatiei firmei sau companiei. Plus ca daca ar exista un sistem de
management al eticii si al conformitatii la nivelul firmelor, acest lucru s-ar putea traduce
in anumite beneficii pe care managerii le pot cuantifica in bani" explica Cristian Ducu.
Nu numai corectitudinea practicata de o companie fata de clientii sai este importanta in
stabilirea unui comportament etic, ci si regulile ce vizeaza conduita angajatilor. Cristian
Ducu este de parere ca "daca o companie are un sistem de management al eticii si
conformitatii care functioneaza, nu doar ca sa bifeze in vreun raport sau ca sa dea bine in
presa, atunci acest sistem reuseste sa previna conflictele interne si accidentele de munca,
furturile din bunurile companiei si fraudele, utilizarea resurselor companiei in alte scopuri
decat cele pentru care sunt acolo etc. Iar toate acestea se masoara in bani. Functionarea
unui astfel de sistem contribuie la intarirea sentimentului de siguranta al angajatului, la
identificarea acestuia cu valorile companiei, deci la o performanta mai mare."
managerii abia daca stiu in ce consta diferenta dintre un cod de etica, un cod de conduita
si regulamentul de ordine interioara. Cristian Ducu explica urmatoarele: "codurile de
4

etica trebuie sa fie liantul dintre comportamentul individizilor in afara companiei, n viaa
de zi cu zi, i comportamentul lor in organizaie. Ce te faci cnd un angajat pleaca de la
munca n salopeta pe care scrie mare, pe spate, numele companiei tale, iar angajatul aflat
in metrou scuipa pe jos seminte si vorbeste vulgar? Oare nu-ti pierzi in acest fel
increderea celor care asista la un astfel de spectacol?".
In demersul de alcatuire a unui cod etic, cuvantul angajatului ar trebui sa fie unul
foarte valoros. Codurile de etica si conduita profesionala, adica documente care contin
norme care sa reglementeze atat aspectele morale cat si pe cele profesionale implicate
in activitatea unei companii, trebuie sa ia nastere din valorile si principiile angajatilor
acelei companii. Este un proces destul de complex prin care angajatii sunt implicati in
identificarea valorilor lor comune si in dezvoltarea codului de etica. Multi cred ca asta
este o pierdere de vreme. Insa pentru acestia am o intrebare: cum pot cere unui angajat sa
respecte un cod de etica pentru care angajatul respectiv nu simte nici un atasament fiindca
nu contine valori pe care el sa le impartaseasca?
"Sunt multe modalitati in care pierd companiile. Pierd fiindca angajatii incep sa fie
nemultumiti si pretind o parte din proprietatea companiei; asa ca ajung sa foloseasca
resursele companiei in interes personal. Am un exemplu foarte bun in acest sens: soferul
unei firme de distributie de aparatura electronica merge acasa cu masina de transport
marfa in fiecare seara; in weekend, el face un ban in plus folosind masina respectiva ca
sa care cartofi si alte marfuri pentru cei care vand in piata. Compania respectiva va fi
nevoita sa schimbe piese de la masina respectiva mai repede dect dac ar fi utilizata
doar in scopurile pentru care a fost cumparata. Pe de alta parte, companiile pierd si mai
mult pentru ca isi pierd reputatia" explica Cristian Ducu.
1. Moralitatea o solutie rationala in vreme de criza
Managerii americani tin foarte mult cont de reputatia unei companii, atunci cand
decid sa investeasca in ea. Un ultim rezultat interesant este acela ca o buna parte dintre
oamenii de afaceri americani considera ca este posibil sa obtii succes, fara a te dezice de
principiile etice.
Mai mult decat a tine cont de reputatia etica a unei companii, principiile morale ar trebui
luate mai mult in vizor intr-o lume care sufera (inclusiv financiar) de pe urma faptului ca
politicienii au uitat sa actioneze tinand seama de interesul public, bancherii au uitat sa
acorde imprumuturi chibzuite familiilor cu buget restrans etc.
Managementul eticii in organizatii ar trebui, poate, sa aiba in vedere si politicile de
salarizare, precum si cele de oferire a bonusurilor. Pana acum, negocierea salariului nu a
depins decat de perfomanta si de responsabilitatile atribuite unui individ. Poate ca ar fi
momentul ca politicile de salarizare ale companiilor sa tina cont si de compatibilitatea
angajatilor cu un set de principii morale.
Buna reputatie nu poate fi cumparata, ea fiind un efect direct a ceea ce faci tu, ca si
companie sau pur si simplu ca persoana. Reputatia este greu de intretinut si greu de
construit, dar foarte usor de daramat.
5

