Studierea eticii ca disciplin practic numit i "etica aplicat", ca ultim curent n
abordarea acestei tiine, a avut o contribuie foarte important n domeniul dreptului n care etica legal sau jurisprudena este un subiect bine stabilit. Aceast abordare a dreptului a avut o important contribuie la dezvoltarea Business Administration ca disciplin de studiu, n special n SUA. De exemplu Universitatea Harvard, la lansarea Facultii de Business a adoptat modelele pedagogice dezvoltate de facultile sale de drept, n care abordarea etic a disciplinei are un rol important. Aceasta s-a datorat i faptului c unii profesori i oameni de afaceri au considerat necesar impunerea n practica afacerilor a valorilor acceptate de ctre comunitatea mai larga. Baza legal a acestei concepii de ncorporare a eticii n afaceri se presupune c este coninut ntr-o decizie a Curii Supreme de Justiie a SUA, n 1906, care spune c: "Corporaia (firma) este creaia statului, i c are menirea s existe pentru binele comunitii". Etica n afaceri reprezint o disciplin n cadrul eticii aplicate, care se ocup cu analiza din punct de vedere moral a modului n care actorii economici firmele, acionarii, angajaii, cumprtorii etc acioneaz. Ea a aprut la nceputul secolului al XX-lea n Statele Unite ale Americii ca urmare a extinderii aplicabilitii teoriilor etice dincolo de spaiul general al "aciunii umane". Etic n afaceri nseamn a introduce n deciziile de zi cu zi i n strategiile de management i alte norme dect cele impuse de lege. O companie este responsabil 3 social n msura n care ine seama nu doar de interesele acionarilor ci de interesele tuturor grupurilor afectate de activitatea ei. Ca atare, etica n afaceri este un cost. Etica n afaceri presupune a abate nite resurse de la traseul impus de calculul strict al eficienei economice. Etica n afaceri cost: bani, resurse umane i de timp, expertiz, oportuniti, precum investiii sau dezvoltare. Mai mult, etica n afaceri i forma ei cea mai vizibil, implicarea social a companiilor, sunt opiuni nedeterminate de lege. n forma clasic a filantropiei corporatiste, n forma reglementat a donaiei i sponsorizrii ori n forma modern a programelor de responsabilitate social corporatist integrate n strategiile de management, implicarea social a companiilor a fost mult vreme perceput drept un cost mai mult sau mai puin necesar, un lux al marilor corporaii. Contextul crizei mondiale actuale ar trebui sa ne invite catre un moment de introspectie si de revizurire a principiilor care ne ghideaza actiunile. Este criza mondiala o urmare a faptului ca niste oameni bine intentionati(investitori, comercianti etc.) au pierdut controlul unui sistem financiar complex sau este o urmare a fraudelor, a coruptiei, a unui lobby excesiv pentru interese personale? Raspunsul combina, poate, elemente ce tin de ambele intrebari, insa dincolo de orice context financiar, este limpede faptul ca oamenii au nevoie de un sistem etic care sa fie axat pe valori precum responsabilitatea si onestitatea. "Etica nu are cum sa fie un moft. Daca iti inseli partenerul de afaceri, ceea ce este neetic, vei sfarsi prin a pierde afacerea, prin a pierde profitul acelei afaceri. Daca iti inseli clientii scriind pe eticheta produsului tau altceva decat este in realitate, atunci acei clienti nu se vor intoarce la tine." declara Cristian Ducu.
Pe termen scurt, comportamentul etic pare sa nu contribuie la prosperitatea unei companii, pe
turmen lung conduita morala ajuta la stabilizarea si chiar la cresterea profitului unei firme. "Nu cred ca trebuie sa convingem cetatenii ca etica este capabila sa atraga un profit mai mare pentru firme, ci trebuie sa-i convingem pe oamenii de afaceri ca este mai profitabil pe termen mediu si lung sa-si dezvolte propria lor moralitate. Iar cu cat aceasta moralitate este mai puternica, adica este mai bine dezvoltata, cu atat ea va contribui la intarirea reputatiei firmei sau companiei. Plus ca daca ar exista un sistem de management al eticii si al conformitatii la nivelul firmelor, acest lucru s-ar putea traduce in anumite beneficii pe care managerii le pot cuantifica in bani" explica Cristian Ducu. Nu numai corectitudinea practicata de o companie fata de clientii sai este importanta in stabilirea unui comportament etic, ci si regulile ce vizeaza conduita angajatilor. Cristian Ducu este de parere ca "daca o companie are un sistem de management al eticii si conformitatii care functioneaza, nu doar ca sa bifeze in vreun raport sau ca sa dea bine in presa, atunci acest sistem reuseste sa previna conflictele interne si accidentele de munca, furturile din bunurile companiei si fraudele, utilizarea resurselor companiei in alte scopuri decat cele pentru care sunt acolo etc. Iar toate acestea se masoara in bani. Functionarea unui astfel de sistem contribuie la intarirea sentimentului de siguranta al angajatului, la identificarea acestuia cu valorile companiei, deci la o performanta mai mare." managerii abia daca stiu in ce consta diferenta dintre un cod de etica, un cod de conduita si regulamentul de ordine interioara. Cristian Ducu explica urmatoarele: "codurile de 4 etica trebuie sa fie liantul dintre comportamentul individizilor in afara companiei, n viaa de zi cu zi, i comportamentul lor in organizaie. Ce te faci cnd un angajat pleaca de la munca n salopeta pe care scrie mare, pe spate, numele companiei tale, iar angajatul aflat in metrou scuipa pe jos seminte si vorbeste vulgar? Oare nu-ti pierzi in acest fel increderea celor care asista la un astfel de spectacol?". In demersul de alcatuire a unui cod etic, cuvantul angajatului ar trebui sa fie unul foarte valoros. Codurile de etica si conduita profesionala, adica documente care contin norme care sa reglementeze atat aspectele morale cat si pe cele profesionale implicate in activitatea unei companii, trebuie sa ia nastere din valorile si principiile angajatilor acelei companii. Este un proces destul de complex prin care angajatii sunt implicati in identificarea valorilor lor comune si in dezvoltarea codului de etica. Multi cred ca asta este o pierdere de vreme. Insa pentru acestia am o intrebare: cum pot cere unui angajat sa respecte un cod de etica pentru care angajatul respectiv nu simte nici un atasament fiindca nu contine valori pe care el sa le impartaseasca? "Sunt multe modalitati in care pierd companiile. Pierd fiindca angajatii incep sa fie nemultumiti si pretind o parte din proprietatea companiei; asa ca ajung sa foloseasca resursele companiei in interes personal. Am un exemplu foarte bun in acest sens: soferul unei firme de distributie de aparatura electronica merge acasa cu masina de transport marfa in fiecare seara; in weekend, el face un ban in plus folosind masina respectiva ca sa care cartofi si alte marfuri pentru cei care vand in piata. Compania respectiva va fi nevoita sa schimbe piese de la masina respectiva mai repede dect dac ar fi utilizata doar in scopurile pentru care a fost cumparata. Pe de alta parte, companiile pierd si mai mult pentru ca isi pierd reputatia" explica Cristian Ducu.