Aplica cele 5 reguli de aur, vei avea numai de castigat! Trebuie doar sa ai rabdare,
pentru ca rezultatele se vad in timp, efectul imediat fiind putin vizibil.
1. Sa ai o oferta transparenta. Acest lucru inseamna a avea o oferta la vedere fara
costuri ascunse. Nimic nu va dezamagi mai mult un consumator decat sa constate ca mai
are de platit, nu stiu ce taxa, sau nu stiu ce cost de intretinere, lucruri care nu i s-au
prezentat initial.
2. Sa te tii de cuvant. A te tine de cuvant nu este un lucru imposibil, ba din
contra, te va ajuta si pe tine. Probabil suna ciudat, insa a te tine de cuvant insemna a-ti
respecta promisiunile, insemna a avea o minte libera, insemna a fi invulnerabil. In mediul
de afaceri, in cercul de prieteni, sau in viata publica, vestile circula repede! A nu te tine de
cuvant, de multe ori in psihologia consumatorului este asociat cu inselatoria sau furtul. Se
poate spune ca exagerez, insa in cel mai bun caz poate fi asociata cu neseriozitatea sau cu
neprofesionalismul! Astfel ca te indemn sa faci doar acele promisiuni pe care le poti
respecta in totalitate!
3. Sa adopti o strategie de negociere Win Win . Aceasta strategie insemna ca
ambele persoane castiga ceva. Negocierea este avantajoasa ambelor parti. Poti, intradevar, cu talentul tau sa convingi pe cineva de un anumit lucru, fara sa-i oferi in realitate
nimic. Acest lucru se va intoarce insa impotriva ta. Exista un moment post cumparare in
care cumparatorul reia firul discutiei si se gandeste cat a castigat cumparand produsul sau
serviciul respectiv. Retine: statisticile au dovedit ca un client nemultumit va spune la
peste 20 de persoane de nemultumirea lui, pe cand un client multumit va spune la maxim
3. Prin urmare nu te astepta sa fi recomandat decat daca ai avut o negociere Win-Win. In
plus te sfatuiesc sa rezisti tentatiei de a vinde la supra-pret atunci cand partenerul tau este
la ananghie. Poti castiga mai mult astazi, insa cu siguranta nu castigi buna reputatie! Te
indemn sa gandesti astfel: Ce anume va castiga in mod concret partenerul meu? Fa o lista
cu aceste avantaje si gandeste-te ca ai putea fi cumparatorul? Simti ca ai mai mult de
castigat sau ca ai mai mult de pierdut? Raspunsul iti va spune ce tip de negociere pui la
cale!
4. Nu te eschiva atunci cand nu este cazul. A te eschiva insemna a fugi de
responsabilitate, a nu recunoaste cand ai gresit sau a incerca sa ascunzi gunoiul sub pres!
Este foarte posibil ca tu sa poti gasi chichite contractuale care sa te puna la adapost, insa
partenerul sau clientul tau nu vrea acest lucru. Clientul tau vrea rezolvarea problemei.
Doar scuzele, nu ajung, cauta solutia si ajuta-l. Este de dorit sa nu gasesti o solutie care sa
mareasca din nou costurile partenerului tau si sa fie un prilej de noi incasari pentru tine,
pentru ca risti sa intorci totul impotriva ta si sa fi catalogat drept hot!
5. Fii consultantul lui. Aici o sa exemplific plecand de la meseria de agent de
vanzari, una dintre cele mai grele meserii, iar aici cei care au practicat-o sau o practica
stiu despre ce vorbesc. Prin urmare trebuie sa incetezi sa-i vinzi clientului tau, sa incetezi
sa vinzi o marfa care-ti expira curand, trebuie sa incetezi sa-i creezi artificial o nevoie.
Trebuie sa devii consultantul lui, sa fii cel care ii ofera ceea ce el are nevoie.
6

Inceteaza sa te mai gandesti doar la ce ai tu de vandut, cauta sa identifici si ceea ce are el

nevoie si gaseste calea de mijloc, gaseste-i solutia cea mai avantajoasa. Evident
practicand un asemenea stil, vei dezvolta relatii de durata, iti vei conserva si amplifica
buna reputatie si vei fi cautat.
IV. Niveluri de aplicare ale eticii manageriale.
De cele mai multe ori, nivelurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar
precizate n codurile etice. Chiar daca nu au definitivat coduri de conduita sau coduri
etice, nca de acum mai bine de doua decenii, multe din marile corporatiile au instituit
programe etice si au ncadrat functionari care sa monitorizeze comportamentele etice n
organizatii.
Initial, codurile au fost dezvoltate de grupuri profesionale sub forma unor reguli
deontologice si abia apoi, s-a nregistrat o explozie a acestora n cadrul organizatiilor.
Specialistii argumenteaza ca acest lucru a fost, practic, posibil deoarece fara un program
si o activitate cu caracter formal, nu pot fi ncurajate practicile etice. n consecinta, prin
codurile etice se ncearca rezolvarea unor conflicte de interese n mediul intern si n
relatiile externe ale organizatiei respectiv, statuarea unor principii si cerinte care sa-i
faca pe manageri mai sensibili la problemele etice ale organizatiei si foarte important a
comunitatii. Ele nu contin precepte pur teoretice, ci stabilesc semnificatii practice, utile
pentru toti membrii organizatiei. Aceasta nu nseamna ca un cod de etica asigura automat
un comportament moral sau ca poate acoperi toate situatiile ntlnite n viata
organizationala. Limita de actiune a codurilor etice consta n formularea lor n termeni
generali tocmai pentru ca, la nceput, managerii si subordonatii lor se afla n incapacitatea
de a identifica toate problemele etice care pot aparea. Modul n care codul etic este
transpus n practica ramne, pna la urma, la latitudinea managerilor si a subordonatilor.
Codul etic ramne valabil daca toti membrii organizatiei l respecta; cnd managerul
nu acorda importanta acestuia, cu siguranta nici angajatii nu vor urma prevederile
sale.
Interesul pentru un comportament etic n afaceri nu este att de nou, dar abia acum se fac
remarcate preocupari intense pentru actiuni morale n scopul pastrarii competitivitatii si a
ncrederii publicului n activitatile desfasurate.
Deosebit de relevante pentru cei care sunt receptivi fata de problemele responsabilitatii
sunt cteva cai ce pot fi folosite n ncurajarea comportamentului etic :
- publicarea unui cod etic propriu, conform cu standardele si valorile social recunoscute;
- instruirea managerilor pe probleme de etica n afaceri;
- elaborarea unor programe de rezolvare a conflictelor de natura etica;
- institutionalizarea unor comitete de supraveghere a comportamentului etic;
- acordarea unor recompense si sanctiuni adecvate.
n conditiile n care organizatiile constientizeaza ca au obligatii si fata de societate nu mai
mira pe nimeni ca instituirea codurilor etice s-a facut ntr-un ritm att de rapid. Codurile
etice detin anumite functii, care explica de ce s-au bucurat de un interes att de mare din
7

partea managerilor si, deopotriva, a membrilor organizatiilor, si anume (vezi Mike W.

Martin, Roland Schinzinger, Etichs in Engineering, McGraw Hill, 1983):
- conduita si inspiratie , codurile pun la dispozitie un stimulent pozitiv pentru conduita
etica si recomandari cu privire la principalele obligatii;
- suport , codurile ofera sprijin pozitiv pentru cei care cauta elemente de comportare
etica;
- disciplina , codurile pot constitui forma legala pentru investigarea unor comportamente
ne-etice;
- educatie si ntelegere reciproca , codurile etice pot fi utilizate la scoala sau n alte
locuri pentru a promova discutii si reflectii pe marginea unor probleme morale;
- crearea imaginii profesiei n rndul publicului , codurile pot prezenta o imagine
pozitiva catre public cu privire la o profesie;
- protejarea statutului profesiei , codurile pot stopa anumite dezacorduri care pot aparea
la nivelul celor care exercita o anumita profesie;
- promovarea interesului n afaceri.
1. Exemple i efecte ale aplicrii principiilor morale i etice in companii
Din 1977, General Motors are o politic de integritate a personalului, n care
regula de baz este aceea c un angajat al su "nu ar trebui sa fac un lucru de care s se
ruineze naintea familiei lor sau s se team c l-ar putea citi pe prima pagina a
ziarului local". General Motors nu este singura firm care promoveaz comportamentul
etic. Aproape 1/2 din companiile mari din SUA au un "Cod comun de comportament".
Aceste coduri vin n sprijinul angajailor care simt presiuni n direcia unor decizii pe care
le considera neetice. De asemenea, aceste coduri realizeaz un antrenament n tipurile de
comportament care se ateapt de la angajai.
Compania Johnson & Johnson are urmtorul "crez" etic: "credem c prima
noastr responsabilitate se ndreapt ctre doctori, asistente i pacieni, ctre mamele i
taii i toi ceilali care folosesc produsele i serviciile noastre. Noi suntem responsabili
fa de angajaii, acei brbai i femei care lucreaz mpreun cu noi pe toate
continentele. Toi trebuie considerai ca i o persoan individual. Trebuie s respectm
demnitatea lor i s le recunoatem meritele. Noi trebuie s le asigurm o conducere
competent, care trebuie s fie just i moral. Noi suntem responsabili fa de
comunitile n care noi trim i muncim i la fel fa de comunitatea global. Trebuie s
fim buni ceteni. Atunci cnd vom aciona n concordan cu aceste principii, acionarii
notri vor realiza un profit echitabil."
Compania Chimica Eastman: "Suntem cinstii cu noi nine i cu ceilali.
Integritatea noastr se oglindete n relaiile noastre cu angajaii, clienii, furnizorii i
vecinii. Scopul nostru sunt relaiile bazate pe adevr."
Compania Engleza de Telecomunicaii: "Ne vom folosi n mod corect puterea
noastr de cumprare, i ne vom ngriji cu bun credin de operaiile care implic
oferta i contractele; plata prompt i n modul n care s-a convenit."
Un alt exemplu al aplicrii unor principii morale sntoase l da compania
Services Master Corporation, din SUA, care timp de 25 de ani a nregistrat o cretere
8

continu a profitului i care are n prezent aproximativ 200.000 de angajai i o cifr de

afaceri de 4 miliarde de USD. Aceast companie are inscripionat pe frontispiciul cldirii
lor, principiul central al codului etic al companiei: "l slvim pe Dumnezeu n tot ceea ce
facem".
Daca n 1989 doar 15% din primele 500 de companii din SUA i Marea Britanie
aveau un cod etic, n 1999 procentul lor s-a ridicat la 60%.
Revista Harvard Business Review, din SUA, a prezentat pe baza cruia s-a
realizat un sondaj pe abonaii si, prin urmtorului caz ipotetic: "Ministrul unei tari
strine va cere s pltii o tax de consultan de 200.000 de USD. n schimbul banilor, el
promite asistenta speciala n obinerea unui contract de 100.000.000 de USD care va
produc un profit net de 5.000.000 de USD pentru compania dumneavoastr. Contractul
ajungnd probabil la un competitor strin dac dumneavoastr nu acceptai propunerea.".
Realizatorii acestui sondaj au obinut urmtorul rezultat:
42% din abonaii revistei Harvard Business Review, au spus c ar refuza s plteasc;
22% au spus ca ar plti, dar ar considera neetic acest gest;
iar 36% au spus c ar plti i ar considera gestul etic n contextul respectiv .
Aceasta atitudine genereaz, aa cum o dovedete i poziia 18, cu nota 7,5, pe
care o ocup SUA n cadrul studiului, cu privire la prezenta corupiei, realizat de
Transparency International Corruption, n anul 1999 sau de locul 4, n clasamentul IDU
pe care l ocup aceast ar, n anul 1995.
2. Importanta moralei i a eticii pentru manageri
David Murray, n lucrarea sa "Cele 7 valori eseniale. IMM-urile i
beneficiarii lor" identific 7 valori eseniale pe care o companie ar trebui s le aib n
vedere, prin managerii i angajaii si, pentru o desfurare ct mai etic a activitii
sale, i anume:
1. consideraie fa de semenii notri ;
2. veghere n pstrarea standardelor etice ;
3. creativitate n economisirea resurselor i n protecia mediului ;
4. servirea clienilor cat mai bine ;
5. corectitudine fa de furnizori, beneficiari, personalul angajat, asociai, comunitate;
6. transparena eliminarea minciunii n comunicarea cu partenerii, clienii, furnizorii,
personalul angajat, organele statului ;
7. interdependenta fa de comunitatea n care trim i ne desfurm activitatea ;
ct i 12 provocri morale n viaa de afaceri:
1.aprecierea demnitii muncii;
2.bunele relaii n afaceri;
3.deservirea impecabila a clienilo;,
4.moralitate n achiziionare;
5.moralitate n desfurarea competiiei;
6.tratarea personalului cu demnitate i respect;
7.remunerarea corect a personalului;
9

8.respectarea legilor;
9.protejarea mediului nconjurtor;
10.ncheierea de afaceri fr mituire;
11.meninerea onestitii n afaceri;
12.supravieuire n caz de schimbri majore .
Chiar daca un muncitor este cinstit sau este onest i are o nalt moralitate,
exemplu dat de efii si i de top-managerii ii pot determina s treac cu vederea
practicile neetice ale altora sau poate chiar sa le adopte.
Top-managerii au puterea de a dicta politica unei organizaii i de a da tonul
din punct de vedere moral. Ei au i o mare responsabilitate de a folosi judicios aceasta
putere, ei pot i trebuie s serveasc drept modele de comportament etic pentru
ntreaga organizaie.
Nu numai prin comportamentul lor de zi cu zi care trebuie s fie ntruchiparea
principiilor nalte de etica dar i prin comunicarea n ntreaga organizaie a
ateptrilor similare de la angajai, i prin ncurajarea rezultatelor pozitive.
Din pcate de la conducerea de la vrf se sugereaz uneori subtil ca, cei din
conducere nu vor sa tie de practicile ilegale sau neetice ale angajailor. i daca practica
personalului, aflat n conducerea de vrf a organizaiei, este cunoscut pentru folosirea
resurselor organizaiei pentru plceri personale, angajaii de la nivelurile mai joase sunt
susceptibili de a proceda la fel.
Fiecare manager este intr-o poziie de influen asupra subordonailor. Toi
managerii trebuie s acioneze ca modele etice bune i s dea tonul moralitii n aria
lor de responsabilitate, trebuie avut grij ca aceasta s se fac de o manier pozitiv i
informal.
Stabilirea de obiective i comunicarea ateptrilor de importan major este
foarte important n aceasta privin. Un surprinztor 64% din 238 de directori executivi
dintr-un studiu au raportat ca se simt sub presiunea de a-i compromite standardele
personale pentru a atinge obiectivele companiei.
Un studiu al revistei "Fortune", din SUA, a artat ca 34% din subieci consider
c preedintele de companie poate crea un climat etic prin stabilirea de obiective
rezonabile "astfel nct subordonaii s nu simt presiuni n direcia lurii unor decizii
neetice". Evident ca un sef poate ncuraja fr s vrea practici neetice exercitnd prea
multa presiune pentru atingerea unor obiective prea dificile.
3. Sursa unei morale i etici sntoase
Pe bancnotele celui mai puternic stat, SUA, gsim scris: We trust n God, dar nu
ceea ce scrie pe banii americani a determinat, n prezent, poziia economic a acestei ri.
Poziia acestei ri, n ierarhia mondial, se datoreaz nsuiri unor principii ce i gsesc
rdcini adnci n cartea care st la baza religiei cretine: Biblia. Astfel documente
istorice dovedesc faptul c cel mai important document al Statelor Unite ale Americii:
Constituia, i are sursa de inspiraie n Sfintele Scripturi.
10

Cteva din afirmaiile persoanelor ce s-au ocupat de redactarea textului acestui document,
care sta la baza sistemului social american, considerat ca fiind unul dintre cele mai
reuite, pot s argumenteze aceast afirmaie.
Benjamin Franklin, fizician i om politic, declara naitea momentului nceperii
redactrii textului Constituiei: am trit o via ndelungat, i cu ct naintez n
vrst gsesc dovezi tot mai convingtoare despre acest adevr: ca Dumnezeu conduce
treburile omului. i dac, o rndunic nu poate cdea la pmnt fr tirea Lui, se
poate oare ca un imperiu sa se ridice fr ajutorul Sau? Gsim asigurri n Sfintele
Scripturi, ca daca Domnul nu zidete o casa, cei care o construiesc, lucreaz n zadar.
Eu cred aceasta cu trie, i mai cred c fr ajutorul Sau, i fr contribuia Sa, nu
vom progresa n aceast construcie politic, mai mult dect ziditorii turnului Babel;
vom fi dezbinai de interesele noastre mrunte, proiectele noastre se vor duce de rp,
noi nine vom ajunge de rs i de pomin pentru vremurile viitoare.
George Washington, primul preedinte al SUA, afirma: Mai mult dect orice
altceva, nvtura Bibliei a avut o influen binefctoare asupra omenirii, a adus multe
binecuvntri asupra omenirii.
John Adams, al doilea preedinte al SUA, afirma: Prima i probabil singura carte
care merita sa fie studiata de toi este Biblia.
Thomas Jefferson, afirma: Am spus i voi mai spune: studierea atenta a Bibliei
te va transforma intr-un cetean mai bun.
Abraham Lincoln, un alt preedinte al SUA, afirma: mi este de folos sa citesc
Biblia. Caut s neleg ct pot de mult din ea, iar ce nu pot nelege accept prin
credin. Fcnd i tu aa vei fi un om mai bun, vei trai mai bine, vei muri n pace.
William H. Seward, ministru al SUA, contemporan cu Abraham Lincoln, afirma:
Nu tiu ct timp poate rezista forma de guvernare republican n cazul n care poporul se
ndeprteaz de Biblie. i ct a putut rezista forma de guvernare republican, n cazul
rilor a cror politic de guvernare se baza pe o doctrin declarat ateist, se poate vedea
urmrind firul istoriei a rilor foste comuniste.
V. CONCLUZII
Modelul unui cod de etic profesional.
A. Toi membrii unei organizaii vor aciona cu:
responsabilitate i fidelitate fa de nevoile publicului;
corectitudine i fidelitate fa de asociaii, clienii, furnizorii i patronii firmei unde
este angajat;
competen prin devotament fa de idealurile nalte ale onoarei personale i
integritii profesionale;
B. Un membru al unei organizaii :
va menine oricnd independente gndirea i aciunile sale;
nu va exprima prerea sa asupra contractelor sau a declaraiilor financiare ale
firmei, pn nu deine mai nti o relaie cu clientul su pentru a determina dac se
11

poate atepta ca opinia lui s fie considerat independent, obiectiv i nealeatoare de

ctre cineva care cunoate toate datele;
cnd pregtete raporturi financiare care exprim o opinie asupra situaiei
financiare a firmei destinate conducerii firmei, va prezenta toate datele materiale
cunoscute de el pentru a nu omite o informaie care ar putea s induc n eroare; va
aduna suficiente informaii pentru garantarea exprimrii acelor opinii i va raporta
orice erori materiale de declaraie sau devieri de la principiile profesionale general
acceptate;
C. Un membru al unei organizaii :
nu va dezvlui sau folosi nici o informaie confidenial care privete afacerile
patronului sau clientul sau dect atunci cnd acioneaz n sensul obligaiilor sale sau
cnd o asemenea informaie se cere dezvluit pentru ca propria aprare sau pentru
aprarea vreunui asociat sau unui angajat n orice proces legal sau mpotriva oricrei
presupuse incorectitudini profesionale, la ordinul autoritilor legislative sau al
conducerii sau al oricrui comitet al societii n exerciiul propriu al sarcinilor lor, dar
numai n msura n care este necesar n scopul respectiv;
va informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar
putea interesa;
n cursul exercitrii obligaiilor sale n interesul patronului sau clientului sau, nu va
pstra, primi, negocia sau dobndi nici o taxa, remuneraie sau beneficiu fr cunotina
i consimmntul patronului sau clientului su;
va urma toate etapele rezolvabile n aranjarea oricrui angajament ca i
consultant, pentru a stabili o nelegere clar a scopului i obiectivelor lucrrii nainte
de nceperea ei i va oferi clientului un cost estimativ, profitabil naintea angajamentului,
dar n orice caz, cat mai devreme posibil;
D. Un membru al unei organizaii :
se va comporta fa de ceilali subordonai cu politee i bun credin;
nu va comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este angajat i nici
profesia sa;
nu se va angaja sau nu va consilia nici o afacere sau ocupaie care n opinia
societii este incompatibil cu etica profesional a profesiei sale sau cu moralitatea
societii sale;
nu va accepta nici un angajament de verificare a unui alt subordonat angajat al
aceluiai patron dect cu tiina acelui subordonat sau n cazul n care legtura acelui
subordonat cu lucrarea s-a ncheiat. Excepie face membrul a crui obligaie nominal
este s verifice lucrrile altora.
nu va ncerca sa obin vre-un avantaj asupra altor subordonai prin plata sau
acceptarea unui comision pentru ncheierea unui contract sau realizrii unui serviciu;
va susine principiile generale profesiei sale;
nu va aciona cu rutate sau n alt mod prin care sa pteze reputaia public sau
profesional a altui membru sau s mpiedice realizrile obligaiilor acestuia;
E. Un membru al unei organizaii :
se va menine ntodeauna la standardele de competen exprimate de cerinele
academice i de experiena pentru admiterea n societate i pentru continuarea activitii

12
ca membru al organizaiei din care face parte;
va mprti i altora din cadrul firmei sau a profesiei, cunotinele pe care le
deine i pe care se ntemeiaz profesia sa i va promova n general progresul
organizaiei al crei membru este sau a profesiei sale;
i va asuma numai lucrri pentru care este abilitat prin natura pregtirii i
experienei sale i atunci cnd este n interesul patronului sau clientului su, va angaja
sau va sftui patronul sau clientul s angajeze ali specialiti;
va dezvlui tribunalelor societii orice practica sau aciune incompatibila, neetic,
ilegal sau necinstit a unui subordonat, care lezeaz reputaia, demnitatea sau onoarea
societii;
se va strdui s se asigure c orice parteneriat sau compromis cu care se asociaz
ca partener, ef, director, inspector sau angajat funcioneaz dup codul de etic
profesional i regulile de comportament profesional stabilite de ctre societate;
VI.

BIBLIOGRAFIE:

1. Editorial / Ce insemna concret etica in afaceri? Articol scris de Marian Rujoiu,

Trainer Extreme Training,
2. Charles T. Horngren, Gary L. Sundan, William O. Stratton, Howard D. Teal
Management Accounting, Editura, Prentince Hall Canada Inc., Ontario, Canada, 1996,
3. Prof. Linda K. Trevino, Katerine A. Nelson Managing Business. Ethics (manual),
Editura Jhon Willey & Sons Inc., New York, SUA,1995,
4. Jhon R. Shermerhorn Management and Organizational Behavior. Essentials,
Editura John Wiley & Sons Inc., New York, SUA, 1996,
5. David Murray - "Cele 7 valori eseniale. IMM-urile i beneficiarii lor", n cadrul
conferinei internaionale "Calitate i integritate n afaceri" , octombrie 1999, Tg. Mure,
cu sprijinul Fundaiei OSANA
6.Transparency
International
http://www.transparency.org
/documents/newsletter/99.4/index.html), cu sprijinul Laboratorului de Informatica al
Universitii Spiru Haret
7. Laurie J Mullins Management and Organizational Behavior, Editura Pitman
Publishing, London, UK, 1996,
8. Ivanciu Nicolae-Vleanu Curente de gndire economic, Editura Fundaia
Romnia de Mine, Bucureti, 1996
9. Emilian Vcarul, coordonator Finanele publice, Editura Didactica i Pedagogica,
Bucureti, 1999,
10. Prof.Univ. Dimitrie Gusti Idealul etic i personalitatea, Editura Floare Albastra,
1998,
11. Cronica Romn, nr.2132/19.01.2000 ,
12. Cronica Romn, articolul "Politica i morala" publicat n nr. din 10.02.2000,
13. Prof.Univ.Dr. ec. Ioan D. Adumitracesei, Prof.Univ.Dr. ec. Niculae G. Niculescu,

13
Economia Romaneasca Postsocialista. Incotro? Cum? De ce?, Editura Economica,
Bucureti, 1998,
14. Peter Marshal, David Manuel Lumina i glorie. O istorie a Americii, Editura
Cartea Cretin, Oradea, 1995,
15. Smna Adevrului, Decembrie, 1998
16. Cronica Romn, nr.2132/19.01.2000 ,
17. Fundaia Main Consulting Services, n cadrul conferinei internaionale "Calitate i
integritate n afaceri" , octombrie 1999, Tg. Mure, cu sprijinul Fundaiei OSANA
18. Curierul Naional, 10.04.2000,
19. A. Ray i J. Ray-Debove (coordonatori)- Petit Robert (dicionar al limbii franceze),
Ed. La Robert, Paris, Frana, 1982

